Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» Tara romaneasca sec. xiii –xvi


Tara romaneasca sec. xiii –xvi




TARA ROMANEASCA SEC. XIII –XVI

Primele formatiuni prestatale romanesti de la sud de Carpati sunt mentionate la mijlocul sec. XIII in Diploma cavalerilor ioaniti. Ea a fost atribuita de regele maghiar Bela al IV-lea in 1247 si surprinde lumea romaneasca in perioada imediat urmatoare invaziei mongole. Aici sunt amintiti nobilii romani cu numele de “mai marii pamantului”, dar si unele formatiuni : Tara Severinului care cuprindea vestul Olteniei si o parte a Banatului, Voievodatul lui Litovoi – valea Jiului si Tara Hategului, cnezatele lui Ioan si Farcas – in dreapta Oltului, Voievodatul lui Seneslau – Arges si Muscel. Dintre acestea, este limpede ca formatiunile lui Litovoi si Seneslau au avut o existenta indelungata. Astfel, Litovoi, probabil cel din Diploma sau un urmas de-al sau cu acelasi nume, refuza plata tributului fata de coroana maghiara si isi afirma autoritatea la sud de Carpati.

Probabil in anii 1277-1279, in cursul unui conflict cu maghiarii, el cade in lupta, iar fratele sau, Barbat, este luat prizonier. El se rascumpara in schimbul unei mari sume de bani si pastreaza stapanirea tarii.




Un alt moment important il constituie “descalecatul lui Negru-voda”, de la 1290-1291. acest voievod, originar din Fagaras, isi pierde stapanirea si, in fruntea unei mari multimi de oameni, trece la sud de Carpati, stabilindu-se la Campulung. Aici i se inchina toata boierimea de peste Olt, fapt ce inseamna unificarea tuturor formatiunilor in jurul sau si constituirea Tarii Romanesti. Campulungul devine prima capitala a acestui stat.

La inceputul sec. XIV conducerea Tarii Romanesti este asigurata de Basarab I. El stapanea BANATUL DE SEVERIN; OLTENIA; MUNTENIA si teritoriul dintre Prut si Nistru, care astazi ii poarta numele, BASARABIA. Titlul de voievod ii este recunoscut inca din 1317 de regele maghiar Carol Robert de Anjou, iar 10 ani mai tarziu si de Papa. Cu toate acestea Basarab ajunge la conflict cu regele maghiar, datorita disputei asupra Banatului de Severin. Basarab s-a straduit sa mentina pacea oferind o despagubire de 7000 de marci de argint, insa Carol Robert refuza. Arogant, el il considera pe voievodul roman „pastorul turmelor sale”. Lupta dintre cei doi se da asa cum ne arata Cronica pictata de la Viena a lui Markus Kalt, la Posada in zilele de 9-12 nov. 1330. Basarab obtine victoria si odata cu aceasta si independenta Tarii Romanesti, iar regele „abia a scapat cu cativa insi”.

In vremea lui Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab, se produce impacarea intre statul roman si Ungaria. El se intituleaza domn singur stapanitor, ceea ce arta clar independenta tarii pe care o conducea. In 1359 el intemeiaza prima mitropolie ortodoxa la Curtea de Arges, noua capitala a tarii.

Fiul si urmasul sau Vladislav Vlaicu stapaneste si Fagarasul, participa la luptele dintre maghiari si bulgari, sprijinindu-i pe cei din urma, are prima confruntare cu turcii din istoria romanilor, stapaneste si cetatea Chilia, acorda privilegii negustorilor brasoveni, bate primele monede.

In perioada de sfarsit a sec XIV si inc. sec XV de infiinteaza si institutiile. Cea mai importanta este DOMNIA. Domnul este stapanul tarii si al locuitorilor sai si are atributii juridice, executive, legislative si bate moneda. El detine si functia de MARE VOIEVOD – conducator suprem al armatei.

SFATUL DOMNESC este format din boierii cu dregatorii – vornicul ,stolnicul, paharnicul, spatarul, etc. Cel mai important dregator este BANUL OLTENIEI, adica loctiitorul domnului in aceasta regiune.

ADUNAREA TARII – formata din reprezentantii tuturor categoriilor sociale libere, se ocupa cu alegerea domnilor, aprobarea politicii fiscale, etc.

Dupa organizarea religioasa, un rol important il detine MITROPOLITUL.

Din punct de vedere administrativ, Tara Romaneasca este impartita in JUDETE.

Inca de la sfarsitul sec. XIV Tara Romaneasca este angrenata in politica de cruciada antiotomana. Cel care ridica primul steagul acestei lupte este Mircea cel Batran ( 1386-1418). Titulatura sa arata puterea de care se bucura. El stapanea pe langa teritoriile mostenite de la predecesorii sai si Dobrogea, preluata in 1389 de la Ivanco. Pe plan intern, Mircea se preocupa de construirea unui puternic sistem de fortificatii si de cetati – Severin, Turnu, Giurgiu, Dirstor, etc.

Primele actiuni antiotomane se desfasoara in 1389 cand Mircea participa alaturi de sarbi la batalia de la Kossovo, incheiata cu o infrangere. Tot in 1389 incheie si un tratat de alianta cu regele Poloniei Wladislaw Jagello. In 1395 incheie un nou tratat la Brasov cu Sigismund de Luxemburg.

Cea mai mare confruntare cu turcii a avut loc pe 17 mai 1395 la Rovine intre Turnu si Arges. Sultanul Baiazid a fost infrant si a pierdut 30000 de turci. Victoria sa a readus speranta in tabara crestina, care a hotarat organizarea unei noi cruciade antiotomane la Nicopole, 1396. Mircea, cunoscator al tacticii de lupta a turcilor a cerut primul atac. Principii occidentali s-au simtit jigniti de aceasta dorinta a domnului roman si au atacat ei primii fiind imediat incercuiti de spahii lui Baiazid. Oastea crestina s-a reteas in dezordine. In 1402 Baiazid este intrant de Timur Lenk la Ankara si dus in captivitate. Mircea se amesteca in luptele pentru tron din Imperiul Otoman sustinand mai multi pretendenti Musa si Mustafa. Cel care castiga este Mahomed I, care organizeaza o expeditie de pedepsire a lui Mircea in anii 1416-1417, care insa nu atinge linia Dunarii. Motivul este probabil, acceptarea platii tributului de catre Mircea.



Luptele cu turcii au continuat si dupa moartea lui Mircea, cand e pierduta Dobrogea, iar cetatile Giurgiu si Turnu sunt transformate in raiale. La mijlocul sec. XIV, Tara Romaneasca colaboreaza frecvent cu Transilvania condusa de Iancu de Hunedoara.

Dupa disparitia voievodului ardelean varful de lance al politicii antiotomane redevine Tara Romaneasca condusa de Vlad Tepes (1356-1462, 1476). El se preocupa de incurajarea comertului si de restabilirea ordinii, aplicand pedeapsa tragerii in teapa, care-i aduce si celebra porecla.

Pe plan extern, lupta antiotomana incepe in 1359, cand refuza plata tributului. Imediat incheie o alianta cu regele Ungariei, Matei Corvin. Sultanul Mahomed al II-lea, luand act de aceste actiuni, trimite o expeditie la Giurgiu sa-l prinda. Actiunea esueaza, turcii fiind capturati si trasi in teapa. Dupa aceea Vlad organizeaza o campanie surpriza in sudul Dunarii – 1461-1462 – pustiind o regiune intinsa. La Nicopole au pierit 20000 de turci.

Surprins de sfidarea lui Tepes, Mahomed al II-lea organizeaza o noua expeditie in Tara Romaneasca pe care o conduce personal – 1462. Vlad adopta tactica hartuirii, mai ales pe timp de noapte. In noaptea de 16/17 iunie 1462, langa Targoviste, Vlad declanseaza celebrul Atac de noapte care a adus panica si macelul in tabara otomana, insusi sultanul fiind in pericol de a-si pierde viata. Turcii se retrag in dezordine, lasand o mica ostire sa-l sustina pe favoritul lor Radu cel Frumos. Vlad trece in Transilvania pentru a cere ajutor de la aliatul sau Matei Corvin. Acesta insa il aresteaza datorita unei scrisori falsificate de boieri, prin care Vlad arata ca trece de partea turcilor. Tepes este eliberat abia in 1476 la cererea varului sau Stefan cel Mare, si mai domneste doua luni. De fapt, Stefan pune mai multi domnitori pe tronul Tarii Romanesti care sa- i sustina politica antiotomana, dar acestia trec repede in tabara turcilor, neavand calitatile lui Vlad.

In sec. XVI situatia Tarii Romanesti se complica. Tributul devine din ce in ce mai mare, ajungand la urcarea pe tron a lui Mihai Viteazul la 155000 de galbeni, fata de numai 10000 in perioada lui Vlad. Tributul este dublat si de alte obligatii: peschesurile- darurile catre sultan si vizirii sai, uriasele sume platite pentru obtinerea tronului si apoi pentru a-l pastra, apoi cereale, vite, cherestea, etc. Marile familii boieresti mediaza pe langa sultan numirea domnitorului preferat sau chiar ajuta pe cineva dintre ei, care nu face parte din dinastia basarabilor, sa obtina tronul. Este cazul lui Neagoe Basarab, care-si ia acest nume abuziv.

Acestea sunt conditiile in care, in 1593, preia tronul Mihai Viteazul (1593-1601). El urca, pe rand sirul dregatoriilor, de la ban de Mehedinti, la mare ban (al Olteniei). In 1594 se alatura de buna voie Ligii Crestine, alianta antiotomana formata la initiativa Papei si care includea si celelalte state romanesti. Steagul luptei antiturcesti este ridicat chiar in toamna acelui an cand ucide creditorii si ostirea turceasca ce stationa la Bucuresti. In primavara anului urmator distruge mai multe armate ale turcilor si tatarilor, ia cu asalt numeroase cetati de la sud de Dunare, elibereaza cetatea Braila.



Teama de o iminenta interventie a turcilor in Tara Romaneasca, il face sa incheie un tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Sigismung Bathory. Din pacate, delegatia de boieri trimisa cu aceasta misiune, la tradat si a semnat un tratat de vasalitate cu Sigismund (20 mai 1595). Singurul castig era acela ca biserica ortodoxa din Transilvania intra in dependenta Mitropoliei Tarii Romanesti de la Targoviste.

Cea mai importanta batalie a lui Mihai se desfasoara 13 august 1595 la Calugareni. Oastea otomana condusa de Sinan Pasa este invinsa, iar 7000 de turci raman pe campul de lupta. Totusi dupa lupta Mihai se retrage spre Transilvania unde asteapta ajutor de la Sigismund. Cu sprijin de la acesta si de la domnul Moldovei Stefan Razvan, Mihai elibereaza Bucurestiul, capitala tarii si apoi ii zdrobeste pe turci la Giurgiu. Victoria aduce independenta tarii, fapt recunoscut si de turci prin pacea din 1597.

In 1598, la manastirea Dealu, Mihai semneaza un tratat de alianta cu Imparatul habsburg Rudolf al II-lea. Lui Mihai i se promite sprijin militar si i se recunoaste domnia ereditara.

Renuntarea lui Sigismund Bathory la tron si venirea varului sau Andrei, adept al pacii cu turcii, ca si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila si el dornic de reluare a platii tributului il fac pe Mihai, in acord cu Rudolf, sa hotarasca cucerirea celor doua tari, unirea lor sub comanda sa si aducerea astfel din nou in tabara crestina.

In toamna anului 1599, in batalia de la Selimbar, langa Sibiu, invinge armata lui Andrei Bathory, care si- gasit moartea pe campul de lupta fiind ucis chiar de proprii sai oameni. Pe 1 noiembrie, Mihai intra triumfator in Alba Iulia, capitala Transilvaniei. Inca din primele clipe el se ocupa de reorganizarea Transilvaniei. El reorganizeaza si institutiile formand un Sfat princiar cu nobili ardeleni si boieri munteni. Mihai schimba si impozitele si da legi de pedepsire a nobililor care maltrateaza iobagi.

In primavara anului 1600 trece Moldova . . . . . . . . . . . ia textul de la Moldova . . .

Stapanirea sa in cele trei tari dureaza foarte putin. In Transilvania actiunile sale duc la o revolta a noblilimii in vara anului 1600. Rudolf al II-lea ii trimite sprijin lui Mihai prin generalul Gheorghe Basta. Basta, care insa trece de partea rasculatilor. Mihai este infrant la Miraslau pe 18 august 1600 si pierde Transilvania . . . . . . .. ia din nou textul de la Moldova . . . . . . . . . in Tara Romaneasca, este impus fratele domnului moldovean, Simion Movila. Inclusiv fratii Buzesti, cei mai buni capitani ai sai, se inchina noului domn. Mihai este nevoit sa pribegeasca pe la curtile lui Rudolf al II-lea pentru a cere sprijin si a-si recapata domnia. Sortii sunt de partea sa pentru ca, la scurt timp Basta este alungat din Transilvania si este inscaunat pentru a treia oara Sigismund Bathory. Acesta este motivul pentru care in primavara anului 1601 Rudolf accepta sa-l primeasca in audienta pe Mihai si sa-i ofere sprijin de recucerire a Transilvaniei cu conditia colaborarii cu Basta. La 13 august 1601 la Guraslau Mihai il invinge pe Sigismund si redevine Principe al Transilvaniei. Dar planurile imparatului erau altele. El vroia Transilvania pentru el. Astfel, la o saptamana de la aceasta victorie Mihai este asasinat din ordinul lui Basta pe Campia Turzii.

Marele sau edificiu se prabuseste pentru a doua oara aratand ca inca nu a venit vremea pentru ca romanii sa traiasca intre aceleasi granite.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate