UNIVERSITATEA " TITU MAIORESCU"

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

PROIECT DE STUDIU

Studiul Modurilor de Gandire si Actiune a Individului in Functie de Influenta Celor Patru Zone Cerebrale si a Inteligentei Emotionale

Rezumat

Se stie ca fiecare individ este unic ca personalitate si are un mod propriu de a actiona si de reprezentare a lumii in totalitatea ei. Acest model influenteaza puternic sentimentele, gandurile si trairile acestuia. In toate acestea o mare importanta o au cele doua emisfere cerebrale care conlucreaza complementar, colaborand intre ele ca gandirea omului sa fie creativa. Din punct de vedere psihologic si fiziologic, oamenii difera in privinta echilibruluicelor doua emisfere. Anumite persoane abordeaza o problema intr-un mod preponderent logic, analitic, punand pe masa toate datele problemei inainte de a face un examen riguros al acestora. Alta categorie de oameni vad imediat solutia fara sa se intereseze de analiza detaliilor, avad capacitatea de a vedea obiectele in spatiu si de a le manipula prin imaginile lor tridimensionale. De aceea in acest studiu s-a incercat demonstrarea faptului ca cele patru zone cerebrale si inteligenta emotionala au o mare influenta in modul de gandire si actionare al individului. Pentru aceasta s-a folosit un chestionar de evaluare a preferintelor actionale adoptat de Mihaela Roco dupa M. Chalvin si M. Herrmann si un test de evaluare a inteligentei emotionale adoptat de M. Roco dupa Bar-Om si D. Goleman. Studiul s-a facut pe un numr restrans de subiecti 34, dar rezultatele obtinute au confirmat ipoteza de la care s-a plecat. Cei care ai realizat acest studiu, au reusit sa se cunoasca mai bine si sa-si dea seama de importanta influentei celor doua emisfere cerbrale nu numai in modul de gandire si actionare a unui individ dar si in relatiile interpresonale. Cunoasterea preferintelor cerebrale al celorlalti duce la o mai buna comunicare interumana cu o tonalitate afectiva care poate transforma serios comunicarea.

Studiul Modurilor de Gandire si Actiune a Individului in Functie de Influenta Celor Patru Zone Cerebrale si a Inteligentei Emotionale

Activitatea neurobiofiziologica a creierului se afla in unitate cu cea psihica. Desi s-au facut multe progrese in domeniul neuropsihofiziologiei, ele reprezinta, totusi, doar niste ″lumanari″ care sa ne arate drumul cercetarile viitoare.

Creierul contine aproximativ o suta de miliarde de neuroni, fiecare dintre ei avand o imensa putere de conexiune, de 10²⁸ . Hodgkin si Huxley au aratat ca creierul este ″ un organ care functioneaza electric″. Functionarea creierului este posibila datorita comunicarii intre neuroni, acestia fiind celulele creierului. Ele sunt compuse dintr-un corp ( soma ) si prelungiri care merg fie de la soma spre periferie

( axoni ), fie de la periferie la soma ( dendritele ). Aceste prelungiri sunt parcurse de influxuri electrice care le asigura comunicarile. Pentru a trece de la un neuron la altul, influxul nervos trebuie sa mearga prin sinapse care constituie punctele de schimb intre neuroni. Sinapsele sunt posibile datorita mediatorilor chimici, sintetizati de neuroni. Principalii mediatori chimici sunt: acetilcolina, adrenalina, noradrenalina, dopamina, serotonina, acidul gama-aminobutiric, glicina, histamina.

In functie de viata pe care o ducem, de strsurile pozitive sau negative la care suntem supusi, este posibil sa acceleram sau sa incetinim imbatranirea neuronilor cerebrali. Dr. Jaqueline Reneaud, considera ca exista doua circuite hormonale, unul nociv si altul pozitiv pentru cortex:

Circuitul hormonal nociv: cand o persoana se afla sub stres negativ, hipotalamusul - centru de comanda hormonal al creierului - actioneaza asupra hipofizei care elibereaza un hormon adrencorticotrop nociv. Acest hormon stimuleaza glandele suprarenale si corticosuprarenale care elibereaza hormoni corticosteroizi ( cortizon in special ) care pun organismul in stare de aparare impotriva agresiunii, ajutand omul sa se apere. Insa, acesti hormoni patrund in circulatia sanguina, ajung la cortex si ataca neuronii cerbrali care se uzeaza.

Circuitul hormonal benefic: starile de stres pozitive, interesul pentru activitatea depusa, atmosfera destinsa, fac ca hipotalamusul sa secrete direct un alt hormon

ACTH+ care sa nu treaca prin sistemul suprarenalelor si care favorizeaza buna functionare a neuronilor.

1. Modelul tridimensional al creierului

In cele trei etape ale evolutiei, creierul s-a format din creierul reptilian, sistemul limbic si cortexul.

a) Creierul reptilian sau creierul arhaic, este dezvoltat in totalitatea lui la reptile. La om, el corespunde sistemelor nervoase ale trunchiului cerebral. Desi este mic ca marime, cu o foarte mare

complexitate, el este cel care asigura supravietuirea animalelor. Comportamentele de care raspunde acest creier se refera la satisfacerea nevoilor fundamentale. Nucleul acestui creier, cel amigdalian, comanda agresivitatea. La om creierul arhaic are in vedere:

grija pentru teritoriu si apararea lui;

este locul rutinei si al itinerariilor fixate dinainte ;

gesturile automate: curatirea ochiului, scarpinatul, tusea, clipitul.

b) Sistemul limbic Acesta s-a constituit la primele mamifere, si este cunoscut sub denumirea de creier visceral. La om el este unul dintre elementele esentiale de legatura intre cortex si formatiunile cerebrale mai vechi. Functionarea lui domina afectivitatea si memoria. Sistemul limbic cuprinde toate formatiunile nervoase care nu sunt incluse in cortex. El se afla la baza creierului si in marginea cortexului si a trunchiului cerebral, de unde si denumirea de creier limbic. Mac Leam l-a denumit creier visceral. Functia lui esentiala este sa asigure supravietuirea printr-o buna adaptare la mediul social.

Emotiile declansate prin stimuli, care actioneaza asupra sistemului limbic, nu se afla sub controlul cortexului. Cu alte cuvinte, frica, amotiile foarte puternice, nu dispar pe cale rationala. Sistemul limbic are o anumita autonomie in raport cu cortexul. O emotie deosebit de puternica, provoaca o reactie a sistemului limbic si blocheaza orice reactivitate a zonelor corticale. Creierul limbic are rol selectiv, fiind un filtru care asigura o selectie a stimulilor dupa placere, interes, motivatie, reusita etc.

Creierul limbic are un rol foarte important in consitutirea memoriei de lunga durata. Persoana inregistreaza caracterul placut sau neplacut al experientelor de viata, anticipandu-le pe cele pozitive si evitandu-le pe cele negative.

Creierul limbic are un rol cognitiv care consta in producerea de imagini (J. Brown, 1977 ). O persoana care prezinta un sistem limbic foarte dezvoltat are mai multa usurinta decat alta in elaborarea de imagini, fiind de preferat sa comunici cu ea la nivelul imaginilor.

c) Cortexul. Dupa teoriile biologilor Mac Leam, Brown, Allroux, Laborit, toate fiintele vii au la origine un creier reptilian de la care omul a pastrat instinctele de baza ; peste ele s-a grefat sistemul limbic, sediul emotiilor. Cortexul apare la mamiferele superioare. Dupa biologul Jerison (1977) ″cortexul reprezinta stadiul recunoasterii obiectelor ca realitate externa intr-un spatiu″. Nivelul urmator este caracteristic numai omului, el constand in operarea cu simboluri, limbaj, gandire abstracta.

Cortexul prin raportare la celelalte formatiuni nervoase, are o plasticitate si osuplete inexistente la structurile nervoase anterioare din punct de vedere al evolutiei. ″Mama a inventiei, tata al gandirii abstracte, cortexul permite apararea si procesarea ideilor″ ( Mac Lean ). Cortexul

permite omului sa aiba limbaj.

Cortexul cerebral nu este uniform, el poate fi asemanat cu un oras cu strazi si monumente. In fiecare dintre emisferele cerebrale se disting patru zone: lobul frontal, lobul parietal, lobul senzorial si lobul occipital. Cele patru zone cerebrale sunt specializate pentru indeplinirea anumitor functii senzoriale si motrice.

Ariile primare senzoriale se ocupa cu receptia mesajelor senzoriale, dand o prima decodificare a acestora. Aria motrice primara este o zona de iesire a mesajelor. Fiecare din cele trei arii senzoriale primare este marginita de cate o zona secundara unde se continua tratarea informatiei inceputa in zonele primare. Tot ce se afla in afara zonelor primare si secundare se numeste cortex asociativ frontal care este organizatorul perceptiei si al gandirii si cortexul asociativ parieto-occipital in care este localizata memoria ( E. Godaux, 1990, p. 69-73 ).

Herrmann a elaborat un model in care impartirile pe orizontala a emisferelor cerebrale se intersecteaza cu cele de pe verticala. Exista doua emisfere: una dreapta si una stanga. Fiecare emisfera este conectata cu limbicul. Sisemul limbic este localizat la baza fiecarei emisfere cerebrale. Fiecare jumatate a sistemului limbic din cele doua emisfere este conectata cu cortexul ei. Fiecare limbic, drept sau stang, are specialitatea lui, la fel ca si emisferele cerebrale si in unitate cu acestea. Limbicul stang are aparent o influenta preponderenta atunci cand creierul stang este dominant, cel care planifica, organizeaza, strucutreaza, controleaza. Limbicul drept este sursa activitatii emotionale si afective si are o actiune preponderenta atunci cand individul se afla in relatii cu altii.

Sistemul cortical (gandirea)

Modelul lui N. Herrmann:

Cortical Stang (CoS) Cortical Drept (CoD)

Logic Creator

Analitic Spirit sintetic

Matematic Spirit artistic

Tehnic Globalizare

Mod de functionare drept

Mod de functionare stang

Rationament Conceptualizare

Controlat Contacte umane

Conservator Emotiv

Planificare Muzician

Organizat Spiritualist

Administratie Exprimare

Sistemul limbic ( emotii )

Limbic Stang ( LiS ) Limbic Drept ( LiD )

2. Definirea inteligentei emotionale

Termenul de inteligenta a fost formulat pentru prima data intr-o teza de doctorat, in S.U.A., 1985. Wayne Leon Payne considera ca inteligenta emotionala este o abilitate care implica o relationare creativa cu starile de teama, durere si dorinta. D. Wcksler, autorul setului de teste standardizate pentru inteligenta logica, a remarcat ca adaptarea individului la mediul in care traieste se realizeaza atat prin elementele cognitive, cat si prin cele non-cognitive.

Aspectele non-cognitive ale inteligentei includ factori de ordin afectiv, personal si social, fiind esentiale pentru reusita in viata a individului.

Studiile privind inteligenta emotionala sunt relativ recente, ele debutand in jurul anilor ′90. S-au conturat trei mari directii in definirea inteligentei emotionale reprezentate de: John D. Mayer si Peter Salovey, Reuven Bar-On, Daniel Goleman.

• Mayer si Salovey ( 1990-1993 ) considera ca inteligenta emotionala implica:

abilitatea de a percepe cat mai corect emotiile si de a le exprima

abilitatea de a accede sau genera sentimente atunci cand ele faciliteaza gandirea

abilitatea de a cunoaste si intelege emotiile si de a le regulariza pentru a promova dezvoltarea emotionala si intelectuala. Prin aceasta definitie, cei doi autori au vrut sa evidentieze interconditionarile pozitive intre emotie si gandire.

Dupa 21 de ani de studii Reuven Bar-On in 1992 a stabilit ca, componentele inteligentei emotionale se grupeaza astfel:

a) Aspectul intrapersonal

constientizarea propriilor emotii: abilitatea de a recunoaste propriile sentimente

optimism: abilitatea de a apara ceea ce este bine si disponibilitatea de exprimare a gandurilor, a credintelor, a sentimentelor, dar nu intr-o maniera destructiva

respect: consideratie pentru propria persoana ( abilitatea de a respecta si accepta ce este bun )

autorealizare: abilitatea de a realiza propriile capacitati potentiale, capacitatea de a incepe sa te implici in cautarea unor scopuri, care au o anumita semnificatie si un anumit inteles pentru individ

independenta: abilitatea de a te directiona si controla singur in propriile ganduri si actiuni, capacitatea de a fi liber de dependente emotionale

b) Aspectul interpersonal

empatie: abilitatea de a fi constient, de a intelege si aprecia sentimentele celorlalti

relatii interpersonale: abiliatea de a stabili si a mentine relatii interpersonale reciproc pozitive, acest lucru caracterizandu-se prin intimitate, oferire si primire de afectiune

c) Adaptabilitate

rezolvarea problemelor: abilitatea de a fi constient de probleme si de a defini problemele pentru a genera si implementa potentiale solutii afective

testarea realitatii: abilitatea de a stabili, a evalua corespondentele intre ceea ce inseamna o experienta si care sunt obiectivele existente

flexibiliatea: abilitatea de a-ti ajusta gandurile, emotiile si comportamentul pentru a schimba situatia si conditiile

d) Controlul stresului

toleranta la stres: abilitatea de a te impotrivi evenimentelor si situatiilor stresante fara a te poticni si de asemenea, abilitatea de a face fata acestora in mod activ si pozitiv

controlul impulsurilor: abilitatea de a rezista sau a amana impulsivitatea si de a goni tentatia care te determina sa actionezi in graba

e) Dispozitia generala

fericire: abilitatea de a te simti satisfacut de propria viata, de a te distra singur si impreuna cu altii, de a te simti bine

optimism: abilitatea de a vedea partea stralucitoare a vietii, de a mentine o atitudine pozitiva chiar in pofida adversitatilor

• Abordarea inteligentei emotionale a lui Goleman are aceasta forma: 

constiinta de sine ( increderea in sine )

auto-controlul: dorinta de adevar, adaptabilitate, inovare

motivatia: dorinta de a cuceri, daruirea, initiativa, optimismul

empatia: a-i intelege pe altii, diversitatea, capacitatea politica

aptitudini sociale: influenta, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relatii, colaborarea, capacitatea de lucru in echipa

Metode

Obiectivul cercetarii

Studiul implicarii inteligentei emotionale si influenta celor patru zone cerebrale: Cortexul Drept si Stang si Sistemul Limbic Drept si Stang ( CoD+CoS si LiD+LiS ) in modurile de gandire si actionare ale individului.

Ipoteze

Daca influenta cortexului si a inteligentei emotionale este mare, atunci modul de gandire si actionare a individului este rational iar daca influenta sistemului limbic si a inteligentei emotionale este mai mare atunci modul de gandire si actionare a individului este emotional-afectiv.

Variabile

Prima variabila independenta este un chestionar de preferinte actionale dupa care se determina modurile de gandire si actiune ale subiectilor in functie de influenta celor patru zone cerebrale

Acest chestionar cuprinde 72 de intrebari impartite in patru sectoare ( A, B, C, D ) care reprezinta cele patru zone cerebrale: sectorul cortical stang ( CoS ), sectorul cortical drept ( CoD ), sectorul limbic stang ( LiS ) si sectorul limbic drept ( LiS ).

La acest chestionar exista cinci variante de raspuns: foarte putin = un punct, putin = doua puncte, moderat = trei puncte, mult = patru puncte, foarte mult = cinci puncte.

Dintre cele cinci variante, subiectii vor alege raspunsurile care corespund cel mai bine cu felul propriu de a gandi si a actiona. Nu exista raspunsuri bune sau rele, ci numai raspunsuri sincere sau nesincere. Aceste raspunsuri reprezinta variabila dependenta. A doua variabila independenta este un test de evaluare a inteligentei emotionale care cuprinde 10 intrebari in care sunt prezentate cateva situatii in care se poate afla o persoana.

Completarea testului are in vedere, pe de o parte asigurarea pe cat posibil a transpunerii individului in situatia respectiva, iar pe de alta parte alegerea unei variante de raspuns, din patru posibile, care reprezinta unele modalitati concrete de a reactiona in situatiile indicate de intrebari. Raspunsurile alese reprezinta variabila dependenta.

Tabelul nr. 1

Modul de notare a raspunsurilor date la test

Subiectii

Au participat 34 de subiecti, studenti in anul II la psihologie, 17 fete si 17 baieti cu varsta cuprinsa intre 24 si 42 de ani. Media de varsta a fost de 33 de ani.

Procedura

In aceasta cercetare s-au folosit chestionarul si testul. Chestionarul este o metoda frecvent folosita in stiintele sociale, deoarece rezultatele obtinute au un grad mare de obiectivitate, daca nu sunt influentate de experimentator. Chestionarul folosit in cazul nostru, a fost un ,,Chestionar de preferinte actionale" adaptat de M. Roco dupa D. Chalvin si N. Herrmann.

A

Sunteti inclinat sa considerati lucrurile sau ideile prin componentele lor, deci analitic, mai curand decat global, luate ca intreguri ( ansambluri ) ?

Cand stabiliti planul unei excursii ( calatorii ), va ganditi la cele mai mici amanunte ?

Sunteti genul de om care gandeste astfel: ,, Stiu la ce sa ma astept datorita lucrurilor care mi s-au intamplat pana acum " ?

Percepeti, intelegeti si manipulati cu usurinta cifrele ? Aveti indemanare in operarea cu cifre sau calcule ?

Manifestati interes pentru relatiile numerice, pentru masurarea cantitatilor, dimensiunilor, proportiilor ?

Va exprimati bine in scris ? Preferati sa va exprimati mai mult in scris decat oral ?

Vedeti lucrurile succesiv, unele in continuarea altora, in siruri sau serii ?

Aveti capacitatea de a intelege si a utiliza cunostintele teoretice sau pe cele tehnice ?

Va exprimati clar si eficient prin cuvinte ? Aveti aptitudini pentru exprimarea orala ?

In rezolvarea problemelor procedati metodic, din etapa in etapa ?

Sunteti inclinat sa verificati ideile, solutiile ?

Sunteti competent in manipularea datelor cantitative referitoare la costuri, bugete, investitii ?

Pentru realizarea oricarui lucru sau actiuni simtiti nevoia unor instructiuni cat mai precise si mai complete ?

Cand va exprimati opiniile, simtiti nevoia sa le argumentati ?

In alegerile pe care le faceti va bazati pe ratiune prin opozitie cu afectivitatea ?

Cand aveti de facut un lucru important repetati de mai multe ori modul in care veti proceda ?

In scoala v-a placut algebra ?

Atunci cand va referiti la un lucru vazut sau citit, aveti tendinta sa o faceti cat mai exact posibil ? Nu omiteti si nu adaugati nimic, respectati intru totul ordinea in care s-au produs evenimentele ?

B

In ce masura folositi capacitatea dvs. de a concepe idei si de a dezvolta concepte generale plecand de la cazuri particulare ?

Sunteti apreciat ca un om care vede lucrurile sub unghiuri noi, le reuneste intr-un mod imaginativ, cu multe idei noi ?

Aveti tendinta de a reuni elemente, idei noi intr-un tot relativ nou ( de a sintetiza ) ?

Sunteti un om care vede lucrurile, ideile, faptele, intr-o maniera globala; care intelege usor ansamblul fara sa-l reduca la elementele lui ?

Sunteti predispus de a face combinatii noi, de a stabili noi asociatii sau de a gasi solutii noi ? Aveti usurinta in a elabora imaginile unor obiecte pe care nu le-ati vazut direct sau ale unor lucruri care nici nu exista in realitate ?

Suunteti considerat ca fiind inclinat spre operarea de schimbari ? Va place si va straduiti sa introduceti metode noi, strategii noi, produse si aparate noi ?

Inn ce masura reusiti sa combinati parti ale lucrurilor, alemente ale ideilor sau ale situatiilor in ansambluri armonioase si coerente ?

Cunoasteti unele lucruri, fenomene fara sa apelati la rationament; nu aveti nevoie de evidente sau dovezi pentru a intelege imediat ( dintr-o data ) un lucru ?

Sunteti considerat un om original, care are idei inedite, personale, cu totul diferite de cele cunoscute si recunoscute ?

Reusiti sa va ocupati de doua lucruri, de doua actiuni in acelasi timp, indiferent daca ele sunt diferite ( vizuale, verbale, muzicale ) ?

Surprindeti cu usurinta relatiile intre obiecte in spatiu, vedeti cum ele formeaza un ansamblu, le puteti manipula, asambla ? Aveti o buna vedere spatiala ?

Va place sau sunteti dotat pentru a creea in domeniile: pictura, desen, sculptura, muzica ?

In exprimarea gandurilor folositi comparatii, analogii, metafore ?

Va angajati in actiuni care implica risc ?

In scoala v-a placut geometria ?

Cand ascultati sau vedeti idei diferite sau lucruri diferite sunteti inclinat sa stabiliti convergente, sa determinati ce au ele in comun ?

Vi se intampla sa visati cu ochii deschisi ?

Pentru a intelege o problema cautati sa vizualizati elementele ei, inlocuiti cuvintele prin imagini ?

C

Aveti preferinte pentru ceea ce este traditional, pentru metode, cai a caror eficienta a fost dovedita ?

Va obligati la stapanire de sine, la controlul emotiilor si al reactiilor comportamentale ?

Judecati atent valoarea sau fezabilitatea unui lucru, analizati defectele ?

Sunteti mai atent la propriile idei, reactii decat la cele apartinand lumii exterioare dvs. ?

Acordati atentie si importanta detaliilor ?

Aranjati, ordonati, imbinati lucruri, fapte, idei, persoane in asociatii curente ?

Va atrag lucrurile, situatiile care inspira siguranta ?

Va intereseaza mai mult ,,cum" decat ,,de ce" trebuie facut un lucru ?

Va caracterizeaza spiritul de contradictie ? Vi se intampla sa aveti pareri, idei opuse celor pe care le auziti sau le cititi ?

Sunteti preocupat sa va realizati cat mai repede proiectele ?

Sunteti de parere ca orice instructiune, orice regula trebuie respectata ad litteram ?

Vedeti mai curand deosebirile decat asemanarile dintre diverse lucruri, fapte, idei ?

In cele mai multe dintre situatii dati dovada de fermitate, de hotarare ?

Sunteti considerat un bun orator, care stapaneste arata vorbirii ?

In orice faceti simtiti nevoia sa planificati totul pana la cele mai mici amanunte ?

Sunteti un om ordonat ?

Reusiti sa va impuneti unui grup prin ideile, opiniile dvs. ?

Sunteti realist ?

D

Intelegeti si impartasiti sentimentele, reactiile, suferintele altora; reusiti sa exprimati acest lucru ?

Sunteti predispus la emotii puternice pe care le exprimati prin comportament ?

Va intereseaza lumea exterioara mai mult decat propria persoana ? Va exprimati rapid si usor ideile, sentimentele fata de altii ?

Utilizati obiecte, figuri, desene, imagini pentru a prezenta idei sau fapte logice ?

Va intereseaza mai mult ceeea ce priveste spiritul, ceea ce este imaterial decat ceea ce este material ?

Va place mai mult sa dati viata ( aplicati ) proictelor dvs. decat sa le concepeti ?

Aveti capacitatea de a-i convinge pe ceilalti ?

In relatiile cu semenii dvs. manifestati afectiune ?

Daca in realizarea unui lucru sunt multe incertitudini, semne de intrebare, porniti la drum ?

Sunteti meloman, va place sa ascultati sau sa interpretati lucrari muzicale ?

Va atrag lucrurile noi, experientele noi ?

Va place sa dati sfaturi altora ?

Sunteti sociabil, stabiliti cu usurinta relatii cu cei care va inconjoara ?

Reusiti sa explicati altora concepte, metode, idei astfel incat sa le poata intelege si folosi ?

Manifestati incredere in altii ?

Vi s-a intamplat ca, privind pentru prima data locuri, situatii, lucruri, sa aveti impresia ca le-ati mai vazut alta data ?

Va place sa va comportati cat mai firesc, cat mai natural si sa nu fiti nevoit a va controla cuvintele si reactiile ?

Cuvintele sau comportamentul neadecvat al semenilor dvs. va afecteaza puternic si pentru mai mult timp ?

Testul este o metoda care a fost adaptata in functie de cultura si limba diverselor popoare dupa anumite standarde. In cadrul proiectului s-a folosit Testul de inteligenta emotionala ( pentru adulti ) adaptat de Mihaela Roco dupa Bar-On si D. Goleman:

Sunteti intr-un avion care intra brusc intr-o zona de turbulenta si incepe sa se balanseze puternic intr-o parte si alta. Ce faceti ?

a)      Continuati sa cititi sau sa va uitati la film, dand putina atentie turbulentei ;

b)      Va ingrijorati, urmariti stewardesa si cititi fisa cu instructiuni in caz de pericol ;

c)      Cate putin din a) si b) ;

d)      Nu observati nimic.

Mergeti in parc cu un grup de copii de patru ani. O fetita incepe sa planga deoarece ceilalti nu vor sa se joace cu ea. Ce faceti ?

a)      Nu va amestecati, lasati copiii sa rezolve singuri problema ;

b) Vorbiti cu ea si o ajutati sa gaseasca o modalitate de a-i face pe ceilalti sa se joace cu

ea ;

c) Ii spuneti cu o voce blanda sa nu planga ;

d) Incercati sa-i distrageti atentia si ii arati cateva lucruri cu care se poate juca.

Imaginati-va ca sunteti student si doriti sa obtineti o medie mare pentru bursa. Ati constatat ca una dintre note va scade media. Ce faceti ?

a)      Va faceti un plan special pentru a va imbunatati nota la cursul respectiv, fiind hotarat sa urmati planul ;

b)      Va propuneti ca in viitor sa luati note mai bune la acest curs ;

c)      Considerati ca nu conteaza mult ceea ce ati facut la acest curs si va concentrati asupra altor cursuri, la care notele dvs. sunt mai mari ;

d)      Mergeti la profesor si incercati sa discutati cu el obtinerea unei note mai mari

Imaginati-va ca sunteti agent de asigurari si telefonati la clienti pentru prospectare. Cincisprezece persoane la rand v-au inchis telefonul si sunteti descurajat. Ce faceti ?

a)      Va spuneti: ,,Ajunge pentru azi", sperand ca veti avea mai mult noroc maine ;

b)      Va evaluati calitatile care, poate, submineaza abilitatea dumneavoastra de a face vanzari ;

c)      Incercati ceva nou la urmatorul apel telefonic si va straduiti sa nu va blocati ;

d)      Gasiti altceva de lucru.

Sunteti managerul unei organizatii care incearca sa incurajeze respectul pentru diversitatea etnica si rasiala. Surprindeti pe cineva spunand un banc rasist. Ce faceti ?

a)      Nu-l luati in seama - este numai o gluma ;

b)      Chemati persoana respectiva in biroul dumneavoastra pentru a-i face observatie ;

c)      Vorbiti pe fata, pe loc, spunand ca asemenea glume sunt nepotrivite si nu vor fi tolerate in organizatia dumneavoastra ;

d)      Ii sugerati persoanei care a spus gluma sa urmeze un program de scolarizare privind diversitatea.

Incercati sa calmati un prieten infuriat pe un sofer era sa-l accidenteze foarte grav. Ce faceti ?

a)      Ii spuneti sa uite evenimentul pentru ca nu a patit nimic ;

b)      Incercati sa-i distrageti atentia de la acest eveniment vorbindu-i despre lucrurile care-i plac foarte mult sau care il intereseaza.

c)      Ii dati dreptate, considerand, la fel ca si el, ca celalalt i -a pus viata in pericol ;

d)      Ii relatati ca si dumneavoastra vi s-a intamplat mai demult ceva asemanator, dar dupa aceea v-ati dat seama ca, dupa cum conduce, soferul va ajunge in mod sigur la spitalul de urgenta.

Dumneavoastra si partenerul de viata ( prietenul ) ati intrat intr-o discutie aprinsa, care a devenit foarte repede un meci de tipete. Sunteti amandoi furiosi si, in focul furiei, recurgeti la atacuri personale pe care intr-adevar nu le intelegeti, dar le continuati. Care este cel mai bun lucru de facut ?

a)      Luati o pauza de 20 de minute si apoi reluati discutia ;

b)      Opriti cearta de indata, pentru ca nu conteaza ce spune partenerul dumneavoastra ;

c)      Spuneti ca va pare rau si ii cereti partenerului sa isi ceara la randul sau iertare ;

d)      Va opriti un moment, va adunati gandurile si, apoi, va precizati punctul dumneavoastra de vedere.

Imaginati-va ca ati fost numit seful unei noi echipe care incearca sa gaseasca o solutie creativa la o problema sacaitoare de serviciu. Care este primul lucru pe care il faceti ?

a)      Notati pasii necesari pentru rezolvarea rapida si eficienta a problemei ;

b)      Cereti oamenilor sa-si faca timp pentru a se cunoaste mai bine intre ei ;

c)      Incepeti prin a cere fiecarei persoane idei privind rezolvarea problemei, cat timp ideile sunt proaspete ;

d)      Incepeti printr-o sedinta de dezlantuire a ideilor ( brainstorming ), incurajand pe fiecare sa spuna orice idee ii vine in minte, indiferent cat de fantastica pare.

Fiul dumneavoastra este extrem de timid si a fost foarte sensibil si un pic infricosat de locurile si oamenii straini, de cand s-a nascut. Ce faceti ?

a)      Acceptati ca are un temperament sfios, timid si cautati cai de a-l proteja de situatii care sa-l tulbure ;

b)      Il duceti la un psihiatru de copii ;

c)      Il expuneti intentionat la mai multi oameni si in locuri straine, astfel incat sa-si poata infrange frica ;

d)      Organizati o serie neintrerupta de experiente care sa-l invete pe copil sa ia treptat contact cu oameni si situatii noi.

Considerati ca de multi ani ati dorit sa reincepeti sa practicati un sport pe care l-ati incercat si in copilarie, iar acum pentru distractie, in sfarsit, v-ati hotarat sa incepeti. Doriti sa va folositi cat mai eficient timpul. Ce faceti ?

a)      Va limitati la timpul strict de exercitiu in fiecare zi ;

b)      Alegeti exercitii care va forteaza mai mult abilitatea ( care vi se par mai grele ) ;

c)      Exersati numai cand, in mod real, aveti dispozitie ;

d)      Incercati exercitii care sunt cu mult peste abilitatile dumneavoastra.

Acest test este destinat tinerilor si adultilor.

Desfasurarea cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat intr-o sala de curs si a fost realizata cu participarea a 34 de studenti din anul II la psihologie, carora li s-a propus participarea benevola la aceasta cerecetare. Dupa ce li s-au dat cateva explicatii despre cerecetare ei au completat chestionarul apoi testul.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele obtinute la chestionar

Subiectul 1 a obtinut urmatoarele valori: CoS = 72%, CoD = 54%, LiS = 67%, LiD = 63%

(CoS+CoD) Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = (67+63)/2 = 65%    Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = (72+67)/2 = 70%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = (54+63)/2 = 59%    Mod de operare drept

La acest subiect predomina modul de reactivitate emotional in comparatie cu cel rational si modul de operare stang prin comparatie cu modul de operare drept.

Subiectul 2 : CoS = 66%, CoD = 55%, LiS = 72%, LiD = 59%

(CoS+CoD)/2 = 61%    Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 66%    Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 69%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 57%    Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 3 : CoS = 68% CoD = 75%, LiS = 67%, LiD = 70%

CoS+CoD)/2 = 72% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 69%    Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 68% Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 73%     Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare drept.

Subiectul 4 : CoS = 75%, CoD = 78%, 72%, LiD = 72%

(CoS+CoD)/2 = 77%    Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 72%    Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 73%     Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 75%    Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare drept.

Subiectul 5 : CoS = 74%, CoD = 68%, LiS = 72%, LiD = 69%

(CoS+CoD)/2 = 71% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 72% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 73%     Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 75% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare stang.

Subiectul 6CoS = 68%, CoD = 53%, LiS = 67%, LiD = 69%

(CoS+CoD)/2 =61% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 68% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 68%     Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 61% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 7 : CoS = 62%, CoD = 59%, LiS = 57%, LiD = 60%

(CoS+CoD)/2 =61% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 59% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 60%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 60% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si exista un echilibru intre modul de operare drept si modul de operare stang.

Subiectul 8 : CoS = 60%, CoD = 62%, LiS = 70%, LiD = 62%

(CoS+CoD)/2 =61% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 66% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 65% Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 62% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 9: CoS = 52%, CoD = 46%, LiS = 55%, LiD = 55%

(CoS+CoD)/2 =49% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 55% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 54%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 51% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 10: CoS = 52%, CoD = 34%, LiS = 50%, LiD = 65%

(CoS+CoD)/2 =43% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 58% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 51%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 50% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 11 : CoS = 60%, CoD = 58%, LiS = 67%, LiD = 68%

(CoS+CoD)/2 =59% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 68% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 64%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 63% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 12 : CoS = 63%, CoD = 57%, LiS = 63%, LiD = 58%

(CoS+CoD)/2 =60% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 61% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 63%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 58% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 13 : CoS = 60%, CoD = 58%, LiS = 64%, LiD = 62%

(CoS+CoD)/2 =59% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 63% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 62%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 60% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 14 : CoS = 64%, CoD = 65%, LiS = 60%, LiD = 85%

(CoS+CoD)/2 =65% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 73% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 62%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 75% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 15 : CoS = 70%, CoD = 79%, LiS = 67%, LiD = 79%

(CoS+CoD)/2 =75% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 73% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 69%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 79% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare drept.

Subiectul 16 : CoS = 57%, CoD = 55%, LiS = 64%, LiD = 69%

(CoS+CoD)/2 =56% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 67% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 61%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 62% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare drept.

Subiectul 17 : CoS = 75%, CoD = 80%, LiS = 80%, LiD = 95%

(CoS+CoD)/2 =76% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 88% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 76%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 88% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare drept.

Subiectul 18 : CoS = 59%, CoD = 63%, LiS = 63%, LiD = 58%

(CoS+CoD)/2 =61% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 60.5% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 61%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 60.5% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare stang.

Subiectul 19 : CoS = 88%, CoD = 68%, LiS = 80%, LiD = 74%

(CoS+CoD)/2 =78% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 77% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 84%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 71% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare stang.

Subiectul 20 : CoS = 90%, CoD = 80%, LiS = 78%, LiD = 76%

(CoS+CoD)/2 =85% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 77% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 84%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 78% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare stang.

Subiectul 21 : CoS = 73%, CoD = 83%, LiS = 78%, LiD = 82%

(CoS+CoD)/2 =78% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 80% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 76%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 83% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare drept.

Subiectul 22 : CoS = 58%, CoD = 63%, LiS = 70%, LiD = 67%

(CoS+CoD)/2 =61% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 69% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 64%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 65% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare drept.

Subiectul 23 : CoS = 66%, CoD = 57%, LiS = 73%, LiD = 64%

(CoS+CoD)/2 =62% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 69% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 70%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 61% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 24 : CoS = 72%, CoD = 73%, LiS = 83%, LiD = 72%

(CoS+CoD)/2 =73% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 78% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 78%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 73% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 25 : CoS = 57%, CoD = 62%, LiS = 83%, LiD = 75%

(CoS+CoD)/2 =60% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 79% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 70%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 69% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 26 : CoS = 67%, CoD = 45%, LiS = 57%, LiD = 57%

(CoS+CoD)/2 =56% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 57% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 62%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 51% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 27 : CoS = 56%, CoD = 50%, LiS = 62%, LiD = 68%

(CoS+CoD)/2 =53% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 65% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 59%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 59% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si exista un echilibru intre modul de operare drept si modul de operare stang.

Subiectul 28 : CoS = 56%, CoD = 67%, LiS = 92%, LiD = 65%

(CoS+CoD)/2 =62% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 79% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 77%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 67% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si modul de operare stang.

Subiectul 29 : CoS = 83%, CoD = 69%, LiS = 70%, LiD = 78%

(CoS+CoD)/2 =76% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 74% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 77%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 74% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare stang.

Subiectul 30 : CoS = 43%, CoD = 40%, LiS = 40%, LiD = 40%

(CoS+CoD)/2 =43% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 40% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 40%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 40% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si exista un echilibru intre modul de operare drept si modul de operare stang.

Subiectul 31 : CoS = 63%, CoD = 68%, LiS = 66%, LiD = 65%

(CoS+CoD)/2 =70% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 66% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 65%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 67% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare drept.

Subiectul 32 : CoS = 78%, CoD = 85%, LiS = 75%, LiD = 70%

(CoS+CoD)/2 =82% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 73% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 77%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 78% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si modul de operare drept.

Subiectul 33 : CoS = 57%, CoD = 66%, LiS = 78%, LiD = 70%

(CoS+CoD)/2 =62% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 74% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 67.5%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 68% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate emotional si exista un echilibru intre modul de operare drept si modul de operare stang.

Subiectul 34 : CoS = 78%, CoD = 85%, LiS = 78%, LiD = 70%

(CoS+CoD)/2 =82% Rationalitate

(LiS+ LiD)/2 = 74% Emotionalitate

(CoS+LiS)/2 = 78%    Mod de operare stang

(CoD+ LiD)/2 = 77.5% Mod de operare drept

Predomina modul de reactivitate rational si exista un echilibru intre modul de operare drept si modul de operare stang

Studiul modurilor de gandire.

Tabelul nr. 2

Rezultatele obtinute la test

Studiul modurilor de gandire. 25

Toate aceste rezultate arata ca ipoteza de la care s-a pornit, s-a confirmat deoarece in cazul cand influenta predominanta a fost cea a cortexului, modul de reactivitate este rational, iar cand influenta predominanta a fost cea a sistemului limbic, modul de reactivitate este emotional.

In rezultatele de la test am aratat ca la majoritatea subictilor, inteligenta emotionala este medie si infuenteaza modul de actionare si gandire al subiectilor.

Majoritatea subiectilor testati avand o inteligenta emotionala medie, unii chiar sub medie, ar trebui sa isi dezvolte aceasta capacitate. Inteligenta emotionala fiind implicata in constiinta de sine, autocontrol, motivatie, empatie, aptitudini sociale, dezvoltarea acesteia duce la o buna cunoastere de sine, la controlul emotiilor, la imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, la optimism si chiar la fericire.

Concluzii

Dupa realizarea acestui studiu, care se pot trage mai multe concluzii.

Cunoasterea preferintelor cerebrale ale celorlalti duce la o buna comunicare interumana, cu o tonalitate afectiva care poate transforma serios comunicarea.

In scoli ar trebui sa se tina seama de aceste preferinte cerebrale pentru a creste eficienta acumularii de cunostinte, iar dezvoltarea inteligentei emotionale sa se inceapa de la cele mai fragede varste, ea fiind foarte importanta pentru dezvoltarea copilului. Acesta, maturizandu-se, va obtine succese atat in cariera cat si in relatiile interumane.

Studiul modurilor de gandire.

Bibliografie

• Dinca, M.    Metode de cercetare in psihologie, 2002.
• Golu, M.    Bazele neurofiziologice ale psihicului, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1981.
• Goleman, D. Inteligenta emotionala, Editura Curtea Veche, Bucuresti 2001.
• Roco, M.     Creativitate si inteligenta emotionala, Editura Polirom, Iasi 2001.