Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
SUFIXE MOTIONALE PENTRU NUMELE DE AGENT IN ROMANA ACTUALA


SUFIXE MOTIONALE PENTRU NUMELE DE AGENT IN ROMANA ACTUALA


UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE LITERE

SUFIXE MOTIONALE PENTRU NUMELE DE AGENT IN ROMANA ACTUALA



INTRODUCERE

In conformitate cu definitia pe care o ofera Dictionarul de stiinte ale limbii, motiunea este "un procedeu de formare a substantivelor animate feminine de la cele masculine sau a celor masculine de la cele feminine prin adaugarea unui sufix sau prin derivarea regresiva . [procedeu] productiv in limba romana."

Asa cum se poate observa din aceasta definitie avem de-a face cu doua notiuni importante: trasatura animatului si conceptul de sufix motional.

Parametrul sau trasatura animatului este un parametru tipologic de tip substantial si de natura semantica. In acelasi Dictionar una dintre acceptiile termenului "animat" este urmatoarea: "clasa lexicala de substantive caracterizata prin prezenta, in configuratia lor semantica, a trasaturii [+ Animat], denumind deci fiinte insufletite, persoane si animale; subordoneaza subclasa substantivelor umane (sau personale), caracterizate, suplimentar, prin trasatura [+ Uman]. In limbile in care subclasa substantivelor personale prezinta particularitati de flexiune, ca in romana, formand asa-numitul gen personal, clasa animatului subordoneaza genul personal." In legatura cu aceasta trasatura tipologica a animatului, cu referire la genul personal, urmarim fenomenul motiunii in lucrarea de fata.

In ceea ce priveste notiunea de sufix motional, sintagma desemneaza "morfemul lexical care serveste la motiune pentru a desemna femininul in raport cu masculinul numelor de fiinta" .

Lucrarea de fata isi propune o inventariere a sufixelor motionale, atat a celor vechi cat si a celor neologice, precum si incercarea de a observa uzul actual al acestor afixe lexicale, productivitatea lor si posibilitatile de combinare. Vom folosi ca sursa Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, insa urmarim si reflectarea fenomenului in presa romaneasca actuala sau in corpusurile de limba vorbita.

SUFIXE MOTIONALE

Statutul sufixelor motionale nu a fost clar precizat de-a lungul istoriei limbii romane. "Unii autori le considera o subclasa a sufixelor augmentative sau diminutivale (cu care coincid, intr-adevar formal, in mare parte)." De asemenea, autorii Limbii romane contemporane, in clasificarea semantica a sufixelor lexicale, nu prezinta separat aceasta clasa de afixe, ci ele isi gasesc locul in celelalte clase semantice de sufixe, cu specificarea ca valoarea acestora din urma se neutralizeaza atunci cand avem de-a face cu motiunea.

Gramatica Academiei, atat editia din 1966, cat si ultima editie, cea din 2005, prezinta clasa substantivelor mobile, cele care sunt apte de a se modifica prin adaugarea de sufixe pentru a arata fie genul feminin, fie genul masculin. Aceste sufixe sunt: " feminine:

-a: avocat / avocata, elev / eleva etc.;

-ca: roman / romanca, taran / taranca etc.;

-easa: imparat / imparateasa, preot / preoteasa etc.;

- ita: doctor / doctorita, magar / magarita etc.;

-oaica: lup / lupoaica, zmeu / zmeoaica etc.;

masculine:

-an: curca / curcan, gasca / gascan;

-oi: broasca / broscoi, vulpe / vulpoi etc."

Avand in vedere asocierea pe care o facem in lucrarea de fata intre sufixele motionale si parametrul animatului, cu referire speciala asupra personalului, ne vom opri doar la acele sufixe care formeaza substantive cu trasatura semantica [+Uman], mai exact, sufixele feminine din clasificarea Gramaticii Academiei.

SUFIXELE MOTIONALE SI NUMELE DE PROFESII

"Lexicul profesional reprezinta o subclasa deschisa a numelor comune romanesti, imbogatita continuu prin aparitia unor meserii si a unor profesiuni noi, ca urmare a evolutiei stiintei si tehnicii, a dezvoltarii socio-economice, a schimbarii mentalitatii."[6] Numele de agent feminine, cele care denumesc profesii, sunt in marea lor majoritate derivate cu sufixe.

Pe langa sufixele motionale deja amintite putem adauga sufixul neologic -eza, un sufix motional cu productivitate slaba in romana actuala. In Dictionarul de terminologie a profesiunilor actuale sunt atestate numai patru substantive feminine formate cu acest sufix: brodeza (in DEX apare numai forma de feminin), coafeza, maseuza, monteuza (cuvantul nu este atestat nici in DEX, nici in DOOM2, insa apare in articole din presa contemporana: "monteuza Dana Bunescu" RL, 15 august 2007, "monteuza Nita Chivulescu" A, 01.10.2007 ).

Apare in DOOM2 si femininul machieuza cu specificarea ca este folosit rar. Derivatul apare si in articole din presa contemporana: "machieuza Dana Busoiu" Contemporanul, martie 2008, "machieuza Violeta Marinescu", A. 26.02. 2007.



Desi DOOM2 nu inregistreaza o forma de masculin pentru coafeza, in anunturile de mica publicitate apare si substantivul coafez: "Societate comerciala . angajeaza 2 (doi) coafezi" A. 8 mai 2008.

Un alt sufix nementionat intre sufixele motionale din Gramatica Academiei este sufixul -toare (cu varianta -oare), si acesta fiind foarte productiv in romana actuala. Dintre substantivele care denumesc profesii din DOOM2 mentionam: adoptator (rar) / adoptatoare (rar); arboricultor / *arboricultoare, depanator / *depanatoare, orator / *oratoare, senator / *senatoare (substantivul feminin este nou introdus); *cantautor / *cantautoare (ambele forme sunt nou introduse). Substantivul judecator are forma de feminin judecatoare, dar si o forma folosita rar judecatoreasa, care nu are sensul de agent, ci pe acela de "sotia judecatorului", ca de altfel majoritatea substantivelor feminine formate cu sufixul motional -easa. Pentru varianta -oare: antecesor / antecesoare, antreprenor / antreprenoare, agresor / agresoare, degresor / degresoare.

Urmarit pe articolele de presa sau pe corpusurile de limba vorbita, acest sufix are o pondere foarte mare, asemanatoare cu cea a sufixului -a. In Interactiunea verbala in limba romana actuala, apare, in general, in denumirea profesiilor participantilor la diferitele dialoguri: vanzatoare, muncitoare, cumparatoare, realizatoare, ascultatoare, telespectatoare. De asemenea este folosit in anunturile publicitare pentru angajari: vanzatoare, lucratoare comerciala (www.bestjobs.ro), dansatoare, animatoare (www.anuntultau.ro), dar si in articole de presa: "unica editoare din viata cartilor pe care le semnez" RL, 28 iunie 2007.

In cele ce urmeaza vom urmari productivitatea celor cinci sufixe motionale feminine mentionate de Gramatica Academiei , oprindu-ne asupra acelor derivate care manifesta anumite caracteristici particulare; vom urmari de asemenea oglindirea fenomenului in presa romaneasca.

SUFIXUL -OAICA

Cel mai putin productiv in ceea ce priveste denumirea profesiilor este sufixul -oaica. Acest sufix clasificat intre cele augumentative este specializat mai ales pentru denumiri de animale, asa cum am putut vedea si din exemplele oferite de gramatica. De asemenea este folosit pentru derivatele de la nume etnice: bulgaroaica, chinezoaica, englezoaica, frantuzoaica. In ce priveste numele de persoane derivate cu acest sufix, Alexandru Graur observa: "In ultimele secole, pentru substantivele comune nu s-a mai folosit -oaie singur, ci a fost dezvoltat, adaugandu-se inca un sufix de formare a femininului, -ca, astfel ca astazi sufixul in forma lui obisnuita este -oaica . La numele de persoane acest adaos este rareori intalnit (Cimbroaica) si in general in deradere."

In DOOM2, derivatele cu acest sufix nu sunt foarte numeroase. In general numele formate cu acest sufix reprezinta "sotia", dar si agentul, cea care indeplineste aceeasi functie ca si barbatul: arendasoaica, "nevasta de arendas; femeie care tine in arenda un bun; arendasita", boieroaica "sotie de boier; mare proprietara de pamant; mosiereasa, boiereasa, boierita", chiaburoaica, "nevasta de chiabur; taranca chiabura", cafegioaica are un sens invechit care nu este specificat in DOOM, ci doar in DEX "proprietara a unei cafenele sau a unui magazin de cafea; sotia unui cafegiu" si un sens familiar "femeie care bea cu placere multa cafea". Urmatoarele trei derivate nu au specificat in definitie sensul de "sotie": mahalagioaica "femeie care traieste intr-un cartier marginas, la periferia oraselor; p.ext. femeie de rand, cu apucaturi vulgare, care se cearta si barfeste; mahalagita, tata", chilipirgioaica "femeie care umbla dupa chilipiruri", zarzavagioaica "negustoreasa, vanzatoare de zarzavat".

In articolele din presa actuala substantivele formate cu sufixul -oaica sunt fie etnonime, fie nume de animale. Alte formatii apar in rubricile de comentarii de pe diverse site-uri si au conotatii peiorative: "VIP-oaica" www.ziare.com.   

SUFIXUL -EASA

O situatie asemanatoare prezinta sufixul motional -easa. "In general . serveste la desemnarea sotiei persoanei indicate de termenul-baza, cf. coloneleasa. In cateva derivate el formeaza insa direct nume de agent feminine . De remarcat ca numele de agent in -easa, presupun din punct de vedere formal un derivat de acelasi tip masculin, dar el nu exista totdeauna . De aceea l-am considerat pe -easa sufix simplu si nu am recurs la -areasa sau -toreasa."[8]

Asemenea formatii in care sufixul ajuta la denumirea "sotiei" apar si in DOOM2: gropareasa (rar), hatmaneasa (inv.), cizmareasa (rar), capitaneasa. Exista de asemenea derivate care indica atat "sotia" cat si numele de agent feminin: branzareasa (pop.), carciumareasa, carnatareasa, chelareasa, macelareasa, zidareasa, vodeasa, dar si nume feminine pentru care nu este specificat sensul de "sotie": arhondareasa, borsareasa, bucatreasa, camatareasa, cofetareasa.

Unele dintre aceste derivate de la numele de agent masculine se formeaza fie cu sufixul -easa, fie cu -ita: bumbacarita, bumbacareasa (rar); carciumareasa, carciumarita; chelareasa, chelarita; jupaneasa, jupanita; notareasa (fam.), *notarita; rotareasa, rotarita. Altele se formeaza cu sufixul -oaica: boiereasa - boieroaica, iar unele cu si cu sufixul -toare: judecatoare - judecatoreasa (rar), legatoare - legatoreasa.

In limba actuala pe langa substantivele nume de agent "Angajez bucatar/ easa la pensiune in Bran.", "Editura Sf. Gheorghe angajeaza redactori, legator-easa" (https://anunturi.bizcity.ro); "croitor(easa)" (www.ejobs.ro); "2 bucatari un cofetar/easa si un ajutor de cofetar/easa" (https://netjobs.netplaza.ro Cea mai cautata borsareasa din Vaslui"( https://www.evenimentul.ro proprietareasa a Hanului Domnesc" (RL, 17 iulie 2006), dar si varianta "a devenit proprietara unui internet cafe" (RL, 6 august 2005), cu precizarea ca varianta in -a are un grad de utilizare mult mai mare.

Alaturi de aceste derivate, apar si unele cu sens peiorativ cum ar fi "functionar(easa)" (https://maddish.weblog.ro), "Pisica mea e scriitor(easa)" (https://hestia-clardeluna.blogspot.com), "ministreasa Sulfina Barbu" (www.presaonline.com ) sau doctoreasa, "sotii Ionescu s-au doftoricit la doctoreasa cu pricina" (RL, 14 aprilie 2008). Pentru acest din urma exemplu, conotatiile sunt negative; se foloseste pentru a desemna o persoana incompetenta. Acest sens este mai apropiat de sensul din DEX "Femeie care vindeca bolile cu mijloace empirice". Sensul popular actual este cel de "femeie care practica medicina; doctorita".



SUFIXUL -ESA

Acest sufix are o productivitate slaba atat in lucrarile normative cat si in limba actuala. Specializat in general pentru a desemna sotia unui personaj care poarta un titlu de noblete, apare si in cateva derivate recente care denumesc nume de agent feminine: arhiduce - arhiducesa, conte - contesa, duce - ducesa, principe - principesa, print - printesa (pentru toate aceste derivate sensul din dictionar este fie cel de "sotie" fie de "femeie care conduce sau stapaneste). Alte derivate cu acest sufix: abatesa - cuvant nou introdus in DOOM2; poetesa - considerat cuvant livresc in DOOM, dar si cu un sens depreciativ specificat de DEX "poeta mediocra, lipsita de talent"; tipesa - cu sens depreciativ si familiar.

SUFIXUL -ITA

Spre deosebire de sufixele motionale deja discutate, derivatele cu sufixul -ita prezinta o pondere destul de mare atat in DOOM2 cat si in limba actuala. Sunt inregistrate nu numai formatii obisnuite, ci si cuvinte inedite, noi alcatuite cu acest sufix.

Acest afix lexical este clasat de catre autorii Limbii romane contemporane intre sufixele diminutivale. "Neutralizarea valorii diminutivale are loc . in derivatele care s-au specializat in denumirea plantelor, ca: albastrita, garofita . , in denumirea femeii care face o lucrare, ca in baiesita, casierita, postarita, doctorita, soferita, a sotiei ca in dascalita (sotia dascalului de biserica), diaconita, notarita, primarita . "[9].

Intre substantivele care apar in DOOM2 multe au marci diastratice: bacita (pop), jupanita (inv), arendasita, bacanita, barbierita - folosite rar; un cuvant nou introdus in actuala editie este barmanita.

In limba actuala apar denumiri de profesii pentru care se foloseste acest sufix: "cheile sint la briu↑ ca la hangita↑" (IVLR, p.70), "angajam frizer(ita)" (www.bestjobs.ro), "barbatul a jefuit o barmanita" (RL, 22 august 2005), "angajez picolite", "angajam ospatarite" (RL, 22 mai 2008). De asemenea apar formatii noi, inedite, cu sufixul -ita: "VJ-itei Oana" (https://www.mtv.ro/stiri/muzica) "rockerita Americana" (C, 10 mai 2007), "pop punker-ita" (Cool Girl, Nr. 6, 8 martie 2005), "trend-setterita" (www.e-joy.ro).

SUFIXUL -A

Insa cel mai productiv sufix motional ramane si in romana actuala sufixul -a. DOOM2 abunda de substantive feminine, nume de agent terminate in -a. Alaturi de substantive sunt si adjectivele substantivizate de tipul: anglofob (a), autist(a), bibliofob (a) etc. In ce priveste substantivele se pot constata urmatoarele fenomene: masculinul este folosit (fara specificare de uzaj) - femininul (rar); este in general situatia denumirii specialistilor din diferite domenii: antropolog (a), dialectolog (a), ginecolog (a), reumatolog (a), toxicolog (a); masculinul este folosit (fara specificare de uzaj) - femininul este nou introdus: grefier (a), peruchier (a), zincograf (a), atat masculinul cat si femininul sunt nou introduse: *informatician (a),* internaut (a), *masterand(a), politolog (a); atat masculinul cat si femininul sunt folosite rar: bandurist (a), latinoman (a), modelist (a).

Substantivele nume de agent feminine terminate in -a apar din abundenta si in presa actuala si in vorbire. Vom oferi numai cateva din multitudinea de exemple care se gasesc in presa actuala: "A: f., 35 de ani, functionara , B: f., 25 de ani, studenta" (IVLR, p.54); secretara, receptionera (www.bestjobs.ro); "Esteticiana Madalina Diaconu" (C, 1 mai 2008); "Presedinta Tribunalului Alba, Rodica Potra" (RL, 11 martie 2006), "insotit doar de trupa sa si de impresara" (RL, 13 octombrie 2006), "Nutica a devenit proprietara unui internet cafe" (RL, 6 august 2005).

Un fapt demn de luat in seama ar fi acela ca acest sufix castiga teren in fata sufixului -ita. Apar mult mai des forme precum casiera in loc de casierita, reportera fata de reporterita.

Pentru substantivele care denumesc etnonime, am putut observa, in cursul cercetarii noastre, ca cel mai productiv este sufixul -ca: albaiulian, -ca, basarabean, -ca, canadian, -ca, humorean, -ca, pentru a aminti numai cateva dintre etnonimele intalnite in editia a doua a DOOM-ului. Pentru substantivul canadian, apar doua forme pentru substantivul feminin: una veche formata cu sufixul -a, canadiana (persoana, haina), dar si canadianca (persoana), cuvant nou introdus. Tot pentru formarea etnonimelor feminine este des utilizat sufixul -a, albanez, -a, danez, -a, peruvian, -a, dar si sufixul -oaica: bulgaroaica, chinezoaica, englezoaica, frantuzoiaica. Totusi cel mai productiv pentru formarea acestui tip de substantive ramane sufixul -ca.

Se poate observa cu usurinta disponibilitatea limbii romane actuale, si nu numai, de a folosi derivatele si, in special derivatele cu sufixe motionale. Toate sufixele despre care ne-am propus sa vorbim la inceputul acestei lucrari sunt folosite in procesul derivarii actuale. Ramane de necontestat faptul ca sufixul motional -a este cel mai productiv in romana actuala, iar acest lucru iese cu usurinta in evidenta din folosirea lui atat in articolele de presa cat si in corpusurile de limba vorbita.

In acelasi timp, lexicul romanesc se imbogateste cu nume noi de profesii, introduse in lucrarile normative, cum este Dictionarul Ortografic Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane si nu numai. Inca o data subliniem faptul ca femininul acestor nume de profesii se formeaza cu ajutorul sufixelor motionale, care isi pastreaza rolul lor deosebit de important in limba.

BIBLIOGRAFIE:

1. Dictionar de stiinte ale limbii, Bidu-Vranceanu, Angela, Calarasu, Cristina, Ionescu-Ruxandoiu, Liliana, Mancas, Mihaela, Pana Dindelegan, Gabriela, Editura Nemira, Bucuresti, 2005.

2. DOOM = Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2005.



3. Calarasu, Cristina, Dictionar de terminologie a profesiunilor actuale, Editura Universitatii din Bucuresti, 2002.

4. Coteanu, I., Bidu-Vranceanu, A., Limba romana contemporana, vol. II, Vocabularul, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975.

5. Gutu Romalo, Valeria (coord.), Gramatica limbii romane, I, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005

6. Pana Dindelegan, Gabriela, Aspecte ale dinamicii limbii romane actuale, Editura Universitatii din Bucuresti, 2004.

7. Toma, Ion, Lexicologia limbii romane, Editura Universitatii din Bucuresti, 2000.

8. Tudose, Claudia, Derivarea cu sufixe in romana populara, Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1978.

SURSE

Ionescu-Ruxandoiu, Liliana, Interactiunea verbala in limba romana actuala. Corpus (selectiv). Schita de tipologie, Editura Universitatii din Bucuresti, 2002 (IVLR)

www.bestjobs.ro

www.anuntultau.ro

www.ziare.com

https://anunturi.bizcity.ro

www.ejobs.ro

https://netjobs.netplaza.ro

https://www.evenimentul.ro

https://maddish.weblog.ro

https://hestia-clardeluna.blogspot.com

www.presaonline.com

https://www.mtv.ro/stiri/muzica

www.e-joy.ro

www.romanialibera.ro RL

www.cotidianul.ro C

www.adevarul.ro A



DSL, Editura Nemira, Bucuresti, 2005, p.330.

Ibidem, p. 54-55.

Ibidem, p.330.

Ion Toma, Lexicologia limbii romane, Editura Universitatii din Bucuresti, 2000, p.87.

I. Coteanu, A. Bidu-Vranceanu, Limba romana contemporana, vol. II, Vocabularul, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975.

Camelia Usurelu, Numele de profesiuni in limba romana actuala. Exprimarea genului si a numarului, in Gabriela Pana Dindelegan, Aspecte ale dinamicii limbii romane actuale, Editura Universitatii din Bucuresti, 2002, p.117

Alexandru Graur, Nume de persoane, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1965, p. 129.

I. Coteanu, A. Bidu-Vranceanu, Limba romana contemporana, vol. II, Vocabularul, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1975, p. 160.

Ibidem, p.155.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate