Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
PSIHOLOGIA COPILULUI - PSIHOLOGIA VARSTELOR


PSIHOLOGIA COPILULUI - PSIHOLOGIA VARSTELOR


PSIHOLOGIA COPILULUI - PSIHOLOGIA VARSTELOR

Progresele realizate in domeniu s-au bazat si s-au produs odata cu progresele la nivelul psihopedagogice. Nu exista nici o intregistrare de progres in psih. Copilului fara ca unele progrese sa se realizeze si al nivelul celorlalte discipline pedagogice . Ceea ce a stat la baza A fost un fapt elementar, util si pedagogilor, acela al cunoasterii functiilor si procelelor psihice, ce-l caracterizeaza pe un individ intr-o anumita etapa de varsta. Dpdv psihologic, un asemnea demers a folosit la formarea unei imagini unitare despre un subiect dat, dar si la o imag unitara despre un grup de sub. Incadrati in aceeasi varsta cronologica. Dpdv pedagogic un asemnea demers a fost intotdeauna cerut de practicieni pentru a sti si a putea sa alcatuiesti un set de cunsitinta care sa-l transmiti sub de o anumita varsta in functi de potentialul psihic pe care acestia il au la un anumit nivel al etapei.

Copilul a stat intotdeauna in centrul atentiei cercetatorilor, si inca dinn cele mai vechi timpuri copilul a fost conceput ca un candidat la umanizare.

In acelasi timp copilul este obligat de natura (biologica si social culturala) sa parcurga o serie de etape in dezv. sa pt a se putea adapta la mediu, pt a se putea forma intr-un domeniu anumit de activitate. Unele de etape de dezv. din viata lui pot prezenta pt anumite achizitii o importanta mai mare, iar pt alte achizitii sunt alte etape care prezinta o imp. mai mare.



Pana la varsta de 6 ani este considerat ca achizitioneaza 80% din experienta de viata (mers biped, vorbire, modul de relationare cu cei din jur, tip relativ bun de comunicare, modul in care isi organizeaza cerintele pt satisfacearea unor nevoi fiziologice dar si spirituale)

In antichitate - Hypocrate vorbind de varsta omului imparte aceasta varsta in 7 perioade, fiecare perioada cuprinde cate 7 ani, aincat, la 49ani omul atinge maturitatea deplina.

Vechii egipteni apreciau ca pana la 10 ani se invata de catre copil ce este viata si ce este moartea. Urmatorii 10 ani sunt folositi pt instruire iar urmatorii 10 ani sunt folositi de catre tanar pentru a deosebi binele de rau.

Cu toate acestea, cunostiintele sistematice despre copil si psihologia copiluilui apart deabia in sec. 16-17. Contribuitia cea mai de seama are la baza conceptia lui Homenius si respectiv sec.17-18 conceptia lui Russeau.

In zilele noastre - o serie de aspecte pe care le vehiculam au fost veh. Si in sec 19 si 20 dar trebuie spus ca si conceptia lui Homenius inca prezinta importanta pt psih. copilului.

Astfel homenius imparte varstele copilului in urmatoarele etape:

Prima copilarie (0-6 ani) in care dezvoltarea are loc sub infl. Scolii materne si poate fi comparata cu "primii muguri ai plantelor si florilor, iar copilul este un copacel caruia ii cresc radacinile si ramurile"

A doua copilarie (6-12 ani ) - "Cand copilul este un arbore dezvoltat cu ramuri si muguri, dar nu se vede ce ascunde in ele decat sub influenta scolii elementare. Poate fi comparata cu vara plina de spice si fructe timpurii."

Adolescenta (12-18 ani) - "Cea care seamana cu un arbore plin de flori si ulterior de fructe, mai exact prevesteste toamna plina de roade bogate si corespuunde pregatirii prin gimnaziua care indestuleaza camarile mintii."

Tineretea (18-24 ani) - "sfarsitul toamnei si venirea iernii cu fructe pt trai"

Maturitatea

Batranetea

Pregatirea pentru moarte

Dimitrie Cantemir publica dupa 1698 lucrarea "Divanul sau galceava inteleptului cu lumea". Aici apar grupele umane impartite tot in 7 perioade:

Pruncia

Copilaria

Catargia (pubertatea)

Voinicia

Barbatia

Caruntetea

Batranetea

D.Cantemir este apreciat pt ca anticipeaza ideile lui Russeau dar mai departe si el compara etapele de dezvoltare ale plantelor si in mod special el acorda o importanta deosebita educatiei. Russeau in lucrarea "Emil sau despre educatie" concepe urmatoarele etape ale varstelor:

1. Varsta naturii 0-2 ani

2. Varsta 2-12 ani

3. Varsta fortei 12-15 ani

4. Varsta furtunilor 15-20 ani

5. Varsta parintilor

Pe baza acestor contributii apar ideile modern cu privire la copil si la alte varste a.i. face posibila constituirea diferitelor domenii ale psihologiei care au copilul in atentie si apoi domeniile care au toate varstele in atentie.

Psighologia copilului s-a constituit ca o disciplina ce studiaza debutul vietii psihice si evolutia copilului pana la sfarsitul copilariei.

Dezvoltarea psihologiei copiluli s-a dezv. si pe baza cunostintelor zoo-psihologiei in care s-a apreciat modul in care se diseaca viata psihica pt o anumita fiinta.

Psihologia genetica a stat si ea la baza dezv. psih. copilului. Aceasta studiaza modul de formare numai pe anumite etape(perioade) a functiilor psihice. Nu se poate face abstractie ca psih. copilului s-a dezv ca disciplina. Psihologia copilului a preluat din psihologia generala o serie de principii care au fost adaptate la etapa de dezsvoltare a copilului. Toate celelalte discipline psihologige au imprumutat argumente viabile pt a sustine, pt a demonstra, un anumit nivel a dezvoltarii psihice a omului.

Psihologia varstelor este cea care da o viziune unitara a transformarilor vietii fizice pe tot parcursul existentei umane.

1.Legea dezvoltarii de la simplu la complex. Dezvoltarea este continua cu toate ca exista regrese sau stagnari. Unele etape de varsta au o dezv mai intensa in plan biologic, in timp ce alte etape au o dezv mai intensa in plan psihologic. Aceasta semnifica faptul ca in copilarie dezvoltarea se realizeaza sub forma de pusee si salturi.

2. Legea diferentierii, integrarii si adaptarii

Structurile simple se integreaza in str. Complexe iar acestea din urma exercita o infl. Aupra strructurilor simple.

3. Structuralitatea - intotdeauna integrarea si adaptarea genereaza structuri noi.

4. Principiul specificitatii ciclurilor si stadiilor de dezvoltare.

5. Principiul pregatirii aparitiei de caracteristici biologice si psihice in stadiile anterioare ce se regasesc si in cele urmatoare.

Continutul si sfera psih. varstelor depaseste pe cel al psih. cop. in sensul ca valorifica cunostiintele despre copil alaturi de alte etape de varsta.

Psihologia varstelor echivaleaza cu studul genezei dezvoltarii si evolutiei activit. Psihoce, a structurarii personalitatii si a conduitelor umane. Psihologia copilului pune accent pe modul in care aceste conduite se formeaza initial si nivelul pe care pot sa-l atinga dpdv calitativ dar si cantitativ pana la finalul stadiului copilariei.

Toate functiile psihice sunt studiate de catre psih. copilului incepand de la perioada de concepere a fiintei biologice.

PERIOADA DE DEBUT A VIETII

Studierea este deosebit de imprtanta din 2 motive principale:
1. In functie de modul in care se dezvolta, evolueaza fatul, in perioada intrauterina, se realizeaza ulterior dupa nastere, un fel de "programare"pt modul in care in copilaria timpurie se dezvolta copilul, si chiar mai trarziu. Cand asupra fatului actioneaza unii factori negative, ce produc diverse perturbari in plan biologic, aceastea isi pun amprenta dupa nasstere asupra capacitatii de rezistenta a copilului la factorii nocivi, producand de obicei o persoana cu risc la influenta factorilor negative, o persoana fragile la unele influente nocive. Se cunosc dpdv biologic toate etapele de evolutie si dezvoltare a embrionului, dar mai putin se cunosc si sunt bien delimitate dpdv psihologic. Se obisnuieste ca aceasta perioada sa se imparta in 3 subperioade.

i.         Subperioada germinala (etapa de ou sau zigot) - dpdv biologic sunt foarte putine date. Nu se poate vorbi decat eventual presupune posibilitatea aparitiei unor germeni a elementelor psihismului.

ii.       Subperioada embrionara - incepe dupa 2 saptamani de la fecundare si dureaza pana dupa 8 saptamani. Dupa acest timp embrionul se va numi fat si va semana cu fiinta umana.

iii.     Subperioada fetala capul este conturat, apar mugurii care formeaza membrele, se stabileste legatura dintre fat si placenta si incepe sa bata inima. Dureaza pana la nastere. S-a constatat ca viata intrauterina estea perioada cu cea mai intensa dezv a fiintei umane.

Prin patrunderea spermatozoidului in peretii ovulului se elibereaza cei 23 de cromozomi complementari celor 23 de cromozomi emisi de ovul. Cromozomii sunt formati din gene si impreuna alcatiesc codul genetic al individului. In primele 5-6 zile volumul embrionului creste de 8000 de ori iar diametrul de 20 de ori.

Exceprionala

2. Dezvoltarea exceptionala a viitorului om atat dpdv biologic cat si dpdv psihologic. Dpdv psihologic ne intereseaza in mod deosebit felul in care se dezvolta creierul astfel ca s-a constatat ca la 14 saptamani dupa concepere, creierul este relativ mare si proportional dezvoltat. Spre sfarsitul lunii a 3-a se dezvolta cerebelul, in luna a 5-a apar santurile pe suprafata emisferelor cerebrale, iar in luna a 7-a sunt prezente cele 6 straturi celulare pe cea mai mare suprafata. Forma incipienta de psihism(psihismul prenatal) poate fi apreciata in principal dupa urmatoarele elemente: - elementele de motricitate; - elementele senzoriale; - elementele de comunicare cu mama; - elementele de raspuns la diferiti stimuli externi(vocea umana, raspuns la zgomote). Aproximativ la 7 saptamani pot fi puse in evidenta o serie de miscari vizibile dar intr-adevar cu caracter haotic si ele nu sunt percepute de mama. Cand apare un stimul nociv, miscarea este mai puternica decat la un stimul neutru sau pozitiv. Sub aspect senzorial tactul este cel care se dezvolta mai repede ca urmare a contactului cu peretii cavitatii uterine. Se credea pana mai recent ca vazul nu se poate dezvolta in cavitatea obscura de viata, dar s-a constatat ca fatul reactioneaza daca pe abdomenul mamei va fi proiectat un jet de lumina intensa. Sistemul vizual este bine dezvoltat in luna a 7-a. Acelasi lucru se intampla si cu auzul, cu toate ca el functioneaza inca din luna a 4-a. O dovada este faptul ca imediat dupa nastere copilul poate recunoaste vocea parintilor. Exista o tehnica hactonomie prin care se urmareste dezvoltarea atasamentului fatului fata de parinti, si aceasta tehnica se bazeaza pe contactul psihotactil al fatului. S-a constata ca fatul raspunde la experiente ritmice si constante. (BALADA LUI CIPRIAN PORUMBESCU) pentru evaluarea vitalitatii la nastere exista mai multe procedee dar cea mai folosita este scala de dezvoltare elaborata de Virginia ABGAR. Copilul este evaluat pe 5 dimensiuni: - tonus muscular; - puls; - grimasa(iritabilitate); - infatisare(culoare); - respiratie.

Fiecare element primeste un punctaj intre 0-2 ppuncte , astfel incat poate obtine maximul de 10 puncte.

Tonusul muscular:

flasc 0pct

Usoare flexiuni la nivelul extremitatilor - 1pct

Miscarile sunt vii - 2pct

Pulsul: cand apare intr-o forma usoara 1 pct

Cadn produce peste 200 de pusatii 2 pct

Grimasa :

fara reactie - 0pct

Cand tipa - 2 pct

Infatisare:

Infatisarea noului nascut prezinta o serie de particularitati ce-i sunt specifice acestei perioade. Dintre aceste mentionam existenta unui corp , cap mare, membre scurte, pile rosiatica si tumefiata, greutatea copilului - dupa primele 3-5 zile copilul scade in greutate cu 150-300g apoi revine la normal. Dupa 10 zile revine la greutatea initiala de la nastere. Cu cat varsta este mai mica cu atat copilul doarme mai mult, dar in genere pe toata durata perioadei pana la un an copilul doarme cea mai mare parte a zilei iar somnul este polimorf (generalizat pe tot corpul) ca la animale.

Ritmul de crestere se mentine inca intens dar acesta este oricum mai mic decat in viata intrauterina. Pe fondul acesta, are loc constituirea trebuintelor biologice si ulterior a celor psihologice, acestea din urma facand legatura intre copil si adult. Spre deosebire de viata intrauterina, acum se dezvolta modalitatile senzoriale. In deosebi acuitatea senzoriala legata de miros, gust si cea legata de aspectele biologice, apoi se dezvolta auzul si vazul legat mai ales de aspectele psihologice ( relatia cu cei din jur). Piget vorbeste in acest context de dezvoltarea intelectului care incepe odata cu nasterea ca fenomene ce se pot in evidenta cu exactitate. Aici sunt ilustrative conduitele senzorio-motorii care semnifica nivelul de dezvoltare psihica al copilului. Doua din aceste conduite sunt mai deozsebite: - conduita suportului si coinduita sforii.

Tot piaget este cel care descrie 6 etape pe care el parcurge copilul in dezvoltarea senzorio-motorii: primele 4 sunt caracteristice copilului sugar iar ultimile 2 depasesc putin varsta sugara.

Prima etapa - pana la 1 luna predomina reflexele inascute ca ulterior sa inceapa sa apara unii germeni ai refexelor neconditionate.

A 2-a etapa - o luna pana la 4 luni cand are loc acomodarea si coordonarea reflexelor, se elaboreaza chiar lanturi de reflexe.

A 3-a etapa - 4 luni si dureaza pana la 8 luni si care are drept caracteristica esentiala prelungirea perioadelor de observare a celor din jur.

A 4-a de la 9 luni la 12 luni cand apar forme noi si complexe de adaptare in care rolul principal il joaca anticipatia.

A 5-a - de la 12 luni la 18 luni cand se elaboreaza mijloace de explorare si de cunoastere bazate pe experienta activa.

A 6-a - de la 18 la 24 de luni cand intervin mijloace de achizitie si de acomodare bazate pe combinatii mentale.

Ca urmare a dezvoltarii funtionalitatii analizatorilor se produc tot mai frecvente modalitati de organizare a precepriei ca proces de cunoastere si perceptia se strcutureaza sub doua forme:

Preceptie contemplativ-perceptiva prezenta inca de la 2 luni

Perceptiv-actionala prezenta inca de la 3 luni.

Pozitia verticala pe care o adopta si mentinerea echilibrului determina dezvoltarea autonomiei. Nu mai este atat de dependent de adult. Comunicarea joaca si ea un rol de acest gen si care duce la adaptare indiferent daca este vorba de comunicare verbala sau nonverbala. O forma de comunicare nonverbala mai evidenta se inregistreaza la 2 luni si este semnificativa pentru dezvoltarea copilului. Tot in cadrul acestei comunicari nonverbale se incadreaza si vocalizarile si ganguritul. La 4-5 luni copilul intelege comunicarea dupa mimica si intonatie. Comunicarea ca si distanta spatiala evolueaza prin mai multe forme:

Comunicarea intima (20-25cm) afectiunea este mare si produce senzatie de bucurie.

Distanta personala si comunicarea personala - se stimuleaza mai mult socializarea

Distanta si comunicarea oficiala - indiferent de distanta i se comunica copilului activitati si hotarari. Pentru copil atingerea exhivaleaza cu afectiunea maxima si este asociata cu ceea ce se intampla in timpul dansului, cuplul si in conditii de agresiune.

La 5 luni apare lalatiunea (faza superioara ganguritului si consta in repetitia de silabe). Primele cuvinte au rol de propozitii, iar lanturile dintre sintagmele nediferentiate poarta denumirea de holofraze.

Prin comunicare apar conduite noi:

De simpatie

Antipatie

Evaluare

De gelozie

Timiditate

De simulare

Imitatie, etc.

Pe baza acestora se structureaza 2 grupe de copii, unii la care predomina confortul psihic si unii la care predomina agitatia, nervozitatea, iritabilitatea.

Achizitiile fundamentale sunt:

Apar si se dezvolta o serie de comportamente ce denota competenta la nivelul unor structuri si care duc la adaptari tot mai compexe. Aceasta denota si faptul ca comportamentele depind nu numai de experienta copilului dar si de maturizarea sistemului nervos central

Competentele copilului sunt legate de nevoia de supravietuire:sugere, plans , gangurit

Copilul raspunde selectiv la stimulii din mediu si astfel invata sa distinga anumite trasaturi ale obiectelor

Invata treptat sa distinga relatia dintre actiuni si consecintele lor

Cu cat dezvoltarea psihica este mai intensa semnifica si o dezvoltare motrica mai deosebita. Acest lucru se mentine si in varstele ulterioare.

Dezvoltarea se concretizeaza si in cresterea in greutate si in inaltime.

Greutate: -

pana la 6 luni se inmulteste varsta exprimata in luni cu 600 si se adauga la greutatea de la nastere.

Intre 7 si 12 luni se inmulteste varsta in luni cu 500 si se adauga la greutatea de la nastere

Inaltime:

Pana la 6 luni se inmulteste varsta in luni cu 2,5 si se adauga la inaltimea de la nastere

Intre 7 si 12 luni se inmulteste varsta in luni cu 2 si se adauga la inaltimea de la nastere.

Valorile obtinute se elaboreaza la etaloanele specifice diferitelor culturi, comunitati.

Daca la nastere copilul 2500g si are o lungime de 50-60cm

La 12 luni dezvoltarea normala va fi de 9400g si 79cm

0-2 luni - poate sta culcat pe burta si isi ridica usor umerii, capul si barbia

2-4 luni - sta culcat pe burta, se ridica pe antebrate, isi ridica pieptul, poate tine jucaria si o scutura, se poate rostogolii

4-6 luni - poate sta in fund fara ajutor

6-10 luni - se ridica in picioare, se prinde cand este ajutat isi poate trece jucaria dint-o mana in alta.

10-14 luni merge sprijinit de mobila, sta singur in picioare si spre sfarsit merge reativ bine.

Toate aceste aspecte sunt sustinute de dezvoltarea oaselor care devin tot mai tari si rigide, de cresterea masei si dortei musculare, de faptul ca apar treptat miscari precise din miscarile globale din fatul ca miscarile progreseaza intr-un ritm rapid.

Miscarile ochilor sunt printre primele care se dezvolta. Aceste miscari il ajuta pe copil la explorare si dezvoltare. Controlul ocular progreseaza continuu si se desavarseste la 7 ani. J

Pana la 5 luni reuseste sa prinda un obiect ghidandu-se viziual. Dupa 5 luni prinderea obiectului se realizeaza voluntar. Miscarile se dezvolta si pe baza reflexelor care servesc anumitor functii. Sunt unele reflexe necesare supravietuirii iar altele dispar pe masura achizitionarii unor actiuni mai evoluate.

Reflexul babinski - talpa este atinsa de la calcai spre degete, degetere se rasfira si piciorul se rasuceste spre interior

(pana la un an)

Babkim - copilul este culcat, se produce o presiune asupra ambelor palme ceea ce il face sa se intoarca cu capul inainte, gura se deschide si ochii se inchid. Dispare la 3 luni

Reflexul de apucare - prin presiune asupra palmelor cu un obiect ceea ce duce la strangerea obiectului cu forta pentru a-si sustine greutatea. Dispare de la 3 luni pana la un an.

Reflexul de cautare a mamelonului - dispare la 4 luni.

Reflexul de pasire - ridicat deasupra suprafetei, cand atinge cu talpile suprafata face miscari de pasire. Dispare la 3 luni.

In plan vizual activitatea vizuala este f redusa la nastere, in schimb la o luna creste aceasta acuitate si atinge un oarecare nivel semnificativ la 6 luni. Totsi inca din ziua 10 apar reflexe la stimuli iar la 25 de zile privirea se fixeaza pe un obiect in miscare.

La 3 luni are loc coordonarea sensibilitatii vizuale. Vederea colorata si coordonarea tact-vaz se produce la 4 luni.

Un zgomot puternic este receprionat de fat prin miscare la 6 luni. Dupa nastere sensibilitatea auditiva se poate constata si in prezenta unui sunet prin clipit, prin bataile mai tari ale inimii, prin schimbarea activitatii electrice la nivelul creierului. Sensibilitatea auditiva creste odata cu varsta si atinge nivelul maxim la 12-13 ani.

Sunetele din care se diferentiaza elementele verbale apar intr-o anumita ordine de la simplu la complex. La o luna copilul poate face disctintia intre pa si ba. In ceea ce priveste mirosul si gustul - la 5-6 zile dupa nastere se paote faca diferenta intre mama si alta femeie pe baza de miros, dar papilele gustative sunt prezente pe limba inainte de nastere.

DEZVOLTAREA PERCEPTUALA.

Perceperea adancimii si distantei se pare ca se realizeaza de la 2 luni dovada fiind modificarea ratei cardiace in timpul observatiei fenomenului respectiv. Dar in acelasi timp este importanta in acest context, vederea 3-D care treptat se structureaza tot mai apropiat de vederea 3-D de la adult. La 5 luni copilul devine capabil sa priveasca convergent pentru a determina distanta dar si pt a putea apuca un obiect sau altul cu mana. La copii cu strabism, fenomenul se bazeaza doar pe experienta pe care o castiga si se ajunge astfel mai greu la formarea conexiunilor neuronale pentru a raspunde informatiei binoculare. Perspectiva lineara este folosita pentru a aprecia distanta fapt ce se realizeaza in jurul la 5-7 luni . in schimb perceperea marimii si distantei, a formei si constantei acesteia apare aproximativ la 3 luni. Perceperea fetelor umane care determina distingerea unor figuri de altele se produce chiar inainte de 3 luni, fenomen evidentiat de recunoasterea figurii mamei in poza. Pana la 5 luni se pot face distinctiii intre chipurile strainilor si al parintilor.

Invatarea

Se bazeaza atat pe mostenirea biologica cat si pe experienta. Invatarea clasica de tip Pavloviana apare la 3 luni. Iar invatarea instrumetala sau operanta de tip Watson permite aprecieri negative si pozitive pentru schimbarile comportamentale care apare dupa 3 luni. Invatarea imitativa este foarte eficienta si este superioara invatarii conditionate, ceea ce il face pe Piaget sa afirme ca dezvoltarea se realizeaza in mod gradual in primii 2 ani de viata. Cea mai importanta achizitie pe baza invatarii imitative priveste vorbirea mai ales prin repetitia vorbirii adultului.

Piage arata ca abilitatile de a gandi parcurg o succesiune de stadii calitative (stadiul senzorio motor 0-2ani, stadiul preoperational 2-7ani, stadiul operatiilor concrete 7-11 ani, stadiul operatiilor formale peste 11 ani). Prin aceasta se ajunge la o adaptare tot mai eficienta si tot mai activa ce poate fi evaluata in functie de etapa in care se afla fiecare copil in parte. Adaptarea se realizeaza prin asimilare si acomodare. Asimilarea dupa Piaget echivaleaza cu acumularea de noi scheme din mediu, iar acomodarea reprezinta procesul de restructurare impus de noile informatii care nu se mai potrivesc vechilor scheme. Adaptarea reprezinta in acelasi timp imbinare si echilibru intre asimilare si acomodare. Ca urmare a adaptarii se formeaza abilitati noi pe planul cunaosterii pe care Piaget le numeste "structuri cognitive". Se considera ca se produc niste salturi calitative atunci cand ajustarea schemelor comportamentale se fac in primul an de viata prin folosirea unor reactii circulare.

Dezvoltarea comunicarii

Comunicarea nu cuprinde doar planul verbal. In cadrul comunicarii copilului de un an, plansul, surasul, gestica, mimica sunt mijloace de comunicare. Se pare ca atunci cand comunicarea verbala este mai putin dezvoltata tocmai aceste mijloace suplimentare devin sau capata o semnificatie mai aparte. Ex: pana la 2-3 luni este mai intens decat pe urma. Deoarece realizeaza ca nu trebuie sa se straduiasca sa planga, ci poate sa gangureasca, sau lalatiune.

Surasul ca mijloc important al comunicarii non-verbale apare la 3-4 saptamani pe baza grimaselor, prin gestica mainilor. La 4 luni se exprima dorinta de a fi luat in brate, iar la 6 luni stie sa salute cu mana. Toate aceste fenomene ca si cele legate de vb propriuzisa se formeaza treptat dar numai in relatie cu cei din jur. Este importanta calitatea mediului in care se dezvolta copilul. La o luna copilul emite sunete guturale. La 2 luni emite vocale. La 3 luni gangureste. La 4 luni face vocalize (articuleaza vocale si consoane si poate rade in hohote). La 5 luni apare lalatiunea. Poate emite strigate de bucurie. La 6 luni vocalizeaza clar. La 9 luni apar holofrazele. La 9-12 luni apar primele cuvinte cu rol de propozitie.

DEZVOLTAREA SOCIALIZARII

Se realizeaza numai in relatie cu cei din jur. Prin ablitatea de a anticipa, apare emotia de surpriza caracteristica mai ales pentru copii de 10 luni. Surpriza exprima o traire intensa si o relationare.

La 3 luni zambesc la toate fetele straine. La 5 luni zambesc preferential. Dupa aceasta perioada, cand este privit intens de o persoana pe care nu o place, plange. Teama fata de straini coincide de cele mai multe ori cu teama de a fi parasiti de catre parinti si cu nevoia de siguranta. Atasamentul exprima legatura emotionala speciala cu parintele mai apropiat, aceasta caracteristica cunoaste o dezvoltare continua si intensa pe toata perioada sugara, ante-prescolara si prescolara. Atasarea este mai puternica fata de parintele care se implica mai mult in cresterea copilului. Se apreciaza in literatura de specialitate ca aceasta caracteristica este mai puternica chiar decat hranirea.

Si mersul contribuie la socializare si la dezvoltarea autonomiei. Mersul il ajuta pe copil sa ia contact cu mediul inconjurator, sa exploreze spatiul inconjurator dar si sa ia contact cu adultii. La 4-5 luni apuca picioarele si le duce la gura. La 6 luni sta in sezut air la 7 luni apare mersul de-a buselea, la 8 luni se poate ridica sprijinit in piciore. La 11 luni poate sta drept si la 12 luni apare mersul. In perioada urmatoare mersul devine tot mai abil si perfectionat.

PRIMA COPILARIE ; PERIOADA DE GRATIE SI DRAGALASENIE

Se stablesc si apar noi relatii cu familia si inseamna ca copilul sesizeaza interdictiile, permisiunile, orarul si stilul de viata al familiei. Experienta de viata este deosebit de importanta. Se considera ca pana la varsta de 3 ani se insuseste 60% din experienta fundamentala de viata, fapt ce duce printre altele si la diferentieri legate de specificul fiecarei tari dar si la diferentieri in functie de limba materna.

Pentru aceasta perioada se mentine inca un ritm intens de crestere dar mai putin intens decat in perioada anterioara.

Actioneaza pe baza principiului determinat la nivelul organismului prin care cresterea se produce in mod inegal la nivelul segmentelor corpului.

La 2 ani maturarea se produce in regiunea capului apoi se extinde spre membrele inferioare si ulterioare spre regiunea toracelui si a abdomenului.

Aceasta forma de crestere este numita cefalocaudala dar per ansamblu miscarile devin tot mai fine si mai precise. Aceasta face posibila sa apara actiuni de hranire autonome, manevreaza obiectele si face mici constructii, poate chiar trage linii verticale.

La 2 ani poate insira margele mari.

Masticatia este normala.

Imita, nu poate avea inca imaginea abstracta a modelului, el se uneste cu modelul intr-o intuitie mimetica.

La 2 ani imitarea mimetica se atenueaza si incepe sa apara imitarea specifica umanului ceea ce accentueaza diferentele fata de animal.

Apar si se dezvolta tot mai mult miscarile complexe cum ar fi mersul, alergatul, saritul, dansul. Important este controlul motricitatii.

Ritmul cresterii tinde sa devina constant si se coreleaza cu evolutia greutatii, asfel intre 1-3ani creste cu cca 18 cm in intaltime si cu 4,5 kg in greutate. Diferentele intre fete si baieti sunt minore. La un an fetele si baietii au o inaltime de 74cm iar la 3 ani intaltime devine 92 cm iar greutatea la un an de 9200, 9400g , iar la 3 ani 13900-14000g. Greutatea creierului este aprox 983g la un an si la 3 ani de 1123g.

Intre 2 si 3 ani cresc toti dintii dar sunt mici si rari iar sub acestia cresc dintii permanenti. Pentru cunoasterea obiectelor ele se manipuleaza. Mai intai se duc la gura la un an apoi apare pipairea lor la un an jumatate. Prin activitatea de manipulare se consolideaza perfectionarea celor 2 maini, si ochi-mana imbogatind astfel informatiile primite.

Gandirea

Esentiale pentru intelegerea nivelului de dezv psihica a copilului anteprescolar si chiar adoptarea unor posibilitati de evaluare a acestui copil in perspectiva ulterioara.

In literatura de specialitate se remarca acum pentru aceasta perioada, existenta unor stadii in dezvoltarea gandirii copilului. Majoritatea autorilor sunt de parere ca primul stadiu este acela al gandirii simbolice si preconceptuale ce se produce intre 2 si 4 ani. Inteligenta senzorio-motorie pregateste trecerea de la anticipatia mintala care se produce prin apropierea de reprezentare spre gandirea simbolica si preconceptuala. In acest context dezvoltarea limbajului din cel de-al 2-lea an permite adoptarea unor semnificatii legate de relatia dintre semnificant si realitatea desemnata sau semnificata. Spre exemplu: hranirea papusii cu un betisor reprezinta relatia dintre semnificat si semnifiat, simbolul se diferentiaza de semn, prin aceea ca aceasta din urma presupune o conventie sociala.

Achizitionarea limbajului conincide defapt cu formarea simbolurilor. Gandirea copilului din aceasta perioada este axata pe carterului animist, autist si egocentrist. Unele din aceste caracteristici si mai ales animismul sunt intretinute chiar de catre adult. Autism - raporteaza totul la propria persoana.

In planul limbajului - in aceasta perioada se dezvolta in principal 3 feluri de limbaj.

Limbaj mic: situativ si contextual - holofraze fara structura gramaticala.

Limbaj situativ - cuvinte concrete saturate de exclamatii si gestica. Apare in jurul varstei de 2 ani si este activ si pentru perioada urmatoare. Limbajul contextual este incarcat de structuri non-verbale si evolueaza cu limbajul situativ contribuind in felul acesta la intelegerea multor cuvinte. Apare acum un principiu nou - principiul economiei si repetititiei. Cu ajutorul limbajului copilul nu numai ca comunica cu cei din jur, dar ii si influenteaza pe acestia, fapt ce ii permite lui sa descopere ca limbajul pe de o parte ii poate creea o noua situatie si in acelasi timp descopera ca toate obiectele si fenomenele au nume pe de alta parte.

Intre 18 si 24 de luni se formeaza vorbirea in propozitii iar intre 48 si 60 de luni are loc organizarea sintaxei(adopta reguli gramaticale). Foloseste in comunicare multe gesturi cum ar fi ridicarea mainilor pentru a fi luat in brate la 12 luni, intre 12 si 18 luni face gesturi simbolice cum ar fi stranutul pentru a reprezenta o floare. Cand cunoaste cuvintele , incearca sa le imite deformat , iar cand nu le cunoaste bolboroseste sub forma de discurs. Pentru el aceste discursiri reprezinta monologuri duale iar cand discuta cu obiectele sau persoane imaginare - sunt numite monologuri colective. Este o caracteristica a limbajului egocentric care dispare cu timpul.

Primele cuvinte cu rol de propozitie: - la inceput sunt polisemantice. La inceput domina prezenta substantivelor prin denumirea lucrurilor, apoi apar adjectivele si ulterior verbele si conjunctiile. Aceasta inseamna ca acest copil parcurge drumul de la concret intuitiv spre abstract.

Foarte greu se retin amintiri inainte de varsta de 2-3 ani. Aceasta caracteristica a fost numita amnezie infantila. Pentru FREUD amnezia infantila se produce la anteprescolar si aceasta reprezinta o suprimare a instinctului sexual fata de adulti.

Prin dezv unor forme elementare de imaginatie in domeniile posibilului si imposibilului incep sa capete tot mai mult consistenta. La conturarea acestei caracteristici ajuta foarte mult folosirea simbolisticii si a simbolurilor. Spre sfarsitul perioadei poate sa fabuleze povestind intamplari imaginare fictive dar fara a fi minciuni in adevaratul sens al cuvantului. Formele elementare de imaginatie se manifesta in desen si joc. La 18 luni apare faza de mazgaleala in desen(trasarea de linii neregulate cu schimbari frecvente de directie dar carora le da un nume). La 2 ani liniile incep sa capete contururi. La 3 ani apare faza "a desenului pre-schematic" sau a "desenului omuletului mormoloc". In acest caz corpul omenesc esste prezzentat sub forma cefalopoda. Tot la 3 ani copilul poate folosii o singura culoare. In planul personalitatii se remarca o serie de caracteristici legate de temperament. Temperamentul reprezinta baza dezvoltarii personalitatii. Cercetarile au demonstrat ca chiar in frageda copilarie sub aspectul activitatii, al atentiei, al adaptabilitatii la schimbarile de mediu si al disopozitiei generale, copilul reactioneaza diferit fata de altii la diferiti stimuli (imbracat, baie, sunet). Unele trasaturi pot suferii modificari usoare cu timpul mai ales sub influenta parintilor. Spre exemplu extraversiunea si instabilitatea emotionala sunt foarte evidente sub acest raport. In functie de temperament se dezvolta si atasamentul. Atasamentul se poate manifesta in 3 forme:

Atasament puternic - securizant - cand copilul cauta contactul cu mama si nu se opune initiativei acesteia iar regasirea mamei dupa absenta ei duce la aparitia unor reactii pozitive.

Atasamentul evitativ - se evita contactul cu mama, nu initiaza legatura, mama si caminul sunt de obicei tratate la fel.

Atasamentul anxios - ambivalent - copilul este tulburat de absenta mamei si nu se linisteste la venirea ei, este suparat si evita contactul cu cei din jur.

Calitatea atasamentului exprima gradul de sanatate al copilului. O relatie calda si sigura exprima sanatate emotionala si duce la o socializare eficienta. Dupa 2 ani - face efort instabilirea relatiilor de atasare fata de parinti. Trasaturile caracteriale se dezvolta in mod deosebit sub influenta familiei, a celor din anturajul sau, astfel treptat se dezvolta sinele si constiinta de sine. Se recunoaste in oglinda la 18 luni iar la 2 ani si jumatate poate ordona imaginea sa din oglinda cu unele actiuni de atingere a propriului corp. Dar imaginea mamei este recunoascuta chiar mai repede. Pe baza acestor caracteristici s-a adoptat denumirea de trecere a copilului prin "stadiul oglinzii". Constiinta de sine este puternic influentata si de atitudinea parintilor fata de copii in functie de sex.

PERIOADA PRESCOLARA

Perioada celei de-a doua copilarii, varsta de aur a copilariei.

Dezvoltarea fizica este si ea semnificativa pentru aceasta perioada, astfel de la 14 kg la 3 ani, la 22 kg la 6 ani si de la 92 de cm la 116 cm.

Diferentele dintre baieti si fete sunt ca greutate de aprox un kg si un cm in favoarea baietilor. Se modifica raportul cap trunchi, trunchi si membre si totusi la 6 ani capul ramane relativ mare fata de corp dar se lungeste gatul si se latesc umerii. Ritmul cresterii rapide se incetineste si devine relativ constant de cca 5-7 cm pe an pana chair in pubertate. Dar continua osificarea mai ales la nivelul claviculelor si a toracelui. Maturizarea tesuturilor si a organelor interne este foarte importanta pentru dezvoltarea comportamentului dar sistemul reproductiv ramane in urma , ramane putin dezvoltat fata de restul organelor. Sistemul nervos are un traseu accelerat in dezvoltare. Creierul copilului atinge la 5 ani aproape varsta adulta si important este ca se stabilesc conexiuni nervoase intre diferitele celule. Perfectionarea structurala si functionala a creierului duce la accentuarea asimetriei cerebrale si determina caracterul de dreptaci sau stangaci, sau abidextric in planul manual.

Comportamentul motor devine tot mai devoltat si se perfectioneaza coordonarea oclo-motorie ceea ce-i permite sa adopte multe miscari de fiente cum ar fi mersul, dansul, desenul, folosirea tacamurilor, samd.

Imbracatul si adoptarea hainelor in functie de imprejurarile de mediu si chiar in functie de temperatura denota nu numai existenta unor abilitati motorii si mai ales denota o capacitate de raportare corecta la realitate. Influenta mediului de familie incepe treptat sa mai scada mai ales pentru copii care urmeaza un program de gradinita. Aici se dezvolta in mod deosebit activitatile de observare dirijata, se dezvolta perceptiile, si reprezentarile. Dezvoltarea acestora se bazeaza si pe exuberanta motorie si senzoriala care este o caracteristica specifica pentru intreg stadiul.

Sensibilitatea vizuala, audititva si tactila este tot mai atrenata in explorarea mediului inconjurator. Orice relatie pe care o stabileste cu cei din jur este menita sa antreneze si sa stimuleze dezvoltarea intregii sensibilitati indiferent de modalitatea senzoriala implicata. Astfel pe baza dezvoltarii sensibilitatii vizuale apar noi raportari la relatiile spatiale si se formeaza totodata conceptele definitorii ale acestora cum ar fi sus-jos, aproape-departe, ce capata un impuls odata cu denumirea culori proprii acestor fenomene percepute. Pe aceeasi linie se dezvolta sensibilitatea auditiva fapt care cunoaste o dezvoltare mai deosebita pana la sfarsitul perioadei scolare mici. Aceasta sensibilitate auditiva devine practic in perioada prescolara de circa 2 ori mai dezvoltata, mai antrenata si mai perfectionata decat la sf perioadei anteprescolare. Cantecele, povestirile, poeziile, contribuie la dezvoltarea si antrenarea auzului fonematic.

Un copil poate avea un auz biologic la nivel maxim dar auzul fonematic mai putin dezvolatat.

Activitatile organizate cum sunt si cele din gradinite, privitoare la cunoasterea mediului contribuie la dezvoltarea perceptiilor si reprezentarilor, dar ultimile, reprezentarile raman pe toata perioada prescolara legate puternic de primele. Totusi inca din aceasta perioada reprezentarile fac trecerea spre adoptarea unor noi forme de cunoastere ce se realizeaza prin intremediul gandirii. Specific pentru copilul prescolar, este acela al parcurgerii a 2 stadii in dezvltarea gandirii:

Stadiul gandirii simbolice si preconceptuale

Stadiul gandirii intuitive

Modul in care evolueaza aceste stadii sunt deosebit de legate de subperioada de varsta a prescolarului. Perioada prescolara cuprinde trei subperioade:

Subperioada prescolarului mic 3-4 ani

Subperioada prescolarului mijlociu 4-5 ani

Subperioada prescolarului mare 5-6-7 ani

Orice comportament reflecta 2 aspecte:

Modul in care copilul reuseste sa asimileze si sa inteleaga ceea ce se intampla in jurul sau

Modul in care copilul poate efectua comportamente relativ similare, superioare

Alimentatia poate cuprinde o asa numita mica psihopatologie dar alimentul ca atare, actiunea ca atare are un efect de culturalizare a hranirii (caracteristica varstei prescolare).

Spiritul de colectionar - caracteristica, capata o dwezoltare acentuata in jurul varstei de 5 ani. Nu se directioneaza dpa anumite criterii ci mai degraba dupa coloare si marime. Obiectele colorate viu sunt preferate, in ceea ce priveste marimea, reprezinta o structura interna a copilului care alaturi de imitatie denota o anumita traiectorie. Inca se mentie aspectul de egocentrism si animism ceea ce semnifica o intensa dezvoltare psihica, dar apar si o serie de contradictii intre cerintele si posibilitatile copilului de a raspunde in mod eficient la aceste cerinte. Intrarea in colectivitate structureaza 2 categorii de copii:

Nervosi

Pasivi, inhibati

Din trasaturile generale ale copilului care se dezvolta tot prin relatie cu cei din jur, si formandu-se ideea de independenta, apare acum o trasatura specifica - opozitie fata de adult. Concomitent cu dorinta de reconciliere (mai pronuntat 5-6 ani).

Identificarea si construirea personalitatii se bazeaza si pe afectiunea dintre parinti si pe fenomenele de tipul frustratiei si in ultima instanta pe modelele parentale.

Apare "sindromul bomboanei amare"

Jocul este in marea majoritate a timpului colectiv. Se adopta jocuri de tipul: cu subiect, cu rol, cu reguli, de alternanta, simbolic, didactic, etc.

Corelarea, operarea in joc ca si in alte activitati, depinde de dezoltarea limbajului. Vocabularul copilului de 3 ani se estimeaza minim sa fie de 400, mediu 700-800 si maxim 1000; la 6 ani minim 1500 cuv, med 2000, maxim 2500.

Asupra imaginii de sine se bazeaza pe construirea unor deprinderi igienice, pe imitarea unor comportamente, printr-o alta trasatura specifica.

In planul conoasterii in general copilul isi poate imagina tot ceea ce aude, ce il inconjoara, dar constata ca dpdv real acest lucru nu e posibil intotdeauna.

Dezvoltarea planului senzorio motor este deosebit de activa. Si functiile si procesele superioare

Intreabarile specifice sunt de tipul: De ce ?

Descoperirea cauzalitatii, relatiile dintre obiecte. Piaget a inregistrat la copilul de 6 ani 360 de itrebari dintre care 103 au semnificatie cauzala, 81 se refera la antura, 22 la masini , 6 la calcule si relatii aritmetice, 9 la reguli ce convietuire.

Copilul se identifica cu parintele de acelasi sex, spre sfarsit pot aparea frustratii ce duc la asanumitul complex OEDIP.

Diferentierea sexelor se face intai la parinti si ulterior la el.

Descopera reguli morale care sunt legate si de comportamentul celor 2 sexe.

Renne ZAZZO - din 100 de baieti nici unul nu dorea sa fie fata. Iar 15 fete din 100 vroiau sa fie baieti la varsta de 3ani jumatate,

La 6 ani unii baieti accepta sa fie Doamna ca imediat totusi sa-si afirme apartenenta la sex.

Copilul prescolar este preocupat de cunaoosterea interiorului gradinitei, a plantelor, a animalelor.

Anticipatia capata noi valente. Capacitatea de memorare este foarte activa inca de la 4 ani si datorita dezvoltarii vorbirii, dar sigur predomina memoria mecanica. Totusi memoria este impregnata de elemente afectogene. La 3 ani starile afective sunt difuze (plange cu lacrimi si rade in hohote), cala 4-5 ani sa fie preluate modele familiale cu care se identifica. Identificarea se face pe baza catorva caracteristici.

Pe seama similitudinii fizice.

Pe seama similitudinii caracateristicilor psihice.

Pe seama adoptarii conduitelor similare.

Pe seama adoptari de conduite si gesturi din ceea ce spun altii ca seamana cu modelul.

Identificarea se largeste spre sfarsitul perioadei datorita contactelor sociale si culturale cand importante sunt emisiunile tv, personajele din carti, povesti, etc.

In prima subserioada la 3 ani jocul este legat de o obiectie cu manipularea lor activa. Nu e numai miscarea obiectului ca atare. Descopera in acelasi timp elemente din conduitele umane pe care le transpune in joc, astfel apare jocul cu reguli. La 4 ani se poate juca bine in grup. La 5 ani se poate juca cu subiect imaginar - jocul de alternanta. Jocurile de contructii satisfac nevoia de creeatie apare deasemenea atractia pentru jocurile de apa si pamant. Apare un mare interes pentru jocul de travestire. La 5 ani copilul poate ramane in joc pentru a nu strica jocul. Fata de joc si jucarie se manifesta conduite de evaluare ce duc la conturarea unui sistem atitudinal mai precis. Inca de la 4 ani ii place culoarea. Acest lucru contribuie si el la organizarea desenului. Apare fenomenul Roenghen. Dezvoltarea psihica se deruleaza pe urmatoarele trasee. Prescolarul este considerat ca fiind un avid de cunoastere ceea ce prezinta importanta pentru dezvoltarea ulterioara. Se dezvolta foarte mult perceptiile de toate tipurile tocmai ca urmare a curiozitatii si interesului pentru lume. Perceptiile prescolarilor au urmatoarele caracteristici: de saturatie emotionala si de prezenta lor foarte vie. Se produce relativ usor un transfer dintr-un plan perceptiv in altul (de la tact la vaz) ceea ce faciliteaza cunoasterea si verbalizarea. In ansamblu totusi perceptia este globala. Drumul parcurs de cunoasterea senzoriala este de la imaginea perceptiva la culoare, forma, si apoi la tridimensionalitate. Reprezentarile sunt asemanatoare perceptiilor tocmai ca ele nu reusesc sa se desprinda de concret. Pe planul gandirii prescolarul se afla in stadiul preoperator si drept urmare intuitivitatea se sprijina mult pe imagini si acest lucru il face pe piaget sa defineasca gandirea ca fiind o voce aflata in spatele gurii. In plan verbal se imita vorbirea celor din jur, se mentin multe clisee verbale, dar pot construi in acelasi timp cuvinte noi pe care nu le stiu.

W. Stern - arata ca exista si o anumita stadializare in folosirea categoriilor morfologice. Ordinea: stadiul substantei, stadiul actiunii, stadiul relatiilor.

Dat fiind marea capacitate de imitare, in aceasta perioada se adopta stilul de vorbire al familiei, mai lent sau mai rapid, dar care sigur important este si tipul temperamental. Foloseste monologul propriuzis cand face o actiune ce o verbalizeaza si monologul colectiv care practic este cea mai sociala forma a limbajului egocentric. Aceasta nu inseamna ca nu se mentine vorbirea fara a-i pasa de interlocutor. In planul memoriei are loc o crestere a volumului, dar memoria involuntara este foarte activa, iar memoria mecanica este buna. Desi memoria este concreta, ea este in acelasi timp verbala.

In special dupa 5 ani se constituie amintirile bazate pe incarcatura afectiva si cu multe elemente situative dar cu caracter fragmentar tocmai din cauza raporatrilor spatio-temporale reduse. Spre sfarsitul perioadei se dezvolta memoria voluntara care schimba atitudinea copilului fata de ceea ce intelege. Apar in cadrul acestei memorari in corelatie cu imaginatia, o serie de evolutii fanteziste, ii plac in general povestirile cu sfarsit bun, si mai toate aceastea au un inceput si o incheiere clasica.

Atentia devine mai organizata si voluntara. Afectivitatea se diversifica ceea ce inseamna ca pot aparea unele dificultati, dar ele se depasesc prin trairea excesiva sau mai intensa a bucuriilor si a satisfactiilor. Activa este si impresionabilitatea afectiva. La 3 ani nu il deranjeaza daca un alt copil plange. La 5 ani il mangaie pe copilul care plange, la 6 ani se poate abtine de la aceste reactii.

Dupa Oedip urmeaza CAIN

In palnu personalitatii se dezvolta interesele, si in special interesele sociale, motivatia pentru activitate si constiinta morala. Adultul totdeauna are dreptate. Iar daca el crede o minciuna, aceasta nu mai este minciuna. Piaget vorbeste de existenta unui realism moral. Adica de respectare intocmai a realitatii. De aici se ajunge la socializare, odata cu cresterea impactului vorbirii celor din jur asupra sa.

Perioada scolara mica (6-7 - 10-11 ani)

De obicei mica scolaritate este considerata o faza de tranzitie intre copilaria mica si copilaria bazata pe instalarea unor trasaturi specifice adultului. Incep tot mai mult din punct de vedere fizic sa se instaleze aceste trasaturi ale adultului dandu-i copilului o infatisare generala de proportii reduse caracteristici adultului. Aceste faze de tranzitie sunt deseori percepute de copii ca momente dificile si pot imbraca forma unor crize, pentru ca momentele tensionale, starile conflictuale, conduitele accentuate ce se instaleaza presupun o interventie specializata, presupun o educatie adaptata. Un rol important il are si atitudinea familiei fata de copil, fata de comportamentele acestuia. Se stie ca exista pentru fiecare copil intr-un fel sau altul la intrarea in scoala un soc - socul scolarizarii. Acest soc il poate accentua familia si il poate accentua si invatatoarea.

Viata scolara, invatarea presupune un efort psihic si fizic ceea ce inseamna ca dezvoltarea copiluli se face predominant sub influenta scolii. Astfel activitatea de invatare devine activitate de baza, desi multe din formele invatarii se desfasoara sub forma de joc.

Dpdv fizic, cresterea ponderala si staturala se produce cu cca 2 kg pe an in primii 2 ani iar apoi se produce cu cca 4 kg pe an la fel se accentueaza cresterea in inaltime - astfel incat in final copilul nu numai ca se diferentiaza de prescolar, dar se diferentiaza chiar de copilul la intrare in scoala. La 6 ani - baieti - greutatea de 20 kg, talia de 113 cm iar la fete greutate de 19 kg, talia de 112 cm; la 10 ani baieti 29 kg, talie 132 cm , fete 28,4 kg , talie de 131 cm.

Au loc o serie de procese biologice cu efect deosebit pentru importanta si posibilitatea efortului pe care il face copilul. Se intensifica metabolismul calciului cu importanta pentru dentitie si osificare, se schimba dentitia, de la 20de dinti lapte la dintii permanenti in nr de 32. Procesul de osificare este intens si este mai evident la nivelul maxilarului, a toracelui, a coloanei, a bazinului, a oaselor mainii, unde defapt si muschii se dezvolta mai deosebit cu efecte in formarea deprinderilor de scris, de formare sau adoptare a pozitiei corecte in banca, etc.

Totusi copilul de aceasta varsta nu este robust, oboseste usor, dar forta fizica este in crestere ceea ce creeaza situatia ca dintr-o serie de inabilitati care apar la inceput se ajunge la abilitati.

Foarte interesant pentru activitatea psihica, este modul in care se dezcvolta creierul. In primul rand este vorba de volumul creierului. La 7 ani creierul este in medie de 1200 de grame ca spre sfarsitul perioadei sa se apropie de greutatea normala a adultului. La varsta scolara mica se organizeaza caile functionale si cresc lobii frontali. Santurile cerebrale se extind, ceea ce inseamna o crestere a suprafetei membranei cerebrale.

Catacteristic pentru intrega perioada este dezvoltarea simtului olfactiv si gustativ care cunoaste situatii in care el nu numai ca este mai solicitat, dar este mai bine exersat. Caracteristica este cresterea poftei de mancare. Se formeaza o serie de deprinderi igienice. Ca urmare a ritmului alert impus de scoala se schimba si comportamentul alimentar in sensul ca se mananca mai grabit, mesteca mai putin. Acest lucru are un efect in planul general comporttamental, si al trecerii de la starea de somn la starea de veghe. Inca de la inceputul intrarii in scoala se diminueaza egocentrismul, dar sociabilitatea este crescuta si nediferentiata. La aceasta contribuie si faptul ca interesele incep sa aiba oorientare tot mai obiectiva, iar pe acest plan se impune latenta sexuala ca o trasatura a constructivismului. Regimul scolar il disciplineaza pe copil, in acest context el isi asuma din cce in ce mai voluntar indatoriri odata cu constatarea faptului ca nu mai este apreciat dupa farmecul fizic si nici nu mai poate ramane la afectivitatea restransa de familie si din gradinita. Dar factorii scolari pot fi nefavorabili cum este cazul - prezenta unei invatatoare fara experienta, un climat negativ. Si acestea genereazsa o slaba pofta pentru activitate sau chiar fenomene de incapatanare. Socul scolarizarii este cel mai mare si este comparat cu socul nasterii sau cu socul intrarii in pubertate. Teama fata de scoala in cazul acesta se accesntueaza.

DEBESSE - aprecia ca scoala il invata pe copil sa se situeze printre semeni ceea ce inseamna ca el participa la competitie si devine tot mai mult constient ca este apreciat dupa unele criterii bine elaborate. Foarte interesant este ca la inceputul scolaritatii mai ales spre sfarsitul clasei 1 dispare mutul lui MOS CRACIUN. Se instaleaza starea de melancolie.

Tendinta de colectionare este mai activa ca in perioada anterioara si foarte apreciata de catre copii. Incepand chiar de la aceasta activitate apare o caracteristica anume si anume o separare a sexelor in activitati. O alta caracateristica este faptul ca, copilul foloseste foarte mult guma ceea ce l-a indemnat pe GESELL sa afirme ca aceasta denota o crestere a simtului critic. Copilul este retinut in aceasta perioada, si aceasta denota dupa unii autori ca stie mai mult decat comunica. Dar denota faptul ca copilul este sensibil si se dezvolta sentimental sub caracteristica culpabilitatii, al simtului onoareai si al datoriei. La 6-7 ani se largeste campul vizual si se pot identifica mai bine nuantele cromatice. Pe acelasi plan reuseste sa distinga dupa auz vocile, sunetele,distantele, toate cu importanta pentru orientarea in mediu. Desi sincretismul perceptiv se mentine, acesta tinde treptat sa se diminueze pe baza schemelor logice de analiaz a spatiului si timpului. Se dezvolta perceptiile, pe baza experrientei si al preciziei diferentierii formelor geometrice. Totusi copilul. Trebuie invatat sa observe, sa clasifice, si sa ierarhizeze lucrurile si fenomenele. Inca reprezentarile se mentin confuze si nesistematice cu toate ca poseda o oarecare experienta, experienta ce contribuie cu timpul la organizarea lor. Cuvantul, vorbirea este cel care are cea mai mare contributie in organizarea reprezentarii. Procesele gandirrii realizeaza progrese importante prin aparitia si consolidarea constructiilor logice mediate, reevrsibilie ce iau treptat locul celor empirice, intuitive. Constructiile logice se bazeaza pe judecati si rationamente ceea ce faciliteaza sesizarea unor invarianti. Aceastia sunt concretizati in cantitatea de matrerie in greutate, in volum , in timp, spatiu, etc. La 7-8 ani copilul poate admite conservarea materiei, la 9 ani admite conservarea greutatii iar la 11 12 ani conservcarea volumului. Toate aceste aspecte denota faptul ca gandirea seridica la planul abstract categorial. Ca urmare, copilul cauta argumente pentru judecatile sale, cu posibilitati de actiune mentala. Cu toate ca se mentine pentru inceput tendinta spre sincretism, dominantte incep sa devina aspecte de dezvoltare legate de operatiile gandirii sub influenta scolarului. Rezulta asadar ca dezvoltarea psihica este deosebit de complexa, dar in acelasi timp apare si un usor dezevhilibru, iar trecerea de la acest dezechilibru la forme noi de exhilibru se face printr-o crestere inegala a functiilor psihicie. Orientarea spatiala este deosebit de influentata de activitatea de formare a unor deprinderi cum sunt pereceprea marimii, decodificarea, orientarea pe foaia de scris, etc. Vocabularul contribuie la cresterea capacitatii de formulare de la cca 2500 de cuv la intrarea iin scoala, la sf. Perioadei se ajunge la 4500 cuv. Exista posibilitatea de operare cu scheme, cu imagini, cu simboluri si concepte. Schemele, folosirea schemelor, se formeaza mai ales prin geometrie, a imaginilor prin stiintele naturii, simbolurile prin folosirea literelor, a numerelor, iar conceptele exprima intelegerea. In gandire se manifest independenta la 8 ani, suplete la 9-10 ani dupa care se instaleaza spiritul critic logic, in gandire apar reguli de tipul:

Informale neconvertibile

Informale convertibile

Formale nevonvertibile

Formale convertibile

Dupa aceste reguli apar variante de gandire cum ar fi gandire concreta, teorectica, sociala.

Atunci intreaga activitate intelectuala a subiectului opereaza cu aloritmi de tipul:

Algoritm de aplicare rezolvare.

Algoritm de identificare recunoastere.

Algoritm de control.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate