Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
OBIECTUL PSIHOLOGIEI


OBIECTUL PSIHOLOGIEI




OBIECTUL PSIHOLOGIEI

Cuvantul "psihologie" provine de la cuvintele grecesti psyche = suflet si logos = cunoastere, vorbire.

Fiecare stiinta studiaza un anumit aspect al realitatii.

!! Psihologia este stiinta care studiaza psihicul si comportamentul uman.




! Psihicul poate fi definit ca un ansamblu de stari, insusiri, fenomene si procese subiective ce depind cu necesitate de mecanismele cerebrale si de interactiunile cu lumea obiectiva. Psihicul are rolul de a stabili relatia individului cu lumea si cu sine insusi (dupa Popescu-Neveanu, 1978, p. 566).

Vom explica definitia cu ajutorul unor exemple.

Dintre starile psihice fac parte stari afective ca veselia, tristetea, indiferenta s.a. Insusiri psihice sunt de exemplu insusirile de personalitate: extraversiunea, introversiunea, tendinta de dominare / supunere etc. Dintre fenomenele si procesele psihice fac parte senzatiile, perceptiile, atentia, memoria, gandirea etc.

Aceste stari, insusiri, fenomene si procese au un caracter subiectiv pentru ca apartin unei anumite persoane, adica unui subiect. In psihologie spunem ca ceea ce se desfasoara in sfera interna, mintala, psihica are un caracter subiectiv, in opozitie cu restul realitatii care este obiectiv.

Functionarea psihicului este strans legata de functionarea organismului si mai ales de functionarea sistemului nervos central. Relatia dintre organism si psihic este dovedita de faptul ca bolile organismului, si mai ales cele ale creierului, pot determina tulburari psihice mai mult sau mai putin grave. Sanatatea mintala depinde de buna functionare a creierului.

Ex. Atunci cand suntem obositi randamentul activitatii scade, ne concentram dificil, intelegem si invatam mai greu, facem greseli.

Daca cineva este grav bolnav, si mai ales daca stie ca sufera de o boala incurabila, devine trist, depresiv. Gandurile sale vor fi orientate spre problemele legate de boala si consecintele bolii asupra sa si a familiei sale. Altfel spus, constiinta bolii influenteaza continutul vietii psihice.

Multe boli ale creierului determina tulburari de gandire, afectivitate, comportament. In urma traumatismelor cranio-cerebrale grave capacitatea de gandire sau memorare poate sa slabeasca.

Nu numai corpul influenteaza psihicul ci si invers. Psihotraumele grave uneori determina boli psihosomatice (ulcer, diabet zaharat, hipertensiune arteriala etc.).

Viata psihica depinde de interactiunile individului cu lumea obiectiva si mai ales cu mediul sociocultural uman. Dezvoltarea psihosociala normala nu este posibila in afara societatii umane. Acest fapt a fost demonstrat de cazurile copiilor care s-au pierdut in padure si au trait impreuna cu animalele. Acesti copii, desi aveau o zestre ereditara specific umana, nu au reusit sa-si formeze gandirea si limbajul, in schimb si-au format obiceiuri caracteristice animalelor cu care au trait impreuna.

Cel mai celebru caz este cel al copiilor lup Amala si Kamala, descris astfel in manualul lui A. Lieury (1996, p. 153): "La 9 octombrie 1921, reverendul Singh a aflat intr-un sat din India, despre existenta unor "oameni fantastici". La fata locului, acesta a vazut iesind dintr-o vizuina trei lupi adulti, doi pui si doi "monstri mergand in patru labe cu o coama lunga de par si comportandu-se ca lupii". Mai tarziu, cei doi "monstri" au fost dusi la orfelinatul din Midnapore. Ele erau doua fetite. Cea mai mica va fi numita Amala, estimandu-I-se varsta cam la 1,5 ani, in timp ce cea mai mare, care va fi numita Kamala, avea o varsta de aproximativ 8,5 ani. Amala si Kamala se deplasau in patru labe ca si lupii, alergand pe coate si pe genunchi, aveau calozitati groase pe podul palmelor, pe coate, pe planta picioarelor si pe genunchi. Lasau sa le atarne limba si gafaiau, deschizand uneori exagerat de mult maxilarele; lipaiau lichidele; preferau alimentele cu carne, dezgropau mortaciunile si alergau dupa gaini. Le era frica de lumina(fotofobie) si preferau noaptea (nictalopie), se intindeau toata ziua la umbra, agitandu-se noaptea, gemand si urland.Micuta Amala a murit de nefrita in 1921, iar Kamala nu a trait decat pana la varsta de 17 ani. In timpul celor 8 ani petrecuti la orfelinat, Kamala a invatat progresiv comportamente noi. Dupa 10 luni intindea mana sa ceara un aliment, dupa 16 luni, se ridica in genunchi, dar doar dupa 6 ani (in 1926, cand avea aproximativ 14 ani) a reusit sa mearga; moment din care a continuat sa mearga. Reusea numeroase sarcini simple: sa semnaleze sugarii care plangeau, sa adune ouale din cuibar.



Pe planul limbajului a existat aparitia rapida a doua cuvinte: "ma" pentru mama si "bhoo" pentru foame si sete. Dupa trei ani pronunta "hoo" pentru a spune "da", "bha" pentru a spune "orez" si "am jab" pentru a spune "vreau". Dupa 6 ani recunostea obiectele personale "farfurie, pahar", cunostea 30 de cuvinte, intelegea bine instructiunile verbale si era capabila de cateva conversatii. In perioada de dinaintea mortii sale, in noiembrie 1929, avea un vocabular de 50 de cuvinte".

Dar relatia dintre viata psihica si lumea inconjuratoare poate fi observata si in situatiile obisnuite de viata. Dezvoltarea psihica a copilului este puternic influentata de relatiile afective cu familia, de frecventa si calitatea comunicarii cu cei din jur, de activitatea desfasurata impreuna cu ceilalti. Echilibrul psihic, la orice varsta, depinde de relatiile interpersonale ale individului.

Psihicul are rolul de a stabili relatia dintre individ si mediul extern. Prin senzatii si perceptii el obtine informatii despre lume, prin memorie le pastreaza, prin gandire si imaginatie le prelucreaza. In functie de aceste informatii, cat si in functie de insusirile afectiv-motivationale si de personalitate, omul ia decizii, elaboreaza planuri si actioneaza asupra mediului natural si social in care traieste.

Psihicul realizeaza si relatia omului cu sine insusi. Omul are capacitatea de a se autoanaliza, de a se autocunoaste, de a-si autoregla activitatea, cat si de a se autoeduca si de a se autoperfectiona.

Psihicul se exteriorizeaza prin comportament.

! Prin comportament intelegem toate manifestarile care pot fi observate din exterior, de catre cei din jur. Dintre manifestarile comportamentale fac parte miscarile, mesajele verbale spuse sau scrise, mesajele nonverbale (intonatia, accentul, mimica, gesturile), reactiile emotionale (Popescu-Neveanu, 1978, p. 123).

Activitatea umana (conduita) are deci doua laturi: una interna, subiectiva, reprezentata de viata psihica, si una externa, reprezentata de manifestarile comportamentale (idem, p. 131).

Alte informatii referitoare la obiectivul psihologiei







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate