Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
Imbatranirea personalitatii


Imbatranirea personalitatii




Imbatranirea personalitatii

Longevitate ridica probleme ce se refera la fondurile sociale alocate din buget, la fondurile de asistenta medicala ce sunt necesare intrucat batranetea este incarcata de boli si cerinte de asistenta medicala. Pensionarea duce la scaderea veniturilor si a nivelului de trai. Situatia material economica se asociaza celei social - psihologice. Casa, locuinta devine centrul de interese (reamenajarea locuintei, ore de plimbare) Daca acceptam faptul ca retragerea din viata profesionala implica o serie de factori psihotraumatizanti, atunci trebuie subliniate mecanismele de compensare, cu caracter pozitiv, care prelungesc formele de activitate ale individului ( frecventarea unor cluburi, sporturi, calatorii, activitati de loisir). Exista insa situatii ce permit continuarea activitatii profesionale in regim de tip partial, favorizand in felul acesta o retragere treptata din viata profesionala, evitandu-se astfel ruptura brusca si anuland psihotraumatismul pensionarii. Astfel se va proteja starea de sanatate mintala prin adaptarea treptata la un stil de viata liber. Retragerea din profesiune nu este numai un efort de adaptare si de reevaluare de sine a individului; ea presupune adoptarea unui nou mod de " a vedea" si de "A gandi" viata si propria persoana, de a se pune de acord cu noul sau statut si rol cu familia cu grupul social (C. Enachescu).




Aplicandu-se cunoscute inventare de personalitate s-a realizat o tipologie a batranilor pe urmatoarele criterii: 1) sociabilitate; 2) subiectivism; 3) extroversie; 4) introversie; 5) echilibru afectiv; 6)vitalitate; 7) dependenta; 8) tendinta de aplanare sau antrenare de conflicte;

Astfel rezulta 6 tipuri de batrani:

1. Constructiv

sociabil, echilibrat, mobil, cu vitalitate, rational, extrovertit. Este un batran frumos.

2. Dependent (neajutorat

anxios, subiectiv, neajutorat, introvertit:

3. Defensiv:

nesociabil, anxios, lipsit de mobilitate si de vitalitate, introvertit

4. Demonstrativ

sociabil, cu mobilitate si vitalitate, cu atitudine de conflict, rational si extrovertit.

5. Ostil

nesociabil, anxios, conflictual, introvertit

6. Subiectiv

Latent

Modelul de dezvoltare al personalitatii pe care il propune Freud este o succesiune de stadii psihosexuale: oral de la 0 la 18 luni, anal de la 18 la 36 de luni, falic de la 3 la 6 ani, de latenta de la 6 ani la pubertate, genital de la pubertate. Ca si la J. Piaget, structura finala apare la adolescenta, stadiul genital fiind pentru personalitate ceea ce stadiul formal este pentru inteligenta. Celebrul discipol al lui Sigmund Freud, Jung considera ca dezvoltarea se produce din leagan pana in mormant, adica de-a lungul intregii vieti, ceea ce era in contradictie cu ideile dominante ale timpului sau. Potrivit conceptiei lui Jung, in imbatranire apar doua tendinte fundamentale.

Prima se refera la cuplul extravertire - intravertire. Jung considera ca spre mijlocul vietii se produce o inversare, care ar conduce individul spre un nou echilibru. Tanarul ar fi predominant extrovertit, datorita nevoii de afirmare de sine si de realizare personala, in schimb a doua jumatate a vietii s-ar traduce printr-o crestere puternica a introvertirii, persoana intorcandu-se spre analiza sentimentelor personale, spre bilantul propriei vieti.

A doua tendinta se refera la cuplul feminitate - masculinitate. Dupa Jung, posedam o dubla personalitate, feminina si masculina. In copilarie dezvoltam o latura si o inhibam pe cealalta. In prima jumatate a vietii noastre, baiatul adera la rolul de barbat, iar fetita la rolul de femeie. In a doua jumatate am elibera laturii refulate. Nu este vorba de o inversare a rolurilor, ci mai degraba un echilibru mai bun intre Eul nostru real si presiunea stereotipurilor sociale. Diminuarea distantei dintre personalitatea feminina si personalitatea masculina este numit fenomen de androginie. Acest fenomen se exprima la nivelul reprezentarilor si mai putin la cel al comportamentelor, pentru care diferentele sexuale raman importante. Adultul varstnic este deci mai introvertit si ar avea o tendinta spre androginie la nivelul reprezentarilor (Roger Fontaine, p. 157).



Dupa Erikson dezvoltarea personalitati se realizeaza in opt stadii, fiecare stadiu pregatindu-l pe urmatorul si bazandu-se pe cel anterior, motorul ce permite trecerea de la un stadiu la celalalt fiind conflictul. Fiecare stadiu este caracterizat printr-o criza ce necesita rezolvarea ei. In "copilaria mica" criza se structureaza in jurul opozitiei incredere ( siguranta, confort) versus neincredere (sentimente de abandon), si se joaca in doi. In "copilaria" propriu - zisa, criza se traduce prin autonomie versus rusine si indoiala. Acum, campul social al copilului se largeste, cuprinzandul si pe tata. Al treilea stadiu este numit de Erikson "varsta jocului" si se structureaza in opozitia initiativa - culpabilitate. Campul social se extinde pana ii cuprinde pe toti membri familiei. "Varsta scolara" este cel de al patrulea stadiu si se structureaza in opozitia productivitate - inferioritate. Campul social se extinde prin aparitia semenilor. Stadiul "adolescentei" se structureaza intre "cine sunt?" si "cine vreau sa fiu". Sentimentul dominant este fidelitatea fata de grup. Al saselea stadiu este cel al "tanarului adult". Dorintele de intimitate si de izolare reprezinta cei doi poli ai crizei. Campul social al individului se organizeaza in jurul unei retele de prieteni si a unei retele amoroase. In " Varsta maturitatii" lupta se da intre sentimentul de generativitate (interes pentru generatia urmatoare si pentru educatia sa, misiunea individului de a mentine si de a perpetua societatea) si cel de stagnare (sentimentul de a fi absorbit si depasit de constrangeri). Daca primeaza cea dintai, atentia fata de semeni devine motorul dominant al comportamentului. Pentru batran, problema se pune in termenii controlarii contradictiei dintre integritatea personala si disperare, dintre dorinta de a se bucura de viata si de a imbatrani demn si anxietatea legata de pierderea autonomiei si a mortii. Acum este perioada in care persoana isi face bilantul vietii, masurand distanta dintre scopurile pe care si le-a fixat si cele pe care le-a atins, proiectele la care a visat cand era tanar.

Problema centrala care poate fi gasita la toti autorii este cea a relatiilor dintre stabilitatea si schimbarea personalitatii de-a lungul vietii.

O batranete reusita este legata de: slaba probabilitate de manifestare a bolilor, in special a celor legate de pierderea autonomiei, mentinerea unui inalt nivel functional pe planurile cognitiv si fizic (batranetea optima) si pastrarea unui angajament social si a unei stari de bine subiective. (Fontaine, R.)








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate