Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
SCOALA DIN PERETU INTRE ANII 1948 - 1989


SCOALA DIN PERETU INTRE ANII 1948 - 1989


SCOALA DIN PERETU INTRE ANII 1948 - 1989

CATEVA CONSIDERATII ASUPRA LEGILOR DIN 1948, 1968 SI 1978.

Schimbarile politice, dintre anii 1944 - 1947, care au culminat cu acapararea intregii puteri de catre comunisti, prin proclamarea Republicii, la 30 decembrie 1947 si inlatura-

rea regelui Mihai au avut repercursiuni si asupra invatamantului din tara noastra. Astfel,



la 3 august 1948, prin Decretul nr. 175, invatamantul romaneasc a fost reformat din temelii, pe baze noi, de tip comunist. Iata cateva masuri prevazute in acest document.

In capitolul I, intitulat ,,Principii generale" se precizeaza: ,,art. 1. Invatamantul public

constituie in R.P.R., un drept egal pentru toti cetatenii patriei noastre, fara deosebire de sex, nationaliate, rasa sau religie. El este organizat de Stat pe temeiul unitatii de structura

si este asezat pe baze democratice, populare si realist-stiintifice. Invatamanul public este

laic".1) In baza acestui articol,din acest an,in invatamantul din Romania a fost scoasa Re-

ligia, ca obiect de studiu, din toate scolile, precum si celelalte obligatii fata de biserica (de a merge elevii si cadrele didactice obligatoriu la slujbele religioase, de a participa la corul bisericesc etc.). S-a stabilit ca religia poate fi predata, ca obiect de studiu, numai in cadrul scolilor teologice,infiintate in acest scop.In acest fel scoala a capatat un caracter laic,fiind complet separata de biserica.

Referitor la organizarea invatamantului, in capitolul al II-lea, intitulat ,,Dispozitiuni speciale. Organizarea invatamantului", in cadrul Sectiei a II-a ,,Invatamantul elementar"

se fac urmatoarele precizari:,,Invatamantul elementar este de 7 ani si este gratuit. Invata-

mantul pentru primele 4 clase primare este general si obligatoriu.Pentru invatamantul ele-

mentar, clasele V-VII, manualele vor fi unice, iar programa scolara va da o larga dezvol-tare disciplinelor de baza.Cu incepere din clasa a IV-a elementara se va preda obligatoriu

limba rusa". 2) ,,Invatamantul a devenit o problema de stat, fiind gratuit si larg deschis tu

turor tinerilor, indiferent de sex, nationalitate si religie", 3) asigurandu-se ,,accesul liber

dinr-un grad de invatamant in altul, de la un tip de scoala la altul",(art.6). 4) ,,Procesul in-

structiv-educativ va avea un continut realist - stiintific, intemeiat pe conceptia materia-

list-dialectica si istorica". 5)

In capitolul al III-lea se precizeaza ca,,structura invatamanului public este urmatoarea:"

,,a) institutii de invatamant prescolar: gradinite de copii cu orar normal sau redus, gradini-te sezoniere si saptamanale pentru copiii de la 3 la 7 ani;

b) scoli elementare cu doua cicluri: ciclul I, cu clasele I-IV (de la 7 la 11 ani) si ciclul II,

cu clasele V-VII ( de la 11 la 14 ani);

c) scoala medie (fostul gimnaziu),de diverse tipuri (licee, scoli tehnice, scoli pedagogice,

scoli profesionale) cu durata de 4 ani (clasele VIII - XI);

1) Monitorul Oficial al R.P.R., anul CXVI, nr. 177 din 3 august 1948, p. 6.322.

2) Ibidem.

3 Miron Constantinescu si colab., Istoria Romaniei, compendiu, Editia a II-a revazuta si adaugita, Ed. did. si ped., Bucuresti, 1971, p. 489.

4) Constantin C. Giurescu si colab., op. cit., p. 348.

5) Ibidem.

d) invatamantul superior, cu doua tipuri de institutii:universitati si institute de invata-mant superior". 1)

In ceea ce priveste invatamantul gimnazial (scoala medie sau mai tarziu, liceul) si care pana in 1948 avea 8 ani de studiu (clasele VIII-XII), prin reforma din august 1948 a fost

redus, initial, cu un an (clasele V-XI), iar din 1951 cu inca un an, incat invatamantul ele-

mentar avea clasele I - VII iar cel liceal, clasele VIII - X, deci numai 3 ani de studii.

Prin aceste masuri scoala elementara (primara) de 7 ani a fost redusa la 4 ani obligatoriu,

iar scoala secundara (liceul) de 8 ani a fost micsorat la 6 ani (clasele V-X) ceea ce a pro-

vocat o puternica ,,concentrare a continutului invatamantului si in consecinta, o mai mare supraancarcare a elevilor si o scadere a nivelului lor de pregatire". 2)

Ca urmare a acestor modificari aduse invatamanului din tara noastra s-a renuntat la o serie de traditii valoroase prin micsorarea duratei scolii de cultura generala de la 12 ani la 10 ani, intr-o perioada cand pe plan intern se simtea nevoia de cadre bine pregatite (era in perioada de refacere a tarii dupa razboi), iar pe plan extern se afirma tot mai puternic tendinta prelungirii duratei invatamantului. S-a renuntat la bifurcarea ultimelor clase ale scolii medii in cele doua sectii,reala si moderna, adopandu-se un plan unic,corespunzator, in parte,fostei sectii reale;a scazut considerabil nmarul orelor afectate studiului limbilor moderne, s-a micsorat volumul de cunostinte, eliminandu-se unele obiecte, iar studiul altora a fost restrans, s-au desfiintat liceele industriale, comerciale si agricole.

De asemenea,in acelasi timp s-au preluat, necritic, planuri programe si manuale dupa modelul sovietic, care nu erau in concordanta cu realitatile romanesti,provocand dificul-tati in pregatirea si dezvoltarea aptitudinilor elevilor. Observandu-se treptat, aceste nea-junsuri ale reforme, in anii urmatori s-a trecut la indepartarea lor.Se simtea nevoia gene-ralizarii invatamantului elementar de 7 ani si reorganizarea scolii medii.

Prin Hotararea din din 13 iulie 1956 a C.C. al P.C.R. si a Consiliului de Ministri s-a stabilit prelungirea duratei de scolarizare de la 10 la 11 ani, impartirea pe sectii a claselor a X-a si a XI-a in doua sectii, reala si umanista. In anul scolar 1958 - 1959, s-a introdus

obligativitatea invatamanului elementar de 7 ani in toata tara. Tot in acel an s-a desfiintat

orice taxa scolara, incat invatamantul de toate gradele din tara noastra a devenit gratuit

La congresul al VIII-lea al P.C.R. din 1960 s-a prevazut ca generalizarea invataman-tului de 7 ani sa se incheie pana in 1962 - 1963 si trecerea treptata la scoala obligatorie de 8 ani, sustinuta inca din 1961, de ministrul invatamantului de atunci, academicianul,

Ilie Murgulescu. Prevederea de a se generaliza scoala de 7 ani in 1962 - 1963 s-a infap-tuit inca din anul scolar 1961 - 1962 si in consecinta invatamantul general obligatoriu si

gratuit a fost prelungit la 8 ani, care a dat prima sa promotie de absolventi in 1964 - 1965.

Odata cu trecerea la scoala generala de 8 ani, sistemul de invatamant a suferit unele modificari fata de perioada anterioara.Din 1964 pana in 1968 a avut urmatoarea structura:

a)gradinite de copii; b) scoala generala cu durata de 8 ani obligatorie pentru copiii in var- sta de la 7 ani la 15 - 16 ani; c) scoala medie de cultura generala (liceul) cu durata de 4 ani; d) invatamantul profesional si tehnic si e) invatamantul superior.

,, Scolile de cultura generala se infiinteaza in urmatoarele conditii: a) scolile generale de 8 ani(cu clasele I-VIII) se infiinteaza in localitatile in care numarul elevilor, ce urmea-za sa fie inscrisi in clasa a V-a si domiciliaza in localitatea respectiva si in satele situate la o distanta pana la cca. 3 km, este de minimum 25; b) unitatile scolare care cuprind numai primele patru clase ale scolii generale de 8 ani se infiinteaza in fiecare localitate in care e-

1) Monitorul Oficial nr. 177 din 3 august 1948.

2) Constantin C. Giurescu si colab., op. cit., p. 349.

xista cel putin 7 copii in varsa de 7-11 ani", (art. 10). 1) Infiintarea scolilor se aproba prin planul de scolarizare si retea. Proiectele planurilor de scolarizare si retea se intoc-

mesc de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale (orasenesti), se analizeaza si

se avizeaza de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale si ale oraselor Bucu-

resti si Constanta, care le inainteaza Ministerului Invatamantului pentru aprobare, pana la 1 decembrie. Realizarea planului de scolarizare si resea comunicat de Ministerul Invata-mantului are caracter obligatoriu, (art.11).

,,Scoala generala de 8 ani are sarcina de a asigura insusirea de catre elevi a bazelor cul-turii generale,necesare omului societatii socialiste,prin transmiterea unui sistem inchegat si accesibil de cunostinte stiintifice despre natura si societate, de a le cultiva interesul si dragostea pentru munca, de a le forma deprinderi practice, potrivit posibilitatilor lor fizice si de a realiza educatia lor morala, estetica si fizica, dand posibilitate absolventilor da-si continue studiile in scolile medii, profesionale, pedagogice etc. sau sa desfasoare o activi-tate utila in diferite secoare social - economice", (art.3). 2)

Efectivul unei clase de elevi este de 30 - 40 elevi pentru scoala generala de 8 ani (cl.I-

VIII). Unitatile cu primele 4 clase ale scolii generale de 8 ani, care au un efectiv pana la 30 de elevi, functioneaza cu un singur post de invatator; cele care au intre 31 - 60 elevi functioneaza cu 2 posturi de invatator, iar cele care au intre 61-80 elevi, cu 3 posturi.Pen-

tru ca scoala sa functioneze cu 4 posturi de invatator, fiecare clasa rebuie sa aiba cel putin 20 de elevi. La scolile generale de 8 ani cu un singur rand de clase, pot functiona clasele VI-VIII si cu efective de minimum 14 elevi de clasa, daca sunt scolarizati toti copiii din circumscriptia scolii, (art.12). 3)

Stabilirea efecivelor anuale de copii, in vederea planificarii cuprinderii lor in clasele I - VIII, precum si evidenta scolarizarii uturor copiilor de varsta scolara, se fac pe baza re-censamantului general al populatiei, a recensamanului copiilor si a registrului de stare ci-vila a sfatului popular. Evidenta copiilor in varsta de 7-16 ani se tine cu ajutorul ,,Regis- trului de evidenta si inscriere a copiilor de varsta scolara". In fiecare an, pana la data de 1 septembrie, registrul se completeaza cu numele copiilor care in anul scolar ur-mator rebuie sa fie inscrisi in clasa I,precum si cu numele copiilor de varsta scolara,veniti in circumscriptia scolara.

Personalul didactic verifica la domiciliul elevilor, pana la 5 septembrie, listele de inscriere in clasele I - VIII a copiilor in varsa de 7 - 16 intocmite de scoala, in baza re-

gistrului de evidenta si inscriere a copiilor.

Congresul al IX-lea al P.C.R. din iulie 1965 a hotarat sa se infiinteze licee de specia-litate,unde sa fie pregatite cadre cu calificare medie pentru diferite sectoare ale economiei si culturii; sa se sporeasca numarul scolilor profesionale spre a se asigura necesarul de muncitori calificati;sa se dezvolte invatamantul superior tehnic si economic.

Incepand cu anul scolar 1966 - 1967 au fost create in tara noastra licee industriale, a-

gricole, economice si pedagogice cu durata de 5 ani, incat absolventii pot deveni ehnici-

eni sau pot continua studiile superioare. Tot in baza hotararilor Congresului al IX-lea,Mi-

nisterul Invatamanului a elaborat in anii 1967 si 1968, ,,studiile" privind invatamantul din

tara noastra, care au fost supuse dezbaterii publice si indeosebi cadrele didactice, au facut

o serie de propuneri si sugestii cu privire la organizarea scolii, dar si la imbogatirea conti-

1) R. P. P.- Ministerul Invatamantului, Regulamentul scolilor de cultura generala, aprobat cu ordinul ministrului nr. 738/1964, Bucuresti, 1964, p. 10.

2) Ibidem, p. 8.

3) Ibidem. p. 10 - 11.

nutului procesului de invatamant. Studiile si propunerile au stat la baza elaborarii unui proiect de lege a invatamanului,care a fost apoi aprobata la Plenara C.C. al P.C.R. din 22-25 aprilie 1968. Acest proiect de lege a invatamantului a fost supus dezbaterii Marii Adu-nari Nationale la 13 mai si aprobat in ziua urmatoare, 14 mai 1968.

Potrivit prevederilor noi legi, invatamantul din Romania este organizat de catre stat si are un caracter laic. Toti ceatenii au dreptul la invatatura, fara deosebire de nationaliate,

rasa, sex sau religie. Cultura generala de baza este asigurata tuturor cetatenilor prin inva-

tamantul obligatoriu, cu durata de 10 ani, (art.6).1)Invatamantul de toate gradele este gra-

tuit, unitar si se desfasoara in limba romana. Pentru nationalitatile conlocuitoare invata-mantul se desfasoara si in limba proprie, in conformitate cu prevederile Constitutiei. Fie-

care cetatean are acces la toate gradele de invatamant, potrivit dorintei si aptitudinilor sa-le, precum si nevoilor economiei si culturii. De asemenea, legea a stabilit realizarea inte-

grarii invatamantului cu cercetarea si productia, permanenta adaptare a scolii la necesita-

tile vietii, dezvoltarea prioritara a invatamanului tehnic si economic.

Legea din 1968 stabileste urmatoarea organizare a invatamantului din Romania:,,in-

vatamantul prescolar; invatamantul obligatoriu de cultura generala cu durata de 10 ani; invatamantul liceal, cu licee de cultura generala si de specialitate; invatamantul profesio-nal si ehnic; invatamanul universitar si postuniversitar". 2) Pentru a asigura dreptul la in-vataura tuturor copiilor si tinerilor, statul sprijina material prin burse, cazare in camine sau case de copii, masa la cantine etc. Reteaua scolilor generale se aproba de Ministerul Invatamantului, pe baza propunerilor comitetelor executive ale consiliilor populare, care organizeaza aceste scoli,in concordanta cu planul anual de scolarizare, inocmit cu consul-tarea Comitetului de Stat al Planificarii si a Ministerului Finantelor.

Dupa adoptarea acestei legi, in anii urmatori, s-a urmarit ca generalizarea invataman-

tului de 10 ani obligatoriu sa se incheie pana in anul 1973. In acest fel invatamantul gene-

ral obligatoriu din tara noastra cuprindea: invatamantul primar (clasele I-IV), cu o durata de 4 ani, invatamantul gimnazial (clasele V-VIII), cu o durata de 4 ani si prima treapta a liceului (clasele IX-X) cu o durata de 2 ani. ,,In perioada de tranzitie de la intrarea in vi-goare a prezentei legi pana in anul 1973 vor putea fi admisi in scolile profesionale si la pregatirea prin ucenicie la locul de munca si absolventi a 8 clase ale scolii generale de 10 ani, (art. 231). Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 septembrie 1968, (art. 236)".3)

Pe masura dezvoltarii economiei nationale, a cresterii gradului de cultura al popula-

tiei in decembrie 1978 s-a adopat o noua lege a invatamanului, 4) prin care s-au luat o se-rie de masuri, vizand pregatirea cadrelor necesare tuturor domeniilor, in stransa legatura

cu cerintele productiei de bunuri materiale si spirituale. De asemenea, in cadrul masurilor

legate de perfectionarea invatamantului,privind prelungirea scolaritatii obligatorii la 10 a-ni s-a stabilit,ca dupa 1985,sa se treaca la generalizarea treptata a invatamanului de 12 ani incat si treapta a II-a a liceului sa devina obligatorie.In paginile urmatoare vom arata mo- dul cum au fost aplicate aceste legi,in mod concret,la scolile din Peretu in acesta perioada

1) Legea privind invatamantul in Republica Socialista Romania, Ed. politica, Bucuresti, 1968, p. 4.

2) Ibidem. p. 4.

3) Ibidem. p.60.

4) Legea educatiei si invatamantului, Ed. did. si ped, Bucuresti, ianuarie 1979.

RESURSE UMANE.

CADRELE DIDACICE. PREGATIREA LOR. DREPTURI SI INDATORIRI

In perioada 1948 - 1989, deoarece scoala primara, numita acum scoala elementara sau generala va cunoaste o dezvoltare deosebita, atat prin prelungirea duratei invataman-tului obligatoriu de 10 ani, prin cuprinderea tuturor copiilor de varsta scolara la cursuri,

dar si prin introducerea unor noi obiecte, cu un continut tot mai variat si complex, inva-

tatorii nu mai fac fata acestor transformari si din 1948, la clasele V-VII (la ciclul gimna-zial) din toata tara, sunt numiti profesori pentru fiecare obiect de studiu (specialitate).

Datorita acestor schimbari activitatea instructiv-educativa in unitatile scolare din inva-tamantul obligatoriu de cultura generala,din invatamantul liceal, profesional si tehnic este asigurata acum de un personalul didactic,care are urmatoarele functii:de predare, ajutator, de conducere si de indrumare si control.Functiile didactice de predare sunt indeplinite de:

invatatori si institutori la clasele I-IV, in anumite situatii, la aceste clase, predarea se poa-te face si de catre profesori,pe discipline; la clasele V-VII, V-VIII sau V-X predau profe-

sori si maistri-instructori, pe discipline potrivit cu specialitatea fiecaruia. Functiile didac-tice ajutatoare in scolile generale sunt: secretari si bibliotecari. Pentru conducerea unitati-lor de invatamant sunt instituite functiile de director si director adjunct, iar pentru indru-

mare si control, la inspectoratele scolare se stabilesc functiile de: inspector scolar general,

inspector scolar general adjunct si inspectori scolari pentru toate obiectele de studiu.

Pentru ocuparea functiilor de predare se cer urmatoarele studii:pentru functia de inva-

tator, absolvirea, cu examen de diploma, a unei scoli normale, a unui liceu pedagogic sau a unei scoli pedagogice postliceale; pentru functia de institutor, studiile cerute pentru in-

vatator si absolvirea, cu examen de diploma a unei universitati sau a unui institut pedago-

gic; pentru functia de profesor in invatamanul obligatoriu de cultura generala, absolvirea,

cu diploma, a unei universitati sau a unui institut pedagogic; pentru functia de maistru-in-

structor, absolvirea, cu examen de diploma a unei scoli de maistri sau a unei scoli de spe-

cializare postliceala ori a unui liceu de specialitae; pentru ocuparea functiei de maistru -

instructor se cere si un stagiu de 3 ani ca maistru sau de 5 ani ca tehnician; pentru ocupa-

rea functiei de bibliotecar, absolvirea unei institutii de invatamant superior sau a unui li-ceu, cu examen de bacalaureat; pentru ocuparea functiei de secretar, absolvirea unui liceu

cu examen de bacalaureat.

Nu pot ocupa functii didacice persoanele lipsite de acest drept, prin hotarare judecato-

reasca,care sufera de boli contagioase, mintale sau a unor infirmitati, care sunt inapti pen-

tru activitatea instructiv - educativa. De asemenea, nu pot ocupa functii didactice persoa-nele care, prin comportarea lor in scoala, familie si societate, se dovedesc necorespunza-toare pentru instruirea si educarea elevilor, (art. 11). 1)

Posturile didactice de predare pot fi ocupate prin numire,transferare de la o unitate sco-

lara la alta, detasare sau suplinire. Numirea in invatamant a personalului de predare se fa-ce de Ministerul Invatamantului in posturile vacante comunicate de comitetele executive ale consililor populare judetene si al municipiului Bucuresti, prin inspectoratele scolare sau alte organe, care au in subordine scolisi pot face incadrarea. In vederea repartizarii in

invatamant a absolventilor, Ministerul pune la dispozitia comisiilor de repartizare, in fie-care an,pana la 1 iunie,liste de posturi ramase vacante dupa efectuarea operatiilor de tran-

sferare si numire la cerere, comunicate de organele care au in subordine scoli.

Numirea in invatamant, ca urmare a transferarii in interesul invatamanului a unor

1) Statutul personalului didactic, Editat de Forum, revista invatamantului superior, Bu-

curesti, 1969, p. 18.

persoane din alt sector de activitate se face prin inspectoraele scolare,la propunerea co-mitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti in subor dinea carora functioneaza unitatea scolara la care se afla postul vacant. Numirea se face numai in specialitaea pentru care are studiile cerute si cei numiti devin angajatii persoa-nelor juridice in subordinea carora functioneaza unitatile scolare, si anume: ai judetelor

ori municipiului Bucuresti, ai ministerelor sau ai altor organe de stat, ai intreprinderilor

etc. In cazul unitatilor scolare cu personalitate juridica, cei numiti in invatamant devin angajatii acestor unitati si devin titulari. Pana la definitivarea in invatamant acest perso-nal didactic este considerat stagiar.Personalul didactic titular care nu obtine definitivarea in invatamant pierde calitatea de titular si i se desface contractul ca necorespunzator in munca.

Personalul didactic de predare titular poate fi transferat, la cerere, de la o unitate sco-lara la alta,in posturile vacante,pe baza rezultatelor unui concurs. Posturile vacante se pu-

blica in fiecare an, pana la 1 februarie, in Buletinul Ministerului Invatamantului. In cazul

restrangerii de activitate se vor avea in vedere si gradul didactic, vechimea in invatamant

si in unitatea respectiva, precum si situatia familiala. Dupa sustinerea concursului se co-munica rezultatele si in termen de 10 zile se depun contestatiile.Hotararile prin care se re-

zolva contestatiile sunt definitive. Operatiunile de numire si transferare se efectueaza nu-

mai in perioada stabilita de minister, iar actele de numire si transferare intra in vigoare la

data de 1 septembrie a anului in care s-au efectuat aceste operatii.

Posturile ramase vacante dupa numire si transferare,posturile rezervate,precum si pos-turile titularilor suspendati pentru incapacitate temporara de munca,pot fi ocupate prin detasare pe cel mult 6 luni, iar cu consimtamantul celui in cauza, pe durata unui an. Acele posturi, care nu au fost ocupate prin detasare, precum si cele devenite vacante in cursul a-

nului scolar, pot fi ocupate prin suplinire de catre persoane care au studiile cerute pentru numire sau cel putin liceul cu examen de diploma. Suplinirea se aproba de directorul uni-

tatii scolare pana la 30 de zile, iar peste 30 de zile de catre Inspectoratul scolar, cu apro-barea Ministerului.Organele care au dispus incadrarea in posturi emit si actele de transfer,

dar si de desfacere a contractului de munca din invatamant.

Cadrele didactice beneficiaza de o serie de drepturi prevazute in statutul cadrelor, pre-

cum si de drepurile ce decurg din calitatea de angajat, prevazute de legislatia muncii. Iata

care sunt aceste drepturi: sa desfasoare o activitate de specialitate in domeniul invataman-tului, potrivit pregatirii sale profesionale; sa foloseasca pentru pregatirea si desfasurarea activitatii didactice si stiintifice, materialele, utilajele si bibliotecile institutiilor de invata-

mant; sa publice manuale sau alte lucrari; sa beneficieze de formele organizate de perfec-tionare profesionala, dar si de avanajele pe care legea le acorda ca o consecinta a acestei

perfectionari; sa faca parte din organizatii profesionale si asociatii culturale, nationale si internationale ale caror preocupari sunt legate de dezvoltarea invatamantului; sa foloseas-ca baza materiala a caselor judetene ale personalului didacic, in vederea documentarii sti-

intifice de specialitate si a tinerii la curent cu noutatile din domeniul stiintei pedagogice

sau pentru realizarea de schimburi de experienta si efectuarea de cercetari stiintifice; are

dreptul la concediul de odihna platit, a carui durata este de 24 zile pe an, cate 2 zile pe lu-

na, conform legii din 1948,dupa 11 luni de serviciu, iar mai tarziu va fi de 62 de zile ca-lendaristice, care de regula se efectueaza intre 1 iulie si 31 august; pentru interese perso-nale deosebite si daca nu se aduc prejudicii bunei desfasurari a invatamantului, cadrele didactice pot obtine concediu fara plata,pana la 6 zile de la directorul scolii intr-un an scolar, iar de la minister pana la 60 de zile, fara a fi considerat vechime in invatamant. 1)

1) Ibidem, p. 36 - 41.

Salarizarea cadrelor didactice de predare se stabileste in raport cu: functia didactica

indeplinita, pregatirea ceruta pentru ocuparea functiei didactice, gradul didactic obtinut,

vechimea (stagiul) in invatamant si calitatea activitatii instructiv-educative,conditiile spe-

cifice in care-si desfasoara activitatea. Diferentierea salariului tarifar lunar al personalului

didactic de predare, potrivit cu vechimea in invatamant si calitatea activitatii instructiv -

educative, se face prin acordarea de gradatii, care sunt in numar de 5 si se acorda din 5 in

ani de stagiu in invatamant, fiind de 3% din salariu tarifar. Pentru rezultate deosebite ob-tinute in activitatea de invatamant, personalul didactic definitiv, cu o activitate de cel pu-tin 25 de ani in invatamant, i se poate conferi,la propunerea organelor care au in subordi-ne scoli,de catre minister, gradatia de merit, care da dreptul la un salariu tarifar majorat cu doua clase de salarizare. Personalul didactic care, in afara de obligatia de munca ale functiei didactice, indeplineste activitati de comandanti ai unitatilor de pionieri, de indru-

mare a comitetelor U.T.C. din scoli primeste indemnizatii lunare, prevazute de lege si stabilite in raport cu felul si volumul activitatilor indeplinite. 1)

Cadrele didactice titulare care desfasoara o activitate meritorie pe taram didactic, edu-

cativ,stiintific si social-cultural pot primi ordine,medalii,titluri, precum si premii, in con-

formitate cu dispozitiile legale. In invatamantul obligatoriu de cultura generala se pot a-corda urmatoarele titluri: invatator sau institutor evidentiat, profesor evidentiat sau mais-

tru-instructor evidentiat, precum si titlul de invatator sau institutor emerit, profesor eme-

rit sau maistru-instructor emerit. Titlurile de ,,evidentiat" se confera de Ministerul Invata-

mantului personalului didactic care a obtinut rezultate deosebite in activitatea profesiona-la, cu o vechime de cel putin 5 ani. Titlurile de ,,emerit" se confera prin decret al Consili-ului de Stat, cadrelor didactice cu stagiu indelungat in functii didactice si merite remarca-

bile in activitatea de invatamant, inclusiv gradul didactic I.

Personalul didactic beneficiaza, in conditiile legii, pentru rezultatele obtinute in mun-

ca, de premii (gratificatii), acordate la sfarsitul anului scolar, precum si de premii excep-

tionale, in cursul anului, pentru realizari deosebite in activitatea desfasurata. Pentru reali-zarea in conditii deosebite a unor sarcini didactice-educative, precum si cu prilejul trece, rii la pensie, dupa o activitate indelungata si meritorie in invatamant, cadrelor didactice li se pot aduce multumiri prin acte oficiale,emanand de la Ministerul Invatamantului sau al-

te ministere si institutii centrale care au in subordine scoli. In semn de pretuire a persona-

lului didacic, pentru trecerea in revista a realizarilor obtinute in instruirea si educarea ele-

vilor si pentru a stimula cadrele didactice in activitaea sa, se sarbatoreste, in fiecare an, la 30 iunie, ,,Ziua invatatorului". 2)

Dintre indatoririle personalului didacic precizam: de a instrui si educa elevii prin lectii

si lucrari practice in laboratoare sau ateliere scolare, potrivit sarcinilor cuprinse in norma

didacica de predare,precum si prin organizarea si desfasurarea unor activitati in afara cla-

sei sau extrascolare, in colaborare cu organizatiile de copii si tineret; de a-si perfectiona

pregatirea in domeniul specialiatii si al pedagogiei, participand activ la diferite forme de

perfectionare; de a fi exemplu de conduita morala in scoala, societate si familie.

Activitatea didactico-educativa a personalului de predare va fi de 8 ore pe zi si cuprin-

de:ore de predare si pregatire a lectiilor (studiul programelor si al manualelor scolare,a li-

teraturii ajuatoare, pregatirea materialelor didactice, a mijloavelor audio-vizuale, a apara-

telor si uneltelor precum si asigurarea documentatiei tehnice); pregatirea lucrarilor practi-ce (a experientelor, lucrarilor de laborator si pe lotul experimental); confectionarea unor

1) Ibidem, p. 92 - 98.

2) Ibidem, p. 103 - 104

materiale didactice; verificarea temelor si a altor lucrari efectuate de elevi; controlul si in-

drumarea instruirii practice in productie; lectii suplimentare, meditatii si consulatii in ca-drul scolii;strangerea datelor si a materialului documentar in legatura cu profesiunile spre care pot fi orientati elevii, tinand seama de specificul economiei locale si de inclina-tiile si aptitudinile acestora; organizarea si desfasurarea orelor de dirigentie, colaborarea cu familiile elevilor(adunari cu parintii, lectorate, vizite la domiciliu); organizarea si des-fasurarea activitatilor educative cu copiii in cadrul Organizatiei pionierilor si sprijinirea organizatiilor U.T.C. in pregatirea si desfasurarea activitatilor in afara clasei si extrasco-lare (informarea politica a elevilor, concursuri, olimpiade, munca de folos obstesc, prega-tirea pentru apararea patriei,actiuni cultural-artistice,sportive,vizite excursii, tabere, colo-nii):indrumarea activitatii cercurilor de elevi; supravegherea elevilor in timpul recreatilor.

In cadrul activitatii de perfectionare, personalul didacic de predare este obligat sa se pre gateasca si sa se prezinte la examenul pentru definitivarea in invatamant.De asemenea,

potrivit cu pregatirea si aptitudinile sale va contribui la raspandirea cunostintelor stiintifi-ce si la promovarea miscarii cultural-artistice in randul maselor. 1)

Pentru incalcarea, cu vina, a indatoririlor ce-i revin, personalul didactic poate fi sanc-

tionat, in functie de gravitaea abaerii cu: a) mustrare; b) avertisment; c) retragerea pe 1, 2

sau 3 luni a ultimei gradatii obtinute, iar daca nu a primit nici o gradatie, diminuarea sala-

riului cu 5% pe aceeasi perioada. In cazul in care abaterea este grava se ajunge pana la in-

departarea din invatamant, prin dsfacerea contractului de munca.

Personalul didactic de toate gradele beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, iar in caz de boala sau invaliditate beneficiaza de pensie conform legilor in vigoare.

ELEVII. DREPTURI SI INDATORIRI.

In invatamanul obligatoriu de cultura generala, inscrierea elevilor intre 6 si 17 ani

se face din oficiu, de scoala generala in circumscriptia careia acestia isi au domiciliul,

art. 52. 2) Parintii si ceilalti ocrotitori legali sunt obligati sa asigure participarea copiilor la lectii si la celelalte activitati obligatorii organizate de scoala. Incalcarea acestei obliga-

tii constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit legii.

Elevii au urmatoarele drepturi: a) sa urmeze, in mod gratuit orice forma de invata-mant, potrivit cu nevoile dezvoltarii economice si sociale a tarii si cu aptiudinile lor; b)

beneficiaza gratuit de manuale scolare si poate sa foloseasca baza didactico-materiala existenta in institutiile de invatamant; c) primeste, potrivit legii, burse si alte forme de sprijin material, asistenta medicala gratuita; d) beneficiaza de formele de stimulare preva-zute de lege pentru activitatea practica-productiva, precum si pentru rezultatele obtinute la invatatura; e) sa participe la activitatea cercurilor stiintifice, tehnice si artistice, a cena-

clurilor literare, ansamblurilor artistice, la cluburile sportive, la concursuri, expozitii si al-te activitati.; f) sa participe la conducerea unitatii de invatamant, in cadrul organelor de conducere colectiva. 3)

1) Ibidem, p. 41 - 46.

2) Lege privind invatamantul in Republica Socialista Romania, Ed. politica, Bucu-

resti, 1968, p. 14 - 15.

3) Legea educatiei si invatamantului, Ed. did. si ped., Bucuresti, 1979, p. 43 - 44.

Copiii inscrisi in scoala generala si urmeaza cursurile de zi nu trebuie sa depaseasca

varsta corespunzatoare clasei cu mai mult de 3 ani. Elevii care au depasit varsta prevazu-ta mai sus sunt obligati sa continue studiile pana la absolvirea invatamantului obligatoriu de cultura generala prin invatamantul seral sau fara frecventa. Cei care din diferite motive nu au promovat primele 4 clase primare ale scolii generale pana la implinirea varstei de 13 ani vor sustine un examen integral de promovare a claselor I-IV,potrivit normelor sta-bilite de Ministerul Invatamantului. 1)

Elevii,odata inscrisi la scoala de cultura generala,au si o serie de obligatii:a)sa invete te- meinic si sa munceasca pentru a-si insusi cele mai noi cuceriri ale stiintei,tehnicii si cul-

turii, ale cunoasterii umane, sa manifeste interes pentru tot ce este nou si inaintat,sa-si largeasca necontenit orizontul cultural-stiintific, sa se pregateasca cu inalta responsabili-tate pentru munca si viata; b) pentru asigurarea pregatirii lor, elevii sunt obligati sa parti-cipe cu regularitate la lectii si la celelalte actiuni organizate de scoala, sa-si insuseasca cunostintele si sa-si formeze deprinderile prevazute de programele scolare; c) sa respecte regulamentele scolare, ordinea si disciplina, sa aiba o tinuta si o comportare corespunza-toare in unitaea de invatamant si in afara ei; d) sa pastreze si sa foloseasca cu grija baza materiala a unitatii de invatamant; e) sa respecte Constitutia si legile tarii in toate impre-jurarile. Pentru nerespectarea indatoririlor ce le revin, elevii pot fi sanctionati cu observa-tia, mustrarea, admonestarea, mutarea disciplinara in alta scoala si exmatricularea din scoala, cu drept de reinscriere si exmatricularea din toate scolile din tara.

RESURSE MATERIALE. LOCALUL SCOLII.

Pana in anul 1948 scoala din Peretu dispunea de doua localuri separate, unul vechi, din anul 1874, care avea 2 sali de clasa mari si una mai mica, evaluat la suma de 152.300

lei si altul mai nou, din 1907, care avea 2 sali de clasa mari si 2 camere mai mici, folosite initial ca locuinta pentru directorul scolii, avand valoarea de 150.000 lei.Datorita cresterii populatiei scolare, dar si a duratei invatamantului obligatoriu de la 4 clase la 7 clase, in perioada interbelica, invatatorii de la Peretu au fost nevoiti sa lucreze cu clase numeroase, sa inchirieze unele camere din localitate, ramanand totusi multi copii in afara scolii din lipsa de spatiu si cadre didactice, care ingrosau numarul nesiutorilor de carte din satul nostru (circa 600 de copii in anul 1947).

Din acest motiv, dupa al doilea razboi mondial, autoritatile locale doreau sa construias ca o noua cladire, care sa cuprinda toti copiii de varsta scolara. Ocazia s-a ivit in preajma alegerilor din noiembrie 1946, cand in circumscriptia noastra,printre altii,a candidat pen- tru un loc de parlamentar,Eugenia Radaceanu,sotia fostului lider P.S.D.,Lotar Radaceanu, care a promis ca va ajuta la construirea unei scoli,daca va ajunge in parlament, fapt ce s-a si intamplat. In aceasa situatie, Eugenia Radaceanu a reusit ca, in anul 1947, sa obtina a-probarea guvernului si a fondurilor necesare pentru demararea proiectului scolii si in pri-mavara anului 1948 s-a sapat fundatia. Cand a venit proiectantul la fata locului pentru a stabili modelul scolii, a fost ales un proiect ce prevedea doua corpuri legate intre ele cu o sala de festivitati, cu 350 de locuri pe scaune si o scena. Proiectantul s-a mirat si a zis,,da, aveti gusturi! Nu-i prea mare insa pentru comuna voastra?" 2) Prima caramida a fost pusa

la inceputul lunii iunie 1948.Initial, localul a avut 12 sali de clasa, o cancelarie, 2 holuri, o camera a pionierilor si o sala de festivitati,deasupra careia s-a construit etaj,unde s-a amenajat biblioteca scolii si alte anexe.Valoarea devizului a fost in 1948, de 2o milioane lei, din care s-au cheltuit peste 8 milioane, economisindu-se circa 12 milioane prin munca

1) Legea privind anvatamantul din R. S. R.p. 15.

2) V. Toso, ,,O comuna de pe intinsul patriei", articol din ,,Albina", revista saptama-

nala a asezamintelor culturale, din 25 ianuarie 1956, p. 8.

voluntara depusa de sateni. Constructia a fost ridicata de mesterii-zidari: Parvan Mircea,

Parvan Dumitru si Carnaru St, din satul Maldaieni, judetul Teleorman, dar si mesteri lo-

cali, sub directa supraveghere a invatatorului din Peretu, Grigore Georgescu. Cladirea a fost ridicata din caramida, cu plansee de lemn, sarpanta din lemn, acoperis din tabla si terminata la rosu, la 1 septembrie 1949. ,,Scoala poate cuprinde acum pe toti copiii de azi si pe cei care vor veni. A lucrat tot satul la scoala. S-au lucrat atatea zile voluntare, cate incap in 28 de ani. Numai ca ei au terminat-o intr-unul singur". 1)

In urma reformei agrare din anul 1921, in satul nostru au fost improprietariti 634 de

tarani, cu 2037 de ha, pe care le-au platit cu bani fostului proprietar al mosiei, familia Pa-pia, in timp de 15 ani, conform legii. Tot acum s-a hotarat si infiintarea unui nou sat, cu numele de ,,Principele Carol", la circa 3 km distanta de satul Peretu, spre orasul, Rosiorii de Vede. Cu aceasta ocazie s-a alcatuit un tabel cu locuitorii indreptatiti din Peretu, care

,,sa primeasca locuri de casa in noua vatra de sat, Principele Carol", 2) majoritatea fiind din randul celor tineri, care au luptat in primul razboi mondial. Din documente rezulta ca

s-au repartizat satenilor 634 de locuri de casa, la care se mai adauga inca 15 locuri ,,pen-

tru instutiile din noul sat": 3) primarie, scoala, politie, biserica si cimitir etc. Vatra noului

sat era cuprinsa intre Drumul European 70, in partea de sud; pana la Troita dinspre Rosi-

orii de Vede, spre vest; in nord, se invecina cu calea ferata, ce leaga orasele Rosiorii de Vede cu Alexandria, iar spre est se marginea cu drumul Islazului (la Gore).

Mentionam ca acest sat nou infiintat, numit dupa 1945 ,,Vetrele de sat", nu a devenit niciodata de sine statator,niciodata n-a avut institutiile prevazute, nici in perioada interbe-

lica si nici mai tariu, fiind numai un cartier, ce face parte integranta din satul Peretu si a

fost numit, mai apoi, Baracea dupa numele paraului ce curge in apropiere si se varsa in

raul Vedea.

Ca umare a reformei invatamantului din 3 august 1948, in septembrie 1948 s-a infiin-

tat Scoala de 4 ani, nr. 3, din ,,Vetrele de sat", numit mai tarziu ,,Baracea", deoarece aici

se stabilisera peste 250 de familii si copiii lor trebuiau sa mearga la scoala din centrul sa-

tului Peretu,peste 3 km. pe jos, mai ales pe vreme de iarna. La inceput scoala a functionat

intr-o camera inchiriata de la cetateanul, Iancu Almajanu, avand doar clasa I cu 16 elevi,

fiind ca invatatoare necalificata, Ana Patrascu din satul nostru.

In anul 1950 - 1951, marindu-se numarul de clase la 3, scoala a fost mutata intr-o lo-cuinta mai spatioasa, proprietatea lui Gheorghe Sindili si a fost condusa de invatatorul ca-

lificat, Jumuga Florea, din satul vecin, Belitori azi Troianu. In anii urmatori, la initiativa primariei locale, s-a hotarat ca fiecare familie sa doneze o suma de bani, cu care s-a trecut

la construirea unui local de scoala propriu in Baracea. Pentru a se obtine materialul nece-sar mai repede si mai ieftin s-a apelat la serviciile lui Balanescu Nicolae si Duru Horia de la Sectia Planificare de la regiunea Bucuresti.In baza aprobarilor obtinute si a schitei pro-iectului s-a demarat lucrarea in vara anului 1959 si prin munca voluntara a satenilor cladi

rea a fost terminata in 90 de zile, fiind data in folosinta la 7 noiembrie 1959. Scoala avea 2 sali de clasa, o cancelarie si hol,fiind din caramida,cu plansee de lemn,sarpanta de lemn

acoperisul din tabla si a costat 136.000 lei. Localul era amplasat in Baracea,langa Drumul

European 70, (astazi este pe acel teren construita asa-numita ,,Casa din Campie) fiind la o departare de peste 3 km. de Scoala nr.1 din centrul comunei noastre.Drumul pana la scoa-

la era inlesnit de autobuzul ce facea naveta intre Rosiorii de Vede - Peretu si retur.

1) Ibidem

2) Alexandru Stanciu, op. cit., p.21-22.

3) Arhivele Statului Teleorman, Fond Reforma agrara 1921-1924, pachet 14, dos.

44/1923, f. 149 si v.

In acest timp si localul Scolii de 4 ani, nr. 2 (Scoala Veche) a avut nevoie de unele re-

paratii,desi in 1942 fusese renovata din temelii. La 26 iunie 1956, conducerea scolii cere,

ca pe langa igienizarea scolii sa se faca unele reparatii la acoperis si sa se inlocuiasca ta-bla uzata, sa se inlocuiasca 3 usi si 2 ferestre la salile de clasa, sa se repare pardoseala de

lemn pe o suprafata de circa 89 m2, sa se repare W. C.-ul si sa se imprejmuiasca terenul cu un gard nou. Primaria a reusit sa faca aceste reparatii cu ajutorul mesterilor locali si prin munca volunara a satenilor, incat la 1 septembrie 1956 lucrarea era terminata.

Tot in anul 1956 si la Scoala de 7 ani, nr. 1 (Scoala noua de la sosea) s-a construit un

W.C. cu 8 cabine, din caramida si invelit cu tigla in valoare de 18.6oo lei.

Datorita cresterii populatiei scolare in anii 1960-1961 s-au mai adaugat la Scoala de 7 ani,inca 4 sali de clasa si o cancelarie,devizul fiind de 170.000 lei, dar fiind construite prin contributia locuitorilor si date in folosinta la 1 septembrie 1961, s-au cheluit pe ma-teriale 94.000 lei si s-au economisit 74.000, iar din 1965, ca urmare a generalizarii inva-tamanului obligatoriu de 8 ani,sala pentru biblioteca de la etaj a fost reamenajata si im-partita in 3 camere, din care 2 au fost folosite ca sali de clasa si una pentru biblioteca.

Deci, de la 1 septembrie 1965, Scoala generala de 8 ani, nr. 1 avea 16 sali de clasa in care invatau in cele 2 ture 32 de clase de elevi,Scoala generala de 4 ani, nr.2 (Scoala Ve-che) avea 3 sali de clasa in care frecventau cursurile 5 clase de elevi,iar Scoala generala de 4 ani, nr.3, de la Baracea avea 2 sali de clasa in care invatau 4 clase de elevi, in total fiind 23 de sali de clasa si 39 de clase de elevi ce se apropiau de cifra de 1200.

In ceea ce priveste sursa de apa si dupa 1948, in cele trei scoli, s-au folosit diferite va-se,putini din lemn,caldari de arama, acoperite cu capac, la care se gaseau cate o cana pen-tru ca elevii sa bea apa, iar in 1965 la Scoala de 8 ani, nr.1 s-a construit o fantana din tuburi de beton si un bazin pentru apa de baut pentru elevi, actionata cu o motopompa, in valoare de 3940 lei. Si la Scoala de 4 ani, nr. 3 din Baracea, s-a construit o fantana, actio-nata manual,in valoare de 2009 lei. Numai Scoala de 4 ani, nr. 2 a ramas fara fantana, de-oarece elevii foloseau pe cele ale cetatenilor ce se invecinau cu scoala, dar erau pe ulite.

Ca urmare a noii Legi a invatamanului din 1968, care prevedea trecerea le generaliza-rea invatamanului obligatoriu de la 8 clase la 10 clase si in perspectiva la 12 clase,Inspec-

toratul Scolar Judetean Teleorman a trimis in toamna anului 1974 o adresa in toate scolile prin care cerea situatia exacta privind necesarul de spatiu, potrivit studiului dezvoltarii in-

vatamantului din fiecare localitate. Dam mai jos o parte din intrebarile cuprinse in aceasta

adresa:

1) Numarul salilor de clasa existente la Scoala din Peretu-15 sali de clasa si 3 laboratoare

2) Necesarul de sali pentru anul scolar 1974 - 1975 (ca urmare a scolarizarii copiilor nas-

cuti in anul 1968, cand prin lege s-a interzis avortul in tara noastra, scolarizarea elevilor

promovati ai clasei a VIII-a in prima clasa a treptei I liceale). - 17 sali de clasa..

5) Cum se asigura acoperirea necesarului de sali de clasa - constructii noi, adaugiri,ame-

najari, schimbarea destinatiei unor cladiri sau incaperi. - La Peretu, prin schimbarea des-

tinatiei unor incaperi.

7) Necesarul de mobilier de care are nevoie in plus (se va mentiona ce anume si numai dupa ce se asigura folosirea si reconditionarea celui existent).

8) Cai de asigurare a mobilierului necesar pentru scoala.

Se mai cerea fisa laboratoarelor de stiintele naturale, fizica si chimie si dotarea lor si a

atelierului scolar.

In anii 1974 si 1975, conducerea scolii impreuna cu primaria locala au facut unele stu-dii privind dezvoltarea invatamantului in comuna Peretu si au ajuns la concluzia ca este

necesara construirea unui nou local pentru a cuprinde toti copiii la cursuri in anii urmatori

deoarece numarul lor va creste de la 1074 de elevi in anul scolar 1975-1976, la 1328 de scolari in 1980-1981 si va ajunge la 1335 de elevi in anul scolar 1983 - 1984.

Primele discutii concrete au fost in anul 1975, cand primarul, Martin Alexandru si di-

rectoarea, Ionescu Elena au propus ca sa se ridice un nou local de scoala, tot in centrul civic al comunei, mai precis,langa aripa dinspre est a actualei scoli de 10 ani.Cladirea tre- buia sa aiba 8 sali de clasa,cu parter si etaj si sa se ridice pe terenul cetateanului,Petre San dulescu (unde a fost localul de posta de la Ion Boboc) de la sosea pana la strada Arme- nesti, unde era locuinta fostului agent sanitar, Marin Cutulea. S-au facut unele masuratori, dar spatiul respectiv era prea mic si in 1976 s-a stabilit ca noul local sa se zideasca langa aripa de vest a Scolii de 10 ani, cu fata spre strada ce duce la halta C.F.R. Aici erau prea multe familii ce trebuiau stramutate si s-a hotarat sa se caute un alt loc de constructie.

In acest timp primarul, impreuna cu conducerea scolii au alcatuit un ,,Memoriu" catre autoritatile judetene pentru a obtinea aprobarea respectiva.Vom prezenta mai jos acest me moriu, in intregime, care sustinea constructia unui nou local, tinand cont si de legea siste-matizarii localitatilor din tara noastra,in urma careia,satul Peretu trebuia sa devina un mic orasel agricol.

,,Consiliul Popular al comunei Peretu

Biroul Executiv

Nr. 596/19 - III - 1976

MEMORIU,

Privind necesitatea construirii unui local de scoala in comuna Peretu, judetul Teleorman.

Potrivit Plenarei C.C. al P.C.R. din 18-19 iulie 1973 privind dezvoltarea invataman-tului in tara noastra,se impune cu pregnanta extinderea duratei scolarizarii in fiecare loca-litate.Ca atare, pana in 1980, toata populatia scolara a tarii va trebui sa fie absolventa a 12

clase, in asa fel incat, la nivelul fiecarei localitati sa se asigure spatiul de scolarizare pen-tru treptele a I-a si a II-a de liceu.

De asemenea, invatamantul prescolar va cuprinde copiii de la varsta de 3-5 ani, ceea ce la noi, in comuna, nu poate fi posibil in conditiile spatiului existent.

Din studiul facut asupra copiilor de varsta scolara, din toate formele de invatamant, la nivelul comunei noastre, se constata o crestere a numarului acestora si pana in anul 1980

spatiul existent nu mai poate fi suficient pentru scolarizare.

Actualul local in care functioneaza Scoala generala de 4 ani, nr.2 este mult prea vechi,

cu un grad de igrasie si uzura mare, care deterioreaza zidul si in anii urmatori, exista pe-

ricolul de surpare a zidurilor, cu toate ca acum 4 ani s-a facut o subzidire.

In schita de sistematizare a comunei noastre si amplasarea culturilor in teritoriul vetrei

satului, locuintele din zona Baracea vor fi afectate de disparitie si mutarea lor in comuna,

ceea ce duce dupa sine si marirea populatiei scolare pe aceasta cale.

Din partea Biroului Executiv al Consiliului Popular Peretu s-a facut referat pentru apro

barea de construire, din contributie baneasca a locuitorilor, a 2 ateliere pentru scoala, la-

boratoare si o sala de gimnastica. Aprobarea s-a primit de la organele in drept si conside-

ram ca este necesar, pe langa acestea, sa se extinda si numarul salilor de clasa. Lipsa de spatiu, in urmatorii ani, impune cu stringenta construirea unui nou local de scoala, in care

sa fie cuprinsa populatia scolara din invatamantul gimnazial si liceal, iar in actuala cladire sa functioneze invatamantul primar.

Propunem acest lucru din motivele aratate mai sus, in plus, prin realizarea acestei con-

structii se asigura o amplasare judicioasa a unitatilor de invatamant de pe raza comunei.

Primar, Alexandru Martin" 1)

De fapt, prin acest memoriu, se cerea construirea unui local de liceu, cu profil agricol,

cu cantina si internat, unde sa invete, pe langa elevii din comuna noastra si copii din sate-

le invecinate. Noul primar,Constantin Popa si noua directoare a scolii, Tudor Domnica au cerut autoritatilor judetene ca localul sa inceapa a se construi, cat mai repede cu putinta, caci efectivele de elevi cresc rapid si sa aiba 12 sali de clasa si anexele necesare.La 4 mar tie 1977 a avul loc un cutremur, care a provocat mari pagube umane si materiale, fapt ce a dus, pentru un timp, la intreruperea discutiilor legate de noul local de scoala. Intre timp, la Buzescu, un sat din apropiere, s-a infiintat in 1978-1979 Consiliul Unic Agroindustrial de Stat si Cooperatist (C.U.A.S.C.) si se dorea dezvoltarea acestuia ca centru agricol pentru comunele invecinate si din cauza amanarii construirii scolii din Peretu s-a hotarat ca aceasta sa se ridice la Buzescu.

Dupa 1980 se reiau discutiile despre noul local de scoala de la Peretu si se stabileste ca acesta sa fie amplasat tot la sosea, in fata Dispensarului uman, pe terenurile apartinand familiilor: Constantinescu Valentin, Bunescu Paul, Paune Dumitru (fostul contabil de la cooperatie, acum plecat din localitate), pana aproape de cladirea postului de Politie. Tere-nul fiind cam mic, trebuia sa aiba intrarea profesorilor prin curtea cetateanului, Varza E-manoil, iar intrarea elevilor se facea prin strada Zaharescu, prin curtea fostului invatator, Georgescu Grigore, plecat din localitate (azi locuieste cetateanul, Negrescu Ovidiu). Cla-direa trebuia sa fie cu etaj si co- nectata la centrala termica din spatele primariei, constru-ita in 1965,in valoare de 631.000 lei si care deservea toate institutiile si magazinele din centrul localitatii. S-a trecut la efectuarea masuratorilor in anii 1982-1983, s-au batut ta-rusii si s-a inceput excavarea fundatiei. Intre timp, guvernul a dat o noua lege prin care s-a hotarat ca sa nu se mai ridice nici o constructie pana nu se termina cele incepute.In a-ceasta situatie s-a intrerupt lucrarea (groapa facuta pentru fundatie a ramas in centrul sa-tului pana dupa 1990 si multi aruncau gunoiul acolo) iar banii adunati de primarie prin contributia oamenilor, peste un milion de lei, pentru ridicarea scolii au fost luati de auto-ritatile judetene pentru repararea altor scoli, mai ales din Alexandria.

Din 1985,in baza legii sistematizarii localitatilor si pentru satul nostru s-a facut o schi-

ta, unde se stabilise ca in centrul civic sa se demoleze casele oamenilor si in locul lor sa se construiasca mai multe blocuri, pe ambele laturi ale soselei nationale si pe strada care

merge spre halta C.F.R. Tot pe strada care merge spre calea ferata se stabilise sa se ridice

un liceu cu profil agricol, in zona unde locuiau Ionescu Neron, Truta Petre si Burtea Ion, se fac masuratorile, dar la scurt timp se sisteaza aceste lucrari.

Acest liceu nu s-a construit din mai multe motive, din care amintim:in urma procesului de industrializare a judetului si chiar a tarii,multi tineri au migrat spre orase si a inceput sa scada numarul noilor nascuti la nivelul comunei noastre; clasele a IX-a si a X-a, (treapta I de liceu), ce se formasera la scoala noastra au fost luate in mod compact, mai ales de liceele din Rosiorii de Vede, care duceau lipsa de elevi, avind aprobarea Inspectoratului Judetean; cutremurul din 4 martie 1977 a provocat daune serioase multor scoli, inclusiv in Alexandria, resedinta judetului Teleorman si pentru repararea lor s-a hotarat sa se foloseasca banii existenti si s-a interzis, de guvernul de atunci, sa se mai construiasca alte scoli.

La Peretu, inca din septembrie 1976, Scoala generala de 4 ani, nr.2 (Scoala Veche) a fost comasata cu Scoala generala de 10 ani, nr.1, formand o singura unitate scolara, iar Scoala generala de 4 ani, nr.3 de la Baracea a devenit Scoala nr. 2. Aceasta comasare s-a

1) Arhiva Scolii Peretu, Dosar cu hartii intrate si iesite din 1975/1976, nenumerotat.

facut in baza unei adrese din partea Inspectoraului Scolar Judetean care preciza ca ,,scoli-le generale de 4 si 8 ani, care in perioada 1977 - 1985 nu au efectivele minime stabilite de lege, minim de 33 de elevi, la clasele I-IV si de 35 de elevi la clasele V-VIII vor fi co-

masate, tinand cont de distanta pana la cea mai apropiata scoala, de situatia drumurilor,de

mijloacele de transport, de zona de relief, de obstacolele naturale etc". 1)

In urma cutremurului din martie 1977, cel mai mult a avut de suferit Scoala Veche, nr.2

carea fost renovata in acelasi an si folosita in continuare ca local de scoala pana in 1987,

dupa care a fost folosita de doua grupe de gradinita.

Ca urmare a migrarii unui numar tot mai mare de tineri spre oras, din cauza industria-lizarii judetului nostru, dar si a sistemaizarii vetrei satului Peretu, cartierul Baracea a avut

cel mai mult de suferit, deoarece multe familii au fost obligate sa-si paraseasca locuintele si sa se stramute fie in Peretu, fie in alte localiati. In aceasta situatie scoala din Baracea a ramas cu un efectiv de elevi tot mai mic, incat la 1 septembrie 1984 insitutia a fost inchi-

sa definitiv. Ultima zi semnata in condica de invatatoarea, Lalescu Dumitra, este din 7 iu-

lie 1984. Cladirea fiind lasata in paragina, fara paza, a inceput sa se deterioreze si chiar sa

fie devastata, incat conducerea scolii, care raspundea de integritatea ei, avand-o in inven-tar, a cerut lamuriri de la Inspectoratul Scolar Judetean ce masuri sa ia cu aceasta. Dam mai jos documentul trimis de Scoala Peretu, un an mai tarziu, catre Inspectoratul Scolar, in care cere cum sa procedeze cu aceasta constructie parasita.

,, Scoala cu clasele I - X, comuna Peretu,

Judetul Teleorman

Nr. 247 din 23 iulie 1985

Catre,

Inspectoratul Scolar Judetean Teleorman - Alexandria

Va aducem la cunostinta ca din anul scolar 1984 - 1985, la Scoala cu clasele I-IV, nr.2 din Peretu, efectivul de elevi a ramas sub limita admisa de lege, postul de invatator s-a re-

structurat, iar localul a ramas fara intrebuintare.

Deoarece este in perimetrul neconstruibil al comunei si scoala nu poate beneficia de a-cest local, va rugam sa ne indicati cum trebuie sa procedam cu aceasta constructie, sa fie demolata sau predata unei unitati economice de pe raza comunei,care o poate folosi ca de

pozit, deoarece este intr-un spatiu izolat si se degradeaza.

Director,

Badescu Elena. Secretar,

Radu Ioana. 2)

Raspunsul Inspectoratului Scolar a fost ca localul sa fie demolat, lucru pe care l-a facut in cel mai scurt timp,Primaria locala, iar materialele rezultate au fost aduse in curtea aces-tei institutii. In acest fel,la Peretu,a ramas numai Scoala cu clasele I-X, celelalte fiind des fiintate in anii anteriori,datorita micsorarii populatiei scolare dar si a faptului ca elevii din

clasele a IX - a si a X - a au fost luati de liceele din orasele vecine, indeosebi din Rosio-rii de Vede.

In ceea ce priveste curtile scolilor din Peretu, la inceput erau satisfacatoare, ca mari-me pentru efectivele de elevi, dar treptat vor deveni neincapatoare cind se trece la gene-ralizarea invatamantului de 8 ani si mai ales de 10 ani. Curtea Scolii generale de 8 ani, nr.1 avea lungimea de 100 m. si latimea de 50 m.,deci suprafata fiind de 5.000 m2,din care localul si dependintele construite acopera aproape 2000 m2, iar restul de peste

1) Idem, Dosar cu hartii intrate si iesite din anul 1976/1977, nenumerotat.

2) Idem, Dosar cu hartii intrate si iesite din anul 1984/1985, nenumerotat.

3000 m2 erau folositi de cei 1328 de elevi din anul scolar 1980-1981, adica putin peste 2

m2, de fiecare elev. Scoala generala de 4 ani, nr.2 avea curtea cu lungimea de 35 m. si la-

timea de 25 m, avand suprafata de 875 m2, din care peste 300 m2 sunt ocupati cu localul

scolii si dependintele sale. Cei 55o m2 ramasi erau folositi de aproape 200 de elevi ce frecventau cursurile, revenind circa 2,5 m2 pentru fiecare scolar. Ceva mai bine era la Scoala generala de 4 ani, nr.3 de la Baracea, unde curtea fara local avea circa 4000 m2 si

frecventau cursurile 52 de elevi, revenind aproximativ 80 m2 de fiecare scolar.

Si dupa anul 1948 au fost probleme legate de imprejmuirea curtii scolilor si in urma unor discutii intre directorii acestor institutii si primaria locala, primarul a acceptat sa imprejmuiasca curtile acestora, Aceste scoli erau in apropierea soselei nationale si era pe-

ricol permanent ca elevii ce se jucau in curte sa alerge in sosea dupa minge, fara sa se asi-

gure si sa fie accidentati de masinile care circulau prin zona. Directoarea Scolii generale

de 7 ani, nr. 1, Elisabeta Georgescu, preciza la inceputul anului 1953 ca a reusit sa ajunga

la intelegerea, ca primaria sa faca imprejmuirea noului local, dar sumele incasate ,,au fost

folosite pentru terminarea localului Sfatului Popular recent construit".De asemenea, ,,am-

bele scoli au nevoie de magazii de depozitare a combustibilului si de W.C.-uri" .1)

In anul urmator, directoarea, Georgescu Elisabeta, face o noua adresa catre primarie in care cere sa se repare imprejmuirea localului fostei Scoli primare nr.1, construita in 1907 si folosita o perioada ca Sfat popular. Iata aceasta adresa.

Scoala elementara de 7 ani, nr.1 Peretu

Nr. 32 din12 aprilie 1954

Catre,

Sfatul Popular al comunei Peretu, raionul Rosiori de Vede, regiunea Bucuresti

Va rugam sa luati masuri a se repara imprejmuirea localului de scoala (care este folo-

sit drept Camin Culural), intrucat acest local a fost in folosinta Sfatului Popular pana in noiembrie 1953, iar cand a fost luat de catre Sfat era complet imprejmuit.

Director, Georgescu Elisabeta". 2)

In urma acestor adrese si a discutiilor cu primaria, in anii urmatori toate curtile scolilor

au fost imprejmuie cu gard din stacheti de brad, ultima fiind scoala Baracea pentru care

s-a cheltuit, in 1961, suma de 2420 lei. Dupa 1960, in satul nostru au aparut primele gar-

duri din placi de beton, prima care a fost imprejmuita cu un astfel de gard fiind Scoala generala de 7 ani, nr. 1 in anul 1961. Prin contributia si munca satenilor gardul a fost re- pede realizat si montat, avand valoarea de 33.090 lei. Apoi in anul 1964 si curtea de la Scoala generala de 4 ani, nr. 2 a fost imprejmuita cu un gard din placi de beton, tot cu ajutorul satenilor, in valoare de 5440 l.ei

Din 1966, Primaria, la nivelul localitatii, a construit o centrala termica, in valoare de 631.000 lei, de unde se incalzeau toate institutiile (inclusiv Scoala nr. 1) si unitatile eco-nomico - sociale din centrul satului. Ca fochisti au functionat Ciocalteanu Florea (1966 - 1974), Varza Ion (1970-1973) si Dicu (Surdu) Gheorghe (1974 - 1982). La scurt timp, in prelungirea holului I, spre Plosca (langa fosta Posta de la Ion Boboc)) s-a ridicat o sera, in valoare de 8790 lei, pentru practica elevilor la agricultura, din sticla si racordata la centrala termica.Din cauza crizei energetice, dupa 1980 nu s-a mai putut folosi centrala termica, iar din 1982 s-a inchis si s-au refacut sobele de teracota, incalzirea fiind facuta cu lemne si carbuni in scoala.

1) Idem, Dosar de hartii intrate si iesite, anul scolar 1953/1954, nenumerotat.

2) Ibidem.

MOBILIERUL SCOLAR.

Si dupa 1948, conform legii, Comitetul scolar, avand ca presedinte pe primar, era dator sa doteze si sa intretina mobilierul scolar. Treptat finantarea scolilor se va asigura din bu- getul de stat si cheltuielile vor fi efecuate prin sfatul popular local, la solicitarea directo-rului unitatii de invatamant. Pentru a cunoaste situatia mobilierului din unitatile scolare

vom apela la documentele de arhiva ce se refera la acea perioada imediata noii legi din 3

august 1948.

,,Sfatul Popular, comuna Peretu

Scoala elementara de 4 ani, nr.2

29 noiembrie 1949

I N V E N T A R

Comisiunea de inventariere compusa din: Ion Avatajitei, secretarul Sfatului popular, ca presedinte, Marin Andrei, directorul Scoalei nr.1, Cutulea Marin, Ilie Buzdugan si Ni-

colae Burcea,membri in Comitetul Executiv, am procedat la constatarea de bunuri, mobi-

lier,scule si unelte si la verificarea lor pe teren la unitatea,Scoala elementara de 4 ani,nr.2,

comunaPeretu, regiunea Teleorman si la verificarea existenului cu evidenta contabila din registru inventar, ajungand la urmatoarele rezultate:

- banci noi, din brad, fara spatar, cu 2 locuri - 30 buc. - 200 lei buc. - valoarea 6000 lei.

- banci vechi, cu 3 locuri, uzate, din brad - 26 buc. - 100 lei buc. - 2600 lei.

- catedre - 2 buc. - 2000 lei buc. - 4000 lei.

- mese pentru catedre - 2 buc. - 2000 lei buc. - 4000 lei.

- table negre - 4 buc. - 1000 lei buc. - 4000 lei.

- scaune cu spatar - 3 buc. - 62 lei buc. - 186 lei.

- sobe de teracota - 2 buc. - 30000 lei buc. - 60000 lei.

- sobe din fier, tip godin - 3 buc. - 1200 lei buc. - 3600 lei.

- dulap pentru arhiva - 1 buc - 4000 lei buc - 4000 lei.

- dulap cu vitrina pentru biblioteca - 1 buc. - 6000 lei buc - 6000 lei.

- dulap pentru farmacie - 1 buc. - 1600 lei buc. - 1600 lei.

- putina de stejar pentru apa cu capac - 1 buc. - 200 lei buc. - 200 lei."1)

Aceste obiecte de inventar de la Scoala nr.2 se vor mentine pana la camasarea din anul 1976 cu Scoala generala de 10 ani nr. 1, cu exceptia putinii de apa, care va fi desfiintata

in anul 1957.

La noul local construit intre anii 1948-1949, devenit Scoala elementara de 7 ani, nr. 1, o parte din mobilier va fi de la fosta Scoala primara de 7 ani, nr. 1, construita in 1906 si care va deveni apoi Camin cultural. O alta parte va fi realizat de Comitetul scolar local, iar o alta parte va fi primit, prin finantare, de la bugetul statului, incat dupa 1951 acest mobilier se compunea din: cel vechi, adus de la fosta Scoala nr. 1

- catedre - 4 buc. - 600 lei buc. - valoarea 2400 lei.

- scaune curbate cu spatar - 4 buc - 65 lei buc. - 260 lei.

- table scolare - 4 buc. - 800 lei buc. - 3200 lei.

- dulap arhiva - 1 buc. -2102 lei buc. - 2102 lei.

- masa simpla - la arhiva - 1 buc. - 520 lei buc. - 520 lei.

- dulap in 3 foi pentru cancelarie - 1 buc. -1425 lei buc. - 1425 lei.

- masa simpla cancelarie - 1 buc. - 200 lei buc. - 200 lei.

- banci vechi cu 3 locuri - 22 buc. - 210 lei buc. - 4620 lei.

1) Arhiva Scolii Peretu - Dosar cu hartii intrate si iesite pe 1949/1950, nenumerotat.

- banci din brad cu 2 locuri - 52 buc. - 200 lei buc. 10400 lei

- sobe din fier, tip godin - 4 buc. - 1200 lei buc. 4800 lei.

La acest mobilier se adauga, in anul scolar 1951 - 1952, alte obiecte noi confectionate

de Sfatul popular si anume:

- banci din scandura de brad cu 2 locuri - 80 buc. - 200 lei buc. 16000 lei.

- catedre - 7 buc. - 6oo lei buc. 4200 lei.

- scaune pentru catedre - 7 buc. - 62 lei buc. 434 lei.

Pentru camera pionierului s-au confectionat urmatoarele obiecte:

- catedra din scandura de brad - 1 buc. - 450 lei buc. 450 lei.

- masa simpla de brad - 1 buc. - 200 lei buc. 200 lei.

- banca din brad cu 2 locuri - 1 buc. - 200 lei buc. 200 lei.

- scaune - 7 buc. - 62 lei buc. 434 lei.

De la bugetul de stat s-au cumparat:

- table scolare - 7 buc. - 1000 lei buc. 7000 lei.

- vitrine laborator de Stiintele naturii - 2 buc. - 2832 lei buc. 5664 lei.

- mese pentru cancelarie - 2 buc. - 1908 lei buc. 3816 lei.

- sobe de teracota - 16 buc. - 3000 lei buc 48000 lei." 1)

In anul scolar 1960 - 1961 scoala a fost prelungita cu 8 noi sali de clasa si era nevoie urgenta de mobilier. Pentru a obtine tot ce era necesar desfasurarii normale a cursurilor, conducerea scoli trimite o adresa Sectiei de invatamant. Dam mai jos continutul acesteia.

Scoala elementara de 7 ani nr. 1 Peretu

Raionul Rosiorii de Vede

Regiunea Bucuresti

Nr. 798 din 1 august 1961

Catre,

Sectia de Invatamant si Cultura

a Raionului Rosiorii de Vede

Deoarece in anul scolar 1960/1961 in scoala noastra s-au construit inca 8 (opt) sali de

clasa, din contributia voluntara, va rugam sa binevoiti a dispune ca cele 8 (op) sali de cla-sa sa fie dotate cu mobilierul necesar si anume:

- 200 banci a cate 2 elevi

- 8 (opt) catedre

- 8 (opt) table

- 8 (opt) cuiere

- 8 (opt) scaune.

Mentionam ca 4 sali de clasaa au fost construite in decembrie 1960 si dotate numai cu banci reformate de la Scoala elementara de 7 ani, nr. 1 Rosiori de Vede, iar cele 4 sali de clasa formate acum nu au nici un fel de mobilier.

Director,

Ss indescifrabil Secretar,

Ioana Gheorghiu" 2)

Sectia de Invatamant si Cultura a reusit sa trimita mobilier nou, platit din bugetul de stat, doar pentru cele 4 clase noi si cuprindea:

1) Idem, Dosar cu hartii intrate si iesite pe anul 1951-1952, nenumerotat.

2) Idem, dos. pe an 1960-1961, p. 73

- catedre - 4 buc. - 6oo lei buc. valoarea - 2400 lei.

scaune pentru catedre, cu spatar - 4 buc. - 60 lei buc. - 240 lei.

table scolare - 4 buc. - 843 lei buc. - 3372 lei.

- banci metalice fata 17 buc. - 317 lei buc. - 5389 lei.

- banci metalice de mijloc 60 buc. - 510 lei buc. - 30600 lei.

- banci metalice spate 17 buc. - 276 lei buc. - 4692 lei.

- sobe de teracota 4 buc. - 3000 lei buc. - 12000 lei". 1)

Cateva luni mai tarziu, pentru inca 2 sali de clasa unde s-a adus mobilier nou, format din:

- catedre - 2 buc. - 600 lei buc. valoarea - 1200 lei

- table scolare - 2 buc. -1000 lei buc. - 2000 lei.

- banci metalice - 32 buc.- 1168 lei buc. - 37376 lei.

- scaune pentru catedre cu spatar - 2 buc. - 60 lei buc. - 120 lei.

- sobe godin, tip ,,Super" - 3 buc. - 1371 lei buc. - 4113 lei.

- cuier pom, pentru cancelarie - 3 buc. - 75 lei buc. - 225 lei.

- cuier de perete, pentru clase - 18 buc. - 30 lei buc. - 540 lei".2)

Dupa 1970 in scoala s-au infiintat mai multe laboratoare: de biologie, chimie,fizica si

cabinete de: limba si literatura romana, matematica, geografie si stiinte sociale, iar banci-le au fost inlocuite cu mese si scaune, intre anii 1970 - 1983, dupa cum urmeaza:

,, - mese laborator chimie - 10 buc. - 2524 lei buc. - valoarea 25240 lei.

- scaune laborator chimie - tip taburet - 40 buc. - 20 lei buc. - 800 lei.

- vitrine cu geam, laborator chimie - 2 buc. - 1150 lei buc. - 2300 lei.

- mese laborator biologie - agricultura - 12 buc. - 3580 lei buc. - 42960 lei.

- scaune laborator biologie - tip taburet - 36 buc. - 20 lei buc. - 720 lei

(sunt confectionate in atelierul scolii).

- vitrine cu geam pentru biologie - 3 buc. - 1150 lei buc. - 3450 lei.

- catedra tip birou - 1 buc. - 600 lei. buc. - 600 lei.

- mese laborator fizica - 12 buc. - 76 lei buc. - 912 lei.

(sunt confectionate in atelierul scolii cu ajuorul elevilor)

- scaune laborator fizica, tip taburet - 40 buc. - 20 lei buc. - 800 lei

- vitrine cu geam pentru fizica - 2 buc. - 1150 lei buc. - 2300 lei

- mese cabinetul de limba romana - 12 buc. - 76 lei buc. - 912 lei.

(sunt confectionate in atelierul scolii )

- scaune cu spatar pentru lb. romana - 36 buc. - 225 lei buc. - 8100 lei.

- mese cabinetul de istorie - 20 buc. - 498 lei buc. - 9960 lei.

- vitrina cu geam pentru istorie - 1 buc. -2832 lei buc. - 2832 lei.

- scaune cu spatar pentru istorie - 40 buc. - 225 lei buc. - 9000 lei.

- mese pentru cabinet, limba franceza - 18 buc - 76 lei buc. - 1368 lei.

- scaune cu spatar, cabinet franceza - 36 buc. - 75 lei buc. - 2700 lei

- dulap pentru cataloage in cancelarie - 1 buc. - 2893 lei buc. - 2893 lei.

- fisete metalice - 6 buc. - 1096 lei buc. - 6576 lei.

- scaune tapitate,,Drobeta" la cancelarie- 20 buc.- 387 lei buc. - 7740 lei.

- mobila tip biblioteca la cancelarie - 1 buc. - 939 lei buc - 939 lei.

- masina de scris - 1 buc. - 2957 lei buc. - 2957 lei".3)

La aceste obiecte de inventar se adauga fete de mese, covoare, poteci pentru co-

1) Ibidem, p. 81.

2) Ibidem, p. 89.

3) Idem, dos. pe anul 1982 - 1983, nenumerotat.

ridoare, linoleum, perdele etc. Din cele prezentate mai sus observam ca, treptat, ve-

chile banci confectionate din scandura de brad, cu 2 sau 3 locuri, sunt inlocuite cu

banci cu schelet metalic sau cu mese, in laboratoare si cabinete. Obiectele respective

se mentin si dupa anul 1989, mai precis, pana in anul 2000 cand vor fi inlocuie cu alte-

le noi.

La Scoala generala de 4 ani, nr.3 de la Baracea, obiectele de inventar s-au adunat

treptat, intre anii 1948 - 1959, cand s-a dat in folosinta un local nou, cu doua clase si o cancelarie. Acest lucru reiese din cererea invatatorului, Stanciu Alexandru, care preciza in cursul anului scolar 1953 - 1954 ca aceasta unitate de invatamant ,,este lipsita de mo-

bilierul strict necesar". Inventarul acestei institutii cuprindea in anul 1960 urmatoarele obiecte:

,,- banci din scandura de brad cu 2 locuri - 22 buc. - 200 lei buc. - valoarea 4400 lei.

- catedre - 2 buc. - 600 lei buc. - 1200 lei.

- scaune cu spatar pentru catedre - 2 buc. - 75 lei buc. - 150 lei.

- table scolare - 2 buc. - 843 lei buc. - 1686 lei.

- cuiere aplicate in perete in clasa - 2 buc. - 30 lei buc. - 60 lei.

- cuier pom, pentru cancelarie - 1 buc. - 75 lei buc. - 75 lei.

- scaune cu spatar pentru cancelarie - 2 buc - 75 lei buc. - 150 lei.

- masa simpla pentru cancelarie - 1 buc. - 200 lei buc - 200 lei.

- sobe de teracota - 3 buc. - 3000 lei buc. - 9000 lei.

- sobe godin, tip ,,Super - 3 buc. - 1371 lei buc. - 4113 lei.

- dulap arhiva - 1 buc. - 800 lei buc. - 800 lei".1)

linoleum etc.

Ibidem.

CURRICULUM. CONTINUTUL INVATAMANTULUI.

In anul 1948 Ministerul Educatiei Nationale se reorganizeaza in baza Decretului nr.266 din 25 septembrie, semnat de C. I Parhon, Marin Florea Ionescu, Vasile Luca si A. Ban-ciu, cand se desfiinteaza Casa Scoalelor si a Culturii Poporului, iar atributiile si bunurile ei trec la noul Minister al Invatamantului Public ce va fi condus de Gheorghe Vasilichi.

Prin Decretul nr. 175 din 1948 pentru reforma invatamantului, publicat in Monito-rul Oficial din 3 august 1984 s-a micsorat durata studiilor de la 7 ani la 4 ani, dar s-a sta-bilit ca principiul cuprinderii tuturor copiilor de varsta scolara, in ciclul primar,sa se puna in aplicare cu mai multa fermitate, in cel mai scurt timp, in toata tara, pentru a se inchide definitiv izvorul analfabeismului.

,,Prezidiul Marii Adunari Nationale al Republicii Populare Romania

In temeiul art.44, alin. 2 si art. 45 al Constitutiei Republicii Populare Romania

Vazand si decizia Consiliului de Ministri, nr. 1176 din 31 iulie 1948, emite urmatorul

D E C R E T nr. 175

Pentru reforma invatamantului"

precizand la art.II ca ,,invatamantul public urmareste: a) inlaturarea nestiintei de carte; b)

largirea si democratizarea invatamantului de baza pentru a cuprinde pe toti copiii de var-sta scolara, precum si pe nestiutorii de carte; educarea tineretului in spiritul democratiei hal elevilor prin organizarea activitatii extrascolare legand scoala de familie si de viata

sociala din mediul inconjurator".In capitolul II ,, Organizarea invatamanului, Sectia a II,

Invatamantul elementar" se preciza in art.VI ca ,,invatamantul elementar este de 7 ani si este gratuit. Invatamantul pentru primele 4 clase elementare este general si obligatoriu, manualele vor fi unice iar programa scolara va da o larga dezvoltare disciplinelor de ba-

za: limba si literatura romana istoria si geografia nationala, maematicile, stiintele naturii,

educatia fizica. Religia va fi scoasa din programa scolara, invatamantul fiind laic. Cu in-

cepere din clasa a IV-a elementara se va preda obligatoriu limba rusa la toate clasele" 1)

Acest decret are 39 de articole si a fost dat la 2 august 1948.

Pentru a se realiza aceste obiective, la Peretu,in anul scolar 1948 - 1949, s-au infiintat 10 clase de a intaia.Nefiind spatiul necesar, deoarece acum se construia noul local,condu- cerea scolii, ajutata de primarie, a inchiriat mai multe camere in acest scop, la diversi ce-tateni si anume la:Chirita Gheorghe (Gheorghe al Richi),Oprea Dumitru (Pistritu), Ema-noil Dimancescu(unde locuieste acum Mavru Teofil, pe strada Adamiade) si la Marin Ru-su.Marindu-se numarul elevilor,noul local scolar a fost dat partial in folosinta in anul sco-lar 1949-1950, iar in anul urmator in intregime.Initial a avut,,12 sali de clasa, (cu suprafa-ta de 504 m2) o sala de festivitati si cu scena (de 196 m2), o cancelarie de 32 m2, 2 cori-doare 142 m2, un hol mic de 3 m2, in fata cancelariei, unde sunt si 2 camere mici pentru depozitat diverse materiale, toate la parter si o sala pentru biblioteca (152 m2), la etaj. O sala de clasa avea suprafata de 42 m2. Mentiuni: o sala de clasa era destinata pentru ca-mera pionierilor, 2 sali de clasa erau folosite de Scoala elementara de 4 ani, nr.2 (Scoala Veche din 1874), o sala de clasa era destinata pentru Gradinita nr.1 si sala de festivitati o foloseste si Caminul Cultural". 2) Scoala a fost inregistrata sa functioneze la 23 aprilie 1950, in subordinea Sectiei raionale de Invatamant si Cultura din Rosiorii de Vede si a Ministerului Invatamantului Public. Comisia de Stat a aprobat Statutul de func-tiune. 3)

1) Monitorul Oficial, nr. 177 din 3 august 1948, p. 6322.

2) Arhiva Scolii Peretu, dos. 293/1950 - 1951, p. 3.

3) Idem, Anexa nr. 4, dos. Situatii statistice din anul 1950 - 1951, p. 198.

Daca in anul scolar 1947-1948 erau 14 clase, de la I-VII, in cele 2 scoli primare, in anul 1948-1949 s-a marit la 19 clase, iar in anul 1953-1954 a ajuns la 26 de clase, de la I-

VII, in cele 3 scoli existente. Numai la Scoala elementara de 7 ani, nr.1, invatau diminea-ta 360 de copii,iar dupa amiaza 325,deci un total de 685 elevi" 1) in cele 18 clase ce frec-

ventau cursurile in acest local.

Referitor la planul de invatamant,legea din august 1948 a adus modificari importante,

unele obiecte de studiu au disparut, ex religia,altele au o pondere mai mica sau mai mare,

ex. la limba romana a crescut numarul de ore de la 12 la clasa I, in perioada interbelica la 15 ore pe saptamana, dupa anul 1948, iar la matematica a crescut la clasa a II, de la 4 ore

in perioada interbelica,la 7 ore pe saptamana dupa 1948, in timp ce orele de istorie si geo-grafie incepeau de la clasa a II - a in perioada interbelica, dupa 1948 se predau de la cla-sa a IV - a. Au aparut si obiecte noi de studiu ca: limba rusa de la clasa a IV - a se va preda obligatoriu la toate clasele mai mari, caligrafia se preda de la clasa I pana la clasa a III - a cate 2 ore saptamanal fata de o ora in perioada interbelica si care se preda la clasele II-IV, deprinderi igienice se preda o ora la clasa I etc.

Prin aceste schimbari in planul de invatamant a crescut, de fapt, numarul de ore ce se

predau saptamanal la toate clasele, supraancarcand programul elevilor. Astfel clasa I avea

in perioada interbelica 24 de ore saptamanal, iar dupa 1948, 26 de ore saptamanal, clasa a IV - a avea 28 de ore in perioada interbelica si dupa 1948 avea 29 de ore pe sapamana.

Saltul cel mai mare s-a inregistrat la clasele gimnaziale, V-VII, unde erau 25 de ore sap

tamanal si s-a marit la 34 ore la clasa a V - a, la 35 ore la clasa a VI - a si la 36 de ore la clasa a VII - a dupa anul 1948. Pentru a observa mai usor aceste modificari vom prezenta

planul de invatamant la clasa I, inainte de 1948 si dupa 1948.

Nr Obiectul de Inainte Nr de Obiectul de Anul Obiectul de Anul

Crt. studiu de 1948 ore studiu 1948-1949 studiu 1953-1954

1) Religia 2 - - -

2) Limba romana - 12 ore Lb. romana - 13 ore Lb. romana - 13 ore

a) Citirea - 6 Scris - citit - 8 Scris - citit - 6

b) Ex. gramaticale - 1 Ortografie-gramatica -1 Gramatica - 4

c) Ex. de memorie - 2 Memorizare - 1 - - -

d) Ex. de compunere - 1 - - - Compunere - 1

e) Ex. de intuitie - 2 Dezvoltarea vorbirii - 3 Lectura - 2

3) Matematica - 5 Matematica - 6 Matematica - 6

4) Caligrafia - - Caligrafia - 1 Caligrafia - 2

5) Desenul - - Desenul - 1 Desenul - 1

6) Cantul - 1 Cantul - 1 Muzica - 1

7) Ed. fizica - 2 Gimnastica - 1 Ed. fizica - 1

8) Lucrul manual - 2 Lucrul manual - 1 Lucrul manual -

9 - - - Deprinderi igienice - 1 - - -

10) - - - Ora instructiv-educativa - - -

cu parintii elevilor - 1

Total ore - 24 Total ore - 26 Total ore - 24

Din cele prezentate mai sus observam ca unele obiecte si-au pastrat numele ( matema-

tica, desenul, lucrul manual), dar difera numarul de ore de la o perioada la alta, sunt obi-

1) Arhiva Scolii Peretu, dos. cu hartii intrate si iesite pe an 1953/1954, nenumerotat.

ecte care au schimbata denumirea (ex de memorie sau memorizare, ed. fizica sau gimnas-

tica etc),unele au disparut (deprinderi igienice si ora instructiv educativa cu parintii elevi-

lor) si in locul lor au aparut obiecte noi de studiu sau au fost coborate de la clasele mai mari spre cele mici (desenul si caligrafia). La programa din 1948 - 1949 exista o ora in-

struciv - educativa cu parintii elevilor cu scopul de a avea scoala o legatura permanenta cu parintii copiilor din clasa a I -a pentru a-i indruma cum sa-si ajute copiii sa frecvente-ze cursurile, sa aiba conditiile minime de invatat si acolo unde este posibil sa-i ajute sa rezolve unele teme sau sa ceara lamuriri de la invatator in rezolvarea acestora

Aceasta crestere a numarului de ore pe saptamana se observa, mai ales la clasa a VII-a, dupa 1948, desi acum nu mai este obligatorie.

Nr. Obiectul Inainte Nr. de Obiectul Anul Nr. de

crt. de studiu de 1948 ore de studiu 1953 - 1954 ore

1) Religia - 2 - - -

2) Limba romana - 5,5 Limba romana - 6

3) - - - Limba rusa - 4

4) Matematica - 2 Matematica - 6

5) Istoria - 1,5 Istoria - 2

6) Invatamantul civic - 1 Constitutia R.P.R. - 2

7) Geografia - 2 Geografia - 2

8) Stiintele fizico-naturale - 3 Fizica - 3

9) - - - Stiintele naturale - 2

10) Higiena - 1 - - -

11) - - - Chimia - 3

12) Cantul - 1 - - -

13) Educatie fizica - 1 Educatie fizica - 2

14) - - - Desen - 1

15) Lucrul manual - 5 - - -

16) - - - Cerc sportiv - 2

17) - - - Ora educativa (dirigentie) - 1

Total ore - 25 Total ore - 36

Comparand cele doua planuri de invatamant de la clasa a VII-a, inaine si dupa 1948,

observam unele asemanari, dar si deosebiri in ceea ce priveste ponderea obiectelor de stu-

diu in fiecare perioada.Astfel,inainte de 1948, obiectul religia era in prim plan, si ca pozi-

tie fiind pe locul 1, dar si ca numar de ore (doua),fiind egal cu matematica,dupa 1948,re-

ligia nu mai este in programa, iar invatamantul este declarat laic. Obiectul lucru manual are 5 ore inainte de 1948, ceea ce arata legatura scolii rurale cu munca in gradina, pe lotul

scolar sau in atelier, pentru baieti, iar fetele se ocupau cu gospodaria sau lucrul de mana

(tors,cusut,impletit etc.),dupa 1948 acest obiect,la clasele mari, a fost scos din programa.

De asemenea, in perioada interbelica, in planul de invatamant existau obiectele higie-na si cantul, dar dupa 1948 au fost inlaturate, insa majoritatea acestora se mentin si in eta-pa urmatoare, insa difera numarul de ore, dar apar si obiecte noi. Astfel matematica are a-cum 6 ore fata de 2 ore in trecut, educatia fizica are 2 ore si inca 2 ore pentru cerc sportiv,

comparativ cu o ora pana in 1948. Dintre obiectele noi amintim limba rusa, cu 4 ore pe sapamana,fizica 3 ore,chimia 3 ore, desenul o ora si ora educativa (dirigentia), toate aces-

tea arata cresterea influentei ocupatiei sovietice si in domeniul educatiei, dar si o pondere mai mare a obiectelor exacte, realiste, inlaturandu-se total legatura scolii cu activitatile

practice,cu munca din gospodaria sateasca. Pentru a se intelege mai bine aceste schimbari dam mai jos cele doua planuri de invatamant pentru clasele V - VII

,,Planul de invatamant

pentru scolile primare rurale mixte de 7 ani

Nr. Obiectul clasa I II III IV V VI VII

1) Religia 2 2 2 2 2 Idem Idem

2) Limba si lit. romana 12 9 9 9 5,5 cl. V cl. V

3) Matematica 5 4 4 4 2

4) Istoria - 1 2 2 1,5

5) Cultura sociala si

invatamantul civic - - - - 1

6) Geografia - 1 2 2 2

7) Stiintele fizico-naturale - - 2 2 3

8) Higiena - - - - 1

9) Caligrafia - 1 1 1 -

10) Desenul - 1 1 1 -

11) Cantul 1 1 1 1 1

12) Educatia fizica 2 2 2 2 2

13) Lucrul manual 2 2 2 2 2

Total ore 24 24 28 28 25 25 25" 1)

Planul de invatamant

pentru scolile elemenare de 7 ani,cu limba de predare romana, pe anul scolar 1952 -1953,

aprobat de Ministerul Invatamantului Public, nr. 18613 din 14 mai 1952

Nr. Obiectul cl. I II III IV V VI VII

1) Limba si lit. romana 15 14 15 8/7 10/9 7 6

2) Limba rusa - - - 4 5 6 4

3) Matematica 6 7 6 7 7 7 6

4) Fizica - - - - - 2 3

5) Chimia - - - - - - 3/2

6) Stiintele Naturale - - - 2/3 2 3 2

7) Geografia - - - 2 3 3/2 2

8) Istoria - - - 2 2/3 2/3 2/3

9) Constitutia R. P. R. - - - - - - 2

10) Educatia fizica 1 1 2 2 2 2 2

11) Desenul 1 1 1 1 - - 1

12) Muzica 1 1 1 1 - - -

13) Cerc sportiv - - 1 1 2 2 2

14) Ora educativa (dirigentia) - - - - 1 1 1

Total ore 24 24 26 30 34 35 36

NOTA - Activitati obligatorii.

1) Caligrafia la clasele I - III se preda in orele prevazute pentru limba romana, cate 2 ore pe sapamana.

2) Lucrarile practice la Siintele naturale se fac in cadrul orelor rezervate acestui obiect.

3) La obiectele unde se indica 2 cifre, a doua arata numarul de ore prevazute pentru a doua jumatate a anului". 2)

1) Monitorul Oficial din 28 august 1925.

2) Arhiva Scolii Peretu, Dosar cu hartii intrate si iesite pe 1952/1953, nenumerotat.

Comparand cele doua planuri de invatamant, observam ca cel din anul 1952/ 1953 cu-

prinde disciplinele principale cu un numar sporit de ore, fata de cel din perioada inerbeli-ca, ceea ce este un lucru bun, dar cercetand programele scolare gasim comasate multe ca-

pitole, mai ales la matematica, unde se renuntase la geometrie si analiza, la istorie, unele manuale prezentau deformat, sub multe aspecte, trecutul nostru istoric etc.

Ca urmare a acestor modificari,sub toate aspectele, aduse invatamantului din tara noas-tra, in anii urmatori s-au resimtit unele deficiente serioase in acest domeniu si anume:du- rata scolii elementare obligatorii s-a redus de la 7 ani la 4 ani, cand pe plan intern se sim-

tea nevoia de cadre bine pregatite (era in perioada de refacere de dupa razboi), iar pe plan

extern se afirma tendinta de prelungire a duratei invatamantului obligatoriu; s-a renuntat la experienta pozitiva,verificata in practica,a invatamantului romanesc,adoptandu-se une-le masuri necorespunzatoare pentru tara noastra sau aplicandu-se mecanic,unele elemente ale invatamantului sovietic, din acea vreme. Din cauza acestor masuri, in timp, s-au sim-

tit repercursiuni negative pentru o perioada destul de indelungata asupra dezvoltarii inva-tamantului si a pregatirii cadrelor didactice, dar si din alte domenii. Dintre acestea amin- tim: desfiintarea liceelor industriale, comerciale si agricole, renuntandu-se la diversifica-rea studiului in aceste scoli,prin infiintarea unui liceu unic,teoretic, creandu-se dificultati

serioase in stimularea si dezvoltarea aptitudinilor elevilor.

S-a restrans volumul de cunostinte, eliminandu-se o serie de obiecte cu pondere im-portanta in cultura generala a elevilor de liceu, iar studiul altora a fost restrans, deoarece s-a micsorat durata sudiilor de la 4 ani la 3 ani.S-au ivit numeroase neajunsuri in elabora-

rea si redactarea programelor si a manualelor scolare si s-a introdus obligatoriu, ca obiect de studiu, limba rusa, la toate nivelele, cu un numar mare de ore, ducand la supraincarca-rea elevilor.

Observandu-se, treptat, aceste neajunsuri, Congresul al VII - lea al P. C. R, din de-cembrie 1955, a stabilit ca durata scolii elementare sa se mareasca de la 4 ani la 7 ani o-bligatoriu,iar durata liceului sa fie de 4 ani si nu de 3 ani,ca pana acum. Ca urmare a pre-vederilor Congresului al VII-lea,la 13 iulie 1956 a fost adoptata Hotararea C.C. al P.C.R. si a Consiliului de Ministri cu privire la pregatirea masurilor de generalizare a invataman-tului de 7 ani incepand cu anul scolar 1956 - 1957, urmand ca acest proces sa se incheie, in cativa ani, la nivelul intregii tari.

Scoala elementara de 7 ani, ca prima etapa a invatamanului de cultura generala, de-venea obligatorie si avea ca principala sarcina, de a forma la elevi ,,un lag orizont cultural

si o conceptie stiintifica despre lume si viata". 1) Infaptuirea scolaritatii obligatorii de 7 ani, a situat tara noastra, in etapa respectiva, printre statele inaintate din lume, in ceea ce priveste dezvoltarea invatamantului. ,,Conform statisicii Biroului International de Educa-tie de la Geneva,in 1956 Romania facea parte dintre cele 11 tari in care durata invataman-

tului elemenar era de 7 ani, in timp ce 70 de tari, avea invatamantul obligatoriu de 6 ani, de 5 ani si chiar de 4 ani". 2)

Aceasta masura a permis sa se descongestioneze programul de munca al elevilor, sa se imbunatateasca continutul unor obiecte de invatamant care au legatura directa cu pro-

ductia (matematica, fizica, biologia, chimia), s-au introdus unele obiecte noi etc. dar in a-

celasi timp a inlaturat o parte din deficientele reformei din 1948.Hotararea din 1956 a dus la imbunatatirea planurilor de invatamant, a programelor si a manualelor, cautandu-se sa se tina mai mult seama de cerintele specifice societatii noastre si de realizarile pozitive ale scolii romanesti din trecut.

1) Valentina Filipescu, Olga Oprea, op. cit. p. 33.

2) Ibidem, p. 34.

Ca urmare a cuprinderii tuturor copiilor in clasele I - IV si a cresterii numarului celor care frecventau clasele V-VII scoala elemenara a devenit in aceasta perioada veriga prin-

cipala a invatamantului nostru. Din anul scolar 1955 -1956 s-a hotarat ca la clasa a V - a

sa fie inscrisi 30 de elevi, indiferent ce se va intampla in clasele urmatoare. De asemenea,

prin H.C.M. nr. 1128/ 1956 s-a dispus introducerea treptata a uniformelor scolare, iar prin

H.C.M. nr.2055/ 1956 s-a stabilit ce culori sa aiba uniformele scolare.La scolile din Pere-tu uniformele scolare au fost introduse mai tarziu si doar la clasele I - IV.

Din toamna anului 1956 s-a introdus a doua limba straina, limba franceza, la clasele V-VII, dar din 1959 a fost inlocuita cu obiectul ,,Cunostinte agricole".

An de an au crescut fondurile de stat acordate dezvoltarii invatamantului, asigurandu-se conditii tot mai bune de invatatura pentru toti copiii din tara noastra,fapt ce a contribu-it la scaderea analfabetismului, iar nestiinta de carte a fost lichidata, in linii mari, la sfar-situl deceniului al saselea.

Datorita acesor realizari obtinute in domeniul invatamantului elementar de masa, con-

form Hotararii Consiliului de Ministri nr. 1035 din 22 iulie 1958 s-a stabilit ca, din anul scolar 1958 - 1959,acolo unde sunt conditiile necesare scoala elementara de 4 ani sa de-

vina scoala obligatorie de 7 ani, iar in anii urmatori sa se generalizeze invatamantul obli-gatoriu de 7 ani in toata tara. In acelasi timp, invatamantul de toate gradele din Romania

a devenit gratuit, desfiintandu-se orice taxa scolara.

Toate aceste masuri luate in domeniul invatamantului au influentat dezvoltarea scolilor

si din comuna Peretu unde, an de an, conditiile au devenit mai bune , iar efectivele scola-re au crescut permanent, incat Scoala nr . 1 va indeplini toate conditiile si din anul scolar

1958 - 1959 va deveni scoala elementara obligatorie cu durata de 7 ani, iar celelalte doua scoli vor ramane doar de 4 clase. Pentru a sustine cele afirmate mai inainte vom prezen-ta, mai jos, efectivele scolilor din Peretu, pentru aceasta etapa, dovedind cresterea numa-rului scolarilor inscrisi, imbunatatirea frecventei, dar si numarul tot mai mare de promo-vati si absolventi.

SCOALA ELEMENTARA MIXTA DE 7 ANI, NR. 1, INTRE ANII 1948 - 1958

CICLUL GIMNAZIAL CLASELE V - VII

Tabelul nr. 23 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul scolar

Cl. B

F

V T

Cl. B

F

VI T

Cl. B

F

VII T

Cl. B

F

V T

Cl. B

F

VI T

Cl. B

F

VII T

TOTAl

Cercetand tabelul de mai sus observam ca in clasa a V-a, in aceasta perioada, au fost in-

scrisi 499 de elevi, din care 147 fete, adica 29%, fiind promovati 415, din care 121 fete, mentinandu-se procentul de 29%. La clasa a VI-a au frecventat cursurile 372 scolari, din care 105 fete (28%) si au terminat anul scolar 298, din care 84 fete (28%), iar in clasa a VII-a au fost 247 elevi, din care 75 fete (30%) si au absolvit 223 din care 61 fete (27%).

In timpul celor 10 ani cercetati au fost inscrisi 1118 scolari in clasele V-VII, din care 327 fete (29%),au promovat 936 (84%),din care 670 baieti (71%) si 266 fete (29%). Pen-tru a intelege si mai bine progresul realizat de scoala din Peretu, vom face precizarea ca, intre anii 1924-1948 au absolvit 7 clase, la cele doua scoli, 150 elevi din care o fata, cand invatamanul era obligatoriu de 7 clase, iar intre 1948-1958, sunt 223 de absolventi (adica 175%), din care 61 de fete, cand invatamantul de 7 ani nu era obligatoriu, la o singura scoala. De asemenea, am remarcat faptul ca intre anii 1948-1952 au fost un singur rand de clase la V-VII, din 1952-1953 apar 2 clase de a V-a, iar din1953-1954 sunt si cate 2 clase de a VI-a, dar in clasa a VII-a nu raman decat putini elevi si formeaza doar o cla-sa.In general, in aceasta perioada din cauza fluctuatiei elevilor,clasele apar si se desfiin-teaza in permanenta,nu numai la inceputul anului scolar, dar si mai tarziu. De exemplu, in anul scolar 1957-1958 erau la inceputul anului scolar: 3 clase de a V-a; 2 clase de a VI-a si o clasa de a VII-a. In noiembrie 1957, Sectia de invatamant si cultura a raionului Rosi-orii de Vede, in urma unei inspectii efectuate la Scoala nr.1 din Peretu, a hotarat ca din cele 3 clase de a V-a sa ramana doua, din cele 2 clase de a VI-a sa ramana una si astfel din 6 clase existente la inceputul anului scolar au ramas 4 clase,spre sfarsitul trimestrului I, motivandu-se ca efectivele claselor sunt mai mici decat prevede legea.In aceasta peri-oada, la scoala de la Peretu au invatat, la clasele V-VII, si elevi din satele Albesti si Dul-ceanca deoarece nu aveau clasele gimnaziale in localitatile respective si erau arondate de circumscriptia Peretu.

SCOALA ELEMENTARA MIXTA DE 7 ANI, NR. 1, INTRE ANII 1948 - 1958

CICLUL PRIMAR CLASELE I - IV

Tabelul nr. 24 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 511 596 1107 438 479 917 391 445 836 354 349 703 437 511 948 406 429 835 361 422 783 342 335 677

SCOALA ELEMENTARA MIXTA DE 4 ANI, NR. 2, INTRE ANII 1948 - 1958

CICLUL PRIMAR CLASELE I - IV

Tabelul nr. 25 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s

Anul Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

Scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 377 416 793 350 340 690 321 314 635 324 265 589 325 330 655 312 303 615 317 256 573 312 249 561

SCOALA ELEMENTARA MIXTA DE 4 ANI, NR. 3 BARACEA

INTRE ANII 1948 - 1958

CICLUL PRIMAR CLASELE I - IV

Tabelul nr. 26 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul Cl. I Cl. II Cl. III Cl. IV Cl. I Cl II Cl. III Cl IV

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 53 55 108 41 33 74 29 31 60 29 21 50 38 44 82 32 28 60 27 24 51 25 21 46

Comparand datele de la ciclul primar corespunzator celor 3 scoli din Peretu,in perioada

1948 -1958, observam ca scoala nr.3 Baracea are efectivele cele mai mici, aici lucrandu-se in primii ani in dublu simultan, fiind un singur invatator,iar din 1955-1956 sunt 2 inva-

tatori si se invata simultan. Din cei 108 inscrisi in clasa I in aceasta etapa fetele sunt cu putin mai mult decat baietii, dar la clasa a IV-a au ajuns doar 50 de elevi, din care 21 de fete, iar ca absolventi ai ciclului primar sunt doar 46 elevi (adica 42 % din cei inscrisi ), din care 21 de fete. Majoritatea elevilor sunt plecati cu parintii in alte localitati, inclusiv

in Peretu, frecventand scolile respective si devenind absolventii lor.

Scolile nr.1 si nr .2 (Scoala Veche) isi vor imparti satul in doua, dand o adevarata lup-

ta pentru suprematie si cautand fiecare sa atraga un numar cat mai mare de elevi. Scoala

nr .2 se baza pe vechimea si continuitatea sa, pe prestigiul vechilor invatatori, dar nu a-vea ca spatiu decat 3 sali de clasa, in schimb Scoala nr. 1 era noua, cu 12 sali de clasa, a-sezata in centrul satului, langa soseaua nationala nr. 6 si dispunea de un bogat material didactic si un colectiv mai tanar, dornic de afirmare, o mare parte din ei fiind localnici.

In primii ani, cele doua scoli au un numar apropiat sau egal de clase, dar treptat ba-lanta se inclina spre Scoala nr. 1, unde efectivele vor fi tot mai mari, de la an la an. In a-nul scolar 1948- 1949, Scoala nr. 1 are 10 clase, iar Scoala nr. 2 are 7 clase, in anii urma-

tori fiind 11 clase la Scoala nr. 1 si 9 clase la Scoala nr. 2. Intre anii 1953 - 1956 ambele scoli au cate 9 clase, dar Scoala nr. 2, din lipsa de spatiu avea 4 clase in localul propriu (cele 2 clase de la extremitati si o gradinita in sala mica, de la mijloc. Celelalte 5 clase functionau: 2 clase in fosta Scoala nr.1 devenita ulterior Camin Cultural iar 3 clase in lo-calul Scolii nr.1. Din 1957-1958 Scoala nr.2 va ramane cu 6 clase in cele 3 sali,gradinita fiind mutata intr-o casa particulara (a fostului invatator,Emanoil Dimancescu de pe strada Adamiade),iar Scoala nr. 2 va avea 15 clase la ciclul primar.

Referitor la efectivele de elevi, pentru perioada celor 10 ani cercetati observam ca la Scoala nr. 1 sunt inscrisi in clasa I, 1107 scolari, din care 596 sunt fete, iar la Scoala nr. 2

sunt 793 elevi, din care 416 fete ( numarul fetelor este mai mare ca al baietilor la ambele scoli). Au ajuns in clasa a IV-a, 703 scolari, din care349 fete, la Scoala nr.1 si 589 elevi, din care 265 fete, la Scoala nr. 2 (numarul fetelor este mai mic decat al baietilor la ambe-le scoli). Absolventi ai ciclului primar sunt 677 de scolari din care 335 de fete (cifra apro-

piata de a baietilor), la Scoala nr. 1 si 561 de elevi, din care 249 fete (numar cu mult mai

mic decat al baietilor). In total, cele doua scoli au fost absolvite de 1238 de elevi, din care

584 de fete (circa 40% din numarul absolventilor), la care se adauga cei 46 de absolventi de la scoala Baracea, adica 70% din cei 1792 elevi inscrisi in clasa a IV-a la cele 3 scoli, cifre care depasesc cu mult numarul absolventilor din etapele precedente si care arata progresul stiintei de carte in satul nostru unde numarul analfabetilor era de peste 4400 din cei 6935 de locuitori in anul 1948.

Ca urmare a cuprinderii unui numar cat mai mare de elevi in clasele V - VII, ince-pind din anul scolar 1958 - 1959, invatamantul de 7 ani a fost declarat obligatoriu in lo-calitatile in care functiona o astfel de scoala. In urma acestei hotarari si la Peretu, Scoala nr.1 a devenit scoala elementara obligatorie de 7 clase. Dupa discutiile purtate de invata-torii claselor a IV-a cu parintii elevilor de a se inscrie cat mai multi in clasa a V-a s-a a-juns la urmatorul rezultat: la Scoala elementara de 4 clase, nr. 2 au absolvit 2 clase si a-nume, clasa a IV-a A, din 32 de absolventi s-au inscris in clasa a V-a 22 de scolari (69%)

si clasa a IV-a B, din 38 de absolventi s-au inscris in clasa a V-a tot 22 de elevi (58%); de la Scoala elementara de 4 ani, nr.3 Baracea au fost 5 absolventi si s-au inscris in clasa a V

a, 4 elevi (80%); de la Scoala elementara de 7 ani, nr.1 au absolvit tot 2 clase si anume, clasa a IV- A cu 34 absolventi si s-au inscris in clasa a V-a, 31 de scolari (91%), iar de la clasa a IV-a B, din 34 absolventi s-au inscris in clasa a V-a 30 de elevi (89%). In total, din 143 de absolventi a 4 clase s-au inscris in clasa a V-a obligatoriu 109 elevi,adica 76%

Ca urmare a cresterii ponderii sectorului agricol, prin infiintarea Gospodariilor agricole de stat (G.A.S.) si a Gospodariilor agricole colective (G.A.C.) mai tarziu I.A.S. si respec-tiv C.A.P. a aparut necesitatea instruirii tineretului de la sate in problemele de agricultura si zootehnie. Incepand din anul scolar 1958 - 1959, s-a introdus in planul de invatamant al claselor V-VII, din mediul rural, studiul cunostintelor agricole (obiectul Agricultura) si

lucrarile practice pe lotul scolar, in G.A.S. sau G.A.C. In urma acestei hotarari, directorul

Scolii elementare de 7 ani, nr1,Marin Patrascu, la 23 noiembrie 1958,trimite o adresa ca-

tre Sfatul popular din Peretu, prin care cere o suprafata de 5 ha teren arabil necesar pentru

lucrarile practice ale elevilor si anume:,,2 ha pentru Scoala elemenara de 7 ani si 3 ha pen

tru Scoala profesionala agricola", 1) ce s-a infiintat acum. La scurt timp, Sfatul popular a

acordat scolii terenul cerut pentru lotul scolar, unde este astazi Dispensarul veterinar, la marginea satului. Din anul urmator, 1959-1960, la clasele V-VII, din scolile de la orase, au fost incluse in planul de invatamant cunostinte elementare despre productia industriala si lucrari practice de atelier.

Tot din anul scolar 1958-1959, ca o necesitate stringenta a pregatirii brigadierilor si

socotitorilor, iar mai tarziu a viitorilor tehnicieni agricoli si sefi de ferme din G.A.S.-urile si G.A.C.-urile care se formau,in diferite localitati din tara, s-au infiintat scoli profesio-nale de agricultura cu durata cursurilor de 3 ani. In judetul Teleorman asemenea scoli profesionale s-au format la Peretu, Balaci, Spatarei etc.unde se puteau inscrie absolventii scolii elementare de 7 ani,indiferent de localitatea din care provenea. La Peretu, in primul an, s-au inscris din localitate 17 elevi si apoi din satele vecine: 4 din Plosca, 4 din Belitori (azi Troianu) 7 din Buzescu; cate un elev din: Scrioastea, Papa, Storobaneasa, Pietrosani (Zimnicea),din orasele Rosiorii de Vede si Turnu Magurele, iar din afara judetului au fost din Crampoia, jud.Olt si Pielesti-Craiova, jud. Dolj. In anii urmatori au venit elevi si din satele: Goala, Olteni, Bacalesti, Albesti, Paru Rotund, Nenciulesti, Mavrodin, Tiganesti etc.In toamna anului 1960, Scoala profesionala agricola de la Balaci a fost desfiintata si o

1) ArhivaScolii Peretu,Dosar cu hartii intrate si iesite, din anul 1958/1959,nenumerotat.

parte din elevi, din localitatile:Balaci,Mirosi, Silistea-Gumesti, Cucuieti, Ciurari, au venit la scoala din Peretu, unde si-au terminat studiile.

Din cataloage si alte documente scolare am aflat locul de provenienta al elevilor, dar si ocupatiile parintilor. Astfel, in anul scolar 1961-1962, erau inscrisi 70 de elevi, din care 10 erau de la orase si 60 de la sate, iar dupa ocupatia parintilor: 63 erau fii de tarani, 4 de

muncitori si 3 de functionari. 1)

Scoala profesionala agricola de la Peretu a functionat intre anii 1958 - 1962 si a avut urmatoarele efective de elevi.

Tabelul nr 27 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul Anul I Anul II Anul III Anul I Anul II Anul III

Scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 83 54 137 53 47 100 43 29 72 72 49 121 50 46 96 41 29 70

Cercetand acest tabel observam ca numarul fetelor este mai mic decat al baietilor in toti

anii si ca este o mare fluctuatie de elevi. In anul scolar 1961-1962, scoala fiind pe cale de a se inchide nu mai primeste nici un elev in anul I. In aces timp scoala a reusit sa dea do-ua promotii de absolventi, numarul baietilor fiind mai mare decat al fetelor. Din toamna anului 1962 scoala s-a inchis, iar elevii care mai erau au in curs de pregatire au dat un e-xamen de echivalare si au continuat cursurile la Scoala Tehnica din Alexandria.

Scoala profesionala din Peretu s-a desfiintat din mai multe motive, din care amintim: nu avea local propriu si functiona in doua sali de clasa ale Scolii elementare de 7 ani,nr.1;

nu dispunea de baza materiala necesara, folosind materialul didactic al scolii elementare,

iar lucrarile practice le efectua pe terenul G.A.S.-ului din localitate; nu aveau cadre de specialitate, folosind, in primul an cei 2 ingineri de la G.A.S. si o parte din cadrele didac-tice ale scolii elementare; elevii nu dispunea de cantina sau dormitor si cei din localitatile

indepartate au stat la gazda, iar cei din apropiere faceau naveta.,,Desi in bugetul primariei

pe anii 1960 si 1961 s-au aprobat sumele de 13.000 lei pentru procurarea de inventar gos-

podaresc si pentru unelte agricole, din aceste sume nu s-a cheltuit nimic, fapt ce denota lipsa de interes a conducerii scolii profesionale". 2) De asemenea,in urma generalizarii invatamantului de 8 ani, Scoala elementara din Peretu nu mai are spatiu suficient pentru elevii sai si reia de la Scoala profesionala agricola cele 2 sali pe care i le pusese la dispo-zitie.Ramasa fara local,Scoala profesionala,este nevoita sa-si inceteze activitatea in vara anului 1962.

Referitor la procesul de invatamant al scolii profesionale din Peretu, ca activitate sis-tematica si organizata sub indrumarea cadrelor didactice, in vederea educarii si formarii

elevilor ca buni cetateni, dar si agricultori, cuprinde: invatamant teoretic, instruire practi-

ca in scoala, instruire practica in productie, practica de vara si examene anuale de promo-vare si cel de absolvire. Pentru a intelege mai bine cum se desfasura acest proces de inva-tamant,vom prezenta mai jos planul de invatamant, specific acestui tip de scoala.

Ministerul Invatamantului si Culturii

Directia generala a retelei scolare.

PLAN DE INVATAMANT

Pentru Scoala profesionala agricola - meseria agricultor

Durata de scolarizare - 3 ani

Idem, dos. 506/1961 - 1962, f. 5

Ibidem, f. 18.

Nr. Denumirea obiectelor Anul I Anul II Anul III Examene de

crt. de studiu Trim.I II III I II III I II III promovare

Numar de ore pe saptamana Scris -oral

I) CULTURA GENERALA

1) Limba romana 2 2 2 2 2 2 - - -

2) Matematica si agrimensura 3 4 2 1 1 1 - - - An I-II (s,o)

3) Fizica si chimia 2 5 2 - - - - - -

4) Notiuni de socialism stiintific - - - 2 2 2 - - -

5) Elemente de economie politica - - - - - - 3 2 1

6) Cunostinte A. L. A. - - - - - - 1 1 1

II) PREGATIRE PROFESIONALA

a)     CURSURI

1) Botanica 2 2 1 - - - - - -

2) Agricultura generala 4 6 2 - - - - - - An I (s,o)

3) Fitotehnia - - - 3 6 2 2 6 1 An II (s,o)

4) Horticultura - - - 3 3 1 1 3 1

5) Tractoare si masini agricole - - - 2 3 1 1 2 2

6) Zootehnia - - - 2 3 1 1 4 1 An II (o)

7) Organizarea I. A. S. - - - - - - 1 1 2

8) Protectia muncii 1 - - - - - - - -

b) INSTRUIRE PRACTICA

- in scoala 18 12 24 - - - - - -

- in productie - - - 18 12 24 32 16 32

- practica de vara - - - 36 - - - 36 - - -

Educatie fizica 1 1 1 1 1 1 1 1 1

TOTAL ORE 33 32 34 36 34 33 35 36 43 36 42

Alte activitati

Dirigentia - cate o ora pe sapamana pentru fiecare clasa.

Cerc literar - cate 2 ore pe saptamana pentru clasa din anul III.

Colectiv sportiv - cae 2 ore pe saptamana la o grupa de 3 clase. La alegere

Ansamblu artistic - cate 2 ore pe saptamana la o grupa de 3 clase pentru elevi

EXAMENUL DE ABSOLVIRE:

a) Proba practica pentru obtinerea certificatului de muncitor calificat ( este proba

eliminatorie).

b)     Examen pentru obtinerea diplomei de absolvire:

- Fitotehnia - scris si oral

- Tractoare si masini

agricole - oral

- Organizarea I.A.S. - oral". 1)

Anul scolar incepea la 15 septembrie si se incheia la 7 iunie si era impartit in 3 trimestre si anume: trimestrul I intre 15 septembrie si 28 decembrie, adica 15 sapta-mani, cand instruirea teoretica alterna cu cea practica in productie, in fiecare an; tri-mestrul II cuprindea perioada intre 12 ianuarie-22 martie, avand 10 saptamani, pen-tru toti anii I-III si trimestrul III dura intre 6 aprilie-7 iunie, fiind cel mai scurt, doar

de 9 saptamani. Intre 8 - 14 iunie erau examenele de promovare in anul urmator, iar

1) Ibidem., f. 23.

de la 15 iunie pana la 5 iulie,timp de 3 saptamani,era instruirea practica in productie,

de obicei, la I.A.S. Peretu.Vacanta de iarna era intre 29 decembrie si 11 ianuarie, cea

de primavara intre 23 martie si 5 aprilie,iar vacanta de vara incepe a la 6 iulie si se incheia la 14 septembrie. Examenul de absolvire pentru elevii anului III era intre 8-21 iunie.Orarul era pe jumatati de zile,alternand orele de teorie cu cele de instruire practica in scoala sau in productie.

In continuare vom arata obiectele de studiu pentru fiecare an si o parte din profesorii care au predat in cadrul scolii profesionale intre anii 1958 - 1962,

conform cataloagelor din acea perioada.

In anul I, din 1958 - 1959, obiectele de studiu si profesorii care au predat au fost:

1) Limba romana - prof. Saim Nathan - directorul scolii

2) Matematica - prof. Constantinescu Valentina

3) Fizica - prof. Vlad Elisabeta

4) Chimie - prof. Weber Adelhaide

5) Botanica - prof. Ionescu (Nicolescu) Stefania

6) Agricultura generala - ing. agr. Volintiru Mihai -x

7) Lucrari practice si

practica in productie - ing. agr. Folescu Dumitru -x

8) Protectia muncii - ing. agr. Volintiru Mihai

9) Educatie fizica - prof. Folescu Maria

10) Colectiv sportiv - prof. Folescu Maria

11) Ansamblu artisic - prof. Marin Andrei

12) Dirigentie - prof. Saim Nathan

13) Purtare

In anul II, din 1960 - 1961, obiectele de studiu si profesorii care au predat au fost:

1) Limba romana - prof. Tudor Ilie

2) Agrimensura (Mat.) - ing. agr. Popovici Mircea

3) Fitotehnia - ing. agr. Rusu Teodor

4) Horticultura - ing. agr. Popovici Mircea

5) Zootehnia - ing. agr. Popovici Mircea

6) Socialism stiintific - ing. agr. Stefan Nicolae

7) Tractoare si

masini agricole - ing. agr. Folescu Dumitru

8) Lucrari practice si

practica in productie - ing. agr. Popovici Mircea

9) Educatie fizica - prof. Zambresteanu Domnica

10) Colectiv sportiv - prof. Zambresteanu Domnica

11) Ansamblu artistic - prof. Andrei Marin

12 Dirigentie - ing. agr. Popovici Mircea

13) Purtare

In anul III, din 1961-1962, obiectele de studiu si profesorii care au predat au fost:

1) Economie politica - ing. agr. Nicolae Stefan

2) Cunostinte A. L. A. - prof. de mat. Ionescu Marian

3) Fitotehnia - ing. agr. Rusu Teodor

4) Horticultura - ing. agr. Rusu Teodor

x) - Cei 2 ingineri agronomi lucrau si la G.A.S.-ul din localitate in acelasi timp,

iar mai tarziu, Folescu Dumitru a devenit inginer sef si apoi presedinte la C.A.P.-

Unirea din Peretu.

5) Tractoare si

masini agricole - ing. agr. Folescu Dumitru.

6) Zootehnia - ing. agr. Rusu Teodor

7) Organizarea I. A. S. - ing. agr. Folescu Dumitru

8) Lucrari practice

si practica in productie - ing. agr. Folescu Dumitru

9) Educatie fizica - prof. Folescu Maria

10) Cerc literar - prof. Georgescu Maria

11) Ansamblu artistic - prof. Andrei Marin

12) Colectiv sportiv - prof. Folescu Maria

13) Dirigentia - ing. agr. Rusu Teodor

14) Purtare

Intre 20 -25 iunie 1960 a avut loc al VIII-lea Congres al P.C.R. (al III-lea al P.M.R.) care a analizat situatia invatamanului romanesc pana la acea data si a stabi-

tit ca pana in anul 1962 - 1963 sa se incheie generalizarea scolii elementare de 7 ani

in toata tara si sa se treaca,treptat,la scoala generala obligatorie de 8 ani. In acest fel, durata invatamantului de cultura generala se prelungea la 12 ani in tara noastra. Tot

acum s-a hotarat distribuirea manualelor in mod gratuit, pentru toti elevi din clasele I-VII, incepand cu anul scolar 1960-1961. Dam mai jos o parte din acest document.

,,Sfatul Popular Raion Rosiori de Vede

Sectia de Invatamant si Cultura

Nr. 27.557 din 16 noiembrie 1961

Catre,

Scoala generala de 8 ani Peretu

Va trimitem mai jos, in copie, H. C. M. nr. 546 din 30 august 1961, privind ge-

neralizarea gratuitatii invatamantului in Republica Populara Romania, pentru a lua

cunostinta si a va conforma intocmai..

Sfatul Popular al Regiunii Bucuresti

Consiliul de Ministri

Nr. 67.720/1961

Consiliul de Ministri

al Republicii Populare Romania

H O T A R A R E

Privind generalizarea gratuitatii invatamantului in Republica Populara Romana

..1)Incepand cu anul scolar 1960 - 1961, elevii din clasele I - VII, primesc gra-

tuit si manualele scolare.

..2) Incepand cu anul scolar 1961 - 1962 se desfiinteaza toate taxele scolare si de examen, intregul invatamant, de toate gradele din Republica Populara Romania devine gratuit.

3) Taxele scolare neachitate din anii precedenti se anuleaza.

4) Hotararea Consiliului de Ministri, nr.3.145 din 22 septembrie 1953, privind stabilirea taxelor scolare in scolile medii, tehnice, pedagogice si in institutiile de in-vatamant superior si Hotararea Consiliului de Ministri, nr. 953 din 15 iulie 1959, privind sabilirea taxelor scolare la scolile agricole si cele de meserii, precum si alte dispozitii contrare prevederilor prezenei Hotarari se abroga.

Presedintele Consiliului de Ministri

Ion Gheorghe Maurer" 1)

1) Arhiva Scolii Peretu, Dosar de ordine si instructiuni din anul 1959-1960,f.23-25.

Deoarece prevederea de a generaliza scoala de 7 ani a fost infaptuita inca din anul

scolar 1961 - 1962 s-a putut trece mai repede la scoala generala de 8 ani, care a dat

prima promotie de absolventi in anul 1965.

Iata care este situatia scolilor din Peretu in urma generalizarii invatamantului ele-

mentar de 7 ani, pe cele doua cicluri: gimnazial si primar.

SCOALA ELEMENTARA MIXTA DE 7 ANI, NR.1, INTRE ANII 1958 - 1964

CICLUL GIMNZIAL CLASELE V - VII

Tabelul nr. 28 I n s c r i s i P r o m o v a t i Abs.

Anul Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a

Scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T T

1963/64 55 80 135 90 76 166 85 106 191 52 78 130 87 75 162 84 93 177 Nu abs.

TOTAL 497 506 1003 454 374 828 388 298 686 482 439 921 448 364 812 384 277 661 484

Din acest tabel reiese ca in cei 6 ani (1958 -1964), la ciclul gimnazial a fost o ade-varata explozie demografica, deoarece la clasa a V-a au fost inscrisi 1003 scolari fa-ta de 499 elevi in cei zece ani din etapa precedenta (1948 - 1958). Si numarul absol-ventilor cu 7 clase este dublu(484) fata de etapa trecuta(223).Aceste date ne indrep-tateste sa credem ca generalizarea scolii de 7 ani a fost un lucru bun mai ales ca a

fost urmat si de alte masuri: distribuirea de manuale gratuite tuturor elevilor de la

clasele I-VII, anularea taxelor scolare, acordarea burselor, dar mai ales construirea

de noi localuri, care sa cuprinda toti elevii de varsta scolara

SCOALA ELEMENTARA MIXTA DE 7 ANI, NR. 1, INTRE ANII 1958 - 1964

CICLUL PRIMAR CLASELE I - IV

Tabelul nr. 29 I n s c r i s i P r o m o v a t i

Anul Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 295 268 563 294 280 574 355 309 664 355 365 720 260 252 522 288 276 564 343 300 643 348 358 706

SCOALA ELEMENTARA MIXTA DE 4 ANI, NR. 2, INTRE ANII 1958 - 1964

Tabelul nr. 30 I n s c r i s i P r o m o v a t i

Anul Clasa I Clasa a II -a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 160 135 295 170 140 310 147 123 270 135 107 242 154 125 279 167 139 306 144 121 265 135 106 241

SCOALA ELEMENARA MIXTA DE 4 ANI,NR.3 BARACEA,INTRE ANII 1958-1964

Tabelul nr, 31 I n s c r i s i P r o m o v a t i

Anul Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 59 45 104 56 45 101 53 42 95 48 38 86 49 37 86 51 39 90 51 41 92 47 36 83

Cercetand tabelele cu numerele 29, 30 si 31,privind ciclul primar de la cele 3 scoli din Peretu, putem sa tragem cateva concluzii: a) populatia scolara este in crestere, fata de pe-rioada 1948 - 1958,cand erau inscrisi circa 100 de elevi pe an scolar(in cei 10 ani s-au in-scris 2008 scolari la cele 3 scoli in clasa I), iar acum sunt inscrisi anual peste 160 de copii

( in cei 6 ani, 1958 - 1964, s-au inscris in clasa I, 962 de elevi); b) procentul de promova-re a fost in perioada precedenta de 87% pentru cele 3 scoli (scoala nr.1 - 91%, scoala nr. 2 - 89% si scoala nr. 3 - 81%, fiind cel mai mic), iar intre anii 1958-1964 procentul de promovare pe cele 3 scoli a fost de 94/% (respectiv,scoala nr.1 - 96%, scoala nr.2 - 98%

este cel mai mare si scoala nr. 3 - 90%). Din acest procent de circa 6%, cei mai multi e-levi sunt plecati cu parintii la alte scoli din tara, foarte putini sunt amanati medicali, sau au fost trimisi la unele scoli speciale; c) se observa ca scoala nr. 1 are numarul cel mai

mare de elevi, iar dupa 1958, prin generalizarea studiilor la 7 ani, elevii promovati ai cla-

sei a IV-a de la scolile nr.2 si nr. 3 sunt inscrisi in clasa a V-a la scoala nr.1, unde isi con-tinua cursurile pana la clasa a VII.

Intre anii 1958 - 1963 au fost inscrisi in clasa a VII - a, 484 de scolari si au absolvit

cele 7 clase elementare toti, deci procentul de promovare a fost de 100%. Acest fapt ara-ta ca eforturile facute de statul nostru pentru a lichida nestiinta de carte nu au fost zadar-nice. Datorita acestor progrese obtinute in generalizarea invatamantului de 7 ani s-a putut trece mai repede la prelungirea cu inca un an a duratei invatamantului obligatoriu. Astfel,

din toamna anului 1964, s-au incheiat pregatirile pentru trecerea la invatamantul general de 8 ani, un moment foarte important in istoria scolii romanesti, iar tanara generatie avea

noi conditii pentru a-si largi orizontul cultural-stiintific.,,Asigurand tuturor cetatenilor ta-rii o baza culturala temeinica, Romania s-a situat printre tarile inaintate din lume in dome

niul invatamantului". 1) Din 29 mai 1964 s-au introdus uniforme noi, care le-au inlocuit

pe cele vechi, aprobate pe baza H.C.M. 1123 din anul 1956. Noile uniforme au fost folo-site pana in anul 1990.

Sistemul de invatamant din fiecare tara are ceva comun cu sistemele din alte tari dar are si unele particularitati, unele trasaturi specifice, ,,impuse de stadiul de dezvoltare eco-nomica si sociala a tarii respecive, de traditiile scolare si de sarcinile pe care societatea le pune in fata scolii".2) Un sistem bun de invatamant constituie un mijloc de a pune in sluj-

ba societatii fortele cele mai bune pe care le are, creandu-le posibilitati de pregatire adec- vata, de dezvoltare la maximum a capacitatilor intelectuale, dar este in acelasi timp si un

mijloc de filtrare si selectare succesiva a indivizilor, pentru a face posibil ca omul cel mai

Miron Constantinescu si colab., op. cit., p. 490.

Ion T. Radu, Sisteme de invatamant general-obligatoriu, Bucuresti, Editura didac-

tica si pedagogica, 1974, p. 14 - 15.

bine pregatit sa ajunga la locul potrivit. Deci, un sistem bun de invatamant trebuie sa fie suficient de ,,deschis" pentru a asigura progresul elevilor, pana unde le permit posibilita-tile lor, dar si suficient de ,,selectiv" spre a impiedica promovarea in functii pentru care solicitantii nu au pregatirea necesara.

O data cu trecrea la scoala generala de 8 ani, sistemul de invatamant din tara noastra

a suferit unele modificari fata de perioada anterioara. Din 1964 pana in 1969 a avut ur-

matoarea structura: a) gradinite de copii; b) scoala generala cu durata de 8 ani obligatorie

pentru copiii in varsta de la 7 la 15 - 16 ani; c) scoala medie de cultura generala (liceul)

cu durata de 4 ani; d) invatamantul profesional si tehnic si e) invatamantul superior.

In trecut, cand nivelul de dezvoltare a tarii si relatiile sociale dintre oameni erau mai

putin evoluate, erau suficiente 4 clase primare pentru adaptarea copilului la viata adul-

ta. Astazi, cand in toate ramurile economiei se foloseste o tehnica inalta, cand se lucrea-za cu masini perfectionate, cand organizarea sociala este tot mai complexa este necesara o pregatire mai ampla a elevilor. De aceea, in multe tari din lume s-a prelungit obligativi-

tatea scolara, inclusiv in tara noastra. In invatamantul primar (clasele I - IV), elevii isi in-susesc, sub conducerea unui invatator, cunostinte, priceperi si deprinderi de baza din di- ferite domenii ale culturii. Ei invata sa citeasca,sa scrie,sa socoteasca, isi insusesc cunos-

tinte elementare de istorie, geografie, despre natura si om. In aceste clase elevul este o-bisnuit cu munca intelectuala si fizica, este invatat sa deseneze si sa cante, e ajutat sa-si dezvolte progresiv capacitatile creatoare, personalitatea morala, e obisnuit cu munca in grup, dar si individuala. Elevului i se dau cunostinte instrumentale, care sa-l ajute pentru

achizitii viitoare in orice domeniu.

La gimnaziu (clasele V-VIII), sub conducerea profesorilor de specialitate, se largeste

orizontul intelectual al elevilor, studiindu-se noi obiecte de invatamant: chimia, fizica, o

limba moderna, stiintele biologice. Educatia lor fizica, estetica si morala se realizeaza la

un nivel mai inalt decat la clasele I-IV. De asemenea, se insista asupra formarii deprinde-rilor de munca productiva, prin participarea lor la munca in atelierele scolare, pe loturile agricole experimentale. Din 1962 se reintroduce limba franceza,de la clasa a VI-a, ca a

doua limba straina, alaturi de limba rusa.

Prin scoala de 8 ani s-au deschis posibilitati mai mari de pregatire a tinerei generatii si in conditii mai bune decat in scoala de 7 ani, a sporit eficenta procesului instructiv-educa-tiv realizat in cadrul ei. ,,Conceptia unitara a scolii de 8 ani care a stat la baza elaborarii

planului de invatamant a impus o noua metodologie si in alcatuirea programelor scolare,

in conformitate cu principiul unitatii de structurare a claselor I-VIII, ceea ce a permis sta-bilirea unei corelatii stranse intre diferitele obiecte de invatamant dozarea si repartizarea mai judicioasa a materiei pe ani de studii in raport cu particularitatile de varsta ale elevi-lor, cu nivelul lor de pregatire realizat de la o clasa la alta si cu cerintele instructiv-educa-tive". 1) Pentru a intelege mai bine modificarile facute in planul de invatamant al scolii generale de 8 ani vom prezenta mai jos noile planuri pe cele doua cicluri.

,,Ministerul Invatamanului

Directia generala a invatamantului de cultura generala

I N S T R U C T I U N I

privind aplicarea planului de invatamant si a programei scolare pentru clasele I - IV, ale scolii generale de 8 ani, in anul scolar 1964-1965. Aprobat cu nr.78.108/1964,Bucuresti.

In anul scolar 1964 - 1965, in scoala generala de 8 ani, la clasele I - IV activitatea se va organiza pe baza prezentului plan de invatamant si a programei scolare, editia 1962, cu modificarile pe care le indicam.

1) Constantin C. Giurescu si colab. op. cit., p. 354.

P L A N U L D E I N V A T A M A N T

Pentru ciclul primar din anul scolar 1964 - 1965

Nr O B I E C T U L C L A S E L E O B S.

Crt.    I II III IV

1) Limba romana 12 11 9 7

2) Istoria - - - 2

3) Matematica 5 5 5 5

4) Cunostinte despre natura - - - 1

5) Geografia - - 2 2

6) Desenul 2 2 2 2

7) Caligrafia - 1 1 1

8) Muzica 2 2 2 2

9) Educatie fizica 2 2 2 2

10) Indeletniciri practice 1 1 1 1

Total ore saptamanal 24 24 24 25

Ministerul Invatamantului

Directia generala a invatamanului de cultura generala

Directia pedagogica

Nr 76.534 /1964

Catre

Sfatul Popular Raion Rosiori de Vede,

Sectia Invatamant,

Va trimitem alaturat planul de invatamant pentru scoala generala de 4 ani, care ur-meaza a se aplica in anul scolar 1964-1965, pentru a lua masurile necesare indeplinirii

lor in cat mai bune conditiuni.

Va aragem atentia ca fata de planurile de invatamant in vigoare pana la aceasta data.

s-au adus urmatoarele modificari de ore la unele obiecte si clase:

a) La clasa a II-a, sunt prevazute 11 ore pe saptamana, in loc de 12, pentru Lb. romana, din care 5 ore vor fi rezervate citirii.

b) La clasa a IV-a, in locul zoologiei s-a introdus ,,Cunostinte despre natura", cu o ora pe

saptamana.

c) Indeletnicirile practice raman cu o ora pe saptamana la clasele a III-a si a IV-a, in loc de 2 ore prevazute in programa

d) Caligrafia deoarece nu are ora prevazuta la clasa I, cerintele programei vor fi realizate in cadrul orelor de scris -citit.

e) In clasele I si II, desenul se va preda in cate o ora, in loc de 2 ore

f) La clasele a III-a si a IV-a muzica si cantul se vor preda in 2 ore saptamanal, in loc de o ora dar, nu se va merge pe sporirea volumului de cunostinte si deprinderi, ci se va con-solida calitatea acestora.

Pentru conformiate cu originalul,

Sef Sectie de Invatamant Planificator,

M. Paun Paul Amet". 1)

In continuare prezentam planul de invatamant pentru ciclul gimnazial.

Arhiva Scolii Peretu, Dosar cu hartii intrate si iesite pe anul scolar 1964-1965,

f. 105 - 106.

,,Ministerul Invatamantului

P L A N U L D E I N V A T A M A N T

pentru scoala generala de 8 ani, cu limba de predare romana, ce se va aplica in anul sco-lar 1964-1965, aprobat cu ordinul Ministerului, nr. 646/1964.

Nr. OBIECTELE C L A S E L E O B S.

Crt. V VI VII VIII

1) Limba romana: 4 4 4 4

a) gramatica 2 2 2 2

b) lectura literara 2 2 2 2

2) Limba moderna:

a) limba rusa 3 2 2 2

b) limba occidentala (franceza) - 2 2 2

3) Istoria 2 2 2 2

a) istoria antica 2 - - -

b) istoria evului mediu - 2 - -

c) istoria moderna si conemporana - - 2 -

d) istoria Romaniei - - - 2

4) Educatia cetateneasca - - - 1

5) Matematica 4 4 4 4

a) aritmetica 4 2 2 -

b) geometrie - 2 2 1

c) algebra - - - 3

6) Fizica - 2 2 2

7) Chimia - - 2 2

8) Stiintele biologice 2 1 1 -

a) botanica 2 - - -

b) anatomia si fiziologia omului - 1 - -

c) igiena - - 1 -

9) Geografia 2 2 1 2

a) notiuni de geografie fizica si

geografia Europei si Asiei 2 - - -

b) geografia Americii, Africii,

Oceaniei si Antarticei - 2 - -

c) geografie fizica si notiuni de geologie - - 1 -

d) geografia R.P.R. - - - 2

10) Agricultura si lucrari practice

agricole (la sate) 3 3 3 3

11) Practica agricola continua (12 zile cate 60 de ore pe an -

pe an a cate 5 ore pe zi - la sate) la clasele V - VII

12) Lucrari practice in lemn, metal

si electrotehnice - (la oras) 2 2 2 2

13) Desenul 2 2 1 1

14) Caligrafia 1 - - -

15) Muzica 1 1 1 1

16) Educatia fizica 2 2 2 2

17) Dirigentia 1 1 1 1

Total general ore sat 27 28 28 29

oras 26 27 27 28

NOTA:

a)     Ansamblul coral si sportiv sunt facultative pentru elevi. Se organizeaza pe scoala nu-

mai pentru clasele V-VIII,pe grupe de 2-3 clase, in cate 2 ore, la interval de 2 saptamani.

Un elev participa, la alegere, la o singura activitate.

b) Pentru fetele din clasele V-VIII (scoli satesti) se organizeaza cercuri de activitati gos-podaresti, cu durata de 2 ore, la 2 saptamani. Cercurile sunt facultative pentru eleve.

x) La sate se face practica agricola continua, de 12 zile pe an, a cate 5 ore e zi, la clasele

V-VII, la inceputul anului scolar.

Pentru conformitate cu originalul

Sef Sectie Invatamant, Planificator,

M. Paun Paul Amet" 1)

Sfatul Popular Raion Rosiori de Vede

Sectia de Invatamant si Cultura

Catre

Scoala generala de 8 ani, comuna Peretu

,,Va trimitem alaturat planul de invatamant pentru scoala generala de 8 ani, care ur-meaza a se aplica in anul scolar 1964/65..

Va atragem atentia ca fata de planul de invatamant in vigoare la aceasta data, s-au a-

dus urmatoarele modificari de ore la unele obiecte si clase:

a) la limba romana, la clasa a V-a (la lectura literara) raman 2 ore pe saptamana in loc de 3 ore.

b) desenul la clasa a VII-a se va preda in cate o ora, in loc de 2 ore.

c) caligrafia nu mai este prevazuta la clasa a VI-a.

d) agricultura (la sate) la clasele V-VIII este prevazuta in cate 3 ore pe saptamana, fata de 5 ore cat prevedea vechiul plan de invatamant.

e) lucrarile pracice in lemn si metal (la oras) de la clasele V-VIII se reduc, de asemenea,

de la 3 ore, la 2 ore pe saptamana.

f) pentru limbile moderne,la clasele V-VII sunt prevazute cate 3 ore pe saptamana,elevii

studiind, la alegere, una dintre cele trei limbi: engleza, franceza si rusa; la clasa a VIII-a se vor preda limba rusa si limba occidentala inceputa la clasa a VI-a, in cate 2 ore pe sap-

tamana.

g) la clasa a VI-a se va studia anatomia si fiziologia omului (dupa programa si manualul

existent), intr-o ora pe saptamana.

h) la clasa a VII-a, igiena, o ora pe saptamana, dupa programa si manualul noi eliberate

Director, Sef Serviciu

I. Dragomirescu Vl. Onofrei

Pentru conformitate cu originalul

Sef Sectie Invatamant Planificator

M. Paun Paul Amet" 2)

Prin noul plan de invatamant al scolii generale de 8 ani, la ciclul primar nu sunt schim-

bari deosebite fata de vechiul plan al scolii de 7 ani. Schimbari mai imporante sunt la ci-

clul gimnazial, unde prin aparitia clasei a VIII-a, s-a creat posibilitatea unei mai juste re-

partizari a obiectelor si mai ales a orelor de studiu, fiind in general mai putine, ajungand

sub 30 de ore pe saptamana. Dintre modificarile intervenite in noul plan de invatamant a-

minim: introducerea unei limbi occidentale (engleza sau franceza) de la clasa a VI-a, ala-

1) Ibidem.

2) Ibidem, f. 106 - 107.

turi de limba rusa, care se preda in clasele V-VIII si practica agricola continua, de 12 zile la inceputul anului scolar (la sate), pe terenul unitatilor agricole de pe raza localitatii, cu

exceptia clasei a VIII-a.Prin instituirea practicii continue, se insista, in problema legarii invatamantului cu ritmul de dezvoltare a stiintei si tehnicii din acea perioada, cand scoala trebuia sa asigure, pe langa pregatirea teoretica a elevilor dar si insusirea mai rapida a u-nei profesii. Cu timpul, insa unitatile agricole, vor cere permanent ca durata practicii sa se mareasca, pana la terminarea recoltarii produselor, perturband grav procesul de inva-

tamant. De asemenea,apar acum activitatile gospodaresti pentru fetele de la clasele V-VIII si se mentin la Scoala Peretu pana in anul 1984. Prima profesoara este Giura Maria.

Congresul al IX-lea al P.C.R., din iulie 1965, a hotarat sa se infiinteze licee de speci-alitate, unde sa fie pregatite cadre cu calificare medie pentru diferite sectoare ale econo-miei si culturii. Incepand din anul 1966 - 1967 au fost create licee industriale, agricole, e-

conomice si pedagogice, cu durata de 5 ani si care, pe langa pregatirea profesionala, asi-

gura si cultura generala corespunzaoare scolii medii, asa incat absolventii pot deveni teh-

nicieni sau pot continua studiile in invatamantul superior. Tot la acest congres s-a stabilit

ca, incepand cu anul scolar 1965-1966, sa se extinda gratuitatea manualelor si la invata-

manul mediu. Pe baza Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R., Ministerul Invata-manului a elaborat, in 1967 si 1968, studiile privind invatamatul din tara noastra, fiind fa-

cute numeroase sugestii privind organizarea acestui sector, inclusiv aprecirea ca este ne-cesara cresterea duratei scolii generale obligatorie la 10 ani. Studiile si propunerile facute

au fost aprobate de Plenara C.C. al P.C.R. din 22 - 25 aprilie 1968 si ele au stat la baza Legii privind invatamantul din Republica Socialista Romania, aprobata la 14 mai 1968.

Prin generalizarea invatamantului de 8 ani, au crescut efectivele de elevi la scoala din Peretu, atat la inscrisi si promovati, dar si la absolventi. Dam mai jos situatia statistica a celor trei scoli din satul nostru, pe perioada 1964-1971, cand elevii au fost absolventi a 8 clase generale, pentru a sustine cele afirmate mai inainte.

SCOALA GENERALA MIXTA DE 8 ANI, NR. 1, INTRE ANII 1964 - 1971

CICLUL GIMNAZIAL CLASELE V - VIII

Tabelul nr. 32 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 553 464 1017 503 451 954 525 442 967 510 458 968 501 418 919 472 400 872 493 406 899 491 416 907

SCOALA GENERALA MIXTA DE 8 ANI, NR. 1, INTRE ANII 1964 - 1971

CICLUL PRIMAR CLASELE I - IV

Tabelul nr. 33 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

Scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 291 256 547 249 245 494 258 226 484 243 219 462 264 232 496 247 240 487 255 222 477 240 210 450

SCOALA GENERALA MIXTA DE 4 ANI, NR. 2, INTRE ANII 1964 - 1971

CICLUL PRIMAR CLASELE I - IV

Tabelul nr. 34 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 153 145 298 135 141 276 176 163 339 184 184 368 146 133 279 136 133 269 174 160 334 183 182 365

SCOALA GENERALA MIXTA DE 4 ANI, NR.3, BARACEA, INTRE ANII 1964-1971

CICLUL PRIMAR CLASELE I -IV

Tabelul nr. 35 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul Clasa I Clasa a II -a Clasa a III-a Clasa a IV -a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III -a Clasa a IV -a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 49 53 102 47 47 94 44 49 93 48 45 93 46 49 95 43 46 89 43 47 90 46 45 91

Din datele cuprinse in tabelele de mai sus rezulta ca prin generalizarea invatamantului de 8 clase, in anul scolar 1964-1965, in cele 3 scoli frecventau cursurile 1171 de elevi, re-

partizati in 36 de clase, dupa cum urmeaza: la Scoala nr 1 erau 18 clase la ciclul gimnazi-al(clasele V-VIII) cu un efectiv de 622 de elevi,iar la ciclul primar 9 clase cu 280 scolari,

in total 902 elevi; la Scoala nr. 2 erau 7 clase, la ciclul primar cu 209 scolari si la Scoala nr. 3, ciclul primar cuprindea 4 clase la simultan cu 2 invatatori, cu un efectiv de 60 elevi,

cel mai mare numar de elevi pana la aceasta data din intreaga existenta a scolii noastre.

In perioada 1958 - 1964 au fost inscrisi 686 de scolar in clasa a VII-a, fata de 968 de

elevi in clasa a VIII-a, intre anii 1964 - 1971, devenind absolventi cu 7 clase numai 484, in timp ce absolventii cu 8 clase au fost in numar de 907, aproape dublu fata de perioada precedenta.

Frecventa elevilor a fost foarte buna, intre anii 1964 - 1971, fapt reflectat de procen-tul foarte ridicat de promovare si pentru exemplificare vom lua clasa a IV-a de la cele 3

unitati scolare si anume:la Scoala primara nr.2 au fost 368 de scolari si au promovat 365, adica 100%, deoarece cei 3 elevi s-au mutat la alte scoli; la Scoala primara nr. 3 au fost inscrisi la 93 si au promovat 91, cei 2 scolari au plecat cu parintii in alte localiati, iar la Scoala nr.1 au frecventat cursurile 462 elevi si au promovat 405,adica 90%, fiind procen-

tul cel mai mic. La ciclul gimnazial, clasele V-VIII au fost inscrisi 968 de elevi si au pro-

movat, devenind si absolventi a 8 clase, 907 elevi, adica 93%, ceea ce dovedeste ca si aici

scolarii, ca si parintii lor, au inteles ca este bine sa frecventezezi cursurile si sa termine scoala pentru a merge mai departe ca sa se pregateasca in diverse specializari.

Desi la clasele V-VIII numarul elevilor este in crestere, in aceasta perioada, la clasele I-IV este in scadere. Daca intre anii 1958 - 1964 la ciclul primar au fost inscrisi la cele 3 scoli 1048 de scolari, intre anii1964 - 1971 au frecventa cursurile 923. Aceasta scadere a

numarului elevilor se observa, mai ales, in anul 1969 -1970, cand existau doar 32 de clase

repartizate astfel: la Scoala nr. 1 la ciclul gimnazial erau 15 clase, iar la ciclul primar 10 clase;la Scoala primara nr.2 erau 5 clase, iar la Scoala primara nr.3 erau 4 clase la simul-

tan simplu cu 2 invatatori. Aceasta scadere a populatiei scolare era perceputa la nivelul intregii tari si guvernul de atunci a luat o serie de masuri pentru cresterea natalitatii, in-clusiv adoptarea decretului impotriva avorturilor, in anul 1968. Ca urmare a acestor ma-suri,dar si a altor hotarari, in anii urmatori si la scoala dinPeretu va creste numarul elevi-lor,ca de altfel in toata tara.

Ca urmare a patrunderii revolutiei tehnico-stiintifice si in Romania se simtea nevoia

accelerarii ritmului de acumulare a noilor cunostinte, iar scoala generala de 8 ani se dove-

deste necorespunzaoare pentru asigura absolventilor integrarea lor eficienta in viata. Inca din 1965, la Congresul al IX-lea al P.C.R., s-a trasat sarcina dezvoltarii invatamantului in

urmatoarele directii:

,,- pregatirea conditiilor pentru marirea duratei invatamantului obligatoriu la 10 ani;

extinderea invatamantului mediu (liceal) prin infiintarea, alaturi de liceul de cultura generala,a unor licee de specialitate (agricol, industrial,economic,pedagogic);

dezvoltarea invatamantului profesional si a invatamantului superior, indeosebi cu

profil tehnic si economic.

extinderea invatamantului seral si fara frecventa mediu si superior". 1)

Aceste directii, studiile,ca si propunerile facute in anii urmatori ,,au stat la baza elabo-rarii proiectului de lege a invatamantului din Republica Socialista Romania, care a fost

supus dezbaterii Marii Adunari Nationale, in 13 mai 1968 si adoptata la 14 mai 1968".2)

Noua lege, la art.26 prevedea ca ,,Invatamantul obligatoriu de cultura generala are du-rata de 10 ani. In acest invatamant sunt cuprinsi toti copiii,care pana la inceperea anului scolar, 1968-1969, au implinit varsta de 6 ani". 3) Dupa terminarea clasei a VIII-a elevii

sunt obligati sa frecventeze in continuare prima treapta (anii I si II) a unui liceu de cultu-

ra generala sau a unui liceu de specialitate. Totodata s-a stabilit ,,realizarea integrarii in-vatamantului cu cercetarea si productia, infiintarea de ateliere pe langa scoli permanen-ta adaptare a scolii la necesitatile vietii, dezvoltarea prioritara a invatamantului tehnic si economic". 4) Trecerea la invatamantul general de 10 ani,,asaza Romania printre primele tari din lume in privinta duratei invatamantului obligatoriu de masa". 5) De asemenea, le-gea din 1968 a inlaturat ultimele deficiente si urmari negative ale reformei invatamantu-lui din 3 august 1948, revenindu-se la vechile traditii ale scolii romanesti.

Ulterior, prin ,, Legea educatiei si invatamanului din 1978" 6) au fost aduse noi im-

bunatatiri intregului sistem, urmarindu-se ca dupa 1985 sa se treaca la generalizarea trep-tata a invatamantului obligatoriu de 12 ani,concomitent cu pregatirea permanenta a cadre-

lor didactice din toate domeniile, in stransa legatura cu cerintele productiei de bunuri ma-

1) Valentina Filipescu, Olga Oprea,op. cit., p. 36.

2) Constantin C.Giurescu si colab., op.cit., p. 358.

3) Legea privind invatamantul in Republica Socialista Romania, Ed. politica, Bucuresti,

1968, p. 8.

4) Aron Petric si colab., op.cit., p. 363.

5) Victor Tircovnicu, Pedagogia generala, Ed. Facla, Timisoara, 1975, p.295.

6) Legea educatiei si invatamantului, Ed. did. si ped., Bucuresti, 26 decembrie 1978.

teriale si spirituale din tara noastra. In cadrul ansamblului de masuri referitoare la perfec-

tionarea invatamanului, prelungirea scolaritatii obligatorii la 10 ani si mai tarziu la 12

ani, concomitent cu coborarea varstei de scolarizare la 6 ani, se inscrie ca una din proble-

mele cele mai importante,,prin implicatiile ce le are in evolutia social-economica si cultu-

rala a intregii socieati, deschizand perspective fara precedent pentru dezvoltarea ampla si

profunda a sistemului de invatamant romanesc". 1)

Din lipsa de spatiu la scoala din Peretu aceste masuri nu s-au putut aplica din anul sco-lar 1968-1969, ci putin mai tarziu. Dam mai jos o pare din adresa nr. 14022/27 iulie 1970

trimisa de Consiliul Popular Judetean si Inspectoratul Scolar Teleorman catre scolile din Peretu: ,,In vederea asigurarii celor mai bune conditii deschiderii anului scolar 1970-1971

consiliului popular si directorilor de scoli, in lumina ordinului Ministerului Invatamantu-lui nr.9268/1970, le revin urmatoarele sarcini:

1)In clasa I -a a scolii generale vor fi cuprinsi toti copiii care implinesc varsta de 6 ani, la data de 15 sepembrie 1970 si sunt apti de scoala. Scolarizarea copiilor in varsta de 6 ani se va realiza atat in clase separate, cat si in clase combinate (copii de 6 si de 7 ani).

2) Sa se ia masuri pentru infiintarea clasei a IX-a,asfel ca, pe masura asigurarii conditiilor didacice materiale,generalizarea invatamantului obligatoriu de 10 ani sa se incheie, in li-nii mari, in 1973. In anul scolar 1970 -1971, in clasa a IX-a a scolii generale vor fi cu-prinsi toti elevii promovati ai clasei a VIII-a, din localitatea in care functioneaza scoala de 10 ani si care nu-si continua studiile in licee sau scoli profesionale.

Vicepresedinte al Consiliului judetean Teleorman Inspector scolar general

R. Suvaila Fernande Chirea" 2)

In baza acestor dispozitii si la scolile din Peretu au fost recenzati si inscrisi in clasa I

toti copiii de 6 ani si in acelasi timp au fost luate masurile necesare pentru infiintarea cla-

sei a IX-a.In aceste conditii numarul elevilor cuprinsi in cele 3 scoli a crescut an de an.Ia-

ta cum se prezinta situatia statistica, pe scoli,dupa generalizarea invatamantului de 10 ani si inscrierea la cursuri a copiilor de 6 ani.

SCOALA CU CLASELE I -IV, NR. 3 (DIN 1976 ESTE NR.2) INTRE ANII 1971-1984

Tabelul nr. 36 I n s c r i s i P r o m o v a t i

Anul Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

1978/79 3 2 5 5 5 10 4 2 6 7 1 8 3 2 5 5 4 9 3 2 5 6 1 7 x)

TOTAL 55 47 102 51

Ca urmare a legii sistematizarii localitatilor, dupa anul 1977, pentru asezarea noastra s-a stabilit ca intregul cartier Baracea sa fie demolat, locuitorii stramutati in vatra veche a satului Peretu, iar terenul redat agriculturii in cadrul C.A P-ului din localitate. In aceasta

1) Valentina Filipescu, Olga Oprea, op. cit., p. 37.

2) Arhiva Scolii Peretu, dos 629 din 1969-1970, f. 7

situatie o parte din tarani s-au mutat singuri in vatra veche a satului Peretu,altii au fost de molati de autoritatile locale,cei tineri, dupa terminarea studiilor au plecat in alte localitati si acest fapt ce a dus la scaderea populatiei, inclusiv a celei scolare.Din aceasta cauza, de

la 15 septembrie 1978, la scoala a ramas o singura invatatoare (Lalescu Dumitra) cu 4 cla se (dublu simultan) iar de la 7 iulie 1984,din lipsa de copii, unitatea scolara a fost inchisa definitiv si copiii au fost transferati la Scoala cu clasele I-X din centrul localitatii. Un an mai tarziu cladirea scolii a fost demolata de primaria locala.

SCOALA CU CLASELE I - IV, NR. 2 INTRE ANII 1971 - 1976

Tabelul nr. 37 I n s c r i s i P r o m o v a t i

Anul Clasa I Clasa a II - a Clasa a III - a Clasa IV -a Clasa I Clasa a II - a Clasa a III - a Clasa a IV - a

Scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 110 101 211 113 106 219 88 88 176 75 76 151 100 97 197 112 103 215 88 88 176 75 75 150

Mentionam ca datorita unor masuri organizatorice ( ca sa nu mai fie 2 directori, deoa-rece intre cele 2 scoli distanta este de 300 de m.) luate in toamna anului 1976 la nivelul scolilor din comuna si cu incuviintarea Inspectoratului Scolar Judetean, Ministerul Inva-tamantului a aprobat ca Scoala cu clasele I - IV, nr. 2 sa fie unita cu Scoala nr. 1, sub de-numirea de Scoala cu clasele I - X, nr. 1 Peretu. Localul Scolii vechi a fost folosit in con-

tinuare pentru elevii claselor I-IV si uneori, chiar si pentru unele clase de gimnaziu, pana

in anul 1987, cand datorita scaderii populatiei scolare, toti elevii au fost adusi in Scoala noua, din centrul satului. Localul vechi a fost folosit ca gradinita intre anii 1987 - 1990, cand au fost aduse 2 grupe de prescolari in cele 2 clase mari, de la extremitati.

SCOALA CU CLASELE I - X, NR. 1 INTRE ANII 1971 - 1990

CICLUL PRIMAR CLASELE I - IV

Tabelul nr. 38 I n s c r i s i P r o m o v a t i

Anul Clasa I Clasa a II -a Clasa a III - a Clasa a IV - a Clasa I Clasa a II -a Clasa a III -a Clasa a IV-a

scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T B F T

53 56 109 54 55 109 67 56 123 68 64 132 53 56 109 54 53 107 67 55 122 67 63 130

T1303 1191 2494 1279 1163 2442 1280 1167 2447 1282 1157 2439 1246 1152 2398 1270 1152 2422 1268 1152 24201275 11652440

SCOALA CU CLASELE I - X, NR. 1, INTRE ANII 1971 - 1990

CICLUL GIMNAZIAL CLASELE V - VII

Tabelul nr. 39 I n s c r i s i P r o m o v a t i continuare

Anul Clasa a V- a Clasa a VI -a Clasa a VII - a Clasa a V - a Clasa a VI - a Clasa a VII - a

Scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T

70 76 146 64 75 139 69 51 120 64 65 129 58 64 122 69 46 115

TOTAL 1418 1321 2739 1386 1321 2707 1365 1298 2663 1365 1290 2655 1364 1288 2652 1347 1263 2610

continuare Tabelul nr. 39 I n s c r i s i P r o m o v a t i A b s.

Anul Clasa a VIII - a Clasa a IX - a Clasa a X - a Clasa a VIII - a Clasa a IX - a Clasa a X - a

Scolar B F T B F T B F T B F T B F T B F T

TOTAL 1335 1240 2575 124 189 313 111 139 250 1331 1222 2553 118 147 265 107 130 237

Cercetand tabelele nr. 37, 38 si 39, ce se refera la populatia scolara de la cele 3 unitati

de invatamant din satul nostru, putem sa facem cateva precizari:

a) Numarul elevilor este in crestere, in aceasta perioada, timp de peste 10 ani,ca apoi sa

descreasca. Asfel in anul scolar 1971-1972, cele trei scoli aveau un efectiv de 1028 elevi,

repartizati in 34 de clase, in anul scolar 1983-1984 erau 1348 de scolari, impartiti in 37 de clase, ca in 1989-1990 sa descreasca la 1021 de elevi in 31 de clase. De mentionat ca,

pana in 1974, o clasa avea 30 de elevi, in medie, iar dupa aceasta data media era de 36 de

scolari, fapt dovedit de cei peste 300 de elevi mai multi, in 1984 fata de 1972, desi sunt doar 4 clase in plus.

b) Prin generalizarea invatamantului de 10 si ani, la scoala noastra s-au infiintat clasele a IX-a si a X-a,adica prima treapta de liceu.Clasa a IX-a s-a infiintat in anul scolar 1970-1971 si cuprindea 34 de fete,din care au promovat 28.In urmatorii ani au fost 2 promotii de fete, absolvente a 10 clase si anume: 15 in anul 1972 si 11 in 1973. In acesti ani, ba-ietii au plecat, dupa clasa a VIII, din lipsa de spatiu la scoala noastra, la liceele din orase-le vecine, Alexandria dar mai ales Rosiorii de Vede, fiind conditii bune de naveta cu tre-nul. Fetele ramase sunt, in majoritate, din familii adventiste si parintii nu doreau sa plece din sat la alte scoli.

c) Din lipsa de spatiu, fiind multe clase la I - VIII, intre anii 1973-1982, la scoala noatra nu au mai fost clasele a IX-a si a X-a. Din 1982, se reinfiinteaza treapta I de liceu, dar a-

cum clasele sunt mixte si se mentin pana in 1987, cand majoritatea elevilor se duc la lice-

ele din orasele invecinate, care duceau lipsa de scolari. In 1988-1989,reapare clasa a IX-a

la scoala noastra, la inceput, 2 clase, dar in scurt timp o clasa compacta este transferata la Rosiorii de Vede. In anul urmator este ultima promotie cu 10 clase, terminata de 33 de e-levi si apoi, in urma evenimentelor din decembrie 1989, prima treapta de liceu este des-

fiintata si se revine la scoala obligatorie de 8 ani.

d) Intre anii 1970-1973, treapta I de liceu a avut profil agricol, iar din 1982 pana in 1987 a functionat cu profil mecanic, fiind afiliata la Liceul industrial de material rulant, nr. 1, din Rosiorii de Vede (azi Grupul scolar Anghel Saligny). Din 1988 pana in 1990 nu a mai fost afiliata la nici un liceu, dar si-a mentinut profilul mecanic, deoarece avea atelie-

rul dotat in acest scop.

e) Frecventa a fost foarte buna in aceasta perioada, cu mici exceptii la treapta de liceu, unde,unii elevi, fii de adventisti, mai lipseau in ziua de sambata. Aceeasi situatie este si

la promovare, unde la ciclul primar procentul este de 100%, cu exceptia clasei I, unde este de 98%,iar la clasele V-VIII, procentul este de 97%, fiind insa clase cu promovare 100%. La treapta, procentul de promovare a fost, la clasa a IX-a, intre 66% in 1971-1972 si 99% in 1982-1983, iar la clasa a X - a a variat intre 83% in 1971-1972 si 100% intre anii 1984-1986.

Devenind scoala de 10 ani si la Peretu se va trece la folosirea unui nou plan de invata-mant,unde, pe langa obiectele cunoscute vor apare si obiecte noi, atat la ciclul primar si gimnazial, dar mai ales la prima treapta de liceu. Dam mai jos acest document scolar.

P L A N U L D E I N V AT A M A N T

al scolii generale de 10 ani, valabil in anul scolar 1969 - 1970, cu limba de predare romana (aprobat cu Ordinul Ministerului Invatamantului nr. 370/1969).

Nr. O B I E C T E L E C L A S E L E O B S.

crt d e S T U D I U I II III IV

I DISCIPLINE UMANISTE 10 9 9 8

1) Limba si literatura romana 10 9 9 6

a) Citit - scris 8 - - -

b) Dezvoltarea vorbirii 1 - - -

c) Gramatica - 2 2 2

d) Citirea - 6 6 3

e) Compunere-expunere - 1 1 1

f) Cunoasterea mediului inconjurator 1 - - -

2) Istoria Romaniei - - - 2

II DISCIPLINE REALISTE 4 6 6 8

3) Aritmetica 4 5 5 5

4) Cunostinte despre natura si om - 1 - 1

5) Geografia judetului - - 1 -

6) Geografia R. S. Romania - - - 2

III DISCIPLINE ESTETICE SI

EDUCATIE FIZICA 6 7 7 7

7) Desenul 2 2 2 2

8) Caligrafia - 1 1 1

9) Cantul 2 2 2 2

10) Educatie fizica 2 2 2 2

IV DISCIPLINE TEHNICE PRACTICE

SI PREGATIREA PRACTICA 1 1 1 1

11) Indeletniciri practice 1 1 1 1

V ACTIVITATI LIBERE DE

TIP PRESCOLAR 2 - - -

TOTAL ORE SAPTAMANAL 23 23 23 24 1)

Acest plan de invatamant se va mentine pana in anul scolar 1989 - 1990, suferind mici

modificari, la unele obiecte, fie la cate o clasa, fie la intregul ciclu primar. Asfel, in anul

1970 - 1971, obiectul ,,Cunostinte despre natura si om" va fi introdus si la clasa a III-a, o ora pe saptamana si se scade o ora de la ,,Citire" si raman 5 ore. In 1972 - 1973, tot de la

,,Citire", de la clasele a III-a si a IV-a se mai ia cate o ora (si raman 4 ore la clasa a III-a si 2 ore la clasa a IV-a la acest obiect) si se adauga la ,,Compunere - expunere", unde vor fi acum cate 2 ore la fiecare clasa. De asemenea, la toate clasele primare se mai adauga cate o ora la educatie fizica, avand cate 3 ore, marindu-se numarul de ore pe saptimana la

24 de ore la clasele I - II - III si la 25 de ore la clasa a IV-a. 2)

In perioada urmatoare, considerandu-se ca programul elevilor de la ciclul primar este prea incarcat, mai ales ca scolarii vin de la 6 ani s-au mai facut unele modificari pentru

reducerea acestuia. Cea mai importanta schimbare are loc dupa 1982, cand la toate clase-le se va micsora programul cu cate o ora pe saptamana, revenindu-se la cate 23 de ore la clasele I-II-III si 24 de ore la a IV-a. Iata care sunt acestea la fiecare clasa in parte

a) La tot ciclul primar, ,,Educatia fizica" a fost redusa de la 3 ore la 2 ore pe saptamana.

b) La clasa a I -a, la,,Dezvoltarea vorbirii" s-a adaugat o ora si are acum 2 ore, care s-a luat de la ,,Activitatile recreative", care raman cu o ora pe saptamana.

c) La clasa a II-a apare obiectul ,,Dezvoltarea vorbirii" cu o ora, dispare ,,Gramatica", iar cele 2 ore ce le avea sunt repartizate la ,,Citire" (are acum 7 ore) si ,,Compunere-ex-punere" (dispune de 2 ore). Pe total, obiectul ,,Limba romana" a primit o ora in plus si are acum 10 ore. Desenul, din cele 2 ore a pierdut o ora.

d) Clasa a III-a primeste o ora la ,,Limba romana" prin introducerea obiectului ,,Dezvol-

1) Buletinul Ministerului Invatamantului, Ordine, regulamente si instructiuni pentru u- zul intern al institutiilor de invatamant, Anul XIV, seria A, nr. 3/1969, Bucuresti, p.3-4.

2) Idem, Anul XVII, seria A, nr.4/aprilie 1972, Bucuresti, p. 3-5

tarea vorbirii" (face 9 ore) si pierde o ora la ,,Desen" din cele 2 repartizate.

e) La clasa a IV-a ,,Limba romana" primeste o ora, prin obiectul ,,Citire" si dispune de 9

ore, dar pierde o ora la ,,Desen".

Din cele aratate mai sus, rezulta ca principalele modificari de ore s-au facu la obiectele: limba romana, desen si educatie fizica, iar la clasa I, activitatile recreative raman cu o ora din cele 2 repartizate In continuare vom prezenta programul de activitate la ciclul gim-nazial si prima treapta de liceu.

P L A N U L D E I N V A T A M A N T

al scolii generale de 10 ani, valabil in anul scolar 1969 - 1970, cu limba de predare romana (aprobat cu Ordinul Ministrului Invatamantului nr. 370/1969

Nr. O B I E C T E L E C L A S E L E OBS

crt. d e S T U D I U V VI VII VIII IX X*

I DISCIPLINE UMANISTE 9 9 9 10 6 6

1) Limba si literatura romana 4 4 4 4 3 3

a) Gramatica 2 2 2 2 - -

b) Lectura literara cu elemene de

teorie literara 2 2 2 2 - -

c) Compunere - expunere - - - - - -

d) Elemente de istorie a literaturii romane - - - - 3 3

2) Limba moderna - Limba rusa 3 3 3 3 2 2

3) Istoria 2 2 2 2 - -

a) Istoria antica universala 2 - - - - -

b) Istoria medie universala - 2 - - - -

c) Istoria moderna si contemporana univ. - - 2 - - -

d) Istoria Romaniei - - - 2 - -

4) Educatia cetateneasca - - - 1 - -

5) Cunostinte social politice - - - - 1 1

II DISCIPLINE REALISTE 8 10 12 11 11 10

6) Matematica 4 4 4 4 4 4

a) Aritmetica 4 2 - - - -

b) Geometria plana - 2 2 - 2 -

c) Geometria in spatiu - - - 2 - 1

d) Algebra - - 2 2 2 2

e) Trigonometria* - - - - - 1

7) Fizica - 2 2 2 3 3

8) Chimia - - 2 2 2 2

9) Stiinte biologice 2 2 2 1 2 -

a) Botanica 2 - - - - -

b) Zoologia - 2 - - - -

c) Anatomia, fiziologia si igiena omului - - 2 - - -

d) Notiuni de biologie generala - - - 1 - -

e) Biologie (ecologie, evolutionism,

genetica) - - - - 2 -

10) Igiena si puericultura* - - - - - 1

11 Geografia 2 2 2 2 - -

a) Notiuni de geografie fizica si

geografia Europei si Asiei. 2 - - - - -

b) Geografia Americii, Africei, Ocea-

niei si Antarcticei - 2 - - - -

c) Geografia fizica - - - 2 - -

III DISCIPLINE ESTETICE SI

EDUCATIE FIZICA 5 5 4 4 3 3

12) Desenul si elemente de istorie

a artelor 2 2 1 1 - -

13) Muzica si cultura muzicala 1 1 1 1 1 1

14) Educatia fizica 2 2 2 2 2 2

IV DISCIPLINE TEHNICE PRACTI-

CE SI PREGATIREA PRACTICA 2 2 2 2 7 8

15) Electrotehnica - - - - 2 2

16) Desenul tehnic - - - - 1 2

17) Cunostinte tehnice si lucrari aplicative 2 2 2 2 4 4

B) Mediul rural - Agricultura si lucrari

practice agricole

18) Dirigentia 1 1 1 1 1 1

TOTAL ORE SAPTAMANAL 25 27 28 28 28 28

NOTA. - Lucrarile practice de atelier la clasele V - IX se vor efectua saptamanal, pe grupe de 10 - 15 elevi.

- Elevii clasei a IX-a, de la scolile din mediul rural, vor efetcua o practica agricola de 2 saptamani, in functie de calendarul muncilor agricole.

- Activitatile sportive, pe ramuri de sport,la clasele V-IX, sunt activitati la alegere, dar

devin obligatorii si intra in norma cadrelor didacice; activitatile sportive, pe ramuri de sport, la clasele V-IX, se vor desfasura pe clase, in cate o ora pe saptamana; ansamblul

coral si orchestral se va organiza pe grupe de 2-3 clase, in cate 2 ore, la interval de 2 saptamani.

- Pentru elevii din clasele V-IX se pot organiza cercuri cu caracter stiintific, tehnic, ar-tistic, practic si care se vor desfasura in cate 2 ore la interval de 2 saptamani,pe grupe de minimum 15 elevi,orele respective intrand in norma profesorilor; aceste cercuri sunt facultative pentru elevi.

- Pentru fetele din clasele V -IX ( in mediul rural) se organizeaza cercuri de activitati gospodaresti, cu durata de 2 ore la 2 saptamani; cercurile sunt facultative pentru eleve, orele respective intrand in norma profesorului. 1)

Acest plan de invatamant va suferi unele schimbari pana in 1990, cele mai imporante fiind urmatoarele:

- din anul scolar 1970 - 1971 se introduce, la clasa a V-a, ca obiect de sine statator, ,,Cunostinte despre natura si om" in locul ,,Botanicii" cu o ora pe saptamana, iar cealal-ta ora este cedata obiectului ,,Compunere - expunere" si asfel Limba romana are acum 5 ore in loc de 4. La Geografie ramane numai partea fizica generala, fara continente, dar pe total, clasa a V-a ramane tot cu 25 de ore saptamanal. In anii urmatori, dispare o-

biectul ,,Cunostinte despre natura si om", fiind inlocuit cu Botanica, cu o ora pe sapta-

mana.

-La clasa a VI-a este adus obiectul ,,Educatie cetateneasca" de la clasa a VIII-a, in anul scolar 1972 - 1973, ce se preda intr-o ora si fac 28 de ore saptamanal. In anul urmator acest obiect este mutat la clasa a VII-a, unde va ramane pana in 1990, cu denumirea de

1) Idem, Anul XIV, seria A, nr. 3/1969. p. 3 - 4

,, Constitutia R.S.R., notiuni despre stat si drept". Tot acum, se introduce Planul de invatamant al scolii generale de 8 ani, aprobat prin Ordinul Ministerului Educatiei si In-

vatamanului cu nr. 1260/1973, cu doua limbi moderne (studiul primei limbi moderne incepe in clasa a V-a, iar al celei de-a doua in clasa a VI-a), se va aplica, in mod treptat, incepand cu anul scolar 1973 - 1974 (si la Scoala din Peretu). Aici trebuie sa facem o precizare: desi Scoala Peretu, din 1962, trebuia sa aplice programa cu 2 limbi moderne la gimnaziu, neavand profesori calificati a folosit pe cei existenti si unele clase studiau limba rusa, altele limba franceza, fiecare clasa avand o singura limba straina. Dupa 1973 situatia s-a schimbat, sunt cadre didactice suficiente si se pot studia cele doua limbi in conformitate cu noul plan de invatamant. Deoarece profesorii de limba rusa sunt tot mai putini, la scoala noastra, la cererea conducerii scolii si cu aprobarea Inspec-

toratului Scolar Judetean Teleorman, din 1981 a doua limba moderna a fost engleza, iar

limba rusa inceteaza sa mai fie studiata din anul scolar 1985-1986. Mentionam ca, la sugestia Inspectoratului Scolar, s-a incercat in anul scolar 1976-1977 sa se invete a

doua limba moderna (limba germana) de la clasa a II-a, dar neavand cadre calificate s-a renuntat la aceasta limba occidentala.

Prin introducerea celei de-a doua limbi straine la clasa a VI-a, cu 2 ore pe sapamana,

a trebuit sa se mute Educatia cetateneasca la clasa a VII si sa se micsoreze la desen cu o ora, ca sa ramana tot 28 de ore saptamanal

- La clasa a VII-a s-au facut urmatoarele schimbari: din 1973-1974 apare obiectul, Limba franceza cu 2 ore si se renunta la o ora de practica agricola, marind numarul de ore pe saptamana, de la 31 la 32. Incepand din anul scolar 1974 - 1975, in locul Eco-

logiei se va preda Anatomia, fiziologia si igiena omului. 1)

-Programa scolara s-a incarcat si la clasa a VIII, unde avea 29 de ore pe saptamana,

dar prin introducerea celei de-a doua limba moderna, cu 2 ore si cu inca o ora la ecolo-gie, numarul lor a ajuns la 32. Prin Adresa nr. 465 din 15 ianuarie 1977 s-a introdus un

nou obiect ,,Limba latina" la clasa a VIII, incepand cu trimestrul al II-lea al anului sco-lar 1976 - 1977 si se va preda de catre profesorii de limba romana.

Intre anii 1973-1982 scoala noastra avand tot mai multi elevi, duce lipsa de spatiu si nu mai are clasele a IX-a si a X-a, acestia frecventand cursurile la liceele din Alexan-dria, Rosiorii de Vede sau din alte orase.

Din anul scolar 1982 - 1983 s-a reinfiintat treapta de liceu in scoala noastra prin for-

marea clasei a IX-a, iar din anul urmator apare si clasa a X si dureaza, cu o mica intre-

rupere intre 1987-1988, pana in 1990, cand a fost desfiintata si raman numai clasele

I - VIII. Si la aceste clase au fost inlocuite unele obiecte cu altele dupa cum urmeaza:

- Pana in 1980 au fost incluse obiecele: Geografia, Istoria, Mecanizarea agriculturii, Agrotehnica, Bazele zootehniei si s-a scos Electrotehnica deoarece acum aveau profil

agricol. Dupa 1982 cele 2 clase sunt afiliate la Liceul industrial de material rulant, nr.1

din Rosiorii de Vede si trec la profilul lacatuserie si au loc noi modificari de obiecte. - La clasa a IX-a, din 1985- 1986 se scot materiile de studiu cu profil agricol: Meca-nizarea agriculturii, Agrotehnica si Bazele zootehniei si sunt inlocuite cu Studiul mate-

rialelor si U.T.L.M., iar limba rusa cu limba engleza din lipsa de profesor calificat.

- Aceleasi schimbari au loc si la clasa a X-a, iar noile obiecte sunt:U.T.L.M., Mecani-ca, Rezistenta materialelor, Mecanisme si organe de masini, iar limba rusa cu limba en-

gleza.

Buletinul Ministerului Educatiei si Invatamanului, Ordine, regulamente si instruc-

tiuni pentru uzul intern al unitatilor de invatamant si educatie, Anul XIX, nr. 6, seria A,

iulie 1974, Bucuresti, 1974, p. 6

ACTIVITATILE GOSPODARESTI, numite si Menaj au fost incluse in Planul de invatamant al Solii generale de 8 ani, incepand din anul scolar 1964 - 1965, pentru fe-

tele de la clasele V-VIII, din scolile satesti. Aceste activitati au fost organizate sub for-ma unor cercuri facultative pentru eleve, cu durata de doua ore, la doua saptamani, dar orele respective intrau in norma cadrelor didactice care le predau. Era de fapt o continu-are a activiatilor gospodaresti ce se predasera in perioada interbelica pentru fete, pentru a le ajuta in viata de familie de mai tarziu. Prima maestra care a activat in scoala noas-tra a fost Giura Maria, intre anii 1964 - 1971. La inceput, fetele au fost invatate sa coa-sa diferite modele de cusaturi populare pentru ii, camasi de baieti, batiste, apoi au inva-

tat sa croseteze mileuri, fete de mese etc si sa faca impletituri, mai ales din lana, pentru ciorapi, manusi si pulovere. Dupa 1972, scoala a cumparat doua masini de cusut si a-vand acum eleve mai mari, de la clasele a IX-a si a X-a, au invatat sa masoare materia-lul pentru croit, sa facaun terc, sa traga la masina, sa lucreze pentru croitorie. In acesti ani au confectionat: embleme scolare, seturi de servetele din matador, cusute cu diferite modele, perdele de relon, garnituri de pat, fete de masa din Olandina etc., care erau vandute fie in cadrul scolii noastre, fie la alte scoli si din banii rezultati, o parte intrau in fondul scolii, alta parte era folosita pentru a cumpara noi materiale necesare continu-arii activitatii. Pe langa aceste obiecte, treptat fetele au invatat sa lucreze si unele sorti-mente de patiserie, prajituri, gogosi, mai ales din anul 1978, cand sub conducerea maes-trei Bocai Constanta (fosta Cepleanu, era din Peretu), au fost cumparate diferite vas de bucatarie si un aragaz. Intre anii 1982-1984 au fost numite pe aceste ore doua profesoa-re de biologie-agricultura, in completare de catedra si nefiind de aceasta specialitate, o-rele respective nu s-au mai facut si astfel aceste activitati gospodaresti au fost desfiinta-te in anul 1984. In aceasta situatie conducerea scoli a hotarat ca fetele de la clasele IX-X sa lucreze in atelierul scolii alaturi de baieti. Locul de desfasurare a activitati a fost o sala de clasa, din podul scolii, langa biblioteca (sala cea mai mare).

ATELIERUL SCOLAR si-a inceput activitatea in anul scolar 1972 - 1973 intr-o sa-la de clasa din podul scolii, in apropierea salii in care fetele isi desfasurau orele de gos-podarie, fara nici un fel de dotare. Deoarece, in aceasta perioada de insista ca activitati-le practice sa fie profilate, ,,cu precadere, pe meserii solicitate de economia locala in-cat sa asigure formarea de mecanici, lacatusi, electricieni, sudori, fierari, rotari, dogari, dulgheri, tamplari si alte meserii de care se simte tot mai mult nevoie". 1) s-a hotarat de conducera scolii sa se doteze atelierul cu diferite unelte de lacatuserie.

Din 1973 atelierul a fost mutat intr-o camera din locuinta nationalizata a cetatea-nului, Stancu Gheorghe (Frichizon) de pe sosea, unde au fost aduse cateva bancuri, menghine, ciocane, clesti si alte scule necesare pentru lacatuserie.A fost achizitionat si un strung mic, vechi, pentru unele lucrari necesare activitatilor respective. Atelierul a functionat in acest local sub conducerea maistrilor, Petcuta Stefan si Dide Dumitru, iar din 1990 a fost mutat in localul Scolii Vechi, unde este si astazi. La inceput, activitatea in atelier a fost numita, in programa scolara, ,,Pregatirea tehnico-productiva" (P.T.P.), intre anii 1969-1973, iar din 1973 pana in 1990 s-a numit ,,Activitati tehnico-producti-ve" (A.T.P.). Lucrarile in atelier se faceau pe grupe, de cel putin 15 elevi din aceeasi clasa (fiecare clasa avea cate 2 grupe).

La atelierul de lacatuserie, baieti, sub indrumarea maistrului, au confectionat: sca-

une, sertare lungi pentru mesele din laboratoare, etajere pentru flori, cuiere pentru cla-se, mese pentru laboratoare, grilaje pentru apararea geamurilor de la clase, lavoare pen-tru gradinite etc.

1) Idem, Anul XVII, nr.4, seria A, aprilie 1972, Bucuresti, p. 5

Elevii claselor V-X, din mediul rural efectueaza o practica agricola de 2 saptamani, in

functie de calendarul muncilor agricole de toamna. In aceste zile cursurile claselor res-pective sunt suspendate. Elevii de gmnaziu si treapta de liceu, din scoala noastra, parti-cipau la C.A.P - ul sau I.A.S. - ul din localitate la culesul porumbului, la depanusat, la

urcarea lui in patule, la cules tomate sau alte activitati pe care le solicitau aceste unitati agricole. Aproape in fiecare an, cele 2 saptamani de practica se prelungeau pana la 4-6

saptamani si chiar mai mult. In afara de aceste sapamani de practica, elevii de la gimna-

ziu si treapta de liceu, in cadrul orelor de agricultura, pe langa teorie, desfasurau si acti-

vitati practice pe lotul scolar. Din 1959 scoala avea un lot de 2 ha la marginea satului, in clinul Bisericii (fostul lot al Bisericii Sf.Gheorghe), azi este al Dispensarului Veteri-nar. In 1960, aici s-a construit Dispensarul Uman, care a functionat pana in 1968, cand a facut schimb de local cu Dispensarul Veterinar, ce se afla in spatele Primariei, devenit

apoi Gradinita. Din cauza mutarii Dispensarului Veterinar in apropierea lotului scolar, de teama ca animalele ce veneau la tratament sa nu loveasca elevii, Primaria a dat curtea nationalizata a cetateanului Medintu Petre, de pe strada Caracal, ca lot scolar, din anul 1971, care era mult mai mic.

Din 1980 scoala a mai primit sa lucreze ca lot scolar terenul din fata Dispensarului Uman de astazi (fostele curti ale cetatenilor: Valentin Constantinescu - Vica si Florea Bunescu, iar mai tarziu si terenul lui Paune Dumitru, fostul contabil al cooperatiei). In-tre anii 1986 - 1989 s-a mai folosit o parte din fostul lot scolar de la marginea satului, alaturi de celelalte terenuri. Pe aceste loturi, elevii sub supravegherea profesorilor de

agricultura: Nicolescu Stefania, Burcea Gheorghe, Burcea Drina, Patrana Emanuela si Olaru Maria, puneau in practica cunostintele teoretice invatate in clasa.Ei plantau ardei, rosii, ceapa fasole etc, le praseau, le ingrijeau, le recoltau si le vindeau Centrului de a- chizitii din satul nostru, condus de Ancu Petre, iar banii obtinuti intrau in fondul scolii. . La lotul de la marginea satului,scoala a facut o fantana,a cumparat un motor si uda plan- tele cu ajutorul lui Dicu Gheorghe, fochistul centralei termice, care era angajatul scolii. Cand lotul a fost la cetateanul Medintu Petre s-a udat din fantana acestuia, in urma unei intelegeri,iar in fata Dispensarului Uman, de la reteaua de apa a comunei de atunci.

Ca urmare a deselor schimbari, modificari sau inlocuiri de obiecte de studiu la ciclul gimnazial si la prima treapta de liceu, programul saptamanal al elevilor si cadrelor didac-

tice s-a incarcat mereu, mai ales intre anii 1969-1989. Pentru a intari aceasta afirmatie vom preciza ca: la clasa a V-a, in anul 1969, elevii aveau un program saptamanal de 25 de ore, iar in 1989 aveau 28 de ore; clasa a VI-a avea in 1989, 27 de ore pe saptamana, iar in 1989 s-a ajuns la 29 de ore iar clasele VII - X de la 28 de ore au in 1989, la 32.

La acest program, tot prin planul de invatamant, se mai adauga, in fiecare saptamana,

chiar daca ele sunt considerate facultative si se fac la 2 saptamani,cate o ora de ansamblu coral, o ora de ansamblu sportiv, o ora de cerc stiintific,tehnic etc., iar obligatoriu, cu toa-ta clasa:2 ore de pregatire militara si o ora de informare politica, incat se ajunge la 31 - 35 de ore saptamanal. Ora de informare politica a fost introdusa in planul de invatamant,

pe baza sarcinilor trasate de Congresul I al Educatiei Politice si Culturii socialiste in anul

scolar, 1976 - 1977, o data la 2 saptamani, pentru fiecare an de studiu de la gimnaziu, de

regula, in prima si a treia saptamana.,,Fiind parte integranta a activitatii politico-educati-ve are ca scop cunoasterea si familiarizarea elevilor cu politica partidului de construire a socialismului, intelegerea semnificatiilor politicii interne si externe, caile, formele si mij-loacele de realizare a rolului conducator al partidului, al clasei muncitoare, in toate sfere-

le vietii sociale, educarea in spiritul muncii, al dragostei de patrie". 1)

1) Prof. Vasile Stefan, Informarea politica a elevilor, in revista ,,Tribuna scolii, nr.248

Din februarie 1983, p. 3

De asemenea, majoritatea elevilor sunt pionieri si participa la diferite activitati ca:

primirea de noi pionieri, sedinte lunare pe detasament, sedinte ordinare sau festive pe u-nitate; actiuni de munca voluntara pe intregul an scolar: colectarea fierului vechi, a har-tiei, a sticlelor si borcanelor; in vacanta mare participa la intretinerea si valorificarea cul-turilor de pe lotul scolar, la cresterea viermilor de matase iar toamna la practica agricola de cel putin 2 saptamani la C.A.P-ul sau I.A.S.-ul din localitate pentru strangerea recoltei.

Intre anii 1969 - 1980 s-a construit o sera in curtea scolii, in valoare de 8790, lei pen-tru obiectul agricultura si se plantau legume cu elevii la orele respective.

Din 1976, prin infiintarea festivalului cultural artistic ,,Cantarea Romaniei" si a festi-valului sportiv ,,Daciada", fiecare unitate de pionieri trebuia, obligatoriu, sa participe cu programe artistice si sportive, la fiecare editie.

Nici cadrele didactice nu sunt uitate si sunt antrenate in diverse activitati in afara cla-sei si a scolii, din care amintim: alfabetizarea nestiutorilor de carte, la Peretu fiind intre a-

nii 1948 - 1960 si apoi la invatamantul fara frecventa, 1969 - 1982; activitati cultural-ar-

tisice: cor, grup vocal, teatru, montaj literar, brigada de agitatie; organizarea de serbari cu elevi la diferite evenimente politice,la sfarsit de an scolar,iar intre anii 1977-1989, fiind

clase numeroase, pe cicluri sau pe ani scolari aveau loc serbari in fiecare duminica la Ca-

minul Cultural; activitati patriotice de infrumusetare a comunei, iar dupa 1975, toate ca-

drele didactice,pe baza de tabel, sub conducerea primarului si a instructorului cu propa-ganda mergeau la intretinerea culturilor agricole sau la recoltat, mai ales duminica, la C.

A.P. - ul din localitate.Acestea sunt o parte din activitatile desfasurate de elevi si cadrele

didactice din satul nostru, care incarcau activitatea procesului instructiv - educativ din scoala si creeau o stare de oboseala tuturor, de stres permanent.

NORMA DIDACTICA

Personalul didactic din tara noastra are misiunea nobila si de inalta raspundere sociala si patriotica de a realiza telurile invatamantului, contribuind la formarea multilaterala si armonioasa a personalitatii umane. El asigura tinerelor generatii pregatirea de cultura ge-nerala si de specialitate, in vederea integrarii active in viata sociala, le formeaza concep-

tia stiintifica despre natura si societate, le cultiva dragostea fata de patrie si popor. In in-

deplinirea acestor sarcini, cadrele didactice trebuie sa dea dovada de inalta constiinta ce-

tatenescasi profesionala, sa aiba o comportare demna in scoala, in familie si in societate, sa se preocupe permanent de ridicarea nivelului pregatirii sale de specialitate si pedagogi-ce. Instruirea si educarea elevilor se realizeaza prin lectii si lucrari practice in laboratoare

sau ateliere scolare, potrivit sarcinilor cuprinse in norma didactica de predare, precum si prin organizarea si desfasurarea unor activitati in afara clasei sau extrascolare, in colabo-rare cu organizatiile de copii si tineret.

Pentru realizarea obligatiilor sale de munca, personalul didactic presteaza, in medie 8 ore pe zi. Activitatea didactico-educativa cuprinde:

- ore de predare si pregatire a lectiilor (studiul programelor si al manualelor scolare, a

literaturii ajutatoare, pregatirea materialelor didactice, a mijloacelor audio-vizuale, a apa-ratelor si uneltelor, prcum si asigurarea documentatiei tehnice);

- pregatirea lucrarilor practice ( a experientelor, demonstratilor, lucrarilor de laborator si pe lotul experimental;

- confectionarea unor materiale didactice;

- verificarea temelor si a altor lucrari efectuate de elevi; controlul si indrumarea instruirii practice in productie;

- lectii suplimentare, meditatii, consultatii in cadrul scolii;

- strangera datelor si a materialului documentar in legatura cu profesiunile spre care pot fi

orientati elevii, tinand seama de specificul economiei locale si de inclinatiile si aptitudini-le acestora;

- organizarea si desfasurarea orelor de dirigentie, colaborarea cu familiile elevilor (adu-nari cu parintii, lectorate, vizite la domiciliu);

- organizarea si desfasurarea activitatilor educative cu copiii in cadrul organizatiei pioni-

erilor, informarea politica a elevilor, dar si in afara clasei si extrascolare: concursuri, o-

limpiade, munca d folos obstesc, pregatirea pentru apararea patriei, actiuni cultural-artis-

tice, sportive, vizite, excursii, tabere etc.).

- indrumarea activitatii cercurilor de elevi;

- supravegherea elevilor in timpul recreatiei.

,,Orele de predare pentru cadrele didactice se stabilesc in raport cu functia indeplinita si disciplina predata. Invatatorii si institutorii vor preda 4-5 ore de curs pe zi, potrivit planu-

lui de invatamant", 1) in cele 6 zile de activitate dintr-o saptamana. In perioada 1948 - 1989, planul de invatamant s-a schimbat de mai multe ori si astfel norma didactica a su-ferit unele modificari, pe care le prezentam mai jos.

Numarul de ore ale normei didactice la ciclul primar

Anul Clasa I Clasa a II-a Clasa a III -a Clasa a IV - a Obs.

scolar Nr.de ore Nr. de ore Nr. de ore Nr. de ore

Din acest tabelul rezulta ca la clasele a I -a si a II - a si in perioada interbelica si du-pa 1953 numarul orelor de predare este acelasi, de 24, adica 4 ore pe zi, cu exceptia ani-lor 1949 - 1953 cand in 4 zile se predau cate 4 ore iar in doua zile cate 5 ore, ceea ce in-

seamna o incarcare a programului acestor copii de varsta mica. Dupa 1969 se observa ca

numarul de ore se micsoreaza la 23, adica in 5 zile se predau cate 4 ore, iar ultima zi din saptamana are numai 3 ore si ramane asa pana in 1989.

La clasele a III - a si a IV - a, in perioada intebelica norma didactica este aceeasi, de 28 de ore pe saptamana, dar dupa 1948, la clasa a IV - a numarul orelor creste la 30, de-oarece se introduce limba rusa, iar la clasa a III-a va scade in anii urmatori la 26 de ore.

Din 1964, ministerul va micsora numarul de ore la ambele clase, iar ultima modifica-re va fi facuta in 1969, cand doar clasa a IV - a va avea cate 4 ore pe zi toata saptamana.

Si la profesorii de la ciclul gimnazial norma didactica a suferit modificari in perioada 1948 - 1989. Astfel, intre anii 1948 - 1950, norma didactica a tuturor profesorilor de la gimnaziu era de 15 ore pe saptamana. ,,Prin ordinul nr. 229.213/1949 al Ministerului In-vatamantului Public, relativ la incadrarea cadrelor de la ciclul II, cu 18 ore in loc de 15 ore, asa cum a fost pana in prezent, colegii iau cunostinta de noua repartitie de ore stabili-ta de Sectia de invatamant din Rosiorii de Vede, hotarandu-se modificarea orarului si pu-nerea in vigoare de luni, 16 ianuarie 1950". 2)

Aceasta situatie se mentine pana in 1969 - 1970, cand norma didactica la profesori

creste la ,,18 - 20 de ore de curs pe saptamana, cu exceptia profesorilor care predau mu-zica, educatia fizica, desenul si caligrafia, pentru care norma este de 20 - 21 de ore de

Statutul personalului didactic, editat de Forum, revista invatamantului superior, Bu-

curesti, 1969, p. 43.

Fond Scoala Peretu, Registru de consilii profesorale, 1950 - 1953, f. 1.

curs pe saptamana". 1) Pentru maistrii - instructori, norma este de 24 - 30 de ore de instruire practica in atelierele - scoala. 2) Aceasta norma didactica este anuntata in

scoli prin Adresa Inspectoratului Scolar al Judetului Teleorman, nr. 3180 din 24 aprilie 1970, privind aplicarea prevederilor art. 64 si 72 din Legea privind Statutul personalu-lui didactic din R.S.R., probata de Ministerul Invatamantului cu ordinul nr. 65.915 din 1 noiembrie 1969. Aceasta norma didactica se va pune in alicare din anul scolar 1970 - 1971 si semneaza:

Inspector general scolar,

Fernande Chirea Economist privind organizarea muncii,

F. Popescu 3)

In general, scolile au folosit norma maxima de incadrare pana la evenimentele din decembrie 1989.

ORGANIZATIA DE PIONIERI DE LA SCOALA DIN PERETU

INTRE ANII 1950 - 1990

Deoarece Organizatia de pionieri a avut o influenta deosebita asupra scolii, atat la ni-vel de tara, cat si in fiecare localitate, vom prezenta mai jos momentele mai importante din activitatea acesteia in cadrul celor 3 unitati de invatamant din satul nostru.

1) INFIINTAREA ORGANIZATIEI.

Dupa 23 august 1944, treptat, Partidul comunistilor (P.C.R.) a cucerit intreaga pute-re politica,incat in 1948, ramane singur la conducerea tarii. In aceasta situatie P.C.R. va urmari sa subordoneze intereselor sale si tineretul, indeosebi elevii, de la cea mai frageda varsta.

Pentru a pune in aplicare acest plan, in decembrie 1948, prin rezolutia Plenarei C.C. al P.C.R., s-a stabilit infiintarea unei organizatii de masa a elevilor, ce trebuia sa cuprinda toate scolile elementare cu clasele I - VII din tara. La 30 aprilie 1949 s-au constituit pri-mele detasamente de pionieri in 10 scoli din Bucuresti si alte localitati din tara. In ziua urmatoare, 1 Mai, elevii au primit cravata de pionier si au rostit ,,Legamantul" punandu-se bazele Organizatiei Pionierilor din Romania.

Si la Scoala nr.1 din Peretu, in aceasta perioada, se fac intense pregatiri in vederea in-

fiintarii primelor deasamente de pionieri, care sa cuprinda pe cei mai buni elevi la invata-tura si disciplina. Astfel, in ianuarie 1950, se alege responsabilul Organizatiei de pionieri, in persoana educatoarei de la Caminul de zi cu cantina, Radulescu (casatorita Ulmeanu) Lucia, reprezentanta a organizatiei U.T.M., de la nivelul comunei noastre. In februarie 1950, tanara responsabila a fost trimisa la un instructaj, la Sectia de invatamant si cultura din Rosiorii de Vede, pentru a cunoaste modalitatea infiintarii primului detasament de pi-

onieri. Revenind in scoala, pe 18 februarie 1950, Ulmeanu Lucia instruieste, la randul

sau, invatatorii si profesorii de la clasele IV - VII, despre felul cum trebuie sa faca primi-rea elevilor in randul pionierilor.

1) Statutul personalului didactic, editat de ,,Forum", revista invatamantului superior,

Bucuresti, 1969, p. 43 - 44.

2) Ibidem, p. 44.

3) Fond Scoala Peretu, Dosar cu hartii intrate si iesite pe anul scolar 1969 - 1970,

f. 127.

Conform indicatiilor primite,fiecare invatator sau diriginte, trebuiau sa intocmeasca

cereri de inscriere si cate o scurta biografie pentru elevii propusi sa devina pionieri. S-a stabilit ca ceremonialul de primire a elevilor sa aiba loc pe 5 martie 1950, in sala mare, de festivitati a scolii, 1) cand a avut loc inmanarea cravatelor,in prezenta invatatorilor, a profesorilor si a parintilor scolarilor, punandu-se astfel bazele primului detasament si im-plicit,organizatiei de pionieri din unitatea noastra scolara.

Din cercetarea documentelor scolare, cat si din discutiile purtate cu mai multi fosti elevi din aceasta perioada, dintre care amintim pe: Geanaliu Dumitru, Porumbeanu Ion,

Cotoc Petre, Ciuca (casatorita Varza) Maria, Tica Ilie etc. am aflat ca acest detasament a cuprins, la inceput, 15 pionieri din clase diferite. Dam mai jos numele lor si clasa din care

faceau parte:

1) Dogaru Ion - clasa a VII - a

2) Marin A. Iunieta - - ,, -

3) Porumbeanu D. Ion - - ,, -

4) Dide Anghel Maria - clasa a VI - a

5) Geanaliu Fl. Dumitru - - ,, - devine primul comandant de unitate.

6) Georgescu Gr. Domnica - ,, -

7) Ghicolescu Gh. Cezar - - ,, -

8) Hotu Anghel - clasa a V-a

9) Ivascu Ion - - ,, -

10) Petcana M. Florea - - ,, -

11) Sidor Aglaia - - ,, -

12) Cutulea Gh. Steliana - clasa a IV - a

13) Serban Ilie Domnica - - ,, -

14) Teodoru Gh. Ciprian - - ,, -

15) Tica Ilie - - ,, -

Imediat s-a trecut la organizarea acestui detasament, numindu-se organele de condu-

cere. Astfel, comandant de detasament este ales pionierul, Geanaliu Fl. Dumitru (clasa a VI-a), iar comandanti de grupe au fost numiti:Georgescu Gr. Domnica, (clasa a VI - a) la

grupa I si Cutulea Gh. Steliana, (clasa a IV - a) la grupa a II - a. La 15 mai 1950, (sam-bata) s-a format al doilea detasament de pionieri, care va cuprinde tot 15 elevi din clase diferite,desi Statutul organizatiei prevedea ca un detasament trebuie sa aiba 30 de pionieri

dar fiind la inceput s-a facut o exceptie. Festivitatea de primire, cu ceremonial, are loc de aceasa data in curtea scolii,unde pe langa elevi si cadrele didactice, participa si parintii a-

cestora, ca invitati.Iata numele celor ce vor forma noul detasament, in ordinea claselor:

1) Iaurum St. Patrita - clasa a VII -a

2) Purcarea Stelian - - ,, -

3) Radulescu Al. Victor - - ,, -

4) Dirmina P. Andrei - clasa a VI - a

5) Ionescu N. Ion - - ,, -

6) Ionescu Tud. Melania - - ,, -

7) Manea Stelica - - ,, -

8) Ciuca Marin Maria - clasa a V- a

9) Cotoc Petre - - ,, -

10) Marin And. Adriana - - ,, -

11) Mircescu Petre - - ,, -

1) Fond Scoala Peretu, Registru de Consilii profesorale de la Scoala elementara de 7 ani, nr. 1, din anii 1950 - 1953, f. 11.

12) Dulceanu Vasile - clasa a IV- a

13) Oprea Angela - - ,, -

14) Oprea Lucica - - ,, -

15) Trina Gh. Alexandra - - ,, -

Ca urmare a formarii noului detasament s-au pus bazele Unitatii de pionieri din Scoala Peretu si s-a trecut, in cel mai scurt timp, la alegerea organelor de conducere. Primul co-

mandant de unitate a fost ales pionierul,Geanaliu Fl. Dumitru. La detasamentul I a fost a-

les comandant, Cutulea Steliana, iar comandanti de grupe astfel: la grupa I, Georgescu Domnica si la grupa a II -a, Ghicolescu Cezar. Comandant la detasamentul al II - lea a fost ales, Serban I Domnica, iar pe grupe astfel: grupa I, Teodoru Gh. Ciprian si la grupa a II -a, Tica Ilie.

In toamna anului 1950,pentru o mai buna organizare a unitatii de pionieri, ce abia se formase, pentru pastrarea unor materiale, dar si a diferitelor documente legate de activita-tea acesteia,s-a infiintat ,,Camera Pionierului" intr-o sala de clasa,din incinta Scolii de 7 ani, nr. 1 (unde a stat pana in 1959, apoi a fost in sala mare,de festivitati, pana in 1968, cand s-a mutat in podul scolii, la intrare, intr-o camaruta,pana in 1990).

Treptat, in cursul anului scolar, 1950 - 1951, s-au format inca 4 detasamente, incat in luna mai 1951, existau 6 detasamente.

2) MOMENTUL PRIMIRII CRAVATEI DE PIONIER.

In conformitate cu statutul Organizatiei Pionierilor din anul 1949 ,,scolarii in varsta de 10 - 14 ani (clasele IV -VII), cu rezltate foarte bune la invatatura si disciplina" puteau sa

devina pionieri. Din aceasta cauza, in primii ani ai Organizatiei (1949 -1952), un detasa-ment era format din pionierii de la mai multe clase si de varste diferite. Un detasament, a-

vea de regula, 30 de pionieri. Pentru a se realiza in fapt aceasta hotarare,incepand cu anul scolar, 1955 -1956, s-a stabilit ca la clasa a V - a sa fie obligatoriu inscrisi 30 de elevi,in-diferent ce se intampla in clasele urmatoare cu acest efectiv.

De asemenea, din anul scolar, 1952 - 1953, Instructorul Organizatiei de pionieri pe scoala se va numi ,,Instructor Superior de unitate", iar conducatorii de detasamente se numesc ,,Instructori de detasamente" si sunt alesi din randul cadrelor didactice, fara a avea legatura directa cu clasa, ca invatator sau profesor. Tot acum unitatea are 7 detasa-mente, deoarece se infiinteaza primul detasament de pionieri la clasa a IV -a, de la Scoa-la primara nr. 2 (Scoala Veche), in octombrie 1952.

Dupa 1952 au fost primiti in randurile pionierilor si scolarii de la clasa a III-a, in var-

sta de 9 ani, cu rezultate bune si foare bune la invatatura si disciplina. In acest fel,la nive-

lul fiecarei clase se va forma un detasament de sine statator, apropiindu-se, treptat, de ci-

fra de 30 de pionieri pana la clasa a VII- a.

Din anul scolar 1970 - 1971, trecandu-se la generalizarea inscrierii copiilor de 6 ani in clasa I, s-au facut unele modificari si in Statutul Organizatiei de pionieri, adopat in luna octombrie 1971. Cea mai importanta a fost aceea ca pot ,,deveni pionieri,scolarii din cla-sele II - VII, in varsta de 7 - 14 ani, care sunt sarguinciosi la invatatura, respecta discipli- na scolara, au o comportare corecta in scoala, familie si societate si isi exprima dorinta de a deveni pionier". 1)

Inca din primii ani ai Organizatiei, scolarii care doreau sa devina pionieri trebuiau, in perioada premergatoare, sa invete Statutul, sa cunoasca drepturile si indatoririle. Treptat, aceasta actiune premergatoare se va intensifica,devenind tot mai complexa, indeosebi du-

Dr. Gheorghita Fleancu si colab., Continutul si metodica activitatii pionieresti, Ed.

did. si ped., Bucuresti, 1977, p. 338; Vezi si revista saptamanala a Consiliului National al

Organizatiei Pionierilor ,,Cutezatorii", din 13 mai 1971, nr. 19, Bucuresti, p. 4.

pa Plenara C.C. al P.C.R. din 1966, a adoptarii noului Statut al Organizatiei, din octom-brie 1971 si dupa infiintarea Organizatiei ,,Soimii Patriei", din decembrie 1976.

Dupa incheierea acestei activitati premergatoare, elevii cu rezultate foarte bune, intre anii 1950 -1952, fiind din clasele mai mari (IV - VII), ca sa fie primiti in randurile pioni-erilor trebuiau sa depuna o cerere scrisa, insotita de o scurta biografie, la invatatorul sau

dirigintelui clasei.Dupa analizarea acestor documente,de catre activul unitatii pionieresti,

se stabileau care scolari indeplinesc conditiile de intrare in randurile organizatiei si li se comunica data si locul cand se va desfasura festivitatea de primire a noilor membri.

Cu timpul, cand elevii vor deveni pionieri din clasa a III-a (dupa 1952) si mai ales din clasa a II-a (dupa 1971),primirea in organizatie se va face prinr-o cerere verbala, adresata comandantului de detasament de la clasa respectiva. Daca in acea clasa nu exista detasa-

ment, in special la clasa a III - a sau a II-a mai tarziu, scolarii se adresau pionierului co-mandant de unitate, care stabilea, impreuna cu activul organizatiei, in ce detasament se va

face primirea si data desfasurarii festivitatii respective.

Contactul permanent al unor detasamente cu scolarii claselor mici (I - II si III), dar si intre cadrele didactice, da posibilitatea pionierilor sa discute, in cunostinta de cauza, cere-

rea verbala pentru intrarea in Organizatie.Elevii din clasa mai mica (dupa 1971 -clasa a II -a) sunt primiti in randurile pionierilor de catre detasamentele claselor a III- a sau a

IV - a, in cadrul carora isi vor desfasura activitatea pana in momentul constituirii propriu-

lui detasament.

Comandamentul pionieresc al detasamentului care face pregatirea, impreuna cu co-mandantul Instructor si invatatorul clasei a II - a ii ajuta pe viitorii pionieri sa cunoasca ceremonialul de primire in organizatie, drepturile si indatoririle lor. Potrivit instructiuni-

lor Consiliului National al Organizatiei Pionierilor aceasta adunare are un caracter so-lemn si se deschide cu ceremonialul pionieresc specific. Primirea scolarilor in pionierie se poate face, fie in cadrul adunarii unitatii sau in cadrul adunarii detasamentului.

De regula, primirea noilor pionieri se face in cadrul adunarii detasamentului, cu ce-remonial, cand sunt aduse cele doua drapele: al patriei si al detasamentului, goarna si to-

ba. Apoi, comandantul Instructor, arata scopul acestei adunari, de primire a noilor mem-

bri si-i prezinta pe scolari: Urmeaza discutarea cererilor verbale ale fiecarui elev in cadrul

detasamentului, dupa care pionierii pun intrebari noilor candidati, fac aprecieri si reco-manda fiecaruia sa-si insuseasca bine Statutul organizatiei de pionieri si sa-l respecte. Se

trece apoi la votarea fiecarui candidat in mod deschis, aproband sau respingand primirea lui in randul pionierilor. Acest moment important este urmat de rostirea ,,Angajamentului

pionierului"de catre scolari, tinand mana pe drapelul organizatiei.Iata continutul acestuia:

,,Eu (numele si prenumele), intrand in randul Organizatiei pionierilor, ma angajez sa-mi iubesc patria, sa invat bine, sa fiu harnic si disciplinat, sa cinstesc cravata rosie cu tricolor". 1)

Despre momentul primirii cravatei de pionier ne povesteste invatatorul pensionar, Geanaliu Dumitru, care a fost primul comandant de unitate la scoala din Peretu.,,Era sfar-

tul iernii lui 1950, cand ni se comunica data si locul festivitatii primirii cravatei de pioni-eri, la cativa elevi din clasele IV-VII. In ziua anuntata, 5 martie 1950, in sala mare, fru- mos pavoazata, era adunati multi scolari, cadrele didactice si parinti.Emotia i-a cuprins pe toti, dar mai ales pe noi, cei care vom deveni primii pionieri. Dupa un scurt cuvant al Instructoarei Organizatiei, Ulmeanu Lucia, incep sa sune trompetele, sa bata tobele si sunt aduse cele doua drapele: al patriei si al detasamenului. In linistea ce s-a asternut, du-

1) Consiliul National al Organizatiei Pionierilor, ,,Ghidul Pionierului", editat de Intre-

prinderea poligrafica ,,Timpuri Noi", Bucuresti, 1985, p. 37.

pa acel moment de atentie, doamna Ulmeanu Lucia, inmaneaza prima cravata de pionier elevei, Georgescu Grigore Domnica, de la clasa a VI - a. A doua cravata am primit-o eu si apoi ceilalti, in total 15 scolari am devenit pionieri, formand primul detasament".

Fiecare elev primeste cu ambele maini cravata de la comandantul Instructor,pe care o

trece peste cap si este legata in jurul gatului, cu cele doua colturi mai lungi. Treptat, in a-

nii urmatori, ceremonialul primiri noilor pionieri in Organizatie capata tot mai mult un

aspect politic si acest moment este legat de activitatea P.C.R. si a conducatorului sau. Du-

pa 1976, pentru a se marca importanta deosebita a momentului, crearea cadrului sarbato-resc, la adunarea de primire a noilor membri erau invitati, pe langa parinti,cadre didactice

si grupele de la organizatia ,,Soimii patriei", cu educatoarele lor si chiar un fotograf, care

sa imortalizeze pe pelicula evenimentul respectiv.

Primirea in randurile pionierilor, prin caracerul sau solemn,prin cadrul festiv, deose-bit, in care se desfasura,trebuia sa lase o puternica impresie asupra copilului,acest impor-

tant eveniment din viata lui reprezentand un imbold pentru intrega activitate viitoare,pen-

tru atasamentul la politica P.C.R. si a conducatorilor sai.

Din 1980, la cea de a IV - a Conferinta Nationala a organizatiei pionierilor s-a hotarat

instituirea, pentru membrii acesteia din clasele V - VIII, a ,,Carnetului de evidentiere a activitatii pionieresti, precum si a ,,Raportului pionieresc". Tot acum, s-a stabilit ca pioni-

erii din clasa a V - a sa rosteasca ,,Legamantul pionierului" cu scopul de a stimula intere-sul acestora fata de indeplinirea exemplara a indatoririlor ce le revin, determinand si o prezenta activa a fiecarui pionier in activitatea unitatilor si detasamentelor, pentru inte-grarea lor in viata social - politica. 1) Dam mai jos Legamantul pionierului:

,,Voi invata si voi munci pentru a deveni fiu de nadejde al patriei mele - Republica So-

cialista Romania; voi fi credincios poporului si Partidului Comunist Roman; voi respecta

neabatut indatoririle pionieresti".

Rostirea legamantului se face cu mana pe drapelul patriei.

Deviza pionierului:

,, Pentru gloria poporului si inflorirea Romaniei socialiste, pentru cauza partidului -

inainte!"

Raspunsul la deviza:

,,Tot inainte!" 2)

Deviza pionierului se rosteste in adunarile pionieresti. Cand raspunde la deviza, pio-nierul executa salutul pionieresc. Pionierul saluta ori de cate ori intampina drapelul trico-lor al patriei, cand se canta ,,Imnul de Stat al Republicii Socialiste Romania", ,,Internatio-

nala", precum si cu ocazia ceremonialului pionieeresc.

Odata cu constituirea grupelor si a detasamentului clasei respective, vor fi alesi pioni-erii comandanti, tinandu-se cont de rezultatele la invatatura si disciplina. De retinut,ca in-

ca din primele luni de pionierat,inclusiv scolarii care nu devenisera membri ai Organiza-tiei, primeau diferite sarcini si roluri obstesti, cu caracter permanent sau temporar ca: in-

vatarea de cantece, participarea la diferite concursuri,la munca patriotica, la drumetii, ex- cursii, vizite la unitati productive,inclusiv la activitati ale comandamentului detasamentu-

lui sau ale unitatii. O grija deosebita se acorda pentru pregatirtea membrilor organizatiei

,,Soimii patriei" pentru intrarea lor in Organizatia pionierilor.

3) STRUCTURA ORGANIZATIEI PIONIERILOR DIN SCOALA PERETU

Potrivit Satutului organizatiei, pionierii isi desfasoara activitatea in cadrul unitatilor,

1) A IV - a Conferinta Nationala a Organizatiei Pionierilor din 5 - 7 mai 1980, Ed.

Poloitica, Bucuresti, 1981, p. 66 - 67.

2) Idem, p. 79 - 80.

constituite la nivelul scolilor, al detasamentelor,organizate la nivelul claselor si al grupe-lor, care fiinteaza in cadrul detasamentului.

a) GRUPA DE PIONIERI. - se constituia anual in toate detasamentele.Ea era alcatui-ta din 9 - 10 pionieri si avea in frunea sa un pionier comandant, ales la inceputul fiecarui an scolar. Criteriile de alcatuire a grupelor erau: rezultatele la invatatura (sa cuprinda pio-

nieri cu rezultate foarte bune si bune); dupa optiunile si dorintele pionierilor, dupa relati-va apropiere a domiciliului etc.

La scoala din Peretu, in anii scolari 1949 - 1950 si 1950 - 1951, grupele de pionieri au avut cate 7 membri, din clase diferite (IV - VII), iar unul dinre ei era comandant, apoi treptat, se va forma din pionierii aceleasi clase. Hotararea din 1956,care prevedea ca efec-

tivul clasei a V - a sa fie de minimum 30 de elevi, a dat posibilitatea ca grupa sa aiba 10 membri, conform Statutului, impreuna cu comandantul de grupa.

Pionierii, comandanti de grupe, faceau parte din comandamentul detasamentului si a-veau datoria de a initia masuri pentru pentru transpunerea in fape, la nivelul grupelor, a propunerilor din programul de activitate al detasamentului si raspundeau in fata coman-damentului, a adunarilor pionieresti, de activitatea grupelor pe care le conduceau.

b) DETASAMENTUL DE PIONIERI - era alcatuit, de regula, din pionierii aceleasi clase. Conform Statutului, detasamentul avea minimum 30 de pionieri, impartiti in 3 gru-

pe. La scoala din Peretu, in primii ani, detasamentul a avut doar 15 membri, din clase di-ferite, impartiti in 2 grupe. Cu timpul, marindu-se efectivele claselor, se formeaza cate 3 grupe, la fiecare detasament si cuprindea pionierii din aceeasi clasa. In anul scolar, 1949-

1950, la Peretu au fost doua detasamente, formate din pionierii claselor IV - VII, apoi in luna mai, 1951, erau 6 detasamente,iar in anii urmatori numarul lor a crescut permanent.

La inceputul fiecarui an scolar detasamentul isi alegea organele de conducere, ce formau comandamentul (activul pionieresc) si cuprindea: pionierul, comandant de detasa-

ment, cei 3 pionieri, comandanti de grupe si alti 1-3 pionieri. De asemenea, fiecare deta-

sament avea in fruntea sa un cadru didactic, numit, Instructor comandant, care organiza si

indruma activitatea acestuia. Activul pionieresc, sub indrumarea comandantului Instruc-tor, organiza intreaga activitate, pe baza unui program, alcatuit potrivit dorintelor si pro-punerilor pionierilor, la inceputul fiecarui trimestru. La activitatile organizate de detasa-ment puteau sa participe si scolarii din clasa respectiva, alaturi de pionieri.

Detasamentul organiza, de regula, cate o adunare pe trimestru pentru intocmirea pro-iectelor programelor de activitati, pentru pregatirea adunarilor de primire a noi membri,ca sa analizeze modul cum s-au indeplinit sarcinile pana la acea data, se discutau propuneri-le pentru acordarea distinctiilor pionieresti, se propuneau unii pionieri, care sa-i reprezin-te la diferite manifestatii ale organizatiei. In comandamentele deasamentelor claselor din ciclul primar trebuia sa se acorde o atentie deosebita, mai ales dupa 1976, discutarii pro-blemelor privind pregatirea si primirea copiilor prescolari in organizatia Soimii patriei si

apoi in Organizatia pionierilor.

Deci, sarcina fundamentala a comandamentului era de a organiza intreaga activitate a

detasamentului pe baza unui program trimestral alcatuit, potrivit obiectivelor comune ale

Organizatiei si scolii, dar si pe baza propunerilor pionierilor.

Participand in mod efectiv la programarea,organizarea si realizarea activitatilor, pio-

nierul, comandant de detasament conduce ,,Sfatul pionieresc" (comandamentul) al deta-samentului, raspunde de inreaga activitate a acestuia si il reprezinta in relatiile cu celelal-te detasamente sau cu comandantul de unitate. La randul lor,membrii Sfatului pionieresc aveau responsabiliati concrete in: domeniul activitatilor tehnico - stiintifice, de munca si invatatura,cultural - artistica, sportiv - turistica si de pregatire pentru apararea patriei, de

presa, ca prieeni al Crucii rosii etc.

Intreaga activitate a detasamentului si a comandamentului acestuia era sprijinita si in-

drumata de catre comandantul Instructor al detasamentului, de regula,un cadru didactic, dar si de un reprezentant al U. T.C.

Pentru a intelege mai bine care era situatia detasamentelor si a comandantilor Instruc-

tori de detasamente vom prezenta mai jos cateva exemple de la scoala noastra. Astfel, la

Scoala elementara de 7 ani, nr. 1, in septembrie 1953 erau urmatoarele detasamente si In-

structorii lor;

1) Cojoaca Maria - invatatoare la Scoala elementara de 4 ani, nr.2, Instructoare la deta-

samentul I - clasa a VII - a;

2) Chirita Constanta - idem, Instructoare la detasamentul al II -lea - clasa a VI - a B;

3) Dumbrava Maria - educatoare la Gradinita cu program normal, nr. 2, Instructoare la detasamentul al III - lea - clasa a VI - a A;

4) Ilie Maria - invatatoare la Scoala elementara de 4 ani,nr.2, Instructoare la detasamen-tul al IV - lea - clasa a V - a B;

5) Ianculescu Maria - educatoare la Gradinita cu cantina si program prelungit, Instruc-toare la detasamenul al V -lea, clasa a V- a A;

6) Lazar Maria - invatatoare la Scoala elementara de 7 ani,nr. 1, Instructoare la detasa-mentul al VI - lea, clasele IV - III.

La Scoala elementara de 4 ani,nr. 2 (cu clasele I - IV) erau urmatoarele detasamente

cu Instructorii lor;

1) Ulmeanu Lucia - educatoare la Gradinita cu cantina si program prelungit, Instructoa-re la detasamentul I -clasa a IV - a;

2) Vlad Ioana - invatatoare la Scoala elementara de 4 ani, nr. 2, Instructoare la detasa-mentul al II -lea - clasa a III -a.

Daca privim cu atentie la Instructorii de detasamente vom observa ca sunt din randul invatatorilor si a educatoarelor si nu al profesorilor. Aceste cadre sunt tinere, majoritaea membre ale U.T.M. (din 1965 U.T.C.), insa nu au legatura directa cu clasa pe care o con-duc ca Instructor, cu exceptia invatatoarei, Vlad Ioana, care raspunde de clasa a III - a B,

de la Scoala elementara de 4 ani, nr.2.. Astfel, la Scoala elementara de 7 ani, nr.1, din cei

6 Instructori, doar unul singur (invatatoarea, Lazar Maria) este de la aceeasi scoala, cei- lalti nu (trei sunt invatatori la Scoala elementara de 4 ani, nr.2 si doua educatoare de la gradinite diferite). De asemenea, sesizam faptul ca scolarii pot deveni pionieri din clasa a III - a, deci a scazut varsta de intrare in Organizatie, de la 10 ani la 9 ani.

An de an va creste numarul pionierilor, dar si al detasamenelor, incat in septembrie 1957 erau 8 detasamente la Scoala elementara de 7 ani, nr.1, cu urmatorii Instructori:

Tatarici Georgeta -invatatoare la Scoala elemenara de 7 ani, nr. 1.

Teodorescu Silvia - idem.

Naum Melania - idem.

4) Vaduva Eugenia - idem

5) Constantinescu Valentina - profesoara de matematica la Scoala elementara de 7 ani, nr. 1

6) Cristea Ioana - profesoara de biologie la aceeasi scoala

7) Folescu Maria - profesoara de educatie fizica la aceeasi scoala

8) Ulmeanu Lucia - secretara la aceeasi scoala.

Din tabelul de mai sus reiese ca Instructorii de detasamene sunt din randul invatatorilor si profesorilor, fara educatoare, dar apare si secretara scolii, ceea ce arata ca, in continua-re, acestia nu au legatura directa cu clasa respectiva,decat prin intermediul pionierilor.In-

structorii de detasamente fac aceasta munca in mod voluntar, fiind retribuiti doar pentru

norma lor didactica Analizand aceste deficiente, dar si altele din cadrul Organizatiei de pionieri, P.C.R. va lua o serie de masuri pentru intarirea acesteia si vor fi puse in practica, incepand cu 8 octombrie 1958. De la aceasta data, unitatile de pionieri vor fi luate sub pa-tronajul direct al organizatiilor U.T.M.(mai tarziu U.T C.).La Peretu, prin infiintarea Sco-lii profesionale de agricultura, cu durata de 3 ani, de la 1 septembrie 1958, s-a constituit la scurt timp organizatia U.T.M. in cadrul unitatii scolare, iar Tabacitu Ilie, elev in anul I, din satul nostru, a fost ales ca secretar. De asemenea, prin noile masuri, s-a hotarat ca In-

structorii de detasamente sa fie alesi numai dintre cadrele didactice, fara legatura cu cla-sa, dar sa fie sprijinite in activitatea lor de cate un elev de la Scoala profesionala, membru

U.T.M., la fiecare detasament. Tot acum, s-a stabilit ca Instructorii Superiori de unitate sa nu mai fie degrevati de ore, ci sa treaca la clasa si sa ramana cu o jumatate de norma pla-tita de la pionieri si nu ca simplu salariat, cum a fost pana acum.

Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie 1966 a adoptat programul ,,Cu privire la imbunata-tirea activitatii Organizatiei de Pionieri" si a hotarat ,,sa incredinteze misiunea sociala de mare raspundere a indrumarii si conducerii activitatii pionieresti numai cadrelor didacti-ce, invatatori si diriginti, care prin natura profesiunii lor cunosc stiinta educatiei copilu-lui, cunosc in profunzime universul lor spiritual". 1) Faptul ca din anul scolar, 1966-1967

invatatorul sau dirigintele clasei ,,indruma direct, in calitate de comandant Instructor de detasament, activitatea pioniereasca se creeaza posibilitatea cunoasterii amanuntite a spe-

cificului colectivului de copii, a dorintelor acestora, a aptitudinilor fiecaruia, ceea ce va facilita orientarea generala a activitatii detasamentului, evitarea paralelismului intre acti-

vitatea scolara si cea pioniereasca". 2)

De asemenea, in dubla calitate, cadrul didactic,,cunoaste bine nivelul instructiei scola- re la orice disciplina si poate, in felul acesta, sa faca din activitatea pioniereasca un mij-loc de suplimentare si consolidare acunosintelor scolare, dar si de cunoasere mai profun-da a politicii P.C.R. in perioada respectiva". 3)

Din 1969 - 1970 se trece la generalizarea invatamantului obligatoriu de 10 clase si in aceasta situatie, elevii de la clasele a IX-a si a X-a, nemaifiind pionieri, sunt primiti in or-

ganizatia U.T.C., care se infiinteaza la nivelul scolii si functioneaza, cu unele intreruperi, pana in ianuarie 1990. In aceasta perioada organizatia de pionieri va fi indrumata de or-ganizatia U.T.C. din ineriorul scolii. Incepand din anul 1970 - 1971 s-a generalizat in-scrierea copiilor de 6 ani (si nu de 7 ani, cum a fost pana acum) in clasa I. Ca urmare a acestor masuri luate de P.C.R., s-au facut unele modificari si in Statutul organizatiei de pionieri, din care cea mai importanta a fost ,,coborarea varstei de intrare in organizatia pionierilor de la 9 ani la 7 ani". 4). In noul Statut se precizeaza ca ,,pot deveni pionieri, elevii care au varsta intre 7 - 14 ani". 5) Prin aceste modificari, din 1971 -1972, elevii de la clasa a II-a si pana la clasa a VIII-a pot face parte din organizatia de pionieri, iar de la 14 ani in sus, adica din clasa a IX-a, pot intra in organizatia U.T.C. An de an a crescut

1) Stanciu Alexandru, op.cit., p. 120.

2) Prof. Adina Dragudanescu, Detasamentul - nucleul de baza al activitatii pionieresti"

in revista, ,,In ajutorul Instructorului de ponieri", nr. 10 (octombrie) 1966, Anul III, p. 12,

Bucuresti.

3)Stanciu Alexandru, op. cit., p. 120.

4)Statutul unitatilor si detasamentelor de pionieri din R.S.R., in revista saptamanala

,,Cutezatorii", editata de Consiliul National al Organizatiei Pionierilor, din 13 mai 1971,

Anul V, nr. 1, p. 2 - 3.

5) Ibidem.

numarul pionierilor incat in 1987 - 1988 erau 28 de detasamente in scoala noastra, cu un efectiv de 952 de membri.

Pe baza hotararii Plenarei C.C. al P.C.R., din iunie 1973, cu privire la dezvoltarea si perfectionarea invatamantului si a masurilor adoptate de Comitetul politic executiv al C.C. al P.C.R., din decembrie 1975, pentru cresterea nivelului de pregatire a elevilor si li-

chidarea repetentiei la ciclul primar, organizatia pionierilor va actiona sistematic pentru sprijinirea scolii an urmatoarele directii:

-cresterea responsabilitatii pionierior si scolarilor fata de invatamant;

- mobilizarea eforturilor pentru lichidarea repetentiei la ciclul primar;

- scolarizarea si mentinerea la cursuri a tuturor copiilor de varsta scolara;

- perfectonarea intregului proces instructiv - educativ.

In februarie 1977 a avut loc Plenara Consiliului National al Organizatiei Pionirilor care a trasat urmatoarele sarcini:

- consolidarea si imbogatirea cunostintelor dobandite de elev in procesul de invatamant;

- sporirea responsabilitatilor de aplicare in practica a cunostintelor dobandite;

-folosirea intensiva a metodelor active de asimilare a cunostintelor;

-stimularea permanenta a eforturilor copiilor si a dorintei lor de a obtine rezultate din ce in ce mai bune la invatatura si in activitatea practica etc.

P.C.R. considera organizatiile de pionieri si U.T.C. adevaratele sale pepiniere de cadre si de aceea cauta sa aiba un control permanent si puternic asupra copiilor, de la cea mai frageda varsta, pentru a-si implanta politica sa in acestia. Din aceste considerente, in de-

cembrie 1976, s-a infiintat organizatia ,,Soimii Patriei". In regulamentul sau se precizea-za ca este ,,o organizatie a copiilor prescolari si scolari, in varsta de la 4 la 7 ani din Re-publica Socialista Romania" 1) si cuprinde grupele mijlocii si mari de la gradinita si cla-

sa I de la scoala. Prin hotararea Plenarei C.C. al P.C.R., din 2-3 noiembrie 1976, organi-

zatiei pionierilor i-a revenit sarcina de a indruma activitatea organizatiei ,.Soimii Patriei".

La Peretu, organizatia ,,Soimii Patriei" a fost infiintata in anul scolar 1977 - 1978 si a cuprins clasele I si grupele mari de la gradinita, iar mai tarziu, grupele mijlocii. In anul

1981-1982 vor fi 243 de soimi la gradinita si 130 la clasa I,in total 373 de soimi. 2) Prin-

cipiul fundamental al activitatii acestei organizatii l-a constituit conducerea de catre par-

tid a tuturor copiilor din tara noastra. ,,Activitatea pe care o desfasura avea profunde sem-nificatii politico-educaive, contribuind prin metode si forme adecvate,la educarea comu-nista multilaterala, la formarea personalitatii copiilor prescolari si scolar, in varsta de 4-7 ani". 3) Din cele de mai sus rezulta ca toti copiii, de la cea mai mica varsta si pana la ter-minarea scolii, erau inregimentati in aceste organizatii, care se patronau una pe cealalta si contribuiau la infaptuirea politicii P.C.R.,din acea perioada.Aceasta politizare a elevilor a incetat,din ianuarie 1990,copiii devenind liberi si putand sa-si indrepte eforturile spre in-vatatura sau in alte activitati.

c) UNITATEA DE PIONIERI - se poate constitui in scolile in care exista cel putin doua detasamente, conform Statutului organizatiei. Ea cuprinde pe toti pionierii din scoa-

la respectiva. Asa cum am aratat, organizatia de pionieri s-a infiintat la scoala din Peretu

in prima jumatate a anului 1950, cu doua detasamente, fiecare cu cate 15 membri de la clase diferite (IV-VII). Detasamentul avea doua grupe, fiecare cu 7 pionieri, din care unul era comandant, fiind condus de un comandant de detasament, tot din randul elevilor si un

1) Dr. Gheorghita Fleancu si colab., Continutul si metodica activitatii pionieresti, Ed. did. si ped., Bucuresti, 1977, p. 18.

2) Fond Scoala Peretu, dos., nr. 720/1981 - 1982, f. 7.

3) Dr. Gheorghita Fleancu s colab., Continutul si metodica activitatip. 2o.

Instructor, cadru didactic, dar fara legatura cu acestia.

In anul scolar 1950 - 1951 au fost 6 detasamente, la clasele IV - VII, la care vor fi a-filiati si cativa pionieri, de la clasa a IV-a, de la Scoala elementara de 4 ani,nr. 2 (Scoala
Veche). Pionierii din aceasta perioada au varsta intre 10 si 14 ani si sunt de la clase dife-rite, fiind selectati dintre elevii cu note de 4 si 5 (mai tarziu de 9 si 10). Cu timpul, deta-

samentul va avea 30 de pionieri, impartiti in 3 grupe, iar notele vor fi de la 7 - 8 in sus si chiar de la 6, ca sa cuprinda intreaga clasa.

Incepand din anul scolar 1952 - 1953 vor deveni pionieri si elevii de la clasa a III-a,

fapt ce va duce la marirea numarului de membri la ambele scoli, iar unitatea are acum 7 detasamente, deoarece se infiinteaza primul detasament la Scoala elementara de 4 ani, nr. 2 (in octombrie 1952). Ca urmare a acestei situatii, Instructoarea Superioara, Buzdugan

(casatorita Cornea Ileana), care era si secretara scolii nr.1, este degrevata de ore si rama-ne numai Instructoare de unitate pana in 1957. In 1953 este infiintat al doilea detasament

la Scoala nr.2, motiv pentru care, din aprilie 1954 se vor forma doua unitati de pionieri: o

unitate de pionieri la Scoala nr.1, cu norma intreaga si cuprinde 6 detasamente si o alta u-

nitate la Scoala nr. 2, cu o jumatate de norma, (si cu norma intreaga la clasa) care va cu-prinde, treptat, si pionierii de la Scoala nr.3,Baracea,pana la desfiintarea sa, in anul 1976.

Prima Instructoare Superioara la unitatea de la Scoala nr. 2 a fost educatoarea, Amelia

Stefanescu, care avea grupa de prescolari in incinta acesteia, in clasa mica,dela mijloc.

La nivelul unitatii se forma un organ de conducere, ales in fiecare an, si cuprindea pe toti comandantii de detasamente,pe comandantul unitatii,1-2 loctiitori ai acestuia,in func-

tie de numarul pionierilor din unitatea respectiva si comandantul Instructor de unitate, care era cadru didactic si indeplinea, in aceasta calitate,si functia de director adjunct al scolii. Primul loctiitor al comandantului de unitate a aparut dupa 1954 ca urmare a cres-terii numarului de pionieri, iar al doilea loctiitor a aparut din anul scolar 1972-1973, ca urmare a generalizarii inscrierii elevilor in scoala de la varsta de 6 ani si a coborarii var-stei de intrare in pionierie de la 9 la 7 an (de la clasa a III - a la clasa a II - a). Aceasta situatie s-a pastrat pana la evenimentele din decembrie 1989, cand organizatia s-a des-fiintat.Acest organ de conducere s-a numit, la inceput, ,,sfatul pionieresc", iar dupa 1966 ,,comandamentul unitatii".

Membrii comandamenului erau alesi la inceputul fiecarui an scolar, din randul elevilor

cu rezultate bune si foarte bune la invatatura si in acivitatea pioniereasca, exemple de

comportare in scoala, familie si societate, cu spirit de initiativa si aptitudini organizatori-ce, care se bucura de stima si aprecierea celorlalti pionieri. Numarul membrilor varia in functie de numarul total al pionierilor si al detasamenelor din perioada respectiva, fiind

intotdeauna un numar fara sot, cuprins intre 13 si 21sau chiar mai multi. De exemplu, la Scoala nr. 1 din Peretu, comandamentul era format din 20 -22 comandanti de detasamen-te, comandantul de unitate, 2 loctiitori si inca 2 pionieri, ajungand la 25 - 27 de membri,

in timp ce la Scoala nr. 2, comandamentul era format din 5 comandanti de detasamente,

comandantul de unitate si inca un pionier, in total 7 membri.

Intre anii 1950 - 1970, la Scoala nr. 1 era un comandant de unitate si un loctiitor, iar numarul de detasamente a crescut de la 6 in 1951, la 20 in 1971. Dupa 1972 era un co-mandant si 2 loctiitori, unul se ocupa de activitatea pionierilor de la ciclul primar, celalalt de la ciclul gimnazial, deoarece in 1987 erau 28 de detasamente. De regula, comandantul de unitate, era ales pe o perioada de doi ani, pentru a avea o anumita continuitate in acti-

vitatea sa, dar au fost si cazuri cand au activat doar un an, din diverse motive: fie ca depa-sea varsta, fie ca fusese promovat din functia de loctiitor etc., de exemplu, Geanaliu Du-mitru, intre anii 1950 - 1951, dar si cand au activat cate 3 ani, Ulmeanu Coriolan, intre 1961 - 1964 sau Iaurum Georgica, 1982 - 1985.

Comandamentul unitatii era un organ colectiv de conducere, care coordona intreaga activitate de educatie politica a pionierilor. De asemenea, activitatile desfasurate de deta-

samente erau permanent dirijate, in conformitate cu obiectivele organizatiei si tinand cont de conditiile specifice din scoala respectiva. Comandamentul unitatii isi desfasura activi-tatea pe baza unui plan de munca trimestrial, ca si la nivelul detasamenelor,iar intalnirile

aveau loc lunar. In cadrul acestor intalniri aveau loc dezbateri privind: alcatuirea progra-melor de activitate ale unitatii, modalitatile de realizare a adunarilor trimestriale, stabili-rea unor masuri concrete in vederea transpunerii in fapte a sarcinilor stabilite in cadrul u-nitatii, adoptarea unor hotarari cu privire la primirea in organizatie, la rostirea si semna-rea Legamantului pionierului, aparut in anul 1969, la iesirea din pionierat, analiza modu-lui in care se realiza propaganda audio - vizuala pionierasca, masurile concrete pentru buna ei organizare. Comandamentul facea propuneri de evidentiere a pionierilor fruntasi, in vedera acordarii unor distinctii sau aplicarea unor sanctiuni, analiza periodic activitatea unor detasamente si a comandantilor acestora, a modului cum activau membrii comanda-mentului unitatii, cum isi indeplineau sarcinile incredintate, cum promovau si dezvoltau autoconducerea pioniereasca etc.

Din 8 octombrie 1958, asa cum am aratat mai sus, activitatea pioniereasca a trecut sub patronajul organizatiei U.T. M.(devenita U.T.C. din 1965),la nivelul intregii tari.La scoa-

la din Peretu, unitatea de pionieri a trecut sub indrumarea organizatiei U.T.M., infiintata

in cadrul institutiei noastre,in toamna anului 1958, ca urmare a existentei Scolii profesio-

nale agricole de 3 ani. In urma Plenarei C.C. al P.C.R., din aprilie 1966, Instructorii Su-

periori de unitate se vor numi Comandanti Instructori de unitate,iar Sfatul pionieresc se va numi Consiliul de Conducere al unitatii de pionieri (Comandamentul unitatii).

Referitor la functia de Instructor de unitate de la scolile din Peretu, vom face unele precizari si anume: primul cadru didactic, asa cum am mai spus, care a detinut aceasta functie, la Scoala nr. 1, a fost educatoarea de la gradinita cu cantina, Ulmeanu Lucia, nu-mita ,,Instructor cu pionierii" , intre ianuarie 1950 - septembrie 1951, fara sa fie de-grevata de ore. Intre 1951 - 1953 a fost Instructoare cu pionierii secretara scolii, Buzdu-gan (casatorita Cornea) Ileana, cu o jumatate de norma platita de la pionieri, ca din 1953 si pana in 1957 sa fie numita Instructoare Superioara cu norma intreaga, fara sa mai fie secretara scolii, iar numarul detasamentelor ajunsese la 7 si era in crestere. La Scoala nr. 2, din aprilie 1954, fiind 2 detasamenta s-a infiintat unitatea de pionieri de sine statatoare, fiind condusa de educatoarea de la Gradinita cu program normal, nr. 2, Amelia Stefanes-cu, care avea o jumatate de norma de la pionieri si raspundea si de pionierii de la Scoala nr. 3 Baracea. Aceasta forma de organizare se mentine pana la 8 octombrie 1958, cand in urma unor instructiuni noi, Instructorii Superiori sunt numai din randul cadrelor didacti-ce, fara sa mai fie degrevati de ore. Ei sunt platiti pentru activitatea pioniereasca cu o in-demnizatie, care este proportionala cu numarul pionierilor din unitatea pe care o conduc si o primesc o data pe an, ca prima.

Plenara C.C al P.C.R.,din aprilie 1966, a marcat un moment de cotitura pentru organi-zatia pionierilor, care trece de la faza de acumulare a experientei la cea de organizare. Cu acest prilej s-a analizat profund activitatea pioniereasca, scotandu-se in evidenta lucrurile bune, dar si neajunsurile si s-au trasat o serie de sarcini pentru perioada urmatoare, din care amintim:

- Organizatia pionierilor trece sub conducerea si indrumarea nemijlocita a P.C.R.;

- Infiintarea unor organe proprii de conducere ale organizatiei pionierilor, de la nivelul

scolilor pana la nivelul intregii tari. Astfel, din septembrie 1966, au aparut Consiliile or-ganizatiilor pionieresti din scoli, comune, orase, raioane, regiuni (mai tarziu, judete) si pe

plan national, Consiliul National al Organizatiei Pionierilor (C.N.O.P.).

- Schimbarea unor denumiri,mai ales pentru functiile detinute de cadrele didactice,e-xemplu: Instructorul superior devine Comandant Instructor de unitate, iar Instructorul de

detasament se va numi Comandant de detasament.

- Numai invatatorii si dirigintii pot fi numiti comandanti de detasamente, deoarece au le-

gatura cu clasa si cunosc elevii.

- Se vor infiinta cat mai multe cercuri, la nivelul scolii, cu caracter stiintific, tehnic, artis-tic, sportiv etc., care sa cuprinda un numar cat mai mare de elevi si pionieri, tinand cont de aptitudinile lor, de varsta, dar si de dotarea materiala a unitatii respective si a cadrelor

existente.

- S-a hotarat,ca din 4 in 4 ani,sa aiba loc Conferinta Nationala a Organizatiei pionierilor,

care sa analizeze rezultatele obtinute in acea perioada si sa stabileasca masurile concrete

pentru etapa urmatoare, Prima Conferinta Nationala a avut loc in anul 1967.

Ca urmare a celei de-a II - a Conferinte Nationale s-a adoptat,in octombrie 1971, ,,Sta-

tutul unitatilor si detasamenelor de pionieri din R.S.R.", cat si organizarea unor ,,Foru-muri" pionieresti anuale, la nivel judetean si pe tara (incepand din 1972 pana in 1989),

care sa reglementeze continuu activitatea organizatiei de pionieri.S-au introdus diferite insemne si distinctii acordate pionierilor fruntasi, in diferite domenii de activitate sau concursuri, cat si cadrelor didactice, cu functii in organizatia de pionieri.

d) CONSILIUL ORGANIZATIEI PIONIERILOR PE SCOALA.

Conform Statutului organizatiei ,,Consiliul" de la nivel national, judetean,orasenesc si comunal este organul de conducere cel mai important al activitatii pionierilor ,,si urma-reste cu precadere indrumarea metodico - stiintifica a muncii pionierlor, cat impletirea

acesteia cu munca instructiv-educativa, ce se realizeaza in procesul de invatamant".1)A-

ceste consilii s-au infiintat, la nivelul intregii tari, in lunile septembrie - octombrie 1966,

ca urmare a hotararii Plenarei C.C. al P.C.R., din aprilie 1966.

1) Constanta Stoica, Consiliul organizatiei pionierilor din scoala,in revista ,,In ajutorul

Instructorului de pionieri", nr. 10 (octombrie),1966, p. 20.

Consiliul organizatiei pionierilor pe scoala, ca organ de conducere si indrumare, apro-ba programul de activitate al unitatii de pionieri,pe care-l pune de acord cu conducerea scolii. Acordul conducerii scolii la progresul unitatii asigura legatura unitatii de pionieri cu scoala, evitandu-se desfasurarea unor actiuni paralele, suprapuneri sau neglijarea unor sarcini, de ambele parti. De asemenea, consiliul urmarea indeplinirea programului de par-ticipare activa a membrilor sai la activitatile desfasurate,numea cadrele ce munceau cu pionierii, cat si la aplicarea instructiunior metodice ale organelor superioare. ,,Faptul ca in organizarea si desfasurarea activitatilor pionieresti se cerea acordul scolii,nu presupne co organizatia pionierilor este subordonata acesteia,ci ca intre ele trebuie sa existe perma- nent o stransa colaborare, o consultare in problemele care privesc munca educativa, acti-vitatea cadrelor didactice din acest domeniu". 1)

La Peretu, Consiliul organizatiei isi desfasoara activitatea in cele trei scoli, in mod se-parat si cuprinde, de regula, toti comandantii de detasamente, alte cadre didactice, care au legatura cu munca educativa a pionierilor, reprezentantul U.T.C., parinti ai elevilor, aces-tia fiind adulti. Consiliul era sub directa conducere a organizatiei P.C.R. de la nivelul co-munei. Conducatorul consiliului se numea presedinte si era de fapt comandantul Instruc-

tor al unitatii de pionieri de la scoala respectiva si anume: la Scoala nr. 1 era profesoara de lb romana, Cotoc Elena, iar la Scoala nr. 2 (Veche) era invatatoarea, Badescu Petra.

Din 1976, in urma celei de-a III - a Conferinte Nationale a Organizatiei Pionierilor, s- a hotarat ca din acesta sa faca parte si copii, alaturi de adulti, cu drepturi si indatoriri ega-

Idem. p. 21

le, fiind organizatia lor,pentru promovarea democratiei si autoconducerii pionieresti.

In septembrie 1976, Scoala nr. 2 s-a unit cu Scoala nr. 1, formand o singura institutie

scolara, iar Scoala nr. 3, Baracea, avand un numar mic de elevi, pionierii sai trec la uni-tatea de la Scoala nr.1. De asemenea, in decembrie 1976, se infiinteaza organizatia ,,Soi-mii Patriei" la nivel de tara, iar la gradinita din Peretu va lua fiinta in anul 1977. In aceste

conditii, in satul nostru, se pun bazele unui singur consiliu, numit Consiliul Comunal al Organizatiei Pionierilor, in 1977, care cuprindea: pionierul comandant de unitate, pionie-rii - loctiitori, o parte din pionierii comandanti de detasamente, alti pionieri, comandanul Instructorul de unitate, comandantii Instructori de detasamente, reprezententul U.T.C., presedintele organizatiei ,,Soimii Patriei,parinti ai elevilor. Aceste consilii se aleg,la toate

nivelele, la 4 ani, de regula, adultii la 4 ani si elevii anual, iar comandanul Instructor de unitate este si presedintele acestora. La Peretu, acest consiliu a fost format din 25 de membri, din care 14 adulti si 11 pionieri. Dam mai jos numele pionierilor care au facut parte din Consiliul Comunal al Organizatiei Pionierilor si Soimilor Patriei din Peretu, in anul scolar 1987 - 1988.

Morea Cristian - clasa a IV - a C.

Iaurum I. Adrian Nelu - - ,, - V - a A.

Badescu Daniel - - ,, - V - a B.

Sluga Ionela - - ,, - VI - a A.

Petrus Florica - - ,, - VI - a B.

6) Plopeanu Alina - - ,, - VII - a A

7) Ivascu Camelia - - ,, - VII - a B.

Dimancea Mihai - - ,, - VII - a C.

Mot Adriana - - ,, - VII - a D.

10) Ionescu Gabriel - - ,, - VII - a B

11) Caragea Cornelia - - ,, - VIII - a A.

Din acesti pionieri se aleg 6 loctiitori si presedintele Consiliului Comunal al Organiza- tiei Pionierilor si Soimilor Patriei (presedintele sau comandanul unitatii a fost Camelia Ivascu - clasa a VII - a B), 2 fac parte din Comisia Comunala a organizatiei pionierilor si anume:

1) Petrus Florica - clasa a VI - a B.

2) Ionescu Gabriel - - ,, - VII - a B.

Alti 2 pionieri sunt membri ai Comisiei de cenzori:

1) Olteanu Paulica - clasa a VI - a C.

2) Cutulea Nuti - - ,, - VII - a A.

Pentru o mai buna coordonare a activitatii acestui consiliu, din randul adultilor se ale-ge un Birou al Consiliului Comunal al Organizatiei Pionierilor (C.C.O.P.) din Peretu, compus din 5 membri (3 invatatori, un maistru si o educatoare) avand urmatoarele func-tii:

Presedintele Biroului si al Consiliului Comunal - invatatoarea, Dimancea Didina, comandantul Instructor al unitatii de pionieri;

Vicepresedinte (care era si presedintele organizatiei ,,SoimiinPatriei) era educa-toarea, Dide Stefana.

Vicepresedinte (care era si secretarul organizatiei U.T.C. din scoala) maistrul, Dide

Dumitru.

Membrii erau: invatatoarele, Patrascu Elena si Dirmina Stefana, comandanti In- structori de detasamente.   

Aceasta forma de organizare s-a mentinut pana la evenimentele din decembrie 1989,

dupa care s-a desfiintat.

4) ACTIVITATEA PONIEREASCA DIN SCOALA SI IN AFARA EI.

I) LOCUL SI ROLUL ADUNARILOR IN ACTIVITATEA PIONIEREASCA.

Potrivit Statutului organizatiei, pionierii isi desfasurau activitatea in cadrul unitatilor, constituite la nivelul scolilor, al detasamentelor,organizate la nivelul claselor si al gru-pelor, care fiinteaza in cadrul detasamenelor. Adunarile pionieresti, in ansamblul acti-

vitatii detasamentelor si unitatii, detin un rol important, fiind menite a crea cadrul orga-

nizatoric necesar desfasurarii vietii interne de organizatie. In aceste adunari se stabilesc si se adopta programele de activitati: se dezbat si se analizeaza aspecte importante din viata grupelor, detasamentelor si unitatii, facandu-se aprecieri si acordandu-se distinc-tii; se aleg comandamentelel, delegatiile la forumuri si conferinte, se sarbatoresc eveni-

mente importante din viata patriei, partidului si poporului, din istoria organizatiei pioni-erilor.

In aceste adunari se stabilesc responsabilitati si termene, se transmit indicatiile orga-nelor ierarhic superioare, se propun si se aproba initiative menite sa duca la imbunatati-rea si perfectionarea vietii de organizatie. Adunarile pionieresti se desfasoara in stransa

legatura cu alte actiuni si initiative la nivelul grupelor, detasamentelor si unitatii, care le preced sau le urmeaza.

II) TIPURILE ADUNARILOR PIONIERESTI pot fi grupate dupa doua criterii:

a)In functie de structura organizatorica: adunari de detasament, de unitate, ale reprezen-tantilor comandamentelor unitatilor de pionieri de pe raza comunei etc.

b)In functie de continut: adunari de alegeri, de analiza si dezbatere a activitatii, dedica-te unor probleme importante din viata colectivului pionieresc, adunari festive, organiza-te cu prilejul unor evenimente etc.Precizam ca, indiferent de tipul in care se incadreaza, adunarile rezolva, de obicei, mai multe probleme din activitatea pionierilor. De pilda, in adunarile de alegeri se adopta si programe de activitati, in cele cu caracter festiv se pot

dezbate teme actuale ale detasamentului si unitatii etc.

Prezentam, in continuare, principalele tipuri de adunari

a) Din prima categorie, adunarile de detasament, reprezinta cadrul organizatoric de dez-batere a problemelor de baza ale vietii pionieresti, la care participa toti membri, care re-zolva toate problemele abordate, luand hotarari valabile pentru intregul detasament. La a-cest nivel, de regula, se organizeaza o adunare pe luna, care se desfasoara cu ceremonial.

Aceasta, imprima o anumita solemnitate adunarii, ii influenteaza puternic pe copii. In

cadrul acestei activitati se adopta programul, se fac primiri de noi membri se organizeaza actiuni pionieresti, se initiaza dezbateri pe diferite probleme. Se precizeaza ca adunarea trebuie sa-si mentina specificul si sa nu se confunde cu orice alta actiune pioniereasca.

Adunarea pe unitate se desfasoara la nivelul unitatii, cu ceremonial si are loc, de obi-cei, trimestrial, unde se dezbat activitatile acesteia.

b)) Din a doua categorie sunt mai multe tipuri de adunari, pe care le prezentam in con-tinuare:

-Adunarile de alegeri, se desfasoara cu ceremonial, in primul trimestru al fiecarui an scolar si au drept scop trecerea in revista a activitatii desfasurate in anul scolar prece -dent si alegerea pionierilor comandanti de grupe, a comandantului detasamentului si a celui de unitate. Adunarile de alegeri sunt precedate de o perioada pregatitoare, astfel

incat alegerea organelor de conducere sa nu fie un act formal, ci o dezbatere activa cu

privire la munca desfasurata si mai ales, la programul de activitate pentru anul in curs.

De asemenea, se proceda, cu deosebire la clasa a II - a, la o actiune de orientare

asupra elevilor ce urmeaza a deveni pionieri, se pregatesc programele artistice, care se vor sustine la finalul adunarii de alegeri.

Desfasurarea alegerilor propriu -zise cuprinde: ceremonialul respectiv,prezentarea activitatii realizata in anul trecut,apreciera ei, eliberarea din functie a pionierilor care faceau parte din activ, reamintirea calitatilor pe care cei alesi trebuie sa le posede, for-

mularea si discutarea noilor propuneri pentru comandament, votarea, feliciarea pionie-rilor alesi si supunerea spre aprobare a programului de activitate pe trimestrul respectiv.

Comandanul Instructor de detasament trebuia sa duca o munca intensa pentru consti-

entizarea semnificatiei votului de catre fiecare pionier,intrucat actul votarii implica o a-numita responsabilitate, deoarece prin vot investeste cu puterea conducerii pe anumiti reprezentanti ai pionierilor si semnifica o recunoastere,o apreciere pozitiva a calitatii celor alesi.

- Adunarile de primire marcau terminarea perioadei de pregatire a scolarilor in vederea intrarii in organizatia pionierilor. Ele aveau loc la nivelul de deasamentului sau unitatii, in fata drapelului patriei si al organizatiei pionierilor si se desfasoara cu ceremonial.

- Adunarile de iesire din organizatia pionierilor se organizau la sfarsitul perioadei de pionierie,in preajma sarbatoririi zilei pionierilor, cand avea loc o trecere in revista a ac-tivitatii desfasurate in anii de pionierat. Iesirea di pionierat se facea in perspectiva pri-mirii acestora in randurile U.T.C. -ului., dupa implinirea varstei de 14 ani. Cu prilejul adunarilor de iesire din organizatie se predau insemnele pionieresti de detasamentul clasei a VIII - a catre detasamentul nou constituit din elevii clasei a II - a (mai ales du-pa 1972), realizandu-se o legatura de permanenta inre generatiile crescute si educate de organizatia pionierilor.

- Adunarile festive ocupau un loc bine determinat in ansamblul activitatii pionieresti

si se organizau cu prilejul sarbatoririi unor momente imporante din istoria patriei, a par-tidului,a organizatiei pionierilor sau U.T.C. -ului.

Mai erau si adunarile de adoptare a programelor de acivitate sau de dezbatere si a-naliza a activitatii etc., care prin ceremonialul ce le insotea, prin unele materiale de propaganda audio - vizuala (albume, fotomontaje, editii speciale ale gazetei ,,Semafor",

contribuiau la insusirea de catre pionieri a politicii P.C.R., la politizarea lor din frageda copilarie.

III)            CERCURILE SI ALTE ACTIVITATI PIONIERESTI DESFASURATE IN

AFARA SCOLII DIN PERETU INTRE ANII 1950 - 1989.

Asa cum am aratat, activitatile pionieresti se desfasurau in scoala pe baza unui pro-gram trimestrial, care cuprindea sarbatorirea unor evenimene din istoria patriei, a P.C.R. sau a organizatiei pionierilor. Se faceau serbari cu ocazia primirii de noi pionieri sau la sfarsitul anului scolar, dar si activitati sportive la nivelul detasamenului sau al unitatii. De

asemenea, pionierii erau antrenati in diverse actiuni si aplicatii cu caracter educativ ca: practica pe lotul scolar, strangerea spicelor de grau, a plantelor medicinale, colectarea de fier vechi, a deseurilor textile, a hartiei si sticlei. Dupa Plenara C.C. al P.C.R., din aprilie 1966, activitatile pionieresti se diversifica tot mai mult prin aparitia cercurilor pe obiec-te, a unor programe economice riguros stabilite pentru fiecare unitate de pionieri, alaturi de activitatile practice si cultural-artistice. Acestea vor lua o amploare deosebita datorita

politizarii lor pentru preamarirea P.C.R. - ului si a conducatorilor, mai ales dupa 1976, cand apar: festivalul cultural - artistic ,,Cantarea Romaniei" si festivalul sportiv ,,Dacia-da", in care, obligatoriu trebuiau sa participe toate unitatile pionieresti cu diverse progra-me artistice sau sportive.

In cadrul planului economic, care era tot obligatoriu, dar si o povara pentru fiecare u-

nitate de pionieri, se stabileau sarcini precise, ce trebuiau indeplinite la termene fixe si cu sume deja planificate de Consiliul judetean al pionierilor. Astfel, pionierii erau nevoiti sa stranga un anumi numar de sticle si borcane, sa colecteze o anumita cantitate de fier ve-chi, de hartie,de plante medicinale(banii adunati intrau in contul organizatiei pionierilor), sa participe la muncile agricole in cadrul unitatilor economice de pe raza localitatii. De exemplu, in comuna noastra, pionierii participau la:recoltarea legumelor (rosii, ardei etc), la recoltarea sau depanusarea porumbului in cadrul C.A.P. - ului; la recoltarea bumbacu-lui si a sfeclei de zahar de la I.A.S. sau a plantelor medicinale de la ferma ,,Pajiste".

Aceasta practica de doua saptamani, dura, de cele mai multe ori, aproape o luna si jumatate (15 septembrie - 1 noiembrie), in fiecare an scolar. Banii stransi in urma acestor activitati intrau in fondul scolii, din care cumparau: covoare,perdele, unelte agricole sau alte lucruri necesare unitatii scolare.

Din anul scolar 1966 - 1967, pionierii sunt antrenati in diferite cercuri pe obiece sau cu caracter aplicativ, stiintific sau de creatie. La clasele a II -a - a IV -a sau infiintat cercu-rile:,,Micii Povestitori", ,,Maini Indemnatice", ,,Cusaturi Nationale" etc.,iar la clasele V-VIII au existat cercurile: de istorie ,,Columna", ,,Micii Naturalisti", ,,Micii Geografi", ,,Creatie si culegere de folclor" sau cercurile aplicative de ,,Cartinguri", ,,Aeromodele" etc. Treptat numarul cercurilor a crescut, ajungand la 33, in anul scolar 1988 - 1989, cu-

prinzand majoritatea pionierilor in randurile lor.

Dam mai jos numele cercurilor si conducatorii acestora:

Nr. Profilul Cercului Numele si prenumele Specialitatea crt. conducatorului

Tehnico-aplicative

1) Legumicultura Olaru Maria prof. de agricultura.

2) Sericicultura Patrana Emanuela prof. de biologie.

3) Micul fotograf Gheorghe Victor prof. de fizica.

4) Cusaturi populare Traistaru Georgica invatatoare

B) Stiintifice

1) Lb. franceza Nicolaescu Ion prof. de franceza.

2) Istorie - Columna Vinatoru Marian prof. de istorie.

3) Biologie Tudor Marin prof. de biologie.

4) Chimie Caragea Alexandra prof. de chimie.

5) Matematica - cls. a IV - a Trasa Georgica invatatoare

6) Matematica - cls. a V - a Soreata Ion prof. de matematica.

7) - ,, - a VI -a Serban Constantin Idem.

8) - ,, - a VII - a Soreata Severica Idem.

9) - ,, - a VIII -a Gheorghe Florica Idem

10) Limba romana -cls. a IV - a Dinu Maria invatatoare.

C) Cultural - artistice

1) Grup vocal Buica Valeria invatatoare

2) Creatie Tudor Domnica prof. de lb. romana.

3) Cor Ghizdavescu Alex. Prof. de muzica.

4) Brigada artistica - cls. I - IV Stanciu Alexandru invatator.

5) Brigada artistica - cls. V - VIII Tudor Domnica prof. de lb. romana

6) Montaj literar - muzical Curea Maria prof. de lb romana.

7) Teatru Vlad Silvia Idem.

8) Formatie de instrumente populare Ghizdavescu Alex. prof. de muzica.

D) Sportiv - Turistic si P.A.P.

1) Sanitarii priceputi Nicolescu Stefania prof. de biologie.

2)) Patrule de circulatie    Gheorghe Victor prof de fizica.

3) Atletism Milea Fane prof de ed. fizica.

4) Fotbal Idem. Idem.

E) Alte cercuri

1) Prietenii juristilor Cotoc Elena prof.de lb. romana.

2) Prietenii adevarului stiintific Dimancea Silvia prof. de fizica-chimie

3) Brigada stiintifica Vinatoru Mariana prof. de istorie.

4) Clubul curiosilor Dimancea Maria invatatoare

5) Cerc de dezbateri politico-ideologice Gheorghe Florian prof. de istorie

6) Cerc de dezbateri politico-ideologice Dimancea Didina invatatoare.Cdt.Instr.

de unitate de pionieri

7) U. N. I. C. E . F. Gaman Margareta prof. de lb engleza.

Pionierii care se evidentiau in cadrul acestor activitati erau rasplatiti cu diferite: insigne,

diplome, citati in cadrul adunarilor de unitate sau fotografiile lor erau afisate la Panoul de

onoare al unitatii. La fel si comandantii de detasamente, de unitate si chiar cadrele didac-tice, cate una sau doua, pe trimestru, erau premiate cu: diplome,insigne sau cu sume mici de bani.

5) DINAMICA ORGANIZATIEI DE PIONIERI DE LA SCOALA PERETU

INTRE ANII 1950 - 1989

In primul an de existenta,unitatea de pionieri de la Scoala nr. 1 a avut 2 detasamente,

cuprinzand 30 de pionieri, iar la sfarsitul anului 1951 erau 6 detasamente cu peste 100 de pionieri. Din anul scolar 1952-1953, fiind primiti in oganizatie si scolarii de la clasa a III - a, numarul pionierilor a crescut la 180 in cele 6 detasamente existente, iar in octombrie

1958 erau 240 de membri de la clasele III - VII, in cele 8 detasamente. In 1966 erau 18 detasamente, cu un efectiv de 394, ca in 1969 sa existe 20 de detasamente ce cuprindeau

594 de pionieri. Incepand din anul scolar 1970 - 1971 s-a generalizat inscrierea copiilor de 6 ani in clasa I, fapt ce a facut ca din 1971 - 1972 sa fie primiti in randul pionierilor,

elevi intre 7 si 14 ani, adica de la clasa a II - a pana la clasa a VIII - a. In acest fel va creste numarul pionierilor de 503 in 1972, la 780 in anul 1978 si la 840 de pionieri, orga-

nizati in 28 de detasamente in anul scolar 1987 -1988. Mentionam ca la aceste cifre tre-buie sa adaugam inca 60 - 70 de pionieri, care provin de la unitatile Scolilor nr. 2 si nr.3,

intre anii 1953 - 1976. Dupa acest an, pionierii de la cele trei scoli se unesc intr-o singura

unitate, ce se va mentine pana in 1989 cand se va desfiinta.

6) SIMBOLURILE, UNIFORMA SI INSEMNELE PIONIERESTI.

DISTINCTIILE PIONIERESTI SI MODUL LOR DE ACORDARE.

Existenta simbolurilor, a uniformei si insemnelor pionieresti, a distinctiilor aveau ros-tul de a crea un plus de atractivitate, dar si un cadru adecvat de masurare a valorilor, a muncii efectuate in cadrul organizatiei si in afara ei, atat de pionieri, individual sau in grupe, detasamente, unitate, cat si a cadrelor didactice pe linie pioniereasca.

a)     Simbolurile. Fiecare unitate de pionieri avea cate doua drapele, doua -trei tobe si

tot atatea goarne, in functie de numarul membrilor. Drapelul unitatii avea culoarea rosie, cu franjuri galbeni pe margini. Pe una din fete era inscrisa deviza pionierului ,,Tot inain-te", iar cealalta avea inscriptia ,,Organizatia Pionierilor din Republica Socialista Romani-a". Al doilea drapel era al patriei, care se ridica pe un catarg cu prilejul adunarilor de uni-tate, al sarbatoririi unor evenimente importante din istoria poporului roman. Cele doua drapele erau aduse de stegarii unitatii, in sunetul trompetelor si ritmul tobelor, cand se desfasurau cele mai imporante activitati pionieresti ca: adunari festive, adunari de unitate,

marsuri, parazi, actiuni de depunere a unor coroane la monumentele eroilor etc.

Fiecare detasament de pionieri avea doua drapele: al patriei si al detasamentului, goar-na si toba. Drapelul detasamentului avea culoarea rosie, fara franjuri si pe una din fete era imprimata emblema organizatiei, iar pe cealalta deviza ,,Tot inainte". Toate actiunile de-tasamentului, care se desfasurau cu ceremonial: adunari de detasament, adunari festive, primirea de noi membri,inmanarea distinctiilor, se faceau in prezenta celor doua drapele, ale tobosarului si ale trompetistului. La deschiderea si inchiderea adunarilor cu ceremoni-al ale detasamentului,toti membri intonau cantece pionieresti sau patriotice.

b) Uniforma, potrivit Statutului organizatiei pionierilor era obligatorie pentru toti mem-

bri si se deosebesc in functie de sex, varsta si anotimp. Astfel, pentru fete, uniforma se compunea din: fusta plisata bleumarin, centura cu pafta, pe era aplicata insigna orga-

nizatiei, bluza alba cu epoleti, basc bleumarin, pentru cele din ciclul gimnazial si basc alb pentru cele din ciclul primar,ciorapi trei sferturi sau sosete albe si pantofi negri.

Pentru baieti, uniforma era formata din: pantaloni bleumarin, lungi sau scurti, centura (la fel cu a fetelor), bluza alba cu epoleti, basc alb (pentru cei din ciclul primar), basc bleumarin (pentru cei de la gimnaziu), ciorapi albi sau sosete si pantofi negri. Pentru tim-

pul racoros,uniforma la baieti este cea scolara, iar pentru fete o jacheta adaptata unifor-mei scolare.

c) Insemnele pentru pionieri sunt: cravata de pionier, care era de culoare rosie, cu trico-lor pe margine si un inel de plastic. Cravata se purta obligatoriu de catre toti pionierii, din momentul intrarii in organizatie, pana in clasa a VIII - a,cand se organiza iesirea din pio-nierat. Insigna pe care o purtau toti, indiferent de varsa, la uniforma,pe partea stanga a pi-eptului, iar pe maneca stanga a bluzei un ecuson, ce reprezenta emblema organizatiei, de (la culoare albastra, pentru cei din ciclul primar si galbena pentru ciclul gimnazia.

Pionierii din activ, care indeplineau anumite functii in organizatie, aveau atasate la

uniforme, pentru a se distinge, un snur rosu, impletit, pentru comandantul de grupa (la in-ceput au fost trese, una pentru comandantul de grupa),un snur galben pentru comandantul de detasament (la inceput, doua trese), un snur bleu, pentru loctiitorul comandantului de

unitate si un snur albastru,impletit, pentru comandantul de unitate (la inceput avea trei trese cusute pe maneca stanga a imbracamintei,deoarece nu era uniforma de pionieri).Mai

tarziu, pionierii loctiitori si presedintele Consiliului Comunal al organizatiei pionierilor

(comandantul de unitate) au atasat la uniforma cae un romb, de culoare rosie,aplicat pe fi-ecare epolet al uniformei.

d) Insemnele pentru cadrele care muncesc cu pionierii sunt atasate la uniforma, ca sa se distinga functia pe care o indeplinesc,dupa cum urmeaza:un snur grena, impletit, pen-tru comandantul instructor de detasament, impreuna cu insigna ,,Comandant Instructor",

care se atasa pe partea stanga a pieptului uniformei si un romb, de culoare alba, pe epolet;

un snur alb -argintiu, pentru comandantul instructor de unitate, impreuna cu insigna ,,Co-

mandant Instructor" si un romb, de culoare de culoare alba,pe epolet si un snur alb-grena,

pentru presedintele Consiliului Comunal al organizatiei pionierilor, impreuna cu insigna-

ecuson,de culoare grena si cu deviza ,,Tot inainte", iar pe fiecare epole cate un romb gre- na, traversat de o linie alba.

e) Distinctiile pionieresti s-au instituit pentru stimularea si recompensarea pionierilor, grupelor, detasamentelor, unitatilor si consiliilor care se remarcau in mod deosebit intr-un anumit domeniu de activitate. Pionierii trebuiau sa cunoasca disinctiile, conditiile pentru

decernarea acestora si sa inteleaga ca acordarea lor era o recunoastere a rezultatelor acti-vitatii depuse, a meritelor si calitatilor acestora si nu o munca de campanie, doar pentru a le obtine. Regulamentul prevedea ca distinctiile sunt individuale si colective si pot fi a-

cordate tuturor pionierilor care depun eforturi sustinute si s-au remarcat in activitatea pe care o desfasoara.

Distinctiile individuale sunt: insigne pe genuri de activitate,tresele, titlurile ,,Pionier de frunte" si ,,Cutezatorul", medalii si diplome.

Insignele pe genuri de activitati se acorda,diferentiat, tuturor celor care indeplinesc con- ditiile pentru obtinerea acestora. Astfel, in domeniul activitatilor tehnico - aplicative, sti-intifice si de munca patriotica, in ciclul primar se decerna insigna si brevetul ,,Pionier fruntas in activitatea de ocrotire a mediului inconjurator", gradul II sau insigna si diploma

de ,,Pionier fruntas in munca patriotica", gradul II. In domeniul activiatilor cultural - ar-tistice se acorda diploma ,,Pionier creator", gradul II sau insigna si diploma ,,Micul filate-

list", gradul II. In domeniul activitatii sportive, urisice si de pregatire pentru apararea pa-

triei, pionierii claselor II -IV po obtine insigna ,,Pionier sportiv", gradul II, insigna turis-tica ,,Roza vanturilor", gradul II sau insigna ,,Pionier sanitar", gradul II.

Pionierii din ciclul primar, cu o bogata activitate scolara si de organizatie, rebuiau sa stie ca in ciclul gimnazial (clasele V - VIII) puteau sa obtina gradul I al insignelor menti-onate mai sus, dar si alte distinctii ca: insigna si brevetul ,,Pionier fruntas in activitatile tehnico - aplicative" gradul II si I, insigna si brevetul ,,Pionier fruntas in activitatea cu caracter stiintific", insigna ,,Prieten al granicerilor",insigna ,,Prieten al pompierilor, pre-cum si medalia ,,Meritul pionieresc".

f) Tresele sunt distinctii individuale ce se acorda anual pionierilor care participa activ la viata grupelor, detasamentelor si unitatilor, invata cu sarguinta si obtin la sfarsitul anu-

lui scolar medii de cel putin 9 la toate obietele de invatamant, iar la purtare media 10 si care a obtinut cel putin o insigna pe genuri de activitati. Ele sunt de culoare albastra pen-

tru pionierii din ciclul primar si de culoare galbena pentru cei din clasele V - VIII. Fieca-

re pionier poate primi trese mai multi ani la rand, daca andeplinesc conditiile de acordare a acestora.Tresele se poarta pe epoletii uniformei pionieresti.

g) Titlurile reprezinta o alta distinctie individuala. Titlul ,,Pionier de frunte" consta din diploma si insigna si se acorda pionierilor din clasele IV - VIII, care participa activ si cu initiativa la activitatea organizatiei.

Pionierii care se disting prin fapte deosebite, cum ar fi: servicii aduse apararii si se-curitatii patriei, preveni-rea si stingera incendiilor, prevenirea unor grave accidente de circulatie etc. pot obtine titlul ,,Cutezatorul"(diploma si insigna).Propunerile de acordare a distinctiilor individuale se fac de catre comandamentul detasamentului si sunt inmanate intr-un cadru solemn.

h) Distinctiile pionieresti colective sunt:diploma ,,Grupa fruntasa", diploma ,,Detasa-ment fruntas" si diploma ,,Unitate fruntasa si se acorda celor care au desfasurat o activita-

te cu bune rezultate si a participat permanent la actiunile colectivului din care face parte.

Distinctiile individuale si colective solicita o angajare sustinuta a pionierilor in activi-taea scolara si extrascolara. Daca distinctiile individuale marcheaza eforturile personale,

cele colective demonstreaza o unitate de actiune, o puternica opinie, o buna coeziune a acestuia. Pentru obtinerea distinctiilor colective era necesar ca grupele, deasamentele sau unitatea respectiva sa manifeste initiativa si sa participe permanent la actiuni, sa aiba o si-

tuatie buna la invatatura,rezultate pozitive la activitatile tehnico - aplicative, cultural-ar-

tistice, sportiv-turistice si de pregatire pentru apararea patriei, in actiunile de munca patri-

otica etc.

Marea valoare educativa a distinctiilor colective se exprima prin efortul comun si siste-matic pentru ridicarea calitatii intregii activitati scolare si extrascolare la care participau.

Respectarea integrala a cerintelor prevazute de regulamentul insemnelor si distinctiilor

pionieresti, acordarea lor in mod solemn si pe merit sporeau rolul educativ, stimulator al

acestora, influenta pozitiva pe care o exercitau asupra membrilor organizatiei pionierilor.

ORGANIZAREA U.T.C. IN SCOALA DIN PERETU INTRE ANII 1958 - 1989.

Organizatia U.T.C. de la nivelul comunei, inca de la infiintarea sa a indrumat si spriji-nit organizatia pionierilor din scoala, din comuna noastra, in diverse activitati, dar mai a-les in pregatirea elevilor si pionierilor, ca dupa implinirea varstei de 14 ani, la iesirea din pionierat sa intre in randurile utecistilor.Primul Instructor al unitatii de pionieri, Ulmea-

nu Lucia, era membru al biroului organizatie U.T.C. din Peretu.

Din 1958, asa cum am aratat, organizatia pionierilor trece sub patronajul direct al U.T.C. si tot acum, in institutia noastra ia fiinta Scoala profesionala agricola de 3 ani, fapt ce determina formarea unei organizatii de tineret la nivelul Scolii nr. 1 Primul secretar al acestei organizatii, in anul 1958, a fost Tabacitu Ilie, elev in anul I la scoala profesionala.

Intre anii 1958 - 1963, elevii utecisti de la scoala profesionala au indrumat volunar, alaturi de comandantii Instructori de detasamente, pionierii din unitatea noastra la diferi- te activitati din scoala si din afara ei.

Dupa desfiintarea scolii profesionale, in anul 1963, organizatia pionierilor va fi indru-mata de organizatia de tineret de la nivelul localitatii, printr-un membru al sau, ce facea parte din biroul comunal si raspundea direct de activitatea din scoala. Datorita generali-

zarii invatamantului obligatoriu de 10 clase, dupa anul 1971, se va reinfiinta organizatia

U.T.C. in institutia noastra, cuprinzand elevii de la clasele a IX - a si a X -a si va exista

pana in 1973, cind aceste clase de la treapta I se vor muta in orasele vecine, Rosiorii de Vede si Alexandria, din lipsa de elevi. Din 1973 pana in 1983 organizatia pionierilor este

sub directa conducere a organizatiei de tineret de la nivelul comunei. Din 1983 avem cla-sele a IX -a si a X -a si se reinfiinteaza organizatia U.T.C. la nivelul scolii nr.1, avand ca secretar pe maistrul, Dide Dumitru, pana in 1987, cand pentru un an organizatia se dizol-va si apoi se reorganizeaza, dar pentru scurt timp, deoarece in urma evenimentelor din decembrie 1989 se desfiinteaza definitiv. Intre anii 1987 - 1989, la nivelul unitatii noas-tre a functionat ca indrumator al organizatiei de tineret invatatoarea, Dimancea Didina, care era si Presedintele Consiliului comunal al organizatiei pionierilor din comuna Peretu

METODE DE INVATAMANT

Optimizarea modalitatilor prin care elevul poate ajunge la datele stiintei, la ceea ce-i este deocamdata necunoscut, greu accesibil in raport cu fortele sale psihice, a constituit,

dintotdeauna, o preocupare de baza a practicii scolare, a invatamantului in general. Din a-

cest efort se desprinde si preocuparea gasirii celor mai eficace metode si procedee de ac-tiune care ar putea sa influenteze pozitiv comportamentul elevilor, ,,elaborarea unor me-

tode capabile sa modifice comportamentul acestora, dar sa-i faca sa si inteleaga ceea ce se intampla". 1) Este greu de separat notiunea ,,metoda de invatamant" de notiunea ,,mij-

loc de invatamant". In multe lucrari de pedagogie metoda este definita ca modul prin care se realizeaza insusirea cunostiintelor in cadrul procesului de invatamant, formarea proce-selor psihice,dezvoltarea aptitudinilor,formarea priceperilor si deprinderilor etc.In aceas-ta lucrare consideram ca este bine sa mentinem, pentru definirea metodei, semnificatia e-timologica de ,,cale spre un scop" si prin metodele de invatamant sa intelegem caile care duc la instruirea si educarea elevului; iar prin mijloacele de invatamant sa denumim obi-ectele, instrumentele, modelele etc. folosite in procesul de invatamant.

Metodele de invatamant sunt alese de dascal pentru a indruma activitatea instructiva si educativa a elevilor, pentru a-i ajuta pe acestia sa se formeze ca buni cetateni. In stran-

sa legatura cu notiunea de metoda de invatamant este notiunea de procedeu, care este un aspect particular, practic, de folosire a unei metode. De exemplu, la folosirea explicatiei ca metoda de invatamant, se poate recurge la mai multe procedee: prezentarea unor ilus-

tratii, imbinarea explicarii cu lectura unor fragmente din opere beletristice sau cu ascul-tarea unor fragmente inregistrate pe banda, Cadrele didactice pot folosi o gama variata de procedee in aplicarea fiecarei metode de invatamant, pentru a face lectiile vii si atractive, spre a le spori eficienta.

In decursul timpului, insemnatatea metodelor a fost uneori supraevaluata, alteori sub-

apreciata. Au fost epoci cand s-a considerat ca formarea elevului depinde in cea mai mare masura de metoda didactica folosita, ba chiar se preconiza folosirea unei metode unice, singura capabila sa ajute la instruirea oamenilor. In antichitate, Socrate socotea ca aceasta metoda este conversatia, in scolile din evul mediu acest rol l-a avut expunerea. Renaste-rea a acorda rolul de metoda universala inductiei, iar rationalistii, in frunte cu R Descar-tes, au acordat prioritate metodei deductive.

Utilizarea unei metode unice in invatamant a fost combatuta de numerosi pedagogi, mai ales din secolul al XVII - lea, in frunte cu J. A Comenius, precizandu-se ca rezulta-

tele in procesul instructiv - educativ depind de o varietate de metode. Chiar un dascal slab, mai putin pregatit, daca foloseste metode bune, va obtine rezultate bune cu majorita-

tea elevilor.

Un oarecare regres al increderii in valoarea metodelor de invatamant s-a manifestat in primele decenii ale secolului al XX - lea, datorita raspandirii conceptiei ca dezvoltarea oricarui copil depinde de inzestrarea lui nativa. Utilizarea unei metode sau a alteia n-ar a-

vea nici o importanta in formarea omului. Spre minimalizarea importantei metodelor di-dactice au tins si unii pedagogi ce considerau ca activitatea invatatorului are asemanari cu cea artistica. Alegerea unei metode ar depinde de inspiratia momentului, de intuitia das-calului si n-are nevoie de o pregatire prealabila, de o alegere deliberata a unei metode a-decvate, ci numai de capacitatea de improvizatie.

Practica educativa a dovedit ca improvizatiile dau, in marea majoritate a cazurilor, re-

1) Dumitru Salade si colab., Didactica, E. D. P., Bucuresti, 1982, p. 114

zultate slabe. Pregatirea generatiei tinere este insa o problema foarte serioasa si prea im-

portanta ca societatea sa o lase pe seama improvizatiei. De aceea in perioada interbelica

s-au intreprins numeroase cercetari stiintifice vizand imbunatatirea metodelor de invata-

mant si chiar elaborarea unor metode didactice noi, atat in tara noastra, cat si in alte tari,

obtinandu-se progrese deosebite. Aceste metode au fost folosite in scolile din tara noas-

tra, inclusiv in scolile din Peretu, asa cum am aratat in capitolul precedent si mai multe din ele sunt folosite in procesul instructiv - educativ si in a doua jumatate a secolului al XX - lea. Dupa 1948, metodele de invatamant sunt socotite, nu numai cai cu ajutorul ca-rora elevii se informeaza, ci si cai prin care ei se dezvolta, cerceteaza si isi formeaza per-sonalitatea.

Nu exista inca o clasificare a metodelor de invatamant unanim acceptata, dar pentru perioada 1948 - 1989, s-a luat drept criteriu scopul didactic al lectiei urmarit prin folosi-rea lor. In acest sens se vorbeste de: a) metode de comunicare (asimilare a cunostintelor, de formare a priceperilor si deprinderilor); b) metode de control si c) metode de stimulare

(de apreciere).

Metodele de asimilare, la randul lor, se clasifica in functie de mijloacele folosite pen-tru instruirea si formarea elevilor. Daca mijlocul este activitatea prin care copilul actio-neaza asupra obiectelor si fenomenelor, metodele sunt active (bazate pe actiune) daca se foloseste observarea obiectelor si fenomenelor din mediul inconjurator, metodele sunt in-tuitive, iar in cazul ca elevul ajunge sa cunoasca natura si societatea cu ajutorul cuvantu-lui, metodele sunt verbale. Cele trei grupe de metode nu sunt opuse intre ele deoarece e-xista o serie de interferente, dar prezinta si anumite caracteristici legate de avantajele si limitele lor.

La ciclul primar procesul formarii deprinderilor de citire si de scriere este deosebit de

de complex. Bazele se pun in clasa I, dar actiunea perfectionarii citit - scrisului se conti-nua si in clasele urmatoare, pana cand devine mijloc de autoinstruire. Si dupa 1948, in practica scolii noastre s-a folosit in predarea citirii si a scrierii,in clasa I, metoda fonetica analitico-sintetica. Esenta acestei metode consta in faptul ca foloseste atat analiza (des-compunerea cuvintelor respective in silabe si sunete), cat si sinteza (imbinarea sunetelor insemnate prin litere in silabe si cuvinte si citirea acestor silabe si cuvinte). Paralel cu consolidarea deprinderilor de citire se va urmari si initierea elevilor in tehnica muncii cu cartea, ca mijloc de a invata independent. De asemenea, sunt indrumati sa-si insuseasca tehnica memorarii, deprinderea recitarii poeziilor (dictie, intonatie etc.). Alte metode fo-losite la ciclul primar sunt: povestirea, explicatia, expunerea, conversatia (metode verba-le); exercitii de consolidare, aplicatii practice, jocuri didactice (metode active), dar si ob-servatia libera a copilului, demonstratia (aratarea de catre dascal a materialului intuitiv despre care elevii au de invatat sau care poate aduce clarificari la insusirea temei respecti-ve) etc. (metode intuitive).

Dintre metodele de control amintim: examinarea orala, lucrarile scrise (curente, numi-

te si extemporale si cele de control trimestrial sau teze) si examenele, iar ca metode de apreciere se folosesc: aprecierea verbala (sau calificative verbale) si aprecierea cu note

Majoritatea acestor metode sunt folosite si la ciclul gimnazial, tinandu-se cont de gra-dul lor de pregatire, dar si de puterea lor de intelgere, la care se adauga si alte metode si procedee. De mentionat ca, dupa 1948, in scoala romaneasca au fost introduse o serie de

metode si procedee din scoala sovietica, ce nu corespundeau deseori realitatilor din inva-tamantul nostru. Treptat aceste metode au fost inlaturate, iar din 1968 invatamantul roma-nesc se va revigora prin revenirea la metodele traditionale, dar si prin acceptarea unor metode noi venite din occident.

Nici o metoda nu poate fi considerata la fel de eficienta in orice situatie, pentru orice categorie de elevi si mai ales pentru toti elevii. Gandirea concreta a scolarului din clasele I - IV, ca si fluctuatia atentiei lui, vor impune o folosire mai frecventa a povestirii, a des- crierii, a explicatiei sprijinita pe elemente intuitive si pe operatia cu obiecte concrete, in timp ce la elevii din ciclul gimnazial se vor folosi metode mult mai abstracte, de proble-matizare, de analiza etc.

Dezvoltarea stiintei si tehnicii la nivel mondial, deci si in tara noastra, in a doua ju-matate a secolului al XX - lea, au impus reevaluarea mijloacelor si metodelor de infor-mare si formare a omului, de reannoire a metodologiei si tehnologiei didactice si in scoa-la romaneasca. Metodele de invatamant se perfectioneaza necontenit, iar modernizarea lor in aceasta perioada vizeaza accentuarea activismului elevilor. In acest sens, cadrul di-dactic nu mai are rolul principal de a transmite cunostiinte elevilor, ci de a organiza, co-ordona si conduce activitatea de cercetare a elevilor. In acelas timp se schimba si rolul e-levilor, care nu mai sunt simpli inregistratori ai unor cunostinte elaborate, ci devin cerce-tatori activi pentru descoperirea cunostintelor noi. Legea invatamantului din 1968 dar mai ales Plenara C.C. al P.C.R, din 18 - 19 iunie 1973 a hotarat ca in procesul instructiv-edu-

cativ sa fie diminuata ponderea metodelor expozitive si sa fie folosite tot mai mult meto-dele moderne, active, care dezvolta gandirea, capacitatea de investigare a elevilor si pre-supun participarea lor la dobandirea cunostintelor. Dintre metodele moderne de asimilare,

folosite dupa 1968, amintim: invatarea prin descoperire, problematizarea, modelarea, in-struirea programata si lucrarile practice (in ateliere, pe loturi scolare), care se bazeaza pe cunostintele de la mai multe discipline si pe necesitatea de a lega invatamantul cu pro-ductia, cu viata.

Ca metode moderne de verificare, la unele obiecte, se folosesc testele, inclusiv cele la calculator,pentru a cunoaste mai exact si obiectiv cunostintele insusite de elevi,iar ca me-tode de apreciere: scarile si ghidurile de notare.

In scoala noastra se folosesc toate metodele prezentate mai sus, clasice si moderne,de-oarece in predarea fiecarei lectii se folosesc mai multe metode de invatamant. Cadrul di-dactic alege metodele cele mai potrivite, orientandu-se dupa specificul obiectului de inva-tamant; tinand cont de sarcina didactica urmarita in cadrul lectiei; de particularitatile de varsta ale elevilor; de dotarea scolii, dar si de personalitatea dascalului.

Folosirea creatoare si adecvata a metodelor de invatamant ii ajuta pe elevi sa-si insu-

seasca in mod temeinic multe cunostinte inca din clasa, ii invata sa cerceteze independent

si sa adopte o atitudine critica fata de ceea ce afla de la orice persoana sau din carti

Si in perioada 1948 - 1989, procesul de invatamant din tara noastra are, ca forma prin-cipala de organizare, lectia. Aceasta este activitatea desfasurata de elevi sub conducerea cadrului didactic, prin care isi insusesc o tema din programa scolara, intr-un timp limitat

(in scoala noastra,50 de minute). ,,Lectia constituie forma de baza a activitatii instructiv-

educative in care rolul conducator il are invatatorul si profesorul. Lectia asigura transmi-terea sistematica a cunostintelor si formarea priceperilor si deprindrilor la elevi, dezvolta

fortele intelectuale si atitudinea constienta si activa fata de munca a acestora". (art.57) 1)

Un rol important in consolidarea acestora ,,il au temele scrise pentru acasa. Timpul ne-cesar pentru efectuarea lor nu trebuie sa depaseasca 3/4 din ora, la clasele I - III, 1 ora la clasele IV - VI , 1 si 1/4 din ore la clasele VII - VIII. Nu se vor da teme scrise pentru zi-lele care urmeaza imediat dupa duminica sau sarbatori legale. Nu se va cere elevilor sa efectueze teme scrise in perioada vacantelor". (art. 58) 2)

Regulamentul scolilor de cultura generala din R.P.R., Bucuresti, 1964, p. 27.

1) Ibidem

,,In predarea lectiilor, personalul didactic este obligat sa foloseasca materialul didactic,

in functie de continutul concret al cunostintelor predate si de clasa la care preda", con- form art 59. 1) Dascalul alege materia de asimilat (tema) de catre elevi, stabileste durata activitatii, alege metodele de care se vor servi elevii in munca, hotaraste structura (etape-le) acestei activitati si continutul fiecarei etape, asigura unitatea instructiei cu educatia.

Scopul unei lectii exprima esenta instructiv-educativa a acesteia si trebuie sa se tina cont de: continutul temei, de nivelul de cunostinte al elevilor si de sarcinile in di-rectia carora trebuie dezvoltata personalitatea copiilor. Lectia este o unitate, dar este alcatuita din mai multe activitati, din mai multe momente sau etape si anume: a) perceperea activa a materialului nou; b) intelegerea si generalizarea acestui material; c) fixarea cunostinte-lor insusite; d) formarea priceperilor si depriderilor (aplicarea lor in practica); e) verifi- carea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor insusite de elevi.

In unele lectii, activitatea scolarilor trece prin toate etape si acestea se numesc lectii mixte sau combinate, iar in altele se concentreaza mai mult asupra unor etape, urmarin-du-se realizarea unor sarcini didactice mai restranse: a) de asimilare a noi cunostinte (perceperea activa a materialului, intelegerea si generalizarea lui); b) fixarea, recapitula-rea si sistematizarea cunostintelor insusite in mai multe lectii anterioare; c) formarea de priceperi si deprinderi aplicarea in practica; d) controlul cunostintelor, priceperilor si de-prinderilor. Din cele prezentate mai sus rezulta ca sunt 5 tipuri de lectie ce se folosesc in scoala noastra. In cadrul fecarui tip de lectie exista o multime de variante, in functie de metoda folosita, de varsta elevilor, de locul unde se desfasoara lectia, de nivelul de prega-tire a scolarilor, de mijloacele utilizate etc.La fiecare varianta,structura lectiei se poate schimba, etapele dobandind o alta pondere sau un alt loc in desfasurarea acesteia.

Cunoasterea principalelor tipuri de lectie si a structurii lor este utila cadrelor didactice, dar acestea nu trebuie considerate ca sabloane, ce trebuiesc urmate intocmai, ci numai ca scheme orientative, ca sugestii in modul de a-si organiza cat mai bine activitatea.

1) Ibidem.

MANUALE SCOLARE.

In procesul de invatamant manualul dezvolta temele precizate in programa scolara, la fiecare obiect si pentru fiecare clasa. Manualul este folositor elevilor pentru ca ii ajuta sa-si insuseasca noile cunostinte explicate de cadrul didactic, sa repete materia cand simte nevoia sa-si improspateze anumite cunostinte, sa rezolve exercitii, probleme, sa scoata i-deile principale sau sa citeasca anumite texte ajutatoare pentru tema respectiva, sa-si for-meze priceperi si deprinderi de munca independenta.

Pentru dascal, manualul este un material auxiliar, orientativ in pregatirea si predarea temelor, pentru a nu depasi volumul de cunostinte cerute elevilor dintr-o anumita clasa, il ajuta la sistematizarea materiei si ii ofera exercitii si probleme selectionate, pe care sa le efectueze scolarii in clasa sau acasa. El nu trebuie sa devina robul manualulului, ci il va folosi in mod selectionat, alegand ideile, exemplele, temele sau exercitiile care sunt cele mai potrivite pentru scolarii cu care lucreaza. De asemenea, cadrul didactic poate com-pleta manualul, cand unele idei sau teme sunt depasite, cand nu mai corespund cu preve-derile programei, deoarece de la tiparirea lui pana in momentul predarii se pot produce unele schimbari pe care elevii trebuie sa le cunoasca. Este, de fapt, obligatia dascalului ca sa cunoasca manualul, iar cand este cazul, sa indrepte greselile tipografice, datele inexac-te etc.

La elaborarea unui bun manual trebuie sa se respecte cateva cerinte: a) sa fie in confor-mitate cu programa; b) sa prezinte temele in ordinea din programa, adica sa fie sistematic si continuu;c) sa aiba un continut stiintific, care sa includa ultimele descoperiri din dome-

niul respectiv; d) sa fie accesibil elevilor si sa inlesneasca intelegerea lectiilor prin subli-nierea ideilor principale, a definitiilor si regulilor, explicarea unor notiuni, prin includerea unor imagini, desene, harti, diagrame, intrebari recapitulative, teme aplicate etc.

Un manual este necesar sa indeplineasca si unele cerinte estetice si igienice. Sa aiba un aspect atractiv, sa fie bine imprimat, desenele si ilustratiile sa fie clare, spre a se urmari cu usurita detaliile. Fiind utilizat des de elevi, manualul trebuie sa fie rezistent, pentru a nu se deteriora usor. Astazi, tehnica moderna ofera noi materiale, prin care pot fi realizate aceste cerinte, iar manualul devine tot mai competitiv.

In perioadele anterioare s-au folosit in scoli manuale alternative, cu o singura excep-tie, intre anii 1902 - 1911, cand din ordinului ministrului, Spiru Haret, a fost folosit un manual in toate scolile primare din tara. In perioada comunista, 1948 - 1989, s-au folosit

numai manuale unice in toate tipurile de unitati de invatamant din tara. Aceste manuale unice au fost selectionate in urma unui concurs, cu scopul de a asigura si pe aceasta cale,

sustinea guvernul de atunci, unitatea sistemului de invatamant. La indicatiile P.C.R. gu-

vernul a stabilit ca, din anul 1960, elevii din ciclurile primar si gimnazial sa primeasca manuale in mod gratuit, pentru a se pregati cat mai bine, iar din 1965 si elevii de liceu.

Pana la jumatatea secolului al XX-lea si chiar mai tarziu, aprecierea valorii manualu-lui se facea numai in raport cu sursa principala a informatiei la lectie, cadrul didactic, cu expunerea cunostintelor facute de el, cu diversele activitati independente organizate de el cu elevii. Mai tarziu, cand sunt asigurate nevoile scolii cu manualele necesare invataman-

tului de masa, deci dupa depasirea perioadei cand manualul era un lux, datorita greutatii de procurare, s-a schimbat atitudinea fata de acesta, iar criticile impotriva lui au devenit tot mai puternice prin aratarea limitelor sale.

Principala problema este daca receptionarea de catre elevi a informatiei temeinice la lectie se face mai bine prin contactul direct intre elev si cadrul didactic, decat pe calea mijlocita prin manual.

In a doua jumatate a secolului al XX-lea, datorita numeroaselor descoperiri si inven-tii in toate domeniile, a revolutiei tehnico - stiintifice, multe informatii sunt aflate de e-levi prin presa, radio sau televiziune si pot astfel sa completeze manualul cu aceste date noi. Acest lucru face ca sa nu se mai puna problema concurentei dintre profesor si manu-al, iar temele de munca independenta ale elevilor cu manualul sunt completate cu alte sarcini de lucru individual sau in grup care starnesc si mentin interesul acestora datorita varietatii activitatilor organizate si indrumate de cadrul didactic.

Tot acum apar in scoli primele proiectii, filmul si televiziunea scolara, auditile pe ban-da magnetica sau discuri, iar ceva mai tarziu calculatoarele, deschizand asa numita ,,era electronica" . De la an la an, redactia de specialitate a Radioteleviziuni Romane si-a marit si diversificat numarul de emisiuni puse la dispozitia scolii. Telul acestor emisiuni este de la contribui la o mai buna insusire a cunostintelor ce se predau elevilor in scoala, la largi-rea orizontului lor stiintific, la o mai bunia orientare in viata. Eficienta acestor emisiuni de radio si televiziune se obtine atunci cand receptionarea lor, de catre un numar mare de elevi, se imbina armonios cu masuri speciale de dirijare si de valorificare a mesajului pe care il vehiculeaza,sub supravegherea directa a profesorului de specialitate. Pentru aceas-ta este necesar ca profesorii de specialitate si dirigintii sa cunoasca programul emisiunilor de radioscoala si televiziune, pentru a le populariza in randul elevilor

Din punct de vedere al legaturii ce se stabileste intre continutul si structura emisiunilor, pe de o parte si obiectivele educationale si continutul programei scolare, pe de alta parte, aceste emisiuni sunt de mai multe feluri:

,,a) Emisiuni de televiziune integrata (circa 40% din totalul emisiunilor) si se transmit pentru gimnaziu, la obiectele: geografie, botanica - clasa a V - a si munca tehnico - pro-ductiva - clasa a VIII - a. Aceste emisiuni se integreaza in programa scolara, se sincroni-

zeaza cu orarul scolar si cu planificarea calendaristica, fiind receptionate si valorificate in cadrul lectiilor curente sub indrumarea profesorului de la obiectul respectiv. Atat condu-cerile scolilor, cat si profesorii de specialitate din scolile dotate cu televizoare trebuie sa ia masurile necesare pentru valorificarea optima a acestor emisiuni in cadrul lectiilor.

Intrucat aceste emisiuni de televiziune scolara integrata se retransmit in cursul sapta-manii, la alte ore, profesorii au posibilitatea sa dirijeze elevii pentru a le urmari in timpul lor liber, acasa

b) Emisiuni de completare care se sincronizeaza cu problematica unei discipline de in-vatamant si pot fi receptionate de elevi in timpul liber, spre exemplu:

- Stiinte sociale, clasa a X - a, prima treapta de liceu, sub forma unor consultatii de 30 de minute pentru 3 probleme dintr-o tematica mai larga;

- Istoria Romaniei - clasa a VIII - a, gimnaziu;

- Limba si literatura romana - clasa a VIII - a, gimnaziu;

- Matematica - clasa a VIII - a, gimnaziu;

.Interferente stiintifice - un ciclu de emisiuni cu caracter interdisciplinar;

Ecologie - un ciclu ce se va transmite paralel cu cel de biologie generala, precum si emisiuni, avand ca tematica: lupta impotriva poluarii si protectia mediului ambiant.

c)Emisiuni de informare stiintifica generala ce urmaresc largirea orizontului cunoasterii la elevi, imbogatirea culturii generale si anume: De la Alfa la Omega - enciclopedie la scolari (la televiziune) si radioenciclopedie (la radio); cursuri de limbi straine (engleza, franceza, rusa si germana);

d) Emisiuni de orientare scolara si profesionala au fost: Steaua polara la televiziune si Start la intersectie la radio. Aceste emisiuni orientau elevii si parintii acestora spre ce scoli pot sa mearga, tinand cont de cunostintele si aptitudinile lor, dar si de necesitatile

societatii din acel moment. Emisiunile respective puteau fi vizionate in cadrul orelor de dirigentie, sub indrumarea dirigintelui, care putea sa dea unele lamuriri despre aceste scoli si ce profile au in componenta lor.

Paralel cu diversificarea emisiunilor de radiotelescoala a crescut si volumul lor, incat in anul scolar 1973 - 1974 erau 12 ore saptamanal, din care 8 ore si 30 de minute la tele-

viziune (fata de 7 ore si 30 de minute anul trecut). La disozitia cadrelor didactice si a elevilor se mai afla si publicatia bilunara ,,Radiotelescoala si instructie postscolara", in care sunt cuprinse informatii privind emisiunile si modul lor de folosire". 1)

Prin folosirea acestor mijloace noi s-a crezut ca va scadea rolul profesorului in preda-rea lectiei, iar manualul clasic va dispare fiind inlocuit cu manuale programate.

Se stie ca scoala are datoria sa invete pe elevi cum sa se serveasca de carti, fiindca dupa absolvirea cursurilor, el va trebui sa se informeze despre diverse probleme puse de viata, de profesie. Cartea este un instrument de informare. Asa cum elevul invata sa se fo-

loseasca de diferite instrumente de munca, trebuie sa invete sa se foloseasca si de carte.

De aici necesitatea de a-i invata sa se serveasca de carti ce sunt elaborate in diferite domenii de activitate.

Dupa anul 1948, in urma reformei invatamantului, s-au inlaturat manualele alternative cu manuale unice, editate numai cu aprobarea ministerului de resort. Aceasta hotarare a fost prevazuta in Regulamentul scolilor de cultura generala, unde se preciza ca ,,in scoala

se folosesc manuale aprobate de Ministerul Invatamantul pentru anul scolar respectiv.Fo-

losirea altor manuale sau editii decat cele indicate in catalogul manualelor valabile este interzisa", (art.55). 2) Iata cateva din primele manuale pentru ciclul gimnazial din scoala din Peretu:

Istoria Antica - Manual unic pentru clasa a V - a elementara, Editura de Stat, Bucu-

resti, 1949, sub egida Ministerului Invatamantului Public.

2) Istoria Pamantului si geologia din R.P.R. - Manual unic (de geografie) pentru clasa a VII - a elementara, Editura de Stat, Bucuresti, 1950, sub egida Ministerului Invataman-

tului Public.

Deoarece intreaga tara a fost sovietizata in aceasta perioada, inclusiv invatamantul, un-de s-au introdus o serie de masuri ca: un nou sistem de notare, impartirea anului scolar in patrare, metodici de predare de tip sovietic etc., din anul 1952 s -au schimbat manuale- le. Mai mult, in vara anului 1952, a fost inlaturat din P.C.R., grupul fractionist, Vasile Luca, Teoharie Georgescu si Ana Pauker si s-a dat dispozitie ca ,,sa se scoata din Biblio-teca brosurile si cartile care vorbesc despre acestia, inclusiv tablourile lor". 3) Ca urmare

a masurilor mai sus aratate, in toamna anului 1952, o parte din manualele noi au ajuns in scoala, altele nu, deoarece timpul a fost destul de scurt, dar era nevoie si de mari sume de bani pentru tiparirea lor. Iata care era situatia la Scoala din Peretu in lunile octombrie-no-

iembrie 1952. In consiliul pedagogic al scolii, de la sfarsitul lunii octombrie, mai multe cadre didactice precizau ca nu au inca manualele noi si anume: la clasa a IV -a ,,nu este

manualul nou de istorie"; clasa a V - a ,,nu are manual nou de istorie si profesorul preda dupa cel vechi"; clasa a VII - a ,,nu are manuale noi de geografie si de constitutia R.P.R.

si nici programele analitice noi si foloseste pe cele vechi". 4) O parte din cadrele didacti-

1) Tribuna scolii, revista satamanala, Anul III, nr. 111 din 29 septembrie 1973, p. 10

2)Regulamentul scolilor de cultura generala din R.P.R., aprobat cu ord. ministrului in-

vatamantului nr. 738/1964, Bucuresti, 1964, p. 26.

3) Fond Scoala Peretu, Registru de Consilii profesorale din anii 1950 - 1953, dos. nr. 1

din 2002, f. 116 - 117.

4) Ibidem, f. 134.

ce nu sunt multumite nici de manualele noi deoarece ,,la clasa a IV -a, la Limba romana s-a scos o ora si nu mai corespunde cu programa, de asemenea, muzica de la aceeasi clasa nu corespunde cu programa. Lectiile la unele obiecte sunt mai dezvoltate, fiind luate du-pa metodicile sovietice si nu mai pot sa treaca prin toate verigile". 1)

In anii urmatori s-a observat ca aceste masuri introduse in procesul instructiv-educa-tiv ,,au provocat serioase dificultati in pregatirea elevilorsi s-a trecut la indepartarea u-

nora din lacunele reformeiprin Hotararea C.C. al P.C.R. si a Consiliului de Minstri din 13 iulie 1956". 2)

Printre primele masuri au fost elaborarea unor noi programe analitice si manuale in a-nii urmatori, care sa tina cont ,,de cerintele specifice ale societatii romanesti si de realiza-rile pozitive ale scolii romanesti din trecut",3)unele dintre ele mentinandu-se,cu mici mo-dificari sau adaugiri, pana in 1989.La istorie si obiectele inrudite (stiintele sociale),la cla- sele IV -VIII si apoi si la clasele IX - X, au fost editate urmatoarele manuale:

- Clasa a IV - a.

1) Istoria Patriei, Aron Petric, Dumitru Almas, E.D.P., Bucuresti, 1961.

2) Istoria Patriei, Dumitru Almas, Eleonora Fotescu, E.D.P. Bucuresti, 1981.

- Clasa a V - a.

1) Istoria antica, C-tin Nutu, E.D.P., Bucuresti, 1961, apoi in 1962 si 1963.

2) Istoria antica, Bichman Eliza, Georgian Lucia, E.D.P., Bucuresti, 1968. Revizuit in anii: 1974, 1975, 1979, 1984, 1987, 1988.

-Clasa a VI -a.

1) Istoria evului mediu, E.D.P., Bucuresti, 1961 ? si apoi in 1967.

2) Istoria evului mediu, Georgian Lucia, Neagu Vasilica, Nutu Constantin, E.D.P.,

Bucuresti, 1970. Revizuit in: 1974, 1978, 1985, 1989.

Clasa a VII - a.

1) Istoria Romaniei, E.D.P., Bucuresti, 196o.

2) Istoria Romaniei, Dumitru Almas, Gh. Georgescu Buzau, Aron Petric, E.D.P.,Bucu-

resti, 1962.

3) Istoria universala moderna si contemporana , Alexandru Vianu, E.D.P., Bucuresti,

1963. Revizuit in 1966 si 1971.

4) Istoria universala moderna si contemporana, Dumitru Almas, Ion Nicoara, Alexan-dru Vianu, E.D.P., Bucuresti, 1973. Revizuit in anii: 1976, 1977, 1982, 1984 si 1989.

1) Educatie cetatenesca - Constitutia R.S.R, Ioan Ceterchi, Ada Gregorian, Aurel Bulzan, Victor Pasteanu, E.D.P., Bucuresti, 1972.

2) Constitutia R.S.R. - Cunostinte despre stat si drept, N. Popa, I. Muraru, Nistor Prisaca, I.T. Stefanescu, C. Chisu, I. Filipescu, C. Mitrache, E.D.P., Bucuresti, 1978. Re-

vizuit in anii: 1983, 1988 si 1989.

Clasa a VIII - a.

Istoria Romaniei, Dumitru Almas, Gh. Georgescu Buzau, Aron Petric, E.D.P.,

Bucuresti, 1964. Revizuit in anii 1967 si 1969.

2) Istoria antica si medie a Romaniei, Pompiliu Teodor, Ioan Cimpeanu, E.D.P.,

Bucuresti, 1978, in 4 fascicole.

3) Istoria antica si medie a Romaniei, Hadrian Daicoviciu, Pompiliu Teodor, Ioan

Cimpeanu, E.D.P., Bucuresti, 1980. Revizuit in anii: 1982, 1985 si 1989.

4) Educatie cetateneasca, Ion Dragu, Nicolae Tue, E.D.P., Bucuresti, 1965.

1) Ibidem, f. 139.

2) Constantin C. Giurescu si colab., Istoria invatamantului din Romania, compendiu,

E.D.P., Bucuresti, 1971, p. 351

- Clasa a IX - a.

1) Istoria moderna a Romaniei, Elisabeta Hurezeanu, Maria Totu, Gh. Smarandache,

E.D.P., Bucuresti, 1977. Revizuit in anii 1979, 1982; imbunatatit in anii 1983 si 1985.

1) Cunostinte economice, E.D.P., Bucuresti, 1971 ?

- Clasa a X - a.

1) Istoria contemporana a Romaniei, a miscarii muncitoresti, democratice si revolutio-nare, a P.C.R., Aron Petric, Gh. I. Ionita, E.D.P., Bucuresti, 1979.

2) Istoria contemporana a Romaniei, Aron Petric, Gh I. Ionita, E.D.P., Bucuresti, 1985

1) Cunostinte social - politice, Ion Ardeleanu, Maria Anghel, Olivia Clatici, Paraschi-va Nichita, E.D.P., Bucuresti, 1982.

2) Cunostinte social - politice, Ion Ardeleanu, Maria Anghel, Olivia Clatici, E.D.P. Bucuresti, 1985.

Legea invatamantului din anul 1968 a inlaturat definitiv ultimele prevederi ale legii din 1948, care nu corespundeau conditiilor din invatamantul romanesc si a stabilit gene-ralizarea acestuia la 10 ani obligatoriu, iar legea din 1978 va intari aceste prevederi.

In aceste conditii manualul trebuie sa ramana cartea de capatai a elevului si nu a profesorului. Consideram ca este momentul sa reamintim apelul lui A. Ferriere care scria in 1946: ,,Prea repede se uita ca scopul principal al educatiei este asezarea copilului in

,,centru" si trebuiesc elaborate manuale in exclusivitate pentru elevi, dupa criterii peda-

gocice, cu respectarea stricta a cerintelor impuse de particularitatile de varsta ale acesto-

ra". 1) Este deci necesar ca manualul sa se coboare la nivelul de intelegere al copiilor, ca-re se lupta din greu sa descifreze tainele cuvantului scris

MATERIAL DIDACTIC. MIJLOACE DE INVATAMANT

Pentru insusirea constienta si activa a cunostintelor, pentru formarea priceperilor si de-prinderilor, in activitatea instructiv-educativa, un rol important ii revine materialului di- dactic.,,In predarea lectiilor,personalul didactic este obligat sa foloseasca material didac- tic, in functie de continutul concret al cunostintelor predate si de clasa la care preda. Sco-

lile vor folosi materialul didactic prevazut in cataloagele elaborate de Ministerul Invata-mantului, precum si materialul didactic confectionat pe plan local, cu avizul directorului scolii", (art. 59). 2)

Pana la sfarsitul deceniului al V-lea din secolul XX, dotarea scolilor cu material didac-

tic s-a realizat prin fosta Casa a Scoalelor, care a functionat intre anii 1896 - 1948. In a-

ceasta perioada, statul nu a incurajat dezvoltarea unei industrii de mijloace de invatamant,

lasand problema dotarii pe seama micilor ateliere de pe langa Casa Scoalelor si a comite-telor scolare care asigurau fondurile, de cele mai multe ori insuficiente. Dupa 1950 s-a in-

fiintat Intreprinderea de Material Didactic, studioul cinematografic ,,Animafilm" si Edi-tura Didactica si Pedagogica care trebuiau sa se ocupe de realizarea materialului didactic necesar scolilor din tara noastra. Animafilm a trecut la realizarea diafilmelor si apoi a diapozitivelor didactice, iar Editura a primit sarcina de a tipari materialul grafic: harti, a-tlase, tablouri, planse etc.

Dupa 1948, la Peretu, functionau 3 scoli, din care, o scoala de 7 clase elementare, ce functiona intr-un local nou construit, devenita Scoala nr. 1 si care va prelua materialul di-dactic de la fosta scoala primara de 7 clase, nr. 1, transformata in Camin Cultural; Scoala

1) A. Ferriere, Cuvant inainte la Scoala activa, Ed. did si ped., Bucuresti, 1973, p. 8.

2) Regulamentul scolilor de cultura generala din R.P.R., Bucuresti, 1964. p. 27

primara de 7 ani, nr.2 (Scoala Veche), care a ramas numai cu 4 clase elementare si o noua Scoala elementara de 4 ani, nr. 3, de la Baracea.

Din documentele cercetate am aflat ca, la Scoala elementara de 4 ani, nr.2 (Scoala Ve-che),in anul scolar 1949 - 1950, la cererea Comitetului Provizoriu (al Primariei) s-a facut un inventar cu materialul didactic existent la aceasta unitate scolara si se compunea din:

- ,,corpuri geometrice - 15 bucati ( cub, con, trunchi de con, cilindru, piramida etc).

- masuri de capacitate - 5 bucati ( litrul si submultiplii sai).

- metru liniar - 1 bucata

- raportor - 1 bucata

- compas - 1 bucata

- masina de socotit - 1 bucata

- tablouri pentru studiul stiintelor naturii si ale anatomiei - 29 bucati

- tablouri pentru istorie - 10 bucati

- glob pamantesc - 1 bucata

- harti geografice - 8 bucati (2 cu tara noastra, 2 cu Europa, 1 Asia, 1 Africa, 1 Ame-

rica de Nord si 1 America de Sud)". 1)

Acest material didactic era din anul 1933, o parte fiind uzat, dar in anii urmatori scoa-la va mai primi doar:

echer de lemn - 1 bucata

planse geografice - 3 bucati (Orizontul, Punctele cardinale si Orientarea pe camp si in padure) - toate in anul 1955.

In anul 1969 au mai primit un alfabetar, 2 harti cu judetul Teleorman si o harta admi-nistrativa a Romaniei, iar din 1976 s-a unit cu Scoala de 10 ani, nr. 1.

Scoala elementara de 4 ani, nr. 3, de la Baracea, fiind o scoala mica, cu clase la simul-tan si apoi la dublu simultan, a avut putin material didactic, format din:

- cateva planse de stiintele naturale si istorie.

- glob pamantesc - 1 bucata.

- Harta administrativa a Romaniei - 1 bucata.

- masina de socotit - 1 bucata.

- compas - 1 bucata.

- corpuri geometrice - 10 bucati

Dupa 1968 a mai primit un alfabetar, o harta a judetului Teleorman si o harta adminis-trativa a Romaniei.

Scoala elementara de 7 clase, nr. 1, dupa 1950, cand s-a dat in folosinta, a preluat ma-terialul didactic de la fosta scoala nr. 1, care era asemanator cu cel de la Scoala nr. 2, adi-ca putin fata de cerintele de atunci. Iata ce scrie in procesul - verbal din 5 ianuarie 1952,

,,invatatoarea, Ilinca Babov, arata ca a fost inspectata prima data de inspectorul, Ion Vlai-cu, la lectia despre om - partile componente si a avut ca material didactic o singura plan-sa cu scheletul omului, iar ca sa arate partile principale ale corpului omenesc a dezbracat un elev din clasa". 2) In anii urmatori scoala a primit, pentru biologie, mai multe pasari

domestice si salbatice impaiate fapt ce a dus apoi la formarea primului laborator din uni-

tatea noastra. Dupa 1959, ca urmare a introducerii in planul de invatamant a obiectului a-

gricultura, la clasele V - VII din mediul rural, scoala noastra a primit o serie de mulaje cu

1) Fond Scoala Peretu, Dosar cu inventarul materialului didactic, de la Scoala elemen-tara de 4 ani, nr. 2, intre anii 1949 - 1970, nenumerotat.

2) Idem, Registru de Consilii profesorale ale Scolii elementare de 7 ani, nr. 1, intre anii

1950 - 1953, dos. nr. 1/2002, f. 92.

diferite animale domestice (vaca, oaie, cal, porc etc,), sectiune in samanta de grau si de porumb, despre corpul omenesc etc.

Treptat, au fost aduse diferite materiale didactice si pentru celelalte obiecte de studiu de la ambele cicluri: la primar s-au primi masina de numarat, alfabetare, diferite planse, harti cu judetul Teleorman si cu organizarea administrativa a tarii noastre; la ciclul gim-nazial s-au adus corpuri geometrice, compas, echer, raportor, diferite harti istorice si geo-grafice, reostat cu cursor, trusa cu masini electrice, telegraf morse si alte instrumente si aparate pentru fizica, eprubete si alte materiale pentru chimie, inclusiv unele substante

pentru efectuarea unor experiente. Datorita materialului tot mai variat si mai numeros s-a hotarat infiintarea laboratoarelor de fizica si de chimie, alaturi de cel de biologie. Si cele-lalte obiecte au primit diferite planse, brosuri si alte materiale, incat, dupa 1970, au aparut cabinete de istorie, de geografie, de limba si literatura romana, de limba franceza si mai tirziu un cabinet de mecanica pentru elevii de clasele a IX - a si a X -a.

Datorita revolutiei tehnico stiintifice ce a patruns in tara noastra dupa 1968, unele din aceste inovatii isi gasesc locul si in invatamant unde sunt cunoscute sub denumirea de mijloace audio - vizuale. Intre anii 1970 - 1972 au fost aduse in scoala noastra: diascol cu mai multe diafilme, epidiascol, magnetofon, picup cu diferie discuri pentru limbile franceza, rusa si mai tarziu engleza, pentru muzica etc si un aparat de proiectie pentru di-fuzarea de filme scolare la diferi obiecte.

Termenul mijloc de invatamant nu inlocuieste doar termenul de material didactic, ci marcheaza si o transformare calitativa a resurselor materiale pe care le defineste. Astfel, in timp ce materialul intuitiv desemneaza materialele obtinute din natura (pietricele, beti-soare, plante, insecte, minerale, roci etc), materialul didactic reprezinta obiectele con-cepute si realizate intentionat pentru a substitui realitatea. Ele reproduc sau reconstituie obiecte si fenomene naturale (aparate, truse de laborator, modele, filme, diapozitive etc.) cu scopul de a fi utilizate in activitatea instructiv - educativa. Atat materialele intuitive, cat si cele didactice au functie demonstrativa, intrucat se folosesc numai de catre cadrul didactic pentru prezentarea unor obiecte sau fenomene, pentru sustinerea si ilustrarea ex-punerii sau pentru efectuarea unor experiente in fata elevilor

Termenul mijloc de invatamant desemneaza resursele materiale folosite atat de dascal,

in activitatea de predare, cat si de elevi in activitatea de invatare. Prin urmare, mijloacele de invatamant nu mai sunt privite ca simple obiecte de observatie sau demonstratie, ci ca instrumente de lucru indispensabile in transmiterea informatiei - ca act de predare si, in acelasi timp, in dobandirea cunostintelor si formarea deprinderilor - ca act de invatare.

Mijloacele de invatamant, prin modul cum au fost concepute si ntegrate in lectii, devin o punte de precere de la conceptia traditionalista de instruire la una moderna, de la inva-tamatul livresc la cel experimental realist si practic. Introducerea mijloacelor moderne de instruire in practica scolara s-a facut in scopul de a contribui la realizarea obiectivelor noi ale invatamantului contemporan. Totodata, mijloacele de invatamant traditionale au fost restructurate, adaptate si modernizate pentru a tine pasul cu progresele realizate in stiinta si tehnica si pentru a contribui si ele la realizarea obiectivelor noi ale invatamantului, prin stimularea participarii constiente, active si creatoare a elevilor in procesul de invatamant.

Prin urmare, nu este vorba de concurenta intre mijloacele de invatamant moderne si cele traditionale, ci de coexistenta si de intarirea reciproca in cadrul sistemului de invata-

mant. Plenara C.C. al P.C.R. din 18 -19 iunie 1973 cu privire la dezvoltarea si perfectio-narea invatamantului din tara noastra a hotarat extinrea laboratoarelor, cabinetelor de specialitate si atelierelor scolare, precum si dotarea lor intr-un ritm mai rapid cu mijloace de invatamant. Ca urmare a acestor masuri si la Scoala nr. 1 din Peretu au sporit numarul,

dar si calitatea materialelor si mijloacelor de invatamant. In inventarul acesteia gasim pe langa harti istorice, harti geografice in mulaj, brosuri etc. si trusa completa la clasele I-IV

alfabetare,figuri mobile magnetice, diapozitive si diafilme color, discuri, benzi de magne-tofon, iar ma tirziu casete. Dupa 1980 au fost primite trusa stereometrica, epirex, retro- proiector ,,Meotar", magnetofon ,,Maiak", aparat diaclar, statie de amplificare cu 2 difu-zoare. La fizica au fost aduse truse modulare pe capitole (de caldura, de optica, de elec-tricitate) , ce cuprind aparate dispozitive si piese nu numai pentru cadru didactic, dar si pentru elevi ce sunt aranjanti in grupe de cate 3,la fel si la chimie pentru grupe de 3 elevi.

La educatie fizica s-au adus mingii, plase pentru fotbal, volei si tenis de camp, sah, cercuri si alte materiale. Nici muzica nu a fost uitata aducandu-se, cu ajutorul Inspectora-tului scolar, numeroase instrumente fapt ce a dat posibilitatea formarii unei orchestre la nivelul scolii. Dintre aceste instrumente amintim:,, viori normale - 15 bucati, viori China - 8 bucati, viori China -bucati, flaut - picol-1 bucata, cobze - 3 bucati, contrabas - 1 bucata, chitara electrica-1 bucata, acordeoane - 6 bucati si apoi inca 6 bucati, tropeta R.D.G. - 9 bucati, saxofon-Alto - 5 bucati, saxofon Tenor - 2 bucati, baterie - jazz - 1 bucata". 1)

Cu ajutorul acestor materiale si mijloace de invatamant, cadrele didactice din scoala noastra au pregatit din ce in ce mai bine pe elevi, incat acestia au obtinut rezultate bune si foarte bune nu numai in procesul instructiv - educativ, reusind multi din ei sa mearga la alte scoli, dar si la activitatile extrascolare, unde au ajuns, uneori, pe primele locuri in ta-ra (fotbal, activitati cultural artistice).

STRUCTURA ANULUI SCOLAR

Cercetand cataloagele si alte documente scolare am aflat ca, dupa1948, anul scolar in-cepea la 1 septembrie si se incheia la 22 iunie. La ciclul primar a ramas impartit in trei trimestre si anume: trimestrul I intre 1 septembrie - 30 noiembrie, (lunile septembrie, oc-tombrie si noiembrie); trimestrul al II - lea de la 1 decembrie pana la 28 februarie (lunile decembrie, ianuarie si februarie) si trimestrul al III lea intre 1 martie si 31 mai (lunile martie, aprilie mai); intre 1 si 21 iunie aveau loc examenele. Vacanta de iarna era intre 20 decembrie - 3 ianuarie; vacanta de primavara de la 8 la 22 aprilie si cea de vara intre 22 iunie si 31 august.

La ciclul gimnazial anul scolar era organizat in 2 semestre si anume: semestrul I intre

1 septembrie si 31 ianuarie (lunile septembrie, octombrie, noiembrie decembrie si ianua-rie) si semestrul al II - lea intre 1 februarie - 22 iunie (lunile februarie, martie, aprilie, mai si iunie), iar intre 1 - 21 iunie aveau loc examenele de promovare si absolvire. Vacantele erau in aceeasi perioada cu ciclul primar.

Din anul scolar 1951 - 1952, in locul trimestrelor la ciclul primar si al semestrelor la ciclul gimnazial, ministerul a introdus o noua structura si anume organizarea in 4 etape,

numite si patrare, dupa modelul sovietic. Dam mai jos aceasta oganizare pe patrare pen-

tru anul scolar 1953 - 1954.

,,Ministerul Invatamantului Public

Ordin nr. 22213 din 11 iulie 1953

Privind structura anului scolar 1953 - 1954, pentru scolile elementare de 4 ani, scolile de 7 ani, scolile medii de 10 ani si scolile pedagogice.

Avand in vedere dispozitiunile Hotararii Consiliului de Ministri cu nr. 1070 din 30 oc-tombrie 1951 si nr 1796 din 9 septembrie 1952;

1) Fond Scoala Peretu, Dosar privind materialul didactic de la Scoala generala nr. 1 intre anii 1955 - 1988, nenumerotat.

D I S P U N E

Capitolul I

Scolile elementare de 4 ani, scolile de 7 ani si scolile medii de 10 ani;

art. 1) - In scolile elementare de 4 aani , scolile de 7 ani si scolile medii de 10 ani, anul scolar 1953 - 1954 incepe la 7 septembrie 1953.

art. 2) - Anul scolar se imparte in patru etape de munca, numite si patrare, dupa cum ur-

meaza:

- Patrarul I incepe la 7 septembrie 1953 si dureaza pana la 6 noiembrie inclusiv, cuprin-

zand 53 de zile lucratoare

- Patrarul II incepe la 8 noiembrie 1953 si dureaza pana la 30 decembrie inclusiv, cu-prinzand 43 de zile lucratoare

- Patrarul III incepe la 11 ianuarie 1954 si dureaza pana la 20 martie inclusiv, cuprin- zand 60 de zile lucratoare

- Patrarul IV incepe la 29 martie 1954 si dureaza pana la 28 mai inclusiv, cuprinzand 51 de zile lucratoare.

art. 3) - Cursurile scolare se termina la 28 mai 1954.

art. 4) - Examenele de promovare si de absolvire incep in ziua de 31 mai si se sfarsesc cel mai tarziu la:

11 iunie 1954 pentru clasa a IV - a.

16 iunie pentru clasele V - VI.

26 iunie pentru clasele VII - XI.

art. 5)-Vacanta de iarna incepe in ziua de 30 decembrie, dupa terminarea activitatii sco-

lare si dureaza pana la 10 ianuarie inclusiv.

- Vacanta de primavara incepe in ziua de 20 martie, dupa terminarea cursurilor si dureaza pana la 28 martie inclusiv.

- Vacanta de vara incepe la data terminarii ultimului examen, iar pentru clasele I, II si III, dupa terminarea activitatii scolare.

art. 6) - Pentru anul scolar 1953 - 1954 inscrierile elevilor in clasele I, V si VIII se fac in intervalul 4 - 16 august. Listele elevilor admisi in clasele I, V si VIII se vor afisa pe 18 august.

Pentru celelalte clase elevii nu vor face formalitati de reinscriere.

Capitolul III.

Dispozitiuni comune.

art. 15) - In afara zilelor de vacanta nu se vor tine cursuri duminica si in zilele de 7 - 8 Noiembrie 1953, 25 - 26 Decembrie 1953, 26 aprilie 1954 si 1 - 2 mai 1954.

Vacanta de iarna de primavara si de vara stabilite la art. 5 se dau numai elevilor.

Cadrele didactice isi desfasoara activitatea in legatura cu invatamantul in tot cursul a-nului scolar, afara de timpul concediului legal si de zilele nelucratoare stabilite prin lege.

art. 16) Examenele elevilor cu situatia neincheiata in iunie se tin in intervalul 4 - 14 au- gust 1954.

art. 17) Directia scolilor si serviciul scolilor pedagogice vor aduce la indeplinire prezentul ordin.

Dat la 11 iulie 1953

M I N I S T R U, Pentru conformitate cu originalul

Ion Nistor, DIRECTORUL SECRETARIATULUI,

I. Munteanu" 1)

1) Fond Scoala Peretu, Dosar cu hartii intrate si iesite pe anul scolar 1953/1954,

f. 23.   

Aceasta structura in 4 patrare, dupa modelul sovietic, a durat pana in anul scolar 1956- 1957,inclusiv, cand a fost inlocuita cu 3 trimestre. Primul an scolar cu 3 trimestre a fost 1957 - 1958 si aratau astfel:

trimestrul I - 15 septembrie - 7 decembrie 1957;

trimestrul al II - lea - 8 decembrie 1957 - 28 februarie 1958

trimestrul al III - lea - 1 martie - 31 mai 1958.

Pentru anul scolar 1958 - 1959 cele trei trimestre erau astfel repartizate:

trimestrul I - 15 septembrie - 30 decembrie 1958

trimestrul al II - lea - 12 ianuarie - 22 martie 1959

trimestrul al III - lea - 6 aprilie - 30 mai 1959

In noul regulament al scolilor de cultura generala, in art. 44, se preciza ca ,,anul scolar incepe la 1 septembrie si se termina la 31 august a anului calendaristic urmator. Cursurile scolare incep la 15 septembrie si se desfasoara in 3 etape de munca, trimestre, dupa cum urmeaza:

- trimestrul I -incepe la 15 septembrie si se incheie la 22 decembrie 1964, dupa ultima ora de curs;

- trimestrul II - incepe la 10 ianuarie si se incheie la 21 martie 1965, dupa ultima ora de curs;

- trimestrul III - incepe la 6 aprilie si se incheie la datele prevazute mai jos:

a) Clasele I - IV

30 mai - terminarea cursurilor;

b) Clasa a VIII

26 mai - terminarea cursurilor;

27 mai - 4 iunie - timp de pregatire individuala pentru examenul de absolvire;

c) Clasele a V - a, a VI - a si a VII - a

15 iunie 1965 - terminarea cursurilor

In cazul in care ziua de inceput a trimestrelor va fi sambata sau duminica, cursurile se vor deschide lunea viitoare.

In cazul in care ultima zi a trimestrului va fi duminica sau luni, cursurile scolare se vor incheia sambata anterioara.

Practica continua (12 zile lucratoare) la clasele V, VI si VII, de la scolile satesti, se des-fasoara intre 21. IX. - 31. X (5 ore de activitate pe zi).

Art. 46. Vacanta scolara de iarna incepe in ziua de 22 decembrie, dupa ultima ora de curs si dureaza pana la 9 ianuarie inclusiv. Vacanta de primavara incepe in ziua de 21 martie, dupa ultima ora de curs si dureaza pana la 5 aprilie inclusiv. Vacanta de vara in-

cepe dupa serbarea de sfarsit de an si dureaza pana la 14 septembrie inclusiv". 1)

Dupa generalizarea invatamantului de 10 ani, dupa 1969, structura anului scolar sufera unele modificari in ceea ce priveste durata trimestrelor II si III,inclusiv vacanta de prima-

vara. Dam mai jos organizarea anului scolar 1977/1978.

,, Anexa nr. 1

Structura anului scolar !977/1978 in invatamantul prescolar, primar si gimnazial

Anul scolar incepe la 15 septembrie 1977 si se incheie la 1 septembrie 1978. Cursurile scolare si practica productiva se esaloneaza intre 15 septembrie 1977 si 15 iulie 1978, du-pa cum urmeaza:

- trimestrul I - 15 septembrie 1977 - 21 decembrie 1977, dupa ultima ora de curs.

- vacanta de iarna - 21 decembrie 1977, dupa ultima ora de activitate, pana la 9 ianua-

rie 1978, inclusiv.

1) Regulamentul scolilor de cultura generala dinR.P.R., Bucuresti, 1964, p. 24 - 25.

- trimestrul al II - lea - 10 ianuarie 1978 - 5 aprilie, dupa ultima ora de activitate.

- vacanta de primavara - 5 aprilie 1978, dupa ultima ora de activitate - pana la 19 apri-

lie, inclusiv.

- trimestrul al III - lea - 20 aprilie 1978 - 15 iunie,

Serbarea de sfarsit de an are loc in ziua de 21 iunie. Intre 15 si 21 iunie se organizeaza excursii, vizite si se fac pregatiri pentru ziua pionierilor si serbarea de sfarsit de an.

In perioada 16 iunie - 30 iunie promovatii clasei a VIII - a se inscriu in treapta I de liceu.

- vacanta de vara a elevilor - 22 iunie - 14 septembrie 1978, inclusiv.

Elevii claselor V - VIII de la scolile din mediul rural efectueaza practica agricola de doua saptamani, in functie de calendarul muncilor agricole. In aceste zile cursurile clase-lor respective vor fi suspendate". 1)

Aceasta structura se va mentine pana in 1989, cu unele modificari la clasele a IX - a si a X - a (treapta I de liceu, care face parte din scoala generala de 10 ani), unde cursurile scolare ale trimestrului al III - lea se incheie la 30 iunie, iar din cauza activitatilor prac-, tice, care aveau o pondere insemnata in intregul an scolar, vacanta de vara incepea la 15 iulie

ORARUL

Invatamantul primar si gimnazial se organizeaza ca invatamant de zi.Cursurile scola-re la cele doua cicluri se desfasoara pe jumatati de zile si pe ore. Cand in aceeasi scoala functioneaza cele doua cicluri, conform regulamentului scolar, elevii de la clasele I - IV

frecventeaza cursurile dimineata, intre orele 8 - 12 (13), iar cei de la clasele V - VIII (X)

isi desfasoara lectiile dupa-amiaza, intre orele 13 - 19. Daca scoala este mica si are doar ciclul primar unele clase invata dimineata, altele dupa-amiaza timp de o saptamana si a-poi se schimba in saptamana urmatoare.

O masura care contribuie la crearea conditiilor pentru o activitate instructiv- educativa

rodnica este alcatuirea judicioasa a orarului scolii. Prin orar se repartizeaza obiectele de invatamant pe zile si ore, tinandu-se seama de curba oboselii elevilor in decursul unei zile si in decursul unei saptamani, cat si de dificultatea acestora in insusirea cunostintelor pre-date. Pe cat este posibil, obiectele de invatamant care cer un efort deosebit (ex. matemati-ca, gramatica etc.) vor fi plasate in primele ore, iar cele mai usoare (ex. educatia fizica, desenul, muzica etc.) vor fi asezate in ultimele ore.

Este bine sa nu se puna in aceeasi zi numai obiecte de invatamant din aceeasi grupa

(realiste sau umaniste). Se recomanda ca in orarul zilei sa se treaca obiecte din ambele grupe, dar si din randul dexteritatilor. Obiectele carora planul de invatamant le repartizea-za cate 2 - 3 ore saptamanal nu vor fi plasate in zile consecutive, ci dupa un interval de o zi sau doua.

,, Orarul se intocmeste de un colectiv de cadre didactice, se discuta in consiliul pedago-gic si se aproba de catre director, cel mai tarziu pa-na la data de 25 septembrie. La intoc-mirea orarului se va tine seama de cerintele pedago-gice in legatura cu alternarea lectiilor si a celorlalte activitati scolare, in cursul saptamaniisi al zilei de scoala. Directorul ras-punde de respectarea cerintelor pedagogice si de asigu-rarea stabilitatii orarului, (art.51).

La ciclul gimnazial durata orei este de 50 de minute, iar recreatia de 10 minute.Durata orei de curs la ciclul primar este de 45 de minute si pauza de 15 minute, iar recreatia a treia este de 20 de minute. La clasa I, ora de curs poate fi intrerupta pentru circa 10 minu-

1) Fond Scoala Peretu, Dosar cu hartii intrate si iesite pe anul scolar 1977-1978, f. 32.

te, in care timp se pot organiza activitati recreative, fara a tulbura linistea celorlalte cla-se". 1)

In perioada 1948 - 1989 cele trei scoli din Peretu au functionat dupa un orar care a respectat principiile si cerintele pedagogice aratate mai sus, dar au fost si unele perioade

scurte, cand ciclul gimnazial a invatat dimineata, cu inceperea programului de la ora 7 si nu la ora 8, iar durata orei a fost micsorata la 45 de minute, in loc de 50 de minute. Toate

aceste modificari au fost aprobate de Inspectoratul Scolar atunci cand au fost anumite si-tuatii deosebite

NOTAREA ELEVILOR. RECOMPENSE SI PEDEPSE.

Verificarea cunostintelor, a priceperilor si deprinderilor elevilor, mai precis evalua-rea rezultatelor scolare se face prin: examinari orale, lucrari scrise de control curente (ex-temporale), lucrari scrise de control trimestriale (teze) si probe practice. Aprecierea aces-

tora se face prin note. De-a lungul timpului sistemul de notare din tara noastra, inclusiv de la Scoala din Peretu, a suferit mai multe modificari. Astfel, inainte de 1864 sistemul de notare folosea cifrele de la 4 la 1, nota 4 fiind cea mai buna, iar cu nota 1 se repeta cla-sa. Treptat, o mare parte din dascali au considerat ca sunt prea putine note si ele nu re-flecta realitatea din clasa, au mai adaugat si alte note, dar nu cifre ci calificative: Eminen-ta mare (E), eminenta mica (e), bun, rau etc. pe care Eforia scoalelor le-a acceptat.

Legea din 1864 a generalizat notarea cu cifre de la 1 la 10, nota 1 fiind cea mai mica si se repeta clasa, iar nota 10 fiind maxima. Acelasi sistem de notare a fost mentinut si de legile din 1924 si 1948, pana in anul 1952, cand s-a trecut la un nou model de notare, de tip sovietic, cu cifre de la 1 la 5. Nota 1 era mica si trebuia sa repete clasa, iar nota 5 era cea mai mare. Aceasta forma de notare a fost inlocuita din 1958 cu vechiul sistem ce fo-losea cifrele de la 1 la 10 si mentinuta pana la evenimentele din 1989.

Mai multe detalii, despre sistemul de notare din tara noastra folosit dupa 1958, aflam din Regulamentul scolilor generale unde se precizeaza ca ,,aprecierea cunostintelor elevi-lor se face cu note de la 10 la 1, nota 5 fiind nota minima de promovare. Notele se stabi-lesc imediat dupa examinare, se trec in catalog, se comunica imediat elevilor si se trec in carnetul de elev. Notele trebuie sa reflecte in mod obiectiv nivelul cunostintelor si deprin-derilor elevilor, precum si forma de exprimare orala si scrisa, care trebuie sa constituie o grija permanenta pentru toti invatatorii si profesorii, (art.109).

Numarul examinarilor orale pe trimestru, pentru fiecare elev, trebuie sa fie in concor-danta cu numarul orelor din planul de invatamant repartizate fiecarui obiect. La obiectele

cu o singura ora pe saptamana se fac cel putin 2 examinari pe trimestru: una din note se poate da pe baza unei lucrari scrise de control curent (extemporal), din materia predata in ora anterioara sau, in caz de recapitulare a unor teme, din materia indicata pentru repeta-re, (art. 107)". 2)

La clasele V - VIII, dupa 1964 sau la clasele V - X, dupa 1971, lucrarile scrise de control trimestriale (teze) se dau obligatoriu la obiectele limba romana si matematica, iar la ultima clasa s-a dat si la istorie. Lucrarile trimestriale se programeaza cel mult 2 pe saptamana. Media trimestriala a fiecarui obiect se stabilea astfel: se calcula media aritme-tica a notelor obtinute la raspunsurile orale, la lucrarile scrise de control curente (extem-porale) si la probele practice. La obiectele unde se dau lucrari scrise de control trimestria-

1) Regulamentul scolilor de cultura generala, Bucuresti, 1964, p. 25

2) Ibidem. p. 37 - 38.

le (teze), media obtinuta la oral se aduna cu nota de la teza si se imparte la doi. Aceasta medie trimestriala trebuie sa fie un numar intreg. Fractiunile de 50 si peste 50 de sutimi se rotunjesc spre nota mai mare, iar cele sub 50 de sutimi se rotunjesc spre nota mai mi-ca.

Notele la purtare se stabilesc de invatatorul sau dirigintele clasei. In cazul cand invata-

torul sau dirigintele apreciaza purtarea unui elev cu nota mai mica de 7, se prezinta in consiliul pedagogic, pentru cunoasterea de catre tot personalul didactic a cauzelor care au determinat scaderea notei la purtare si stabilirea in comun a masurilor ce trebuie luate, in

vederea imbunatatirii comportarii acestuia si fixarea notei la purtare. Motivele pentru care s-a scazut nota la purtare sub 7, se consemneaza in procesul verbal al sedintei consi-

liului pedagogic.

,,Media anuala la fiecare obiect si la purtare se calculeaza aritmetic pe baza mediilor trimestriale. Media aritmetica a tuturor mediilor anuale la obiectele de invatamant si la purtare constituie media generala. Ea se calculeaza la sfarsitul anului scolar numai pen-tru elevii promovati si pe baza ei se face clasificarea elevilor. Notele obtinute de elevi si mediile trimestriale se trec in catalog si in carnetul de elev. Mediile anuale si generale se trec in registrul matricol de secretara scolii, in cel mult 30 de zile de la incheierea anului scolar.(art. 110).

Sunt declarati promovati elevii care la sfarsitul anului scolar obtin la fiecare obiect din planul de invatamant al clasei respective cel putin media anuala 5, iar la purtare cel cel putin media anuala 6.

Sunt declarati corigenti, la clasele V - VIII, elevii care la sfarsitul anului scolar obtin medii anuale sub 5 la cel mult doua obiecte.

Sunt declarati repetenti:

elevii claselor I - III, care obtin medii anuale sub 5 la unul din obiectele limba romana sau matematica;

elevii claselor IV - VIII, care obtin medii anuale sub 5 la trei sau mai multe obiecte;

elevii claselor I - VIII, care obtin la purtare media amuala mai mica de 6, indiferent

de mediile obtinute la obiectele de invatamant, art. 111)". 1)

La sfarsitul fiecarui trimestru si al anului scolar, invatatorii si dirigintii prezinta di-rectorului situatia scolara incheiata in cadrul consiliului pedagogic, iar in procesul ver-

bal al sedintei se consemneaza situatia elevilor corigenti, repetenti, aminati, retrasi si exmatriculati. Situatia definitiva se afiseaza in dimineata zilei cand are loc serbarea de sfarsit de an scolar.

Pentru succesele obtinute la invatatura, pentru buna purtare si participare activa la actiunile organizate in scoala si in afara ei, elevii sunt evidentiati astfel:

- evidentierea in fata clasei sau a scolii;

- comunicarea verbala sau in scris adresata parintilor, aratandu-se rezultatele bune obtinute la scoala.

- premierea celor care obtin cele mai bune rezultate in activitatea scolara cu: premiu I,

premiul al II - lea sau premiul al III - lea.

Elevii care se abat de la indatoririle ce le revin sunt sanctionati, dupa cum urmeaza:

- observatia in fata clasei sau in fata intregului colectiv al scolii;

- mustrarea elevului in fata clasei, a consiliului pedagogic sau a colectivului scolii;

- mutarea disciplinara intr- alta clasa paralela;

Evidentierile si sanctiunile se aplica elevilor asigurandu-se imbinarea exigentei si a fermitatii cu respectul fata de personalitatea elevului, cu spiritul de umanitate si drepta-

1) Ibidem, 39 - 40.

te. La aplicarea sanctiunilor se tine seama, la fiecare caz in parte, de gravitatea abaterii,

de abaterile anterioare si de conditiile in care a fost savarsita fapta.

Desi in anii urmatori s-a generalizat invatamantul de 10 ani, in linii mari s-au menti-nut aceste dispozitii pana in anul 1990

EXAMENELE DE PROMOVARE SI EXAMENELE DE ABSOLVIRE

Dupa reforma invatamantului din 1948 s-a mentinut examenul de promovare de la o clasa la alta, pana la generalizarea invatamantului de 7 clase, in anul scolar 1958 - 1959,

dupa care s-a desfiintat. Unele instructiuni ale Ministerului Invatamantului Public cu pri-vire la modul de desfasurare si de sustinere a acestor examene de promovare de la un an scolar la altul le gasim in Gazeta Invatamantului nr. 162 din 8 mai 1952. Iata cateva din aceste instructiuni:

,, Perioada de recapitulare finala a materiei este luna mai, concret intre 19 - 30 mai, du-pa care incep examenele, intre 1 - 20 iunie.

Clasele I - II - III nu dau examen si promoveaza dupa notele (mediile) anuale. Elevii care au note sub 5 la aritmetica si limba romana raman repetenti.

Clasele IV - V - VI dau examen de promovare in clasa urmatoare. Examenul se da scris si oral, iar la examenul scris timpul acordat este de 2 ore.

Examenele se sustin in 2 sesiuni: iunie si august.

Examenul scris consta dintr-o lucrare scrisa la: limba romana, la clasa a IV - a dintr-o dictare, iar la clasele V - VI dintr-o expunere asupra unui subiect din materia de lecturi literare studiate in cursul anului scolar; la arimetica, la clasele IV - V - VI, dintr-o pro-blema si 2 exercitii; clasele V - VI sustin examen si la limba rusa - oral, iar clasa a VI-a mai sustine examen oral la botanica si geografie.

Examenul oral se tine pe baza biletelor (de baza si anexe) intocmite de invatatorii si profesorii care fac parte din comisie si sunt aprobate de directorul scolii. Biletul de baza cuprinde 2 - 3 notiuni din diferite capitole ale obiectului respectiv fara aratarea intrebari-lor. Biletele anexe cuprind intrebarile precise la biletele de baza, iar continutul lor va fi pastrat secret pana in ziua examenului.

Examinarea elevilor de la clasele IV - V - VI se face de catre o comisie in frunte cu directorul scolii, dar invatatorul clasei sau profesorul de la obiectul respectiv verifica pe cei xaminati cu privire la cunostintele insusite. Pentru elevii de la clasele I - IV incheierea

examenului va fi pana la 15 iunie, iar in aceasta zi va avea loc festivitatea de incheiere a anului scolar. 1)

Elevii clasei a VII - a sustineau un examen de absolvire in fata unei comisii formata din profesorii de la obiectele de examen, avand in frunte directorul sau directorul adjunct

al scolii. La acest examen puteau sa asiste si reprezentanti ai: Sfatului Popular, U.T.M., comitetului de parinti etc, cu acordul directorului scolii. Obiectele de examen erau:

Limba romana - scris si oral

Matematica - scris si oral

Limba rusa - oral

Istoria - oral

Geografia - oral

Fizica - oral

Constitutia R.P.R. - oral

1) Fond Scoala Peretu, Registru de Consilii profesorale de la Scoala elementara de 7 ani, nr. 1, pe anii 1950 - 1953, dos. nr. 1/2002, f. 112 - 113.

Pentru examenul scris elevilor li se acorda timp de 2 ore si jumatate, dupa care in ace-easi zi erau examinati oral. Fiecare obiect avea o zi pentru examen. Dupa terminarea e-xamenului si a contestatiilor se afisa rezultatul final. La 3 zile dupa examen se inainta re-zultatul examenului la Sectia raionala de invatamant si cultura de catre directorul scolii.

Dupa 1959, ca urmare a inlaturarii unor forme de organizare de tip sovietic, dar si a ge-neralizarii invatamantului de 7 ani, examenele de promovare s-au desfiintat, dar si exa-

menul de absolvire a 7 clase a suferit unele modificari, avand acum mai putine obiecte

de examinat si anume:

Limba romana - scris si oral

Matematica - oral

Istoria - oral

Geografia - oral

Fizica - oral

Prin generalizarea invatamantului de 8 clase obligatoriu, examenul de absolvire a sufe-rit unele modificari, dupa cum rezulta din Regulamentul scolilor generale. Iata care sunt aceste noi precizari.

,,Art. 118. La examenul de absolvire a scolii generale de 8 ani se prezinta elevii care au promovat clasa a VIII. Examenul consta din verificarea cunostintelor elevilor la urmatoa-rele obiecte:

- limba romana - lectura literara si gramatica - scris si oral

- matematica - oral

- istoria Romaniei - oral

- geografia Republicii Populare Romane - oral

- agricultura, la scolile de la sate - oral

Examinarea elevilor se face din materia claselor V - VIII". 1)

Comisia de examinare este formata din directorul (directorul adjunct sau un profesor al scolii) ca presedinte si cate un profesor examinator pentru fiecare obiect. La scolile cu un numar mai mare de 50 de elevi se formeaza doua sau mai multe comisii, in functie de numarul scolarilor promovati ai clasei a VIII. La Scoala nr. 1 din Peretu au fost doua co-misii de examinare. La alcatuirea programului comisiei se va tine seama ca elevii sa sus-tina oproba scrisa sau orala pe zi.

La fiecare obiect, examinarea se face de profesorul de specialitate, in prezenta intregii comisii. Examinarea se face pe grupe de 5-6 elevi. In timpul eaminarii, elevii care fac parte din aceeasi grupa asista la verificarea cunostintelor tuturor din acea grupa. Profeso-rii examinatori stabilesc subiectele lucrarilor scrise, intocmesc biletele de examen si le levul este obligat sa raspunda. Notele elevilor se stabilesc de profesorul examinator im-preuna cu membrii comisiei care noteaza raspunsurile elevilor la toate obiectele.

Daca exista divergente de pareri, presedintele comisiei hotaraste nota definitiva. Acest

fapt se consemneaza in catalogul de examen si in procesul - verbal.

La limba romana din notele obtinute la proba scrisa si orala, se stabileste nota definiti-

va; fractiunile se rotunjesc la aprecierea comisiei.

Media aritmetica a notelor obtinute constituie media generala a examenului de absolvi-re. Elevii care obtin la examenul de absolvire cel putin nota 5 la fiecare obiect sunt decla-rati absolventi si primesc certificatul de absolvire a scolii generale de 8 ani. Elevii care nu

obtin note de trecere la examenul de absolvire pot participa la examenul din anii urmatori

In anul scolar 1964 - 1965 a fost prima si ultima promotie cu 8 clase care a sustinut examen de absolvire a scolii generale, deoarece s-a desfiintat.In anii urmatori s-a genera-

1) Regulamentul scolilor de cultura generala din R.P.R., Bucuresti, 1964, p. 164.

lizat invatamantul de 10 ani si s-a sustinut doar examen de admitere la treapta a I - a de liceu, situatie care s-a mentinut pana la evenimentele din 1989. Dam mai jos metodologia inscrierii in clasa a IX - a (treapta I de liceu), in anul scolar 1987 - 1988.

,,De la Ministerul Educatiei si Invatamantului

Graficul inscrierii in clasa a IX - a

Organizarea si desfasurarea inscrierii in clasa a IX-a (treapta I) de liceu, invatamant de zi

- Afisarea numarului de locuri la unitatile de invatamant, pe profiluri;

21 - 27 iunie 1987 - depunerea de catre elevi, a fiselor tip de inscriere la secretariatul unitatilor de invatamant si, dupa caz, efectuarea controlului medical. La profiluirile la ca-re se sustin probe de aptitudini, fisele de inscriere se depun pana la 22 iunie - inclusiv;

23 - 28 iunie - sustinerea probelor de aptitudini la profilurile: pedagogie, marina, muzi-ca, arte plastice si decorative, coregrafie; afisarea rezultatelor.

28 - 30 iunie - reorientarea elevilor si stabilirea unitatilor de invatamant si a profiluri-lor la care se organizeaza probe de verificare a cunostintelor. Elevii care au fost respinsi la probele sustinute la profilurile: pedagogic, marina, de arta sau in liceele militare pot depune fisele de inscriere la orice alta unitate de invatamant;

2 - 4 iulie 1987 - sustinerea probelor de verificare a cunostintelor, dupa cum urmeaza:

2 iulie - proba de limba si literatura romana;

4 iulie - proba de matematica;

8 iulie - afisarea rezultatelor;

9 - 16 iulie 1987 - redistribuirea elevilor care nu au fost declarati inscrisi in urma susti-

nerii probelor de verificare a cunostintelor.

NOTA: Elevii dinclasa a VIII - a, care au deficiente ce ii fac inapti sa se pregateasca in anumite profiluri, depun la Inspectoratele scolare judetene sau la municipiul Bucuresti, pana la data de 31 mai, cereri insotite de actele medicale doveditoare, pentru a fi inscrisi la profiluri industriale sau industrial - agricol, din unitati de invatamant la care nu se or-ganizeaza probe de verificare a cunostintelor.

Probele de concurs se sustin la aceleasi date si ore, pentru invatamantul de zi, cat si

pentru invatamantul seral". 1)

PERSONALUL SCOLII

PERSONALUL DIDACTIC DE CONDUCERE

DIRECTORUL SCOLII

Directorul este conducatorul unic al scolii. El raspunde de intreaga activitate instructiv - educativa desfasurata in scoala si in afara ei, de activitatea administrativ - gospodareas-

ca, precum si de pastrarea si folosirea in mod judicios a tuturor bunurilor scolii. In intrea-ga sa activitate trebuie sa imbine principiul conducerii unice cu munca in colectiv.

In vederea indeplinirii sarcinilor ce-i revin, directorul colaboreaza cu organizatia sindi-cala din scoala, consiliul pedagogic, cu organizatia U.T.M (P.C.R.) si cu organizatia de pionieri, unde este presedinte al sfatului unitatii. Directorul asigura colaborarea cu parin-tii elevilor, cu intreprinderile si institutiile al caror ajutor este necesar scolii. 2)

In functia de director sunt promovati profesori sau invatatori cu studii corespunzatoa-re, cu experienta in munca instructiv - educativa, cu o temeinica pregatire pedagogica si buni organizatori.

1) Tribuna scolii, revista saptamanala a M.E.I.,anul XVII, nr.299,din 16 mai 1987,p.2

2) Regulamentul scolilor de cultura generala din R.P.R., Bucuresti, 1964, p. 83

Directorului scolii ii revin urmatoarele sarcini:

intocmeste planul de munca al scolii si urmareste realizarea lui;

raspunde de realizarea invatamanului general si obligatoriu de 8 ani, urmareste frec-venta elevilor si ia masuri pentru imbunatatirea ei, in caz de nevoie;

- raspunde de aplicarea planurilor de invatamant, de realizarea pogramelor scolare si ia masuri pentru evitatea supraancarcarii elevilor;

- raspunde de intocmirea orarului scolii, potrivit cerintelor pedagogice si asigura res-pectarii lui;

- indrumeaza si controleaza desfasurarea lectiilor si efectuarea lucrarilor practice;

- raspunde de intreaga activitate educativa din scoala;

- organizeaza si raspunde de intreaga activitate metodica din scoala;

- controleaza permanent nivelul de pregatire a elevilor si ia masuri pentru continua ridicare a acestuia;

- verifica periodic, cu sprijinul dirigintilor, conditiile in care traiesc si invata elevii in familie;

- face propuneri pentru aprobarea repartitiei de ore (constituirea catedrelor) si a reparti-

zarii dirigintilor pe clase, respectand principiul continuitatii in munca si al incadrarii in specialitate;

- se preocupa de perfectionarea pedagogica a personalului didactic din scoala, urmarind participarea acestora la cercurile pedagogice, consfatuiri, cursuri de perfectio-nare etc.

- asista saptamanal la - 8 lectii, valorifica in consiliul pedagogic si in comisiile metodice constatarile facute, studiaza si generalizeaza experienta pozitiva a personalului didactic;

- numeste responsabilii comisilor metodice din scoala;

- numeste secretarul consiliului pedagogic al scolii;

- controleaza si raspunde de prezentarea cu regularitate a invatatorilor si profesorilor la ore si la celelale activitati si asigura suplnirea acestora in caz de nevoie;

- angajaza, transfera si elibereaza din functie intregul personal didactic- ajutator si ad-ministrativ - gospodaresc,la unitatile unde are calitatea de ordonator de credite;

- stabileste atributiile personalului administrativ si de ingrijire al scolii si controleaza indeplinirea sarcinilor;

- asigura respectarea drepturilor legale ale personalului didactic si administrativ, privind contractele de munca, salarizarea, acordarea concedilor etc.;

- face propuneri de premiere si evidentiere a personalului diactic si administrativ care se distinge in munca si de sanctionare a acelora care comit abateri de la indatoririle pro-

fesionale,morale si cetatenesti sau incalca legea, regulamentele si dispozitile in vigoare,in care scop consulta organizatia sindicala din scoala;

- raspunde de intocmirea si respectarea regulamentului de ordine interioara al scolii;

- ia masuri pentru asigurarea si dezvoltarea bazei didactico - materiale a scolii, pentru buna organizare si functionare a invatamantului, foloseste judicios fondurile alocate;

- raspunde de completarea, in termenele stabilite, a documentelor scolare si de pastrarea lor in bune conditii.

Directorul este presedintele Consiliului pedagogic, asigura buna organizare si desfasu-rare a acestuia. El reprezinta scoala in orice imprejurare si este obligat sa apere interesele ei si ale personalului didactic. Vizitarea scolii si asistarea la ore sau la alte activitati de catre persoane cre nu fac parte din aparatul de indrumare si control al invatamantului se poate face nmai cu permisiunea directorului.

DIRECTORUL ADJUNCT

In functie de numarul de clase, scolile sunt incadrate cu directori adjuncti. La scoala nr. 1 din Peretu, functia de director adjunct s-a infiintat la 25 noiembrie 1956 si primul director adjunct a fost invatatorul, Stanciu Alexandru, datorita cresterii numarul elevilor si a claselor. De regula, postul de director adjunct este ocupat de profesori cu studii supe-rioare, care au obtinut gradul definitiv si au cel putin 6 ani activitate didactica. Deoarece la scoala din Peretu, intre 1948 - 1970, au fost putine cadre didactice cu studii superioare

o parte din invatatori au functionat ca profesori suplinitori, iar unii dintre ei au ajuns si in

postul de director adjunct.

Acesta ajuta directorul in indrumarea muncii instructiv - educative si cea administra-tiv-gospodareasca. Atributiile lui se stabilesc de director prin proces-verbal si sunt aduse

la cunostinta personalului didactic si personalului administrativ-gospodaresc al scolii.Ac-

tivitatea de indrumare si control a directorului adjunct se desfasoara pe baza unui plan aprobat de conducerea scolii, in care se prevad saptamanal 8 - 10 asistente in cazul cand are ca sarcina numai indrumarea si controlul procesului instructiv-educativa si 6 - 8 asis-tente la lectii sau alte activitati, in cazul cand are si sarcini administrative.

La o scoala generala de 8 ani, postul de director adjunct se infiinteaza cand exista in-tre 15 - 30 clase, iar peste 30 de clase se infiinteaza si al doilea post.

DIRIGINTELE CLASEI

Clasa de elevi este condusa de un diriginte numit de directorul scolii. Ca diriginte al clasei este numit unul dintre profesorii cu prestigiu si experienta care predau un numar cat mai mare de ore la acea clasa si care manifesta grija deosebita pentru instruirea si e- ducare elevilor. Un profesor nu poate fi diriginte decat la o singura clasa. La clasele I-IV

invatatorul realizeaza in cadrul obligatiilor legate de munca si sarcina dirigintelui.

Dirigintelui isi desfasoara activitatea pe baza planurilor de munca anuale si trimestri-ale si indeplineste urmatoarele sarcini:

- studiaza, sub toate aspectele,elevii din clasa pe care o conduce in vederea cunoasterii lor

- tine legatura cu toti profesorii care predau la clasa pe care o conduce in vederea coordo-narii eforturilor pentru obtinerea unor rezultate optime in instruirea si educarea elevilor;

- controleaza dozarea lucrarilor date elevilor pentru acasa in vederea evitarii supraancar-carii acestora;

- analizeaza periodic situatia la invatatura a elevilor si ia masuri pentru mobilizarea aces-

tora la indeplinirea cu succes a indatoririlor lor scolare;

- urmareste frecventa elevilor, cerceteaza cauzele absentelor unor elevi si ia masuri cores-

punzatoare pentru imbunatatirea frecventei;

- realizeaza educatia igienico - sanitara a elevilor in colaborare cu medicul si organizatia

de Cruce Rosie;

- organizeaza si conduce activitatea clasei in ora de dirigentie, tinand seama de probleme-le educative pe care le ridica viata si activitatea colectivului de elevi si de sarcinile educa-tive ale scolii;

- organizeaza si conduce activitatea elevilor in afara clasei si scolii;

- tine legatura cu parintii elevilor, ii informeaza despre rezultatele la invatatura obtinute de elevi si le da indrumari pentru educarea copiilor in familie;

- intocmeste la fiecare sfarsit de an scolar caracterizarile elevilor pe care le ataseaza la dosarele personale ale acestora

- dirigintele informeaza periodic consiliul pedagogic si conducerea scolii despre activita-tea pe care o desfasoara la clasa pe care o conduce.

PERSONALUL DIDACTIC DE PREDARE

Invatatorii, profesorii si maistrii au indatorirea sa indeplineasca cu competenta si simt de raspundere sarcinile ce le revin in activitatea de la clasa si extrascolara. Personalul di-dactic are obligatia de a se prezenta cu regularitate la ore si la celelalte activitati instruc-tiv - educative organizate de scoala. Este interzisa cu desavrsire scoatera de la ore a per-sonalului didactic pentru efectuarea altor activitati.

Obligatia de munca a personalului didactic cuprinde urmatoarele sarcini:

- activitatea didactica cu elevii la clasa;

- activitatea cu elevii in afara clasei;

- activitatea metodica si de perfectionare;

- activitatea cu parintii elevilor

- activitatea culturala;

CADRELE DIDACTICE DE LA PERETU INTRE ANII 1948 - 1989

Pana in anul 1948 cele doua scoli primare din Peretu aveau 10 - 12 invatatori impreu-na si fara nici un profesor. Dupa aceasta data numarul invatatorilor, la cele 3 scoli din sa-tul nostru, a crescut pana la 22 in anul scolar 1976 - 1977, dupa care scade la 14 in anul scolar 1988-1989. La ciclul gimnazial, in anul scolar 1948 - 1949, au functionat doar ca- te o clasa a V-a si a VI-a, iar clasa a VII-a nu exista si au predat ore,4 invatatori numiti pe

posturi de profesori. Treptat, a crescut si numarul claselor, dar si al profesorilor calificati, incat in anul scolar 1981-1982 erau 20 de clase si 36 de profesori. Dupa aceasta data nu- marul elevilor s-a micsorat, datorita scaderii nivelului de trai, fapt ce s-a repercutat asu-pra natalitatii, incat in anul scolar 1988 - 1989 erau doar 32 de profesori. Dintre sutele de invatatori si profesori, care au slujit mai mult sau mai putin in scolile din Peretu amintim o parte din ei, cei care au muncit toata viata sau un numar mare de ani, aducandu-si apor-tul lor neprecupetit la dezvoltarea acestei institutii de invatamant, la modelarea a sute de

copii in cadrul procesului instructiv-educativ, din care au facut oameni de nadejde ai tarii, dar si in afara scolii contribuind la dezvoltarea satului, la pastrarea si valorificarea traditi-ilor locale in cadrul diferitelor concursuri, la lichidarea analfabetismului.

Dintre cadrele didactice care si-au continuat activitatea si dupa 1948, pana la iesirea la pensie, remarcandu-se atat in munca de la clasa, dar si in activitatea extrascolara amintim pe invatatorii: Ilie Georgescu (director), Natalia Georgescu, Andrei Marin (director), Ma-

rin Paula, Stelian Georgescu (director),Elisabeta Georgescu (directoare),Mitroi Gheorghe

(director), Georgescu Grigore, Georgescu Ioana, Oprea Alexandru, Oprea Ioana, Patrascu Marin (director si director adjunct), Patrascu Georgeta etc. O parte din acesti invatatori, dupa 1948, au functionat si ca profesori la diferite obiecte, pana au venit cadre didactice calificate.

Alti invatatori care si-au desfasurat activitatea dupa 1948 :

Ionescu Dumitru - este fiul lui Chiriac si Ioana Ionescu, nascut la 20 noiembrie 1914

in comuna Peretu, judetul Teleorman. A terminat scoala primara in satul natal, apoi a ur-

mat cursurile Scolii Normale pe care le-a absolvit in anul 1936. Din anul 1942 este profe-

sor suplinitor de matematica la Scoala Taranesca din Peretu, iar din 1946 este invatator la Scoala primara nr. 1. Dupa 1948 suplineste ca profesor, la mai multe obiecte, dar mai ales la matematica, la Scoala elementara de 7 ani, nr.1, dupa care revine ca invatator la aceeasi institutie. Din 1957 este transferat la Scoala primara de 4 ani,Baracea pentru fap-

te de indisciplina, dar in februarie 1959 paraseste invatamantul si se muta la I.A.S. - ul din localitate pe functia de contabil. S-a casatorit cu Ileana Ionescu si a avut 3 copii.

Ionescu Ileana - este fiica lui nascuta la 10 octombrie

1914, la Gaiesti, judetul Dambovita. Cursurile primare le-a urmat in localitatea natala si apoi a absolvit Scoala Normala. S-a casatorit cu invatatorul Ionescu Dumitru si a avut 3 copii, stabilindu-se in satul nostru. La Peretu a functionat la Scoala primara nr. 2, intre anii 1942 - 1956 si apoi s-a transferat la Scoala generala nr. 1, unde a functionat din 1956 pana in 1968, cand a iesit la pensie.

Mitroi Gheorghe - este fiul lui si s-a nascut in comuna Bacalesti, judetul Teleorman, pe 6 august 1908. A terminat cursurile primare in satul natal si apoi cursurile Scolii Normale de invatatori. A functionat la mai multe scoli in perioada inter-

belica, inclusiv la Peretu. Dupa 1948 a revenit la Peretu,la Scoala generala de 4 ani, nr.2,

ca invatator si din 1953 a fost numit director pana in 1956. Este detasat la Scoala genera-la nr.1 ca invatator si apoi devine director adjunct in anii 1958 - 1959. Intre anii 1959 -

1962 este director de Camin Cultural in satul nostru, unde s-a casatorit si a ramas defini-tiv. A avut o fata , iar la pensie a iesit in 1968.

Stanciu P.Alexandru-nascut la 4 octombrie 1923, in comuna Peretu, judetul Teleorman,

este fiul lui Petre si Ilinca Stanciu. A urmat cusurile primare in comuna natala si a conti-

nuat cursurile Scolii Normale din Campulung Muscel, pe care o absolva in 1943. Se inca-

dreaza ca invatator la Scoala din Peretu, unde pe parcurs a activat si ca profesor la diferi-te obiecte, inclusiv la matematica. A fost director si director adjunct, iar pentru rezultate deosebite in munca de la clasa si in activitatea cultural - educativa a obtinut in 1967 titlul

de ,,Invatator fruntas", iar in 1971 a fost decorat cu ordinul ,,Meritul cultural, clasa a III-a". A obtinut gradul I in invatamant in anul 1969 si a fost inspector cu delegatie intre anii 1970 - 1977. A fost casatorit cu Ionescu (Stanciu) Cornelia si a avut doua fete. S-a pen-sionat la 31 august 1986, dupa 40 de ani de munca in invatamant.

Vasui Elena - a fost fiica lui Iancu si Tudora Bacanu si s-a nascut pe 8 aprilie 1923 in comuna Peretu, judetul Teleorman si este sora mai mica a invatatoarei Patrascu Georgeta.

A fost colega,la scoala primara,cu Stanciu Alexandru, apoi a urmat cursurile Scolii

Normale din Pitesti, pe care a absolvit-o in 1943. In primii ani a functionat la alte scoli din judet, iar din 1950 a venit la Peretu, de unde s-a pensionat in 1979.Obtine gradul defi-

nitiv in invatamant, din oficiu, in anul 1959. S-a casatorit cu Pandele Vasui si a avut doi copii.

Borosanu D. Vasile-s-a nascut in comuna Visoca,judetul Soroca (Basarabia-U.R.S.S.) la 23 martie 1923. Este fiul lui Dumitru si Agapia Borosanu. A terminat cursurile a 6 cla-se elementare in comuna natala si in 1936 s-a inscris la Scoala normala din orasul Balti,

judetul Balti (din Basarabia), unde a facut 2 ani, apoi s-a mutat la Iasi (1938 -1940) si la Chisinau ( Basarabia, in 1940 - 1942). Incepand al doilea razboi mondial s-a refugiat cu familia in Romania unde a absolvit Scoala Normala la Timisoara (1942 - 1944). A func-tionat in scolile din Stoenesti si Cilieni, judetul Olt si din 1956 s-a stabilit la Peretu, cu familia. S-a casatorit cu invatatoarea Natalia Andreescu si a avut doua fete. Gradul didac-tic I l-a obtinut in 1970, iar intre anii 1971 -1975 a fost inspector cu delegatie, timp in care a primit gradatia de merit A fost director la Scoala generala de 4 ani, nr. 2, din 1963 pana in 1976, iar ca director adjunct, la Scoala cu clasele I - X, nr. 1, intre anii 1980 - 1983, cand s-a pensionat.

Borosanu Natalia (fosta Alexandrescu) este fiica lui Ion si Ioana Alexandrescu si s-a

nascut in comuna Rusanestii de Jos, judetul Olt, la 24 august 1926. Este absolventa a Li-

Ceului din Craiova si a unele cursuri de echivaleare a Scolii pedagogice de invatatori de la Caracal si se incadreaza in invatamant in judetul Olt, unde se casatoreste cu Borosanu Vasile. Din 1955 se transfera la Scoala din Peretu, unde se stabileste definitiv cu familia si are doua fete. Obtine gradul didactic I in anul 1972 si se pensioneaza in 1982.

Ionescu T. Melania - a fost fiica lui Tudorache si Paraschiva din comuna Peretu, jude-tul Teleorman, nascuta in 1931 ? A terminat cursurile primare in satul natal, iar Scoala

Normala in Turnu Magurele. La scoala din Peretu a activat ca invatatoare intre anii 1954-

1958. S-a casatorit cu profesorul de limba si literatura romana, Naum Ion, care a fost la Scoala generala nr. 1 intre anii 1955 - 1958, dupa care s-a transferat in Bucuresti cu fa-milia.

Sindili Elena - este nascuta la 14 aprilie 1938 in localitatea Draganesti, judetul Olt si este fiica lui Ionita si Craciuna Rinja. A urmat Scoala primara din comuna natala si apoi a absolvit Institutul pedagogic de invatatori. S-a casatorit cu Sindili Constantin din Peretu, dar s-au stabilit cu domiciliul in Rosiorii de Vede.A functionat la scoala generala de 4 ani nr. 2, din Peretu, intre anii 1965 - 1976, apoi s-a transferat la Rosiori, dar la scurt timp a decedat, impreuna cu sotul sau, fiind inmormantati in aceasi zi.

Calin Margareta - este fiica lui Ion si Maria Tomosoiu, din comuna Joseni, judetul Buzau, fiind nascuta la 11 iunie 1931. A urmat cursurile primare in satul natal si s-a in-scris la Scoala pedagogica de invatatori pe care a absolvit-o in 1956. S-a casatorit cu Ni-colae Calin, din comuna Peretu si din 1960 s-a stabilit aici cu familia, avand 3 copii. La Scoala generala nr.1 din Peretu a obtinut gradul didactic I in 1977 si a functionat ca inva-tatoare intre anii 1960 - 1988, cind s-a pensionat.

Badescu Petra - s-a nascut la 14 martie 1932 si este fiica lui Linca si Floarea Tudo-rica din comuna Seaca, judetul Teleorman. Dupa cursurile scolii primare din localitate s-a inscris la Scoala pedagogica din Turnu Magurele, pe care a absolvit-o in 1954. S-a casa-torit cu Badescu Grigore din comuna Peretu si s-au stabilit aici, avand un copil. A obtinut gradul definitiv in 1959, iar la Peretu a functionat la toate cele 3 scoli, intre anii 1959 - 1982, dupa care s-a transferat la o scoala din Bucuresti, unde se mutase familia sa.

Seiculescu Irina - a fost fiica lui Alexandru si Vasilica Seiculescu din satul Doroban-tu, comuna Crangeni, judetul Teleorman si s-a nascut la 15 octombrie 1924. Dupa termi-

narea cursurilor primare in satul natal a continuat studiile la Scoala Normala din Pitesti si a absolvit-o in 1948. Intra apoi in invatamant si obtine gradul definitiv in 1959. A func-tionat si la Scoala generala de 4 ani, nr. 3 din Baracea, intre anii 1960 - 1976, cand se im-

bolnaveste si la scurt timp a decedat.

Lalescu Dumitra (casatorita Marinescu si apoi divortata) - este fiica lui Constantin si Maria Lalescu, din comuna Nicolae Balcescu, judetul Teleorman, unde s-a nascut la 8

septembrie 1933. Cursurile scolii primare le-a terminat in satul natal, apoi a frecventat

cursurile Scolii Pedagogice de invatatori din Bucuresti, fiind absolventa in 1955. A intrat

in invatamant si obtine gradul definitiv in 1960. In Peretu a functionat la Scoala generala de 4 ani, nr. 3 din Baracea intre anii 1962 - 1984, cand, din lipsa de copii, aceasta institu-tie s-a desiintat si a fost transferata la o scoala din Rosiorii de Vede. Are un singur copil.

Dimancea Sp. Angela - s-a nascut in comuna Plosca, judetul Teleorman, in familia Spirea si Lina Sandu, la 18 august 1943. Scoala primara a terminat-o in satul natal apoi s-

a inscris la Institutul pedagogic de invatatori din Bucuresti, pe care il absolva in 1963. Se casatoreste cu Dimancea Stelian din Peretu, unde isi stabileste domiciliul si are 2 copii. A functionat la Scoala generala nr. 1 din satul nostru intre anii 1966 - 2 000, unde a obtinut gradul didactic definitiv in 1968. S-a pensionat in anul 2000.

Dimancea A.Maria - este fiica lui Alexandru si Ioana Georgescu din comuna Peretu, judetul Teleorman, unde s-a nascut la 6 mai 1946. Scoala elementara de 7 ani a terminat-o in Peretu, dupa care s-a inscris la Institutul pedagogic de invatatori din Bucuresti, pe care il absolva in anul 1967 si intra in invatamant. Are gradul didactic definitiv din anul

1970. Se casatoreste cu Dimancea Ion din Peretu si are 2 baieti. La Peretu a functionat la Scoala generala de 4 ani, nr. 2, intre anii 1972 - 1976, apoi prin desfiintarea acesteia a fost transferata la Scoala generala de 10 ani, nr. 1, intre anii 1976 - 2000 cand s-a pensio-nat.

Ivascu Gh. Stelica - s-a nascut la 24 iunie 1945 si este fiica lui Gheorghe si Floarea Medintu din Peretu, judetul Teleorman. Scoala elementara a terminat-o in Peretu, apoi s-a inscris la Institutul pedagogic de invatatori din Bucuresti, pe care l-a absolvit in 1966.

Este casatorita cu Ivascu Ion, din comuna Peretu si are doua fete. Intra in invatamant si obtine gradul didactic definitiv in 1970.A functionat la Peretu, la Scoala generala de 4 ani, nr. 2, din 1972 pana in 1976, cand aceasta institutie s-a desfiintat si a fost transferata la Scoala generala de 10 ani, nr. 1, intre anii 1976 - 2002, cand s-a pensionat.

Patrascu Gh Elena - este fiica lui Gheorghe si Anica Geana si s-a nascut pe 28 iulie 1946 in comuna Peretu, judetul Teleorman, unde a terminat 7 clase elementare. S-a in-scris la Scoala pedagogica de invatatori din Buftea pe care a absolvit-o in 1966. S-a ca-satorit cu Patrascu Dumitru, din Peretu, unde are domiciliul si are un copil. A fost profe-sor suplinitor de muzica (1969 - 1972) si de desen (1971 - 1979) si apoi ca invatatoare la Scoala generala de 10 ani, nr. 1, din satul nostru, intre anii 1973 - 2003. Are gradul didactic I din anul 1989. S-a pensionat in anul 2003..

Morea C. Maria - s-a nascut in Brasov, judetul Brasov, in familia lui Constantin si I-linca Dicu, originari din Peretu, judetul Teleorman, la 23 iulie 1945. A absolvit Institutul pedagogic de invatatori din Bucuresti, promotia 1966, dupa care intra in invatamant. La Scoala generala de 10 ani, nr. 1, din Peretu, a activat intre anii 1973 - 2003. Are gradul didactc definitiv din anul 1970. S-a casatorit cu Morea Gavrila, cu domiciliul stabil in Pe-retu si a avut doi copii.

Varza D. Floarea - este fiica lui Dumitru si Atena Purcarea, din comuna Peretu, jude-tul Teleorman si s-a nascut pe 16 august 1943. A urmat cursurile scolii elementare de 7 ani in satul natal, apoi a absolvit Institutul pedagogic de invatatori din Bucuresti, promo-tia 1963. A intrat imediat in invatamant si a obtinut gradul didactic definitiv in 1967. La Peretu a activat la Scoala generala de 10 ani, nr. 1 in anul scolar 1964 - 1965, la Scoala generala de 4 ani, nr. 2 in anul scolar 1968 -1969, apoi s-a transferat la Scoala generala de 10 ani, nr. 1 din Peretu si a functionat intre anii 1969 - 1998, cand a decedat. A fost

casatorita cu Varza Emanoil din Peretu si a avut doi baieti.

Martin F. Anica-s-a nascut pe 15 iulie 1946, in familia lui Florea si Valeria Cojocaru, din comuna Peretu, judetul Teleorman. Dupa cursurile scolii elementare de 7 ani din lo-calitate s-a inscris la Scoala pedagogica de invatatori din Buftea si a absolvit-o in 1966. A

intrat in invatamant, iar la Peretu a functionat la Scoala generala de 10 ani, nr. 1, intre a-

nii 1971 - 1976. S-a casatorit cu Martin Dumitru, tot din Peretu si a avut 2 copii. Din a-

nul 1976 s-a transferat de la Scoala din Peretu.

Dogaru M Elena - este nascuta la Peretu, judetul Teleorman, pe 24 mai 1946, in fami-lia lui Marin si Floarea Ciuca. A urmat cursurile scolii elementare de 7 ani din localitate

si apoi cursurile Scolii pedagogice de invatatori din Buftea, promotia 1966, dupa care a

intrat in invatamant. S-a casatorit cu Dogaru Nicolae si s-au stabilit in Peretu, avand doi

copii. A activat ca invatatoare la scoala nr. 1 din satul natal intre anii 1973 - 2004, unde a obtinut gradul didactic I in 1980. S-a pensionat la 31 august 2004.

Trasa D. Georgica - nascuta pe 16 aprilie 1952, in familia Dumitru si Paulina Orbes-teanu din comuna Peretu, judetul Teleorman. Dupa terminarea cursurilor scolii generale de 8 ani din satul natal s-a inscris la Liceul pedagogic de invatatori din Turnu Magurele

pe care l-a absolvit in 1972. S-a casatorit cu Trasa Gheorghe, tot din Peretu, unde au do-miciliul stabil si au avut 2 baieti. A functionat, la inceput, la Scoala generala de 4 ani, nr. 2, din Peretu, intre anii 1973 - 1976, iar dupa desfiintarea acesteia s-a transferat la Scoala

generala nr. 1, unde functioneaza si astazi. Are gradul didactic I din anul 1986.

Traistaru A. Georgica - este fiica lui Aurica si Lucretia Dobrin din comuna Peretu, ju-detul Teleorman, nascuta la 3 aprilie 1952. Cursurile scolii generale de 8 ani le-a facut in comuna natala, apoi a urmat Liceul pedagogic de la Turnu Magurele, promotia 1972. S-a casatorit cu Traistaru Aurel din Peretu, unde are domiciliul stabil si a avut 3 copii. La Pe-

retu functioneaza la Scoala generala nr. 1 din 1976 si in prezent. A obtinut gradul didac-tic I in invatamant in anul 1993.

Dirmina P. Stefana - s-a nascut la Peretu, pe 28 septembrie 1953, in familia Petre si Floarea Sandu. A absolvit cursurile scolii generale de 8 ani in Peretu si ale Liceului peda-

gogic din Turnu Magurele, promotia 1973. S-a casatorit cu Dirmina Alexandru din Pere-tu, unde este cu domiciliul stabil si are 2 copii.La Peretu a venit din anul 1975 la Scoala generala nr. 1, unde functioneaza si astazi. Are gradul didactic I din 1987.

Badescu Gh. Marin- este fiul lui Gheorghe si Teodora Badescu, nascut la Peretu, jude-tul Teleorman, la 24 aprilie 1954. Scoala generala de 8 ani a terminat-o in satul natal, du-pa care s-a inscris la Liceul pedagogic din Turnu Magurele si l-a absolvit in 1974.A func-

tionat la Scoala generala nr. 1 din Peretu in anul scolar 1976 - 1977, apoi a fost transferat la Scoala generala de 4 ani, nr. 2 Baracea in 1977 - 1978 si din 1978 a revenit la Scoala genrala nr. 1, unde este si astazi. Are gradul didactic I din 1990. Este casatorit cu educa-

toarea Badescu Florina (fosta Ionescu), din Peretu, unde este cu domiciliul stabil si are 2 copii.

Dimancea Didina - s-a nascut la Peretu in familia Dimancea Tudor si Stelica, la data de 6 ianuarie 1961. A urmat cursurile scolii generale din localitate si apoi ale Liceului pe-dagogic din Turnu fiind absolventa in anul 1980. La Peretu a revenit ca invatatoare in a-nul 1982, iar din 10 decmbrie 1984 a devenit Instructoare comandanta de unitate si direc-tor adjunct cu munca educativa, pana in 1989, cand revine ca invatatoare, apoi din 1992 s-a transferat in Bucuresti.

Dupa 1948, Scoala elementara de 7 ani, nr. 1 a avut nu numai invatatori ci si profe-sori la ciclul gimnazial, din randul carora s-au evidentiat destul de multi, dintre acestia mintim pe:

Ionescu M Elena - este fiica lui Marin si Vasilica Cutulea din comuna Peretu, judetul

Teleorman, nascuta la data de 20 ianuarie 1932. Dupa cursurile primare terminate in lo- calitate, a urmat 2 clase la gimnaziul din Turnu Magurele si ultimii ani la Liceul din Ro-siorii de Vede.S-a inscris la Facultatea de biologie din cadrul Universitatii din Bucuresti

pe care absolvit-o in 1954 si a intrat in invatamant. La Peretu a functonat la Scoala gene-rala de 10 ani, nr. 1 din 1963, ca profesoara de biologie - geografie, iar din 1965 devine directoare pana in 1975, cand revine la catedra. S-a casatorit cu Ionescu Cornel din Pere-tu, unde au avut domiciliul si au avut un baiat. S-a pensionat in anul 1987.

Constantinescu Valentina - este nascuta in Roman, judetul Bacau pe 12 iulie 1931.

A urmat cursurile primare in orasul natal si apoi a absolvit Facultatea de matematica de la Iasi. La scoala din Peretu a venit prin transfer, ca profesoara de matematica, in anul

1956, iar intre anii 1964 - 1965 a fost directoare. In septembrie 1965 era detasata la Rosi-orii de Vede si apoi devine directoare la Liceul economic. Tot acum este si deputata in Marea Adunare Nationala. A fost casatorita cu Valentin Constantinescu din Peretu si au avut un copil.

Curea M. Maria - s-a nascut pe 13 noiembrie 1937 in satul Bacalesti, comuna Calma-tuiu de Sus, judetul Teleorman, in familia lui Marin si Eana Petrescu. Este absolventa a Facultatii de limba si literatura romana din cadrul Universitatii Bucuresti, promotia 1971.

La Scoala generala nr. 1 din Peretu a activat ca profesoara de limba si literatura roma- na intre anii 1968 - 1994, cand s-a pensionat. A fost casatorita cu Dumitru Curea si au a-vut un copil, iar domiciliul in Rosiorii de Vede.

Tudor I Domnica - este fiica lui Ilie si Petra Serban din comuna Peretu, judetul Tele-orman, nascuta pe 20 august 1939. Dupa scoala elementara 7 ani din localitate a urmat Scoala pedagogica de invatatori si apoi Facultatea de limba si literatura romana din ca-

drul Universitatii Bucuresti, promotia 1972. A functionat ca profesoara de limba si lite-ratura romana la Scoala generala de nr. 1 din satul natal intre anii 1961- 1964 si 1969 - 1998. Din 1976 a fost directoare pana in 1980 A obtinut gradul didactic I in anul 1980 S-a casatorit cu Tudor Marin, au avut doi copii, iar domiciliul in Rosiorii de Vede. Este pensionara din 1996.

Tudor Marin - s-a nascut in comuna Olteni, judetul Teleorma, la 5 iunie 1933, unde a urmat cursurile scolii primare in localitatea natala, iar mai tarziu ale Facultatii de biologie -geografie, Universitatea Bucuresti, promotia 1967. S-a casatorit cu Tudor (Serban) Domnica din Peretu,au avut doi copii si domiciliul in Rosiorii de Vede. La Peretu a func-tionat ca director la Caminul Cultural intre anii 1972-1976, apoi la Scoala generala nr. 1, ca profesor de biologie -geografie intre 1972 -1973 si 1974 - 1995, cand se pensioneaza.

Gheorghe T. Florica - este fiica lui Tudor si Ioana Dinca, din satul Baduleasa, comu-na Putineiu, judetul Teleorman, nascuta pe 10 iunie 1949.Cursurile elementare le-a urmat in localitatea natala, apoi Scoala medie mixta la Turnu Magurele, azi Liceul ,,Unirea", seria 1967 si Institutul Pedagogic de 3 ani, Facultatea de matematica, promotia 1974. A activat la Scoala generala nr. 1 din Peretu, ca profesoara de matematica, intre anii 1968 - 2007 si a obtinut gradul didactic I in 1990. S-a casatorit cu Gheorghe Victor, are un baiat si domiciliul in Peretu. S-a pensionat in anul 2007.

Gheorghe Victor - nascut in satul Fratila, comuna Bulzesti, judetul Dolj, in familia Gheorghe pe 17 august 1940. A urmat cursurile elementare in satul natal, apoi ale scolii profesionale, iar mai tarziu liceul si Institutul Pedagogic de 3 ani, Facultatea de fizica-

chimie din Bucuresti, seria 1967. In acelasi an a fost repartizat la Scoala generala nr. 1 din Peretu, ca profesor de fizica - chimie, unde a functionat pana in anul 1998, cand a decedat. Gradul didactic I l-a obtinut in anul 1990. A fost casatorit cu Gheorghe (Dinca) Florica, a avut un copil si s-a stabilit cu domiciliul in Peretu.

Badescu Elena - este fiica lui Ion si Alexandrina Nastase din comuna Saceni, judetul Teleorman si s-a nascut pe 8 septembrie 1942. A terminat scoala elementara din localita-tea natala, apoi Scoala medie mixta si Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de fizica - chimie din Bucuresti, promotia 1963. Este repartizata in acelasi an la Scoala generala nr.1

din Peretu, ca profesoara de fizica - chimie, unde obtine gradul didactic definitiv in 1968.

A fost directoare intre anii 1980 - 1989. S-a casatorit cu Badescu Alexandru din co-muna Peretu, unde s-a stabilit si a avut doi copii. In anul 2000 s-a pensionat.

Nicolescu A Stefania - nascuta la Peretu in familia lui Alexandru si Paulina pe 1 apri-

lie 1941. Cursurile elementare le-a terminat in satul natal, Scoala medie mixta la Rosorii de Vede, iar Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de biologie la Bucuresti, promotia 1963. A activat ca profesoara de biologie - agricultura la Scoala generala nr. 1 din Peretu din anul 1959, iar gradul didactic definitiv l-a obtinut in 1969. S-a casatorit cu Eugen Ni-

colescu si a avut un copil, domiciliul fiind la Peretu. Este pensionara din 2000.

Burcea A Gheorghe - s-a nascut in familia Alexandru si Elena Burcea din comuna Pe-

retu, judetul Teleorman, la 20 aprilie 1943. Dupa scoala elementara din Peretu, Scoala medie din Rosiorii de Vede, a absolvit Facultatea de biologie, Universitatea Bucuresti. A functionat ca profesor de biologie - agricultura la Scoala generala nr. 1 din Peretu intre a-nii 1962 - 1979, apoi s-a transferat la Rosiorii de Vede. S-a casatorit cu Leoveanu Drina.

Burcea (Leoveanu) Drina - este fiica lui Marin si Floarea Leoveanu din comuna Mal-

daeni, judetul Teleorman, nascuta pe 5 octombrie 1941. A urmat scoala elementara in co-

muna natala, Scoala medie in Rosiorii de Vede si Facultatea de biologie, Universitatea Bucuresti, promotia 1962. In acelasi an a primit repartitie ca profesoara de biologie la Scoala generala nr. 1 din Peretu, unde a functionat pana in 1974. S-a casatorit cu Burcea

Gheorghe si dupa 1974 s-a transferat la Rosiorii de Vede.

Badescu T.Stana - nascuta pe 21 mai 1937 in familia Tudor si Zoia Andrei, din co-muna Didesti, judetul Teleorman. Cursurile primare le-a facut in satul natal, iar Scoala medie la Rosiorii de Vede. Mai tarziu a urmat Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de istorie - geografie din Bucuresti, seria 1975. A functionat la Scoala generala din Peretu ca profesoara de istorie - geografie intre anii 1966 - 1990, cand s-a pensionat. S-a casa-torit cu Badescu Stelian, din comuna Peretu, unde a avut domiciliul si are 2 baieti.

Folescu (fosta Nicolae) Maria- este fiica lui Nicolae Mitica si Olimpia Constantinescu, nascuta la 13 septembrie 1937 in orasul Rimnicu Vilcea, judetul Vilcea. A urmat cursuri-le primare in orasul natal si apoi Scoala pedagogica sportiva din Tirgoviste, seria 1956.

Din acelasi an este repartizata ca profesoara de educatie fizica la Scoala generala nr. 1 din Peretu, unde s-a stabilit definitiv. S-a casatorit cu Folescu Dumitru si au avut 2 copii.

A fost comandant Instructor de unitate la pionieri intre 1968-1983 si director adjunct

din 1983 pana in decembrie 1989, apoi s-a pensionat la 31 august 1990.

Gheorghe Z Florian - nascut la 9 aprilie 1930, in familia Zamfir si Rada Gheorghe din comuna Bogdana, judetul Teleorman. A terminat cursurile primare in satul sau si Scoala medie mixta , apoi s-a inscris la Institutul Pedagogic de 3 ani, Facultatea de istorie - geografie, fiind absolvent in 1967. S-a casatorit cu Gheorghe (fosta Vlad) Elisabeta, au 2 copii si domiciliul in Rosiorii de Vede. La Peretu a activat la Scoala generala nr. 1 ca profesor de istorie - geografie intre anii 1971 - 1990. S - a pensionat in 1992.

Mircea C. Antoniana - este fiica lui Constantin si Badea Calota din comuna Sfintesti,

judetul Teleorman si s-a nascut pe 1 februarie 1936. Cursurile primare le-a urmat in satul natal, apoi Scoala medie, iar Institutul pedagogic de 3 ni, Facultatea de istorie - geografie la Bucuresti, pe care o absolva in 1954. La Scoala generala nr. 1 din Peretu a functionat ca profesoara de istorie - geografie intre anii 1971 - 1976, dupa care s-a transferat la

scoala din Plosca. S-a casatorit cu Mircea Ion din Plosca, unde s-a stabilit cu domiciliul.

Cotoc P. Elena - s-a nascut pe 11 ianuarie 1943 in familia lui Paul si Alexandrina Ka-

tona din Rosiorii de Vede, judetul Teleorman. Scoala elementara si medie le-a urmat in orasul natal, apoi s-a inscris la Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de filologie, sectia limba si literatura romana. S-a casatorit cu Petre Cotoc din Peretu, are 2 copii, iar domiciliul stabil este in Rosiorii de Vede. A functionat la Scoala generala nr. 1 din Peretu, ca profesoara de limba si literatura romana intre anii 1965 - 1990, dupa care s-a

transferat in Rosiorii de Vede.

Vlad N.Silvia - este fiica luiNicolae si Veta Baltoiu din Rosiorii de Vede, judetul Te-

leorman, nascuta pe 18 noiembrie 1942. Dupa cursurile elementare si Scoala medie a absolvit Facultatea de limba si literatura romana, Universitatea Bucuresti, promotia 1965. S-a casatorit cu Vlad Nicu, are un copil si domiciliul in Rosiorii de Vede. La Peretu a activat ca profesoara de limba si literatura romana intre anii 1973 - 1990 apoi s-a transfe-rat la Rosiorii de Vede.

Ilin St.Mariana - s-a nascut in familia Scaunasu Stefan si Dimancescu Maria din co-muna Peretu, judetul Teleorman. A terminat cursurile elementare in satul natal, iar cele ale Scolii medii in Rosiorii de Vede. Este absolventa a Institutului pedagogic de 3 ani, Facultatea de filologie, specialitatea limba si literatura romana. S-a casatorit cu Ilin Vale-riu, are un copil si domiciliul in Alexandria, judetul Teleorman. La Scoala generala din Peretu a functionat ca profesoara de limba si literatura romana, completare ore de limba rusa si limba franceza, intre anii 1967 - 1974, dupa care se detaseaza la Alexandria.

Cocosila J. Constantin - este fiul lui Jane si Matilda Cocosila din comuna Stoicanesi, judetul Olt, nascut pe 21 septembrie 1946. A urmat cursurile elementare in satul natal, a-

poi Scoala medie si Facultatea de matematica-mecanica, Universitatea Bucuresti, fara e-xamen de stat. A fost casatorit, cu domiciliul in Rosiorii de Vede. La Peretu a activat ca profesor de matematica intre anii 1967 - 1968 si 1973 -1979, dupa care s-a detasat laRo-

siorii de Vede, judetul Teleorman.

Bratu I. Elisabeta - s-a nascut in familia Ion si Alexandrina din satul Ciurari comuna Saceni, judetul Teleorman, pe 24 februarie 1944. Este sora cu Badescu (Nastase) Elena,

stabilita in Peretu. A urmat cursurile elementare in satul natal, apoi Scoala medie si s-a inscris la Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de matematica, promotia 1965. S-a ca-

satorit cu Bratu Marin, are un copil si domiciliul in Rosiorii de Vede. La scoala din Pere-tu a functionat ca profesoara de matematica intre anii 1968 - 1974, dupa care s-a transfe-rat in Rosiorii de Vede, judetul Teleorman.

Patrana F. Emanuela Stefania - este fiica lui Florea si Rada Anastasescu din Rosiorii de Vede, judetul Teleorman, nascuta pe 26 ianuarie 1946. A terminat cursurile elementa-re si ale scolii medii in orasul natal si a continuat studiile la Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de biologie din Bucuresti, promotia 1966. S-a casatorit cu Patrana Cornel, are 2 fete si domiciliul in Rosiori de Vede. La scoala din Peretu a functionat ca profesoara de biologie- agricultura intre anii 1968 - 1969 si 1971 - 2003, cand se pensioneaza.

Milea St. Fane - este nascut in familia lui Stefan si Ecaterina Milea din Rosiorii de Vede, judetul Teleorman, pe 1 ianuarie 1949. Cursurile elementare si ale scolii medii le-a terminat in orasul natal, apoi a urmat Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de educatie

fizica din Bucuresti in 1974. La scoala din Peretu a activat ca profesor de educatie fizica

din anul 1969 si pana in prezent, cu mici intreruperi. A obtinut gradul definitiv in 1978.

Este casatorit cu Milea (fosta Nicolau) Gabriela, nascuta in Bucuresti, cu domiciliul in Rosiorii de Vede si are 3 copii.

Milea Gabriela - s-a nascut pe 30 martie 1950 in familia Nicolau din Bucuresti.

In orasul natal a urmat cursurile elementare, liceale si apoi ale Facultatii de limba si lite-ratura romana, din cadrul Universitatii. La scoala din Peretu a functionat ca profesoara de limba franceza intre anii 1974 - 1979, dupa care s-a transferat la Rosiorii de Vede. S-a casaorit cu Milea Fane si are 3 copii.

Nicola St. (fosta Scaunasu) Victoria - este fiica lui Scaunasu Stefan si Dimancescu Maria din comuna Peretu, judetul Teleorman, nascuta pe 7 august 1950. Scoala elementa-ra a terminat-o in satul natal, iar Liceul teoretic in Rosiorii de Vede. S-a inscris la Institu-tul de pedagogie Facultatea de filologie, sectia limba si literatura romana din Bucuresti si

apoi a continuat studiile la Fcultatea de limba romana din cadrl Universitatii Bucuresti,

seria 1980. Este casatorita cu Nicola si are 2 copii. La scoala din Peretu a suplinit pe mai multe obiecte: limba romana, limba rusa, limba franceza, muzica pana cand s-a titu-

larizat, intre anii 1969 - 25 noiembrie 1983, cand devine comandant Instructor la unitatea

de pionieri. Pe 10 decembrie 1984 se detaseaza in Bucuresti, impreuna cu familia.

Leonte A. Maria - s-a nascut pe 19 noiembrie 1948, in Maldaeni, judetul Teleorman, in familia lui Anton si Stanca Popescu. Cursurile elementare le-a facut in satul natal, Scoala medie in Rosiorii de Vede, iar Facultatea de geologie - geografie in cadrul Uni-versitatii din Bucuresti, seria 1972. In acelasi an a fost repartizata la scoala din Peretu ca profesoara de geografie. S-a casatorit cu Leonte Liviu si are domiciliul in Rosiorii de Ve-de.In anul urmator se transfera de la scoala din Peretu.

Caragea I Alexandra - este fiica lui Ilie si Ileana Crantea, nascuta pe 14 aprilie 1950,

in comuna Peretu, judetul Teleorman. A urmat cursurile scolii elementare in Peretu, Li-

ceul teoretic in Rosiorii de Vede si Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de fizica - chimie,seria 1973,la Constanta. S-a casatorit cu Paul Caragea din Peretu si are doua fete, iar domiciliul in satul natal. A venit la Scoala generala nr. 1 din Peretu in anul 1980, prin transfer de la Liceul din Zimnicea si obtine gradul I din 1987. A fost director adjunct in-tre anii 1992 - 1998 si director din 1998 pana in 2001, dupa care a revenit la catedra ca profesoara de fizica - chimie si functioneaza in contiuare.

Vinatoru D. Marian - este din comuna Peretu, judetul Teleorman, fiul lui Dumitru si Floarea Vinatoru, nascut pe 19 septembrie 1949. Cursurile elementare le-a urmat in loca-litate, Scoala medie in Rosiorii de Vede, iar Facultatea de istorie in cadrul Universitatii din Bucuresti, promotia 1974. A functionat la mai multe scoli din judetul Teleorman, ca profesor de istorie, iar la scoala din Peretu a venit in 1979, unde este si astazi. S-a casato-rit cu Vinatoru (fosta Cuzub) Mariana si are doi copii, cu domiciliul in Peretu.Are gradul didactic I din 1988, iar intre anii 1998 - 2002 a fost director adjunct.

Vinatoru P. Mariana - s-a nascut pe 7 ianuarie 1950, la Barlad, judetul Vaslui, in fa-milia Petru si Maria Cuzub, originari din comuna Stiubieni, judetul Botosani. Scoala ele-

mentara de 8 ani a urmat-o in comuna Stiubieni, Liceul teoretic in orasul Saveni, judetul Botosani, iar Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de istorie - geogafie in Suceava, judetul Suceava, promotia 1974. La scoala din Peretu a venit prin transfer, in 1984, ca profesoara de istorie - geografie si in anul 1991 a obtinut gradul didactic I. A fost direc-

toare intre anii 1989 - 1992. S-a casatoit cu Vinatoru Marian, are doi copii si domiciliul in comuna Peretu, judetul Teleorman. A iesit la pensie in anul 2008.

Dimancea A. Silvia - este fiica lui Alexandru si Floarea Caragea din comuna Peretu,

Judetul Teleorman, nascuta pe 1 ianuarie 1951. A urmat cursurile elementare in satul na-

tal, Liceul teoretic in Rosiorii de Vede, Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de fizica- chimie de la Constanta si Facultatea de chimie, Universitatea din Cluj, seria 1981. La scoala din Peretu a profesat din 1979, pe catedra de fizica-chimie si astazi, obtinand gra-dul didactic I in 1989. Este casatorita cu Dimancea Alexandru din Peretu si are un copil.

Ghizdavescu M. Alexandru - nascut la 15 iunie 1949, in familia Mihail si Ecaterina

Ghizdavescu din comuna Marotinu de Sus, judetul Dolj. A terminat scoala elementara in satul natal, Liceul de muzica si arte plastice din Craiova si Conservatorul,,Ciprian Po-rumbescu"din Bucuresti, promotia 1972. A venit la scoala din Peretu in 1977, ca profesor de muzica, unde a obtinut gradul didactic I in 1990. A fost director intre anii 2002-2005

Este casatorit cu Ghizdavescu , are doi copii si domiciliul in Rosiorii de Vede, judetul Teleorman.

Soreata A Ion - este din comuna Peretu, judetul Teleorman, nascut pe 10 iunie 1954, in familia Alexandru si Haritina Soreata. Scoala elementara a terminat-o in localitate, Li-ceul teoretic in Rosiorii de Vede, iar Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de matema-

tica - fizica in Pitesti, promotia 1977. La scoala din Peretu a venit prin transfer in 1980, ca profesor de matematica si a obtinut gradul didactic I in 1990. Este casatorit cu Soreata Severica, are doua fete s domiciliul in satul natal. Din 14 septembrie 2009 este director adjunct.

Soreata Severica - este fiica lui din localitatea Albestii de Muscel, judetul Arges, nascuta la 28 iulie 1954. Cursurile elementare le-a urmat in satul natal, apoi Liceul teoretic si Institutul pedagogic de 3 ani, Facultatea de matematica-fizi-ca din Pitesti, seria 1977. Prin transfer a ajuns la scoala din Peretu in anul 1980, unde functioneaza si astazi ca profesoara de matematica. Are gradul didactic I din 1991. Este casatorita cu Soreata Ion si are doua fete.

Din randul maistrilor care au profesat in scoala noastra la orele de atelier amintim pe:

Stefan I. Petcuta - este fiul lui Ion si Georgica Petcuta din comuna Peretu, judetul Te-

leorman, nascut pe 18 noiembrie 1950. Cursurile elementare le-a urmat in localitatea na-

tala, primele clase la Liceul teretic din Rosiorii de Vede si ultimele clase la Liceul nr. 35 din Bucursti, seria 1969, apoi Scoala profesionala de strungari in 1971. A venit la Scoala generala nr. 1 din Peretu pe catedra de pregatire tehnico - productiva, la baieti, in anul 1973 si in anul 1980 a plecat in alt domeniu de activitate. Este casatorit cu Petcuta (fosta Ciobanete) Ioana din comuna Mavrodin, judetul Teleorman, are doua fete si domiciliul in Peretu.

Dide Dumitru - s-a nascut in comuna Peretu, judetul Teleorman, in familia lui Florea si Lina Dide. A urmat cursurile elementare in localitatea natala, Scoala profesionala la Pascani si Liceul I.M.M.R. la Rosiorii de Vede. La scoala din Peretu a activat ca maistru pe catedra de activitati tehnico-productive intre anii 1980 - 1987. Este casatorit cu Dide Irotica (Chirca) din Peretu, unde are domiciliul si doi copii.

Mentionam ca pana in anul 1948, majoritatea cadrele didactice, conform legii invata-mantului, au purtat obligatoriu portul popular, mai ales in cadrul activitatilor scolare. Du-pa 1948 aceasta obligativitate a fost anulata pentru personalul didactic, care trebuia sa poarte haine decente si dupa posibilitati.

Din 1970, cadrele didactice au fost iarasi obligate sa poarte halate, cu scopul, se preci-za, de a proteja hainele, dar si pentru a avea o uniforma comuna pentru scoala respecti-va. In primii ani, cea mai mare parte a personalului didactic, a folosit acest halat in tim-pul activitatii instructiv - educative de la clasa, dar treptat unele cadre au renuntat, iar du-pa anul 1983 nu s-a mai folosit deloc.

PERSONALUL NEDIDACTIC AJUTATOR

BIBLIOTECARUL SCOLAR

Bibliotecarul scolar are urmatoarele sarcini:

- organizeaza activitatea bibliotecii si asigura functionarea acesteia in cadrul programu-lui stabilit de conducerea scolii;

- raspunde de organizarea, pastrarea, integritatea si securitatea fondului de publicatii;

- se ingrijeste de completarea fondului de carte, respectand normele elaborate de Minis-

terul Invatamantului

- indruma lectura elevilor si ii ajuta in folosirea dictionarelor, enciclopediilor, indruma- toarelor si la alegerea materialului necesar pentru lucrari scrise si pentru activitatea cercu-

rilor de elevi;

- tine la zi registrul de miscarea fondului, inventarul, cataloagele si caietul de evidenta a

activitatii bibliotecii;

- intocmeste planul de munca si darile de seama ale bibliotecii;

- participa la sedintele consiliului pedagogic in care se discuta problemele bibliotecii scolare si lectura elevilor;

- participa la cursurile de calificare profesionala, seminarii, instructaje etc, organizate de

inspectoratul scolar si biblioteca Inspectoratului scolar.

- bibliotecarul este direct subordonat directorului scolii si isi desfasoara activitatea in stransa cu personalul didactic.

PERSONALUL ADMINISTRATIV

SECRETARUL SCOLII

La scolile cu un numar mic de clase si cadre didactice, lucrarile de secretariat le efec-

tueaza directorul scolii, ajutat de personalul didactic din acea institutie. Daca scolile au un numar mare de clase si un personal didactic numeros se infiinteaza functia de secretar.

Secretarul are urmatoarele atributii:ajuta conducerea scolii la inscrierea elevilor, verifi-cand actele si completand registrul de evidenta si inscriere a copiilor de varsta scolara,ca- taloage, registrul matricol etc.; ingrijeste si raspunde de pastrarea arhivei scolare;comple- teaza foile matricole, certificatele de absolvire si diplomele de maturitate ale elevilor si tine evidenta lor; intocmeste si trimite in termen situatiile statistice; intocmeste statele de plata;redacteaza corespondenta: se ingrijeste de procurarea si pastrarea documentelor pri-vind legislatia scolara (decrete, hotarari, ordine, regulamente, instructiuni); intocmeste lu-crarile administrative, privind inceperea anului scolar, incheierea trimestrelor, incheierea anului scolar si organizarea examenelor.

Prima secretara a scolii a fost Cornea Ileana, angajata in aceasta functie din noiembrie 1950. Dintre secretarele cu o perioada indelungata de munca in aceasta functie au fost: Ulmeanu Lucia (1956 - 1969) si Radu (Scarlat) Ioana (1965 - 2001). Intre anii 1959 - 1969 au fost doua posturi de secretare in scoala noastra, din cauza existentei Scolii profe-

sionale de agricultura si apoi a cresterii numarului de elevi. Din 1969, desi creste mereu numarul elevilor, a ramas un singur post de secretara pana astazi.

Lucia Ulmeanu - s-a nascut in familia Radulescu Dumitru si Ileana, pe 1927

la Peretu, unde a terminat scoala primara. A urmat 3 clase gimnaziale la Turnu Magurele.

A fost casatorita cu Anghel Ulmeanu si a avut 3 baieti, cel mare, Ulmeanu Coriolan devenind medic si director la spitalul Grigore Alexandrescu din Bucuresti.

Radu Ioana (fosta Scarlat) - s-a nascut la Peretu, pe 3 noiembrie 1946, in familia lui Oprea si Maria. Scoala elementara a terminat-o in satul natal, iar Liceul teoretic in Rosi-

orii de Vede in 1964. Din toamna anului 1965 a devenit secretara scolii nr. 1 din satul nostru. S-a casatorit cu Radu Dumitru, are 2 baieti si domiciliul in comuna Peretu.

BIBLIOTECARUL SCOLAR

Are urmatoarele atributii:

- organizeaza activitatea bibliotecii si asigura functionarea acesteia in cadrul programului

stabilit de conducerea scolii;

- raspunde de organizarea, pastrarea, integritatea si securitatea fondului de publicatii;

- se ingrijeste de completarea fondului de carte, respectand normele elaborate de Ministe-rul Invatamantului;

- organizeaza munca de propaganda a cartii in randurile elevilor si personalului didactic, prin liste bibliografice si planuri de lectura, expozitii, przentari de carti, recenzii, seri lite-

rare, simpozioane, procese literare, concursuri etc.;

- indruma lectura elevilor si ii ajuta in folosirea dictionarelor, enciclopediilor, indruma-toarelor si la alegerea materialului necesar pentru lucrari scrise si pentru activitatea cercu- rilor de elevi;

- organizeaza puncte de biblioteci in clase, cu lucrari din fodul generl al bibliotecii;

- tine la zi registrul de miscare a fondului de carte, inventarul, cataloagele si caietul de e-videnta a activitatii bibliotecii;

- intocmeste lanul de munca si darile de seama ale bibliotecii;

-participa la sedintele consiliului pedagogic in care se discuta problemele bibliotecii si lectura elevilor;

- participa la cursurile de calificare profesionala, seminarii, instructaje, consfatuiti etc., organizate de conducerea Inspectoratului scolar judetean;

Bibliotecarul este direct subordonat directorului scolii si isi desfasoara activitatea in

stransa colaborare cu personalul didactic si organizatia de pionieri.

Pana in anul 1970, bibliotecarul din scolile din Peretu era un cadru didactic, platit cu o indemnizatie lunara pentru munca depusa. Dupa aceasta data, marindu-se numarul de elevi, dar si fondul de carte, s-a infiintat un post de bibliotecar cu norma intreaga. Prima bibliotecara, care s-a preocupat de cresterea fondului de carte si de propagarea cartilor in randul elvilor a fost, Varza Maria (1971 - 1995), la Scoala generala nr. 1, iar la celelalte

scoli primare au ramas tot invatatori cu indemnizatie, ana la desfiintarea lor.

Varza Maria - s-a nascut in familia Marin si Tudora Ciuca din Peretu pe 26 decem-brie 1936. Cursurile elementare le-a urmat in comuna natala, iar Liceul teoretic la Rosi-

orii de Vede, seria 1953. S-a casatorit cu Puiu Varza, a avut 2 fete si domiciliul in Pere-

tu. A devenit bibliotecara la Scoala generala nr. 1 din anul 1971.

ADMINISTRATORUL SCOLII

Are urmatoarele atributii:

- raspunde de curatenia scolii, de incalzitul si iluminatul localului, indrumand munca personalului de ingrijire;

- se ocupa de pregatirea la timp a scolii pentru inceputul anului scolar;

- face propuneri directorului pentru repartizarea sarcinilor personalului de ingrijire si controleaza indeplinirea sa;

- tine evidenta operativa a bunurilor si raspunde de buna intretinere, folosire si pastrare a avutului scolii. Postul de administrator la scoala noastra a fost infiintat in 1960 si s-a mentinut pana in 1979, cand a fost desfiintat. Administratori au fost:Matei Constanta in-

tre anii 1960-1964 si Almajanu Dumitru din 1964 pana in 1979.

Secretarul si administratorul scolii sunt direct subordonati directorului scolii.

Personalul de ingrijire (oamenii de serviciu) au urmatoarele sarcini:

-asigura curatenia localului scolii si a curtii;

-ingrijeste si raspunde de obiectele de inventar si materialele din incaperile ce le are in grija;

- indeplineste functia de curier sau paznic.

La celelalte scoli de 4 ani de pe raza comunei Peretu, unde nu exista personalul nedidac-

tic ajutator (bibliotecar) sau administrativ (secretar, administrator), directorul repartizeaza aceste sarcini personalului didactic si de ingrijire existent.

ACTIVITATEA EXRASCOLARA A CADRELOR DIDACTICE SI A

ELEVILOR DE LA SCOALA DIN PERETU INTRE ANII 1948 - 1989.

ALFABETIZAREA INTRE ANII 1948 - 1960

Alfabetizarea a constituit una din preocuparile majore ale cadrelor didactice din scoala noastra de a lichida aceasta situatie grea a satenilor nestiutori de carte. Articolul 25 din legea reformei invatamantului din 3 august 1948 stipula ca: ,,In scopul lichidarii a-nalfabetismului se vor organiza pentru pesoanele de 14 - 55 de ani cursuri de alfabetiza-re, cu o durata de 1 - 2 ani, avand programe analitice si manuale unice speciale". 1)

Conform recensamantului general din 1 ianuarie 1948, procentul de nestiutori de carte,

1) Monitorul Oficial, nr. 177 din 3 august 1948.

raportat la populatia tarii, era de peste 23%, iar in comuna Peretu, procentul celor care nu stiau sa scrie si sa citeasca sau intrerupsesera scoala primara ajunsese la circa 62%. Din numarul de 5919 locuitori, peste 7 ani, erau in satul nostru 3067 de analfabeti, din care: 2969 nu au fost deloc la scoala, iar 98 intrerupsesera scoala primara; pe sexe situatia se prezenta astfel: din 3112 persoane de sex feminin din Peretu,peste 7 ani, 2263 erau nesti-

utoare de carte, adica 73%; din 2807 barbati, peste 7 ani, 804 erau analfabeti, adica 26%.

Pe grupe de varste si sexe a nestiutorilor de carte, situatia era urmatoarea:

- analfabeti intre 7 - 12 ani = 337, din care 112 de sex masculin si 225 de sex feminin; raportat la numarul total de nestiutori de carte din satul nostru era un procent de 11%.

- intre 13 si 19 ani erau 367,din care 95 barbati si 272 femei,procentul fiind de 11,96%.

- de la 20 la 29 ani erau 567 analfabeti, din care: 96 de barbati si 471 de femei, procen-tul fiind de 18,55%.

- intre 30 si 49 ani existau 950 de nestiutori de carte, din care: 234 barbati si 716 femei,

procentul ajungand la 27,71%.

- de la 50 la 64 ani sunt 602 analfabeti, din care: 187 de barbati si 415 de femei, fiind un procent de 19,62% din numarul total al populatiei de peste 7 ani din comuna Peretu.

- de la 65 de ani in sus sunt 244 de nestiutori de carte, din care 80 de barbati si 164 de femei, procentul ajungand la 7,95%.

Raportat la numarul total de analfabeti, procentul barbatilor este de 26,22%, iar la fe-mei ajunge la 73,78%. Rezulta ca numarul femeilor care nu stiu carte este aproape de trei ori mai mare fata de numarul barbatilor.

Raportat la numarul total al populatiei de peste 7 ani procentul analfabetilor de sex masculin ajunge la 13,58 %, iar al celor de sex feminin fiind de 38,23% . 1)

Pentru a se lichida analfabetismul din tara noastra, reforma invatamantului din 3 au-

gust 1948 a mers pe doua directii: a) cuprinderea tuturor copiilor de varsta scolara la cursurile elementare de 4 ani obligatoriu; luarea unor masuri care sa duca la lichidarea

analfabetismului ca fenomen de masa.

Aceste masuri au fost aduse la indeplinire in satul nostru astfel:a) in anul scolar 1948 -

1949 s-au infiintat 10 clase I, care au cuprins toti copiii pana la varsta de 11 ani si acest lucru s-a mentinut si in anii urmatori, urmarindu-se ca nici un copil de varsta scolara sa nu ramana in afara scolii pana la terminarea clasei a IV - a, cautand sa se inchida robine-

tul care ducea la cresterea numarului de nestiutori de carte; b) prin obligarea cetatenilor

in varsta, in conformitate cu instructiunile Ministerului Invatamantului Public, de a urma cursurile de alfabetizare, inclusiv de absolvire pe baza de examen si obtinerea unui certi-ficat de 4 clase primare. Dam mai jos cateva aspecte din aceasta munca dificila de alfabe-tizare,care in satul nostru a durat din 1948 pana in 1960 (desi aceasta activitate se desfa-surase si inainte de 1948, dar cu rezultate modeste).

In conformitate cu ordinul Ministerului Invatamantului Public nr.108960 din 14 octom- brie 1950,cu privire la recenzarea functionarea cursurilor analfabetilor se faceau urmatoa-

le precizari:

,,Activitatea cu analfabetii trebuie sa parcurga mai multe etape: pregatirea recensa-mantului, efectuarea recensamantului, pregatirea deschiderii anului scolar de alfabetizare,

participarea la cursuri, sustinerea examenelor de promovare si de absolvire a cursantilor si apoi eliberarea adeverintelor de catre scolile respective". 2)

Dupa inceperea cursurilor de zi ale elevilor din clasele I -VII, spre sfarsitul lunii sep-

tembrie, directorul, in sedinta consiliului pedagogic, impreuna cu cadrele didactice stabi-

leau sectoarele pentru analfabeti, numarul acestora pe total an scolar si apoi numarul re-partizat pe fiecare cadru didactic. Intre 1 si 15 octombrie se facea recensamantul analfa-

betilor ce trebuiau inscrisi la cursuri, cu datele biografice, daca a mai fost sau nu la scoala etc,dupa care urma sa fie trecuti intr-un tabel nominal de fiecare cadru didactic si inaintat la director dupa 22 octombrie. Pana la inceperea cursurilor fiecare dascal mergea iar in sector pentru a stabili grupele analfabetilor, in functie de asezarea lor, locul de desfasura-

Stanciu Alexandru, op. cit., p. 142.

Fond Scoala Peretu, Registru Consiliilor pedagogice, 1950 - 1953, f. 89.

re a lectiilor si cate un instructor voluntar din fiecare grupa,care va tine legatura cu cadrul didactic si ajutat de acesta va pregati pe ceilalti nestiutori de carte.

Cursurile cu analfabetii incep in prima zi de duminica a lunii noiembrie, printr-o ade-varata serbare, la care participa toate cadrele didactice, directorul, reprezentanti ai Sfatu-lui Popular si ai altor organizatii obstesti din localitate. Lectiile se tin de 3 ori pe sapta-mana, in zilele de luni,miercuri si vineri, cate 2 ore pe zi (de obicei seara).

Pentru anul scolar 1950 - 1951 analfabetii au repartizati astfel: ,,la Scoala elementara de 7 ani, nr. 1 sunt inscrisi 510 nestiutori de carte pentru cele 16 cadre didactice, iar la Scoala elementara de 4 ani, nr. 2 sunt repartizati 320 de analfabeti celor 9 invatatori". 1)

Iata ce spune invatatoarea, Natalia Georgescu, de la Scoala elementara de 7 ani, nr.1:

,,Am repartizati 42 de analfabeti in sectorul Sosea, pe care i-am impartit in 7 grupe de ca-

te 6 cursanti. Fiecare grupa are un instructor voluntar, de obicei, este cel care stie mai bi-ne sa citeasca si in locuinta lui s-a stabilit centrul de alfabetizare. Intr-o zi pe saptamana ma intalnescu cu cei 7 instructori voluntari, le predau lectia ce se invata in acea saptama-na, dar le distribui si foi cu lectiile de predat ca sa nu uite. Apoi cercetez activitatea fieca-rui centru saptamanal, corectez greselile, notez pe cei care raspund si ii evidentiez in fata celorlalti cursanti. Intampin numeroase greutati pentru ca nu am manuale, cursantii nu au caiete si creioane si am fost nevoita sa le cumpar caiete din banii mei. De asemenea, unii

din ei sunt mai in varsta, inteleg mai greu, altii nu mai vad, dar mergem inainte". 2)

Cursantii au fost impartiti in doua grupe: cei care nu stiu sunt in ciclul I, iar cei care au mai fost la scoala si stiu sa citeasca sunt in ciclul II (avansati). Profesoara de limba roma-na, Iosefina Dumitrescu preciza ca: ,, La citire, la ciclul I, am predat in aceasta saptamana

literele m si n, dupa metoda cuvintelor normale, la cele 4 centre de analfabeti, cu ajutorul instructorilor voluntari. Din cei 44 de nestiutori frecventeaza cursurile 40. Nici pana in prezent nu am manuale sau caiete pentru cursanti si le-am dat hartie personala". 3)

Aceste greutati intimpinate, ca si altele legate de lipsa spatiului pentru invatamant, fluctuatia cadrelor, lipsa cataloagelor etc. au facut ca munca desfasurata cu analfabetii sa nu dea randamentul cerut. Intr-o sedinta a consiliului pedagogic de la Scoala nr. 1 din Peretu, din 19 noiembrie 1950 se preciza ca ,,pana acum s-au facut cursuri sporadice si am promovat analfabetii, multumindu-ne ca stiu sa citeasca pe silabe si sa se iscaleasca.

Trebuie sa depunem o munca serioasa si cursantii sa invete cat mai mult, sa se apropie

de cunostintele unui elev cu 4 clase elemntare". 4)

In anii urmatori cursantii au primit carti, caiete si creioane gratuite, iar cadrele didac-tice au primit cataloage si li s-au creat unele facilitati pentru a avea mai mult timp pentru analfabeti (au fost scutiti de a mai fi folositi de Sfatul Popular la alte activitati la nivelul localitatii), iar noile instructiuni tot mai clare. Astfel cursantii din ciclul I invatau numai

la obiectele citire si aritmetica, iar cei de la ciclul II invatau la obiectele: limba romana,

matematica, istorie, stiintele naturii si geografie. Fiecare analfabet primea doua note la o-

1) Ibidem, f. 42.

2) Ibidem, f. 57.

3) Ibidem, f. 56.

4) Ibidem, f. 44.

biectele: limba romana si matematica, iar la celelalte obiecte de la ciclul II cate o nota,

din care rezulta media anuala si pe baza carora era promovat sau nu. Cursurile scolare in-cetau la15 martie, iar la sfarsitul lunii avea loc examenul de promovare in ciclul II sau de absolvire.

Ordinul nr. 269/1951 al Sectiunii de Invatamant si Cultura din Rosiorii de Vede preci-za modul de organizare a examenelor analfabetilor. Fixa data sustinerii examenelor intre

28 - 30 martie 1951 la Peretu, unde erau mai multe sectoare de analfabeti. Cursantii vor sustine examenele in sala de clasa nr.1, care va fi ,,pavoazata cu lozinci, tablouri, drapele

si verdeata, de catre invatatorii care au predat. Comisia de examinare cuprinde pe invata-

torul, Stelian Georgescu, directorul Scolii elementare d 4 ani, nr. 2, invatatorul, Marin Patrascu, liderul sindical si toate cadrele cadre au predat la aceste cursuri. La examen vor fi invitati deputatii Sfatului popular, directorii institutiilor din localitate, directorul Cami-nului cultural si activistii organizatiilor de baza, sa asiste". 1)

,,Noi, membrii Comisiei de examinare a analfabetilor din sectoarele Scolii elementa-re nr. 1, comuna Peretu, judetul Teleorman, procedand la tinerea examenului cu analfabe-tii din sectoarele mentionate in zilele 28 - 30 martie 1951, am constatat urmatoarele:

S-au prezentat la examen un numar de 446 din 510 planificati pe anul scolar 1950 - 1951. Au fost declarati promovati din ciclul I in ciclul II, 232 de analfabeti si au fost de-clarati absolventi un numar de 179. Au fost declarati repetenti 99. Procentul promovatilor si absolventilor anul acesta este de 80%.

Presedintele comisiei de examen, Georgeta Patrascu

Director, Georgescu Stelian. Menbrii Natalia Georgescu

Responsabil grupa sindicala, comisiei Stanciu Alexandru

Invatator, Marin Patrascu. Paula Marin

Elena Vasui

Ioana Oprea" 2)

Daca in primii ani, dupa 1948, nestiutorii de carte au fost inscrisi la cursuri, mai ales cei tineri si de varsta a doua (fara sa depaseasca etatea de 50 de ani), treptat au fost adusi

la cursuri si cei peste 50 de ani, incat in anul scolar 1959 - 1960 nu mai existau locuitori, nestiutori de carte, care sa nu fi absolvit aceasta forma de invatamant.

,,Concomitent cu invatarea scrisului, cititului si socotitului se urmarea largirea orizon-tului intelectual al cursantilor, clarificarea lor asupra problemelor sociale si politice ce e-xistau in acea perioada". 3)

Antrenarea tuturor cadrelor didactice din scoala noastra, recrutarea de instructori vo-luntari, din randul celorlati cunoscatori de carte din sat, organizarea muncii de alfabetiza-re pe sectoare, mobilzarea si pregatirea analfabetilor seara, ,,la lumina lampii, de 3 ori pe saptamana, in sedinte de cate 2 ore, fiecare cadru didactic avand cate 40 - 50 de de nesti-utori de carte, in timp de 12 ani au reusit sa stearga definitiv aceasta pata din trecut". 4)

INVATAMANTUL FARA FRECVENTA

Datorita industrializarii, a cooperatizarii agriculturii, a dezvoltarii celorlalte ramuri

ale economiei nationale, datorita dezvoltarii stiintei, tehnicii si culturii se simtea nevoia ca toti cetatenii tarii noastre sa-si largeasca tot mai mult cunostintele stiintifice prin pre-

Ibidem, f. 64.

Ibidem, f. 66.

3) Constantin C. Giurescu si colab., o. cit., p. 347.

4) Stanciu Alexandru, op. cit., p. 154.

lungirea duratei de scolarizare. Pentru persoanele care nu mai puteau frecventa cursurile scolare, datorita depasirii varstei, guvernul de atunci a hotarat sa participe la cursurile in-vatamantului seral si fara frecventa.

Dupa generalizarea invatamantului de 8 ani, incepand cu anul 1964 - 1965, s-a pus problema ca si ceilalti locuitori din tara noastra, care au numai 4 clase sau mai multe, dar fara a avea ciclul complet de 8 ani absolvit, sa-si continue studiile la fara frecventa. In a-

ceasta situatie, incepand cu anul scolar 1969 - 1970 si la Scoala nr. 1 din Peretu s-a infi-intat sectia fara frecventa, unde si-au completat studiile toti satenii care aveau mai putin de 8 clase. Dam mai jos una din aceste adrese care reglementa modul de organizare si desfasurare a invatamantului fara frecventa la Scoala din satul nostru.

Adresa nr.14022 din 27 iulie 1970, trimisa de Consiliul popular judetean si Inspec-

toratul scolar Teleorman preciza ca:

,, In vederea asigurarii celor mai bune conditii deschiderii anului scolar 1970 - 1971, Consiliului popular si directorilor de scoli, in lumina ordinului Ministerului Invatamantu-lui nr 9268/1970 le revin urmatoarele sarcini:

Sa se acorde o deosebita atentie scolarizarii in clasele II - X a tuturor elevilor pro-

movati din clasele anterioare. Pentru elevii care depasesc varsta scolara prevazuta de re-gulament, la clasele V - VIII, sa se organizeze cursuri serale si fara frecventa.

Scolile generale sau liceele, care functioneaza cu clasele V - VIII, sa asigure sco-

larizarea tuturor tinerilor care n-au promovat primele 4 clase si au depasit varsta de scola-rizare. In acest scop scolile respective vor stabili din timp masuri pentru sprijinirea la in-vatatura a acestor tineri si vor organiza sesiuni de examene integrale pentru promovarea claselor I - IV si a claselor V - VIII. Examenele se vor organiza numai la scolile care functioneaza cu clasele I - VIII sau I - X". 1)

In baza acestor dispozitii, conducerea scolii a stabilit, impreuna cu cadrele didactice, etapele necesare incheierii in conditii cat mai bune a acestei sarcini si anume: impartirea satului pe sectoare si repartizarea personalului did si instruirea actic; recenzarea tinerilor cursanti, cu toate datele necesare: varsta, studiile, strada unde locuieste, locul de munca etc; stabilirea comisiilor de examinare si a subiectelor pentru probele scrise si orale.

Anul scolar la invatamantul fara frecventa incepe la 1 octombrie si se incheie la 25 septembrie al anului calendaristic urmator. Comisia de examinare se compune din prese- dinte si un profesor examinator pentru fiecare obiect de studiu si un secretar. Ca prese-dinti se numesc directori, directori adjuncti sau profesori, cu gradul didactic cel mai mare si o bogata experienta in educarea elevilor.

Sesiunile de examen erau organizate in perioada vacantelor de iarna si primavara si in vacanta mare, in lunile iunie si august, in a doua jumatate. Elevii care, din diferite moti-ve, au devenit corigenti pot sustine corigentele in sesiunea din 20 - 25 septembrie, iar cei din clasa a VIII -a intre 15 si 2o august. Cei ce nu promovau toate corigentele sau lipseau in cursul anului de la examene erau declarati repetenti. Fiecare cursant obtinea o nota la lucrarea scrisa si o nota la examenul oral, care se treceau in catalog, fara data si prin adu-narea lor se facea media la obiectul respectiv.Daca media era cel putin 5 la fiecare obiect era considerat promovat si trecea in anul urmator. Intr-un an scolar se promova o singura clasa, dar au fost si exceptii cand unii elevi, cu note bune au promovat si 2 clase intr-un an scolar La cererea elevilor scolile pot elibera acte de studii pentru clasele promovate.

La terminarea ciclului absolventii invatamantului fara frecventa de cultura generala au

aceleasi drepturi si primesc aceleasi acte ca si absolventii cursurilor de zi.

1) Fond Scoala Peretu, Dosar cu hartii intrate si iesite pe anul scolar, 1969 -1970,

p. 132.

Dam mai jos un tabel din care reiese, pe fiecare an scolar, numarul cursantilor inscrisi, promovati si absolventi ai acestei forme de invatamant de la unitatea noastra de invata-mant.

SCOALA CU CLASELE I - X DIN COMUNA PERETU

SECTIA FARA FRECVENTA INTRE ANII 1969 - 1982

Tabelul nr. 40

Anul Inscrisi in clasele Total pe scoala

scolar V VI VII VIII Inscrisi Promovati Absolventi

TOTAL 352 393 388 346 1479 1065 274

Cercetand acest tabel obsevam ca in cei 13 ani s-au inscris in clasa a V - a 352 de per-soane, din care 346 au ajuns in clasa a VIII - a, adica 98%, iar absolventi cu 8 clase sunt 274,ceea ce inseamna 77%. Din cei 1479 de cursanti inscrisi la aceste clase fara frecven-ta in scoala noastra au promovat 1065, circa 72%, adica mai mult de un sfert din cursanti

nu au reusit sa termine ciclul complet de 8 clase.

Datorita dezvoltarii economiei se impunea cu necesitate scolarizarea tuturor cetateni-

lor care nu au absolvit ciclul gimnazial si chiar prelungirea duratei de studii la 10 clase o-

bligatoriu. In aceste conditii Comitetul politic executiv al C.C. al P.C.R., in sedinta din 22 mai 1987 a stabilit ca ,,tot personalul muncitor, in varsta de pana la 40 de ani, care nu si-a incheiat studiile gimnaziale,sa inceapa in mod esalonat,in urmatorii 3 ani, sa-si com-pleteze pregatirea prin invatamantul seral sau fara frecventa organizat in acest scop". 1)

Datorita evenimentelor din decembrie 1989, aceasta hotarare nu a mai fost aplicata

in anii urmatori, ci mult mai tarziu, dar in alte conditii.

ACTIVITATEA METODICO - STIINTIFICA SI DE PERFECTONARE

A CADRELOR DIDACTICE DE LA SCOLILE DIN PERETU.

Activitatea metodica se realizeaza prin:

- studiul individual;

- consiliul pedagogic al scolii;

- comisiile metodice pe specialitati;

1) Scanteia, organ al C.C. al .P.C.R., anul LVI, nr. 13919 din 23 mai 1987

- comisia metodica a dirigintilor;

- cercuri pedagogice;

-participarea la activitatea societatilor stiintifice.

Orice invatator sau profesor isi insuseste o pregatire pedagogica teoretica in timpul stu-diilor de specialitate, dar aceasta pregatire trebuie sa continue si dupa absolvirea scolii.A-ceste priceperi si deprinderi pedagogice trebuie sa fie perfectionate necontenit, in primul rand, prin studiul individual al lucrarilor noi de pedagogie, psihologie si metodica, al re-vistelor de specialitate, dar si prin aplicarea acestor cunostinte in timpul predarii lectiilor la clasa. Planificarea judicioasa a materiei la fiecare an de studiu, a ficarei lectii in parte,

folosirea orei de predare-verificare cu un randament maxim pentru intreaga clasa, dar si pentru fiecare elev in parte, folosirea unui ritm de predare potrivit cu nivelul clasei, capa-

citatea de adaptare la conditiile scolii si ale nivelului de intelegere al elevilor, folosirea stimulatorie a masurilor de aprobare si dezaprobare,notarea ritmica si cat mai corecta a scolarilor etc. vor duce la consolidarea priceperilor pedagogice ale cadrului didactic in cadrul procesului instructiv - educativ.

Consiliul pedagogic, denumit mai tarziu,Adunarea generala a personalului didactic, este organul consultativ al directorului scolii. In componenta acestuia intra: directorul, ca presedinte, directorul adjunct, tot personalul didactic de predare, instructorul superior de pionieri, bibliotecarul si presedintele comitetului de parinti pe scoala, cand este invitat.

Consiliul pedagogic se tine cel putin odata pe trimestru, unde se discuta si definitivea-za planul de munca al scolii, dezbate principalele probleme ale muncii instructiv-educa-tive din scoala, ale legarii invatamantului cu practica, cu viata; popularizeaza aspectele pozitive din activitatea comisiilor metodice si experienta celor mai buni invatatori si pro-fesori;analizeaza trimestrial si la sfarsitul anului scolar rezultatele activitatii instructiv-e-ducative, dezbate darile de seama si rapoartele dirigintilor,ale tuturor cadrelor didactice, ale bibliotecarului, cu privire la indeplinirea sarcinilor ce le-au revenit prin planul de munca; face propuneri, stabileste masuri, care dupa aprobarea directorului devin obliga-torii pentru tot personalul scolii. Sunt si unele consilii pedagogice axate pe o anumita tema, legata de perfectionarea activitatii didactice sau pentru dezbaterea unor probleme importante din viata scolii (aniversari sau alte actiuni) si care se tine de cate ori este ne-voie. Problemele dezbatute in consiliul pedagogic sunt consemnate in procesul - verbal

al sedintei respective.

Comisiile metodice si colectivele de catedra. La nivelul fiecarei scoli, dupa 1948, au fost constituite comisii metodice, din care amintim: comisia invatatorilor (daca sunt mai multi invatatori se formeaza comisii pe cicluri de clase), comisia metodica a dirigintilor, comisia de orientare scolara si profesionala (cuprinde profesorii diriginti de la clasele a VIII - a) etc. De asemenea, la gimnaziu, s-au organizat colective de catedre ale profeso-

rilor, fie de la o singura disciplina sau de la doua discipline inrudite, de exemplu: colecti-

vul de catedra de limba si literatura romana, colectivul de catedra de matematica, colecti-vul de catedra de istorie - geografie, colectivul de biologie - agricultura etc si cuprind 4-

5 cadre didactice. Toate aceste comisii si colective de catedra au existat la Scoala genera-la nr. 1 din Peretu, iar la scoala generala de 4 ani nr. 2 au existat doar comisii metodice ale invatatorilor, la care au fost afiliate si cele doua cadre didactice de la scoala generala de 4 ani, nr. 3 din Baracea.

Aceste comisii si colective de catedre si-au desfasurat activitatea prin sustinerea unor lectii deschise (demonstrative), referate si comunicari de specialitate, interasistente cu scopul de a impartasi din experienta didactica de la clasa, de a imbogati teoria si practica pedagogica a tuturor membrilor lor.

Cercurile pedagogice. In perioada interbelica se numeau Cercuri culturale, cuprin-deau invatatorii de la mai multe scoli invecinate si isi desfasurau activitatea lunar in ca-

drul celor doua sedinte: intima si publica. In timpul razboiului si-au intrerupt activitatea,

rland-o dupa 1944 in aceeasi forma. Din 1948, ca urmare a legii reformei invatamantului, activitatea de perfectionare metodica a cadrelor didactice s-a reorganizat si in licul cercu-rilor culturale s-au infiintat cercurile pedagogice.

Acestea isi incep activitatea in baza dispozitiei Sectiei de invatamant si cultura judetea-na Teleorman, din 28 decembrie 1949 si sunt indrumate de biroul pedagogic ce functiona in cadrul acestei sectii. Grupand cate 2 - 3 scoli apropiate, cercurile pedagogice isi pro-puneau , prin cele 2 sedinte bilunare, sa contribuie la perfectionarea activitatii metodice si profesionale a invatatorilor si a profesorilor,nu numai prin popularizarea realizarilor pozi-tive din scoli, ci si prin stimularea spiritului creator al cadrelor didactice. Cercurile peda-gogice functioneaza in aceasta forma intre anii 1950 - 1955. Incepand din acest an, prin ordin al Sectiei de invatamant a regiunii Bucuresti, se infiinteaza cercurile pedagogice pe sectii raionale, atat ale invatatorilor, dar si ale profesorilor care cuprindeau obiectele inru-dite de la clasele V-VII si mai tarziu de la clasele V-VIII.

In conformitate cu acest ordin, datorita numarului mic de profesori apar, pe 6 noiem-brie 1955, cercurile pedagogice de:

limba romana, limba rusa, istorie si constitutie;

matematica si fizica;

geografie, stiintele naturale si chimie etc.

Sedintele cercurilor se tineau odata pe trimestru si cuprindeau o lectie deschisa (demon-

strativa), urmata de prezentarea unor referate pe probleme metodice si apoi discutii pe marginea lectiei si a referatului. Dupa 1968, datorita reorganizarii administrativ-teritori-ale, dar si a cresterii numarului de cadre didactice, cercurile pedagogice se reorganizea-za, formandu-se cate un cerc pedagogic pentru fiecare obiect separat, la profesori si gru-pand scolile din jurul celor 5 orase din Teleorman. La invatatori, in zona Rosiorii de Ve-de, exista cate un cerc separat pentru fiecare ciclu de clase.

Consfatuirile cadrelor didactice au loc la inceputul anului scolar, cand in cadrul fie-carui cerc pedagogic, inspectorul de specialitate prezinta activitatea acestuia in anul tre-cut si aduce ultimele noutati de la minister pentru obiectul respectiv in noul an scolar.

Cand organele de conducere ale Ministerului invatamantului considera ca este nece-sara familiarizarea personalului didactic cu unele metode si procedee noi de predare, se organizeaza cursuri speciale pentru pregatirea acestora.

PERFECTIONARE PERSONALULUI DIDACTIC.

In toate domeniile social-economice se fac progrese deosebite in aceasta perioada, au

loc noi descoperiri stiintifice, cultura generala se imbogateste, teoria si practica pedago-

gica cunosc permanente schimbari. In aceasta situatie este necesara perfectionarea con-tinua a cadrelor didactice. Aceasta perfectionare a personalului didactic se face sub di-recta indrumare a Ministerului invatamantului prin institutiile de invatamant superior, Institutul central de perfectionare a cadrelor didactice (I.P.C.D. - infiintat in 1951) si ca- binetele pedagogice regioanale. Cu scopul de a organiza cercetarea stiintifica in domeni-ul invatamantului a fost creat Institutul de stiinte pedagogice, cu organul sau de presa, Revista de pedagogie - in 1952, iar pentru imbunatatirea activitatii de editare a manua-lelor si a literaturii pedagogice a fost creata Editura de stat didactica si pedagogica. La activitatea de perfectionare contribuie si societatile stiintifice, iar mai tarziu Casele cor-pului didactic, infiintate in cadrul fiecarui judet din 1969.

,,Sistemul de perfectionare cuprinde:

a) studiul individual si documentarea stiintifica;

b) activitatea pedagogica - metodica desfasurata in cadrul scolii;

c) sesiuni metodico - stiintifice de comunicari, consfatuiri, simpozioane pe probleme de specialitate si de metodica a predarii;

d) cursuri periodice de informare stiintifica de specialitate si alte cursuri speciale de per-fectionare pentru personalul didactic;

e) instructaje si consfatuiri pentru profesorii diriginti

g) pregatirea in vederea examenului pentru definitivarea in invatamant, precum si pentru obtinerea gradelor didactice" 1) II si I etc.

,,Tinand seama ca stiinta si tehnica progreseaza intr-un ritm accelerat, statul nostru a hotarat ca si cadrele didactice sa-si improsateze din cinci in cinci ani pregatirea profe-sionala, numite cursuri de reciclare, prin care sunt informati despre noutatile stiintifice

si metodice din specialitatea lor". 2)

BIBLIOTECA SCOLARA

Va functiona, dupa 1948, in cele 3 scoli, fiecare avand un fond de carte separat si un bibliotecar. Biblioteca de la Scoala primara nr. 1, care avea peste 250 de carti, ce se pas-

trau in cancelarie, dupa 1950 se va muta in noul local al Scolii elementare de 7 ani. Aici va avea un loc special amenajat, la etaj, cu ,,o suprafata de 152 m.p.". 3) De acum inco-lo biblioteca va fi condusa de un invatator sau un profesor, iar prima bibliotecara a fost profesoara de limba romana, Iosefina Dumitrescu. In 1950 existau 342 de carti, din care 280 de literatura, 30 de stiinte si 32 cu continut ideologic, iar numarul de cititori era de 70, din care 55 de elevi si 15 cadre didactice. 4)

In anul 1951, biblioteca dispunea de ,,432 de volume, din care 90 primite in acel an si 186 de cititori, din care 17 cadre didactice", 5) iar bibliotecara este invatatoarea, O-prea Ioana. Cresterea populatei scolare in perioada urmatoare, determina inzestrarea permanenta a bibliotecii cu noi carti, cu un continut cat mai variat, incat,, in anul 1961 -

1962 dispunea de 2430 de volume si 423 de cititori" , 6) iar la 8 septembrie 1969 avea

,,2980 de volume si 502 cititori". 7)

Dupa anul 1960, ca bibliotecari sunt numiti numai profesori, indeosebi de limba ro-mana si sunt platiti cu o indemnizatie pentru activitatea depusa. Dintre cadrele didactice

care au functionat si ca bibliotecare amintim pe profesoara de limba rusa, Rusu Nora(ca-

satorita Cotoc), intre anii 1963 - 1965 si profesoara de limba romana, Curea Maria, din 1965 pana in 1970. Intre anii 1960 - 1968, biblioteca a fost data jos si amenajata in sala de festivitati, pentru ca la etaj (in podul scolii) s-au amenajat 3 sali de clasa, din cauza efectivelor mari de elevi din aceasta perioada (era si scoala profesionala agricola).

Deoarece, an de an a crescut numarul cititorilor, dar si al cartilor, iar Biblioteca pu-blica din localitate nu mai facea fata solicitarilor, atat din parte adultilor, cat si a elevi-lor, din anul 1970 s-a infiintat un post de bibliotecar, cu norma intreaga la scoala noas-

tra. Prima bibliotecara a fost Stanciu Florina (casatorita Milos), fiica invatatorului,

1) Statutul personalului didactic, editat de ,,Forum", Revista invatamantului supe-

rior, Bucuresti, 1969, p. 49 - 51.

2)Victor Tircovnicu, Pedagogia generala, Editura Facla, Timisoara, 1975, p. 138.

Fond Scoala Peretu, dos. 293/1950 - 1951, f. 3.

Ibidem, f. 4.

Idem, dos. 294/1951 - 1952, f. 43.

Idem, dos. 506/1961 - 1962, f. 10.

Idem, dos. 665/1969 - 1970, f. 12.

Stanciu Alexandru, care a functionat pana in vara anului 1971. La 3 decembrie 1970,

biblioteca dispunea de 3256 de volume, in valoare de 21. 097 lei.

La 10 iunie 1971, devine bibliotecara, Varza Maria (fosta Ciuca) care, cu multa pasi-une, se ocupa de inzestrarea ei si in anul urmator ,,avea 6321 de carti si peste 800 de ci-

titori". 1) In perioada urmatoare creste numarul cartilor, deoarece an de an sunt aduse cate 200 - 300 de volume, incat la 15 februarie 1984, biblioteca dispunea 12.069 de to-

muri diverse si anume:

carti de literatura - 8.102 volume;

carti stiintifice si de matematica - 680 ;

carti tehnice - 230;

carti despre agricultura - 102;

carti politice - 2428;

carti diverse - 527;

Total carti - 12069" 2)

Localul bibliotecii este iarasi la etaj (in podul scolii) din 1968 si ocupa o sala de cla-sa (cea din mijloc), vecina cu sala de gospodarie (menaj), potrivita ca marime si cu mo-

bilier (rafturi simple si cu vitrine) suficient si satisfacator". 3)

Zestrea bibliotecii creste mereu incat in anul 1987 ajunsese la 14.238 de volume si 902 de cititori, din randul elevilor si al cadrelor didactice.

Biblioteca de la Scoala generala de 4 ani, nr. 2 (Scoala Veche) a fost infiintata in 1928, de directorul, Ioan Popescu, din 80 de carti donate de unele cadre didactice sau alte persoane din localitate. Cel care se va ocupa cel mai mult de ea a fost directorul, Ilie Georgescu, intre anii 1930 - 1947. In noiembrie 1933 biblioteca avea 150 de volume.,4) care erau pastrate intr-un dulap cu vitrina in cancelarie. Din 1947, biblioteca este condu-sa de noul director, Stelian Georgescu, in timpul caruia se va face o triere severa a carti-lor si mai raman 115. Deoarece este o scoala mica, unde invata putini elevi, mai ales du-pa 1948, cand raman doar clasele I - IV, numarul volumelor de la biblioteca va creste foarte incet, fiind ani de zile cand nu primeste nici macar o carte.

Dupa 1949, biblioteca va fi condusa de un invatator, fara indemnizatie, pana in 1976, cand Scoala nr. 2 a fost unita cu Scoala nr. 1. Prima bibliotecara cu indemnizatie a fost invatatoarea, Georgescu Elisabeta, sotia directorului Stelian Georgescu. In 1951, biblio-teca avea 118 volume, din care 15 reviste si 56 carti de literatura, in 3 ani primise 3 car- ti. In iunie 1956, biblioteca avea 250 de carti, brosuri si reviste si 134 de cititori, iar in 1961 avea 351 de volume, din care 30 de brosuri si 204 de cititori Ultima bibliotecara a fost invatatoarea, Trasa Georgica, in timpul careia erau 422 de volume si 72 de cititori, apoi in 1976 aceste carti sunt trimise la biblioteca de la Scoal nr. 1

Biblioteca de la Scoala de 4 ani, nr. 3, Baracea a fost infiintata in octombrie 1953 de

catre invatatorul, Stanciu Alexandru, fara indmnizatie. Treptat si aici creste numarul cartilor, dar mai lent, deoarece era o scoala cu putini elevi, fiind clase simultane. Direc-torii vor avea grija de biblioteca, pana in toamna anului 1984, cand se va desfiinta din lipsa de copii, iar cartile vor fi trimise la Scoala nr. 1. Ultima directoare si bibliotecara a fost invatatoarea, Lalescu Dumitra, 1963 - 1984.

SEZATORI POPULARE.

Si-au continuat activitatea si dupa 1948, in scoli sub conducerea cadrelor didactice,

1) Idem, dos. 655/1971 - 1972, f. 4.

2) Idem, dos.764/1983 - 1984, f. 18.

3) Idem, dos. 613/1968 - 1969, f. 12 - 13.

4) Idem, dos. 44/ 1933 - 1934, f. 46.

unde o parte din sateni, mai ales cei care frecventau cursurile de analfabeti, participau seara, unde pe langa diferite ocupatii, mai cantau, recitau poezii, spuneau glume, dar cereau si unele lamuriri despre ce invatau la scoala. Dupa 1955, aceste sezatori isi ince-

teaza activitatea deoarece munca de alfabetizare a cuprins un numar mare de sateni, ca-

re invatau cateva seri din saptamana si fiind ocuati si cu problemele gospodariei nu mai

vin la aceasta forma de culturalizare. Atunci, cadrele didactice, incep sa lucreze cu elevii in sezatori si sa le foloseasca, pe scena, pentru culturalizarea satenilor, dar si de a prezen-ta in alte localitati forma de activitate sociala din zona noastra, ocupatiile, portul popular, diferite obiceiuri, dar si criticarea unor naravuri ale consatenilor. Cu ocazia diferitelor concursuri artistice, pretenii au castigat locuri fruntase la raion sau regiune. Dupa 1960, ca urmare a cooperativizarii agriculturii, a industrializarii, multi tineri, dupa terminarea studiilor se stabilesc in alte localitati, obiceiurile se schimba si aceste sezatori, chiar si pe scena isi inceteaza activitatea.

ACTIUNI PATRIOTICE ALE ELEVILOR

Au fost initiate pe raza comunei pentru infrumusetarea strazilor, constand din plantarea si ingrijirea rasadurilor de flori, a pomilor din fata scolii, din parcul ,,Tineretului" de lan-ga halta C.F.R. Peretu. In cadrul Cooperativei Agricole de Productie si a Intrerinderii A-gricole de Stat din localitate elevii au participat la recoltatul porumbului, la incarcarea si

transportarea lui la locul de depozitare, la recoltarea rosiilor din gradina de legume, la cu-

lesul bumbacului etc.

Valoarea lucrarilor patriotice cu elevii s-a ridicat la peste 150.000 lei in 1986, iar pen-tru anul 1987 s-a depasit suma de 200.000 lei. De asemenea, angajamentul de munca pa-

triotica pe anul scolar 1986 - 1987 a fost de 67.060 lei, raportat la cei 972 de pionieri din scoala noastra, revenind pentru fiecare suma de circa 69 de lei. Angajamentul a fost reali-zat in fiecare an 100% si chiar depasit prin colectarea de borcane, fier vechi, textile, plan-te medicinale, hartie etc.

CASA DE ECONOMII SCOLARE.

Dupa 1948, cadrele didactice sunt preocuate din ce in ce mai mult ca elevii lor sa de-vina cat mai prevazatori, mai economici in orice domeniu: sa recupereze hartie, fier ve-chi, textile, dar mai ales sa economiseasca orice banut pe care il au. Invatatorii si diri-gintii,la clasa sau in afara ei, folosesc orice prilej pentru a dezvolta la scolari spiritul de economie si aduc, mai ales de la C.E.C, diferite materiale promotionale in acest sens, orare, calendare etc. Si ministerul este de acord cu dezvoltarea acestui spirit de econo-mie si cauta diferite forme de atragere a elevilor, inclusiv prin prezentarea unor teme

cu acest subiect, la dirigentie. Nici C.E.C, - ul nu se lasa mai prejos si organizeaza in fie-care an, in luna octombrie ,,saptamana economiei", iar in scoli sunt folosite de elevi libre-

te speciale de economii, avand o valoare de 5 lei. Si in localitatea noastra, agentia C.E.C, prin reprezentata sa, Popa Felicia, a distribuit aceste librete de economii in randul elevi- lor,invatandu-i sa economiseasca. Pentru a atrage cat mai multi elevi, reprezentanta agen-

tiei C.E.C a ajuns la o intelegere cu conducerea scolii, care a delegat pe invatatoarea, Ca-

lin Margareta,sa se ocupe cu efectuarea depunerilor pe libretele de economii ale scolari-lor incepand cu anul 1966, iar din 1973 se ocupa invatatoarea, Vladu Petra.

An de an au avut loc diferite manifestari legate de dezvoltarea spiritului de econo-mie la scolari, mai ales in perioada ,,Saptamana economiei", tinandu-se conferinte, sim-

pozioane etc. la diferite nivele: in scoli, la nivelul judetului si chiar la nivelul tarii. Spre exemplificare vom prezenta simpozionul de la nivel national din 30 octombrie 1973 cu tema ,, Cultivarea spiritului de economie la elevi". Comunicarile stiintifice care au fost

sustinute au avut urmatoarele teme:

,,a) Spiritul de economie ca trasatura etica a omului si ca aspect al manifestarii prac-

tice a constiintei;

b)     Procesul instructiv - educativ scolar si cultivarea spiritului de economie la elevi

(modalitati concrete, educative, oferite de procesul instructiv - educativ in general si pe diferite obiecte de invatamant);

c) Metodica cultivarii spiritului de economie in activitatea profesorului diriginte; cola-

borarea sa cu familiile elevilor;

d) Activitatea educativa extrascolara; actiuni si manifestari de cultivare si stimulare a spiritului de economie;

e) Traditia cultivarii spiritului de economie la elevi in scoala romaneasca;

f) Cadrul organizatoric al procesului de economisire la C.E.C., in scoala, colaborarea

scoala - unitati C.E.C." ; 1)

Marindu-se, treptat, numarul elevilor depunatori din fiecare scoala, Ministerul Invata-mantului si C.E.C. - ul ajung la hotararea de a infiinta Case de Economii scolare in fieca-re unitate de invatamant. Aceste Case de economii scolare se infiinteaza in anul scolar

1978 - 1979, in baza ordinului nr. 6.012/1978 al Ministerului Educatiei si Invatamantului si nr. 6.230/1978 al Casei de Economii si Consemnatiuni din care prezentam o parte:

,,REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

Ministerul Educatiei si Invatamantului Casa de Economii si Consemnatiuni

Nr. 6.01 din 11 aprilie 1978 Nr. 6.230 din 27 martie 1978

ORDIN

In scoul dezvoltarii spiritului de economie in randul elevilor din invatamantul primar,

gimnazial, liceal si profesional, al cultivarii la acestia a deprinderii de a economisi inca din anii de scoala, pentru ca odata cu intrarea lor in activitatea de productie sa fie obis-nuiti cu folosirea economicoasa a mijloacelor materiale si banesti, a pastrarii si sporirii avutiei nationale:

In baza Decretului nr 469/1971 privind organizarea si functionarea Ministerului Edu-

Catiei si Invatamantului, cu modificarile ulterioare si a Decretului nr. 371/1958, privind organizarea si functionarea Casei de Economii si Consemnatiuni:

In conformitate cu aprobarea Biroului Executiv al Consiliului de Conducere al Minis-terului Educatiei si Invatmantului din 22 februarie 1978 si a Biroului Executiv al Consi-liului de Administratie al Casei de Economii si Consemnatiuni din 1971 si 1976,

MINISTERUL EDUCATIEI SI INVATMANTULUI

SI PRESEDINTELE CASEI DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI

Dispun:

1)Organizarea in scoli generale, licee si scoli profesionale a unor case de economi scolare, care vor functiona pe baza ,,Statutului caselor de economii scolare", care fac parte din prezentul ordin.

2)Infiintarea caselor de economii scolare se face numai pe baza propunerilor condu-cerilor unitatilor de invatamant, cu acordul inspectoratelor scolare si al sucursalelor C.E.C. Inscrierile si depunerile elevilor la casele de economii scolare se fac pe baza principiului general al liberului consimtamant.

1) Tribuna scolii, revista saptamanala, Anul III, nr. 111 din 29 septembrie 1973, p. 2.

Ministerul Educatiei si Invatamantului Casa de Economii si Consemnatiuni

Ministru, Presedinte,

Suzana Gadea Mircea Popovici

STATUTUL

CASELOR DE ECONOMII SCOLARE

Casele de economii scolare se organizeaza si functioneaza in scoli generale ..

Casele de economii scolare au ca scop:

a)     educarea elevilor in spiritul economiei si al gospodaririi cu chibzuinta a banilor;

b)     popularizarea in randul elevilor a foloaselor economisirii si pastrarii la C.E.C a su-melor economisite;

c)     primirea si restituirea deunerilor elevilor la C.E.C. pentru formarea la acestia a de-prinderii de a efectua operatiile respectiv.

Casele de economii scolare isi desfasoara activitatea educativa, precum si de primi-re si restituire a deunerilor potrivit prevederilor prezentului statut si in conformitate

cu normele tehnice cuprinse in anexa la prezentul statut" . 1)

Si in scoala noastra, din anul 1979 s-a incercat sa se infiinteze o casa de economii sco-lare, dar nu s-a reusit si s-a continuat vechea forma de economisire cu ajutorul libretelor de economii scolare de 5 lei, cu ajutorul invatatoarei, Varza Floarea. Dupa cativa ani de

emulatie in randul elevilor de a economisi cat mai multi bani, in anii urmatori elevii nu mai pot sa participe la aceste actiuni de economisire si prevedere datorita dificultatilor financiare din familie. Aceste greutati sunt din cauza marilor datorii externe ale tarii noastre, care trebuiesc platite intr-un timp scurt si din 1984, multi renunta la libretele scolare si aceasa forma de economii se desfiinteaza.

VIATA CULTURAL - ARTISTICA.

S-a desfasurat de-a lungul secolelor la nivelul intregii comunitati, luand parte la ea toti locuitorii. Activitatile culturale se rezumau la unele obiceiuri si traditii, fie cu caracter pe-

riodic, desfasurate la zile fixe sau la sarbatori, fie legate de unele momente din viata oa-menilor.

Dintre obiceiurile devenite traditionale si care se tin la anumite sarbatori amintim: co-lindele, sorcova, plugusorul, irozii, paparudele, calusul etc. Unele din ele sunt legate de anumite momente din viata oamenilor ca: botezurile, nuntile, iar la sarbatorile obisnuite,

mai ales duminica, ,,hora satului". La aceasta hora ieseau toti tinerii, fete si baieti,dar si cei varstnici, imbracati in costume populare,la marginea satului, in ultimele doua secole, langa halta C.F.R. Aici, in strunele lautarilor, se incingeau in hora cei prezenti si jucau: braul, sarba, hora mare, geamparalele, zamfirica, calusul etc. Mai tarziu au aparut si doua tiribombe (roata cu lanturi), care erau luate cu asalt de perechile de tineri pentru a se dis-tra.Pe langa hora mare, unde jucau tinerii, dar si cei casatoriti, era si hora mica, unde co-piii intre 10 - 14 ani invatau sa joace, sa discute intre ei, sa se socializeze. Dupa cateva o-re de petrecere, de joc si voie buna, in aer liber, cei prezenti plecau acasa, pentru a se pre-gati de munca in ziua urmatoare. Flacaii mai zaboveau cate o ora cu fetele, cu care discu-tau, le conduceau acasa, iar cei care se pregateau de casatorie, intrau in casa acestora si vorbeau despre viitoarea casatorie. In zilele reci, mai ales de iarna, satenii se adunau in

grupuri mai mici pe la cate o casa, unde, in acelasi timp, lucrau dar si se distrau, spunand diferite proverbe, zicatori, povesti sau glume in aceste sezatori populare.

1) Case de economii scolare, in Revista de pedagogie, editata de Institutul de cercetari

pedagogice si psihologice, Anul III, noiembrie 1973, Bucuresti, p. 59 - 60.

Pe la inceputul secolului al XX - lea, odata cu patrunderea ideilor despre libertatea popoarelor asuprite (deci si a romanilor aflati sub ocupatia straina), dar si a cresterii nu-marului celor care stiau carte,viata culturala cunoaste un nou avant.Acum apar noi forme

de manifestare culturala ca: formatii de muzica poulara, solisti vocali sau instrumentali, piese de teatru, formatii corale etc., dar si noi institutii cu acest profil: Casa de Citire, Ca-

min cultural, Biblioteca publica etc. Un rol important in dezvoltarea vietii culturale de la sate i-a revenit intelectualitatii si in mod deosebit invatatorilor ,,ce purtau nobletea nea-mului in inima si spiritul lor" 1) si care participau cu toata fiinta lor la aceasta activitate obsteasca.

Izbucnirea primului razboi mondial a intrerupt, pentru scurt timp viata culturala, dar dupa terminarea razboiului aceasta se reia si se diversifica, folosind si primele mijloace moderne ce incep sa-si faca loc si in lumea satelor: gramofon, radio, diferite carti si bro-

suri. Declansarea celui de-al doilea razboi mondial si mobilizarea unui mare numar de in-

vatatori si intelectuali din sate a dus la stanjenirea activitatii culturale, dar nu la desfiinta-rea ei. Acest fapt este dovedit prin participarea Caminului cultural din Peretu la concursul de ,,Datini stramosesti", ce a avut loc la Rosiorii de Vede, la data de 2 ianuarie 1944, deci in plin razboi. Satul nostru a prezentat ,,Irozii", sub indrumarea invatatorului, Marin An-drei, directorul Caminului cultural". 2)

Dupa razboi, o parte din tineri si toti intelectualii se grupeaza in jurul acestui invatator,

(care, mai tarziu a devenit profesor de muzica la Liceul pedagogic din Turnu Magurele),

si reusesc, in scurt timp, lucrand seara de seara, la lumina lampii, fie la cor, fie la teatru sau la echipa de dansuri, sa obtina rezultate pe masura muncii lor.

Prima afirmare este in anul 1950, cand, pentru activitatea deosebita a Caminului cul-

tural din Peretu i se confera ,,Placheta de onoare", de catre Sectia culturala a raionului Rosiorii de Vede, fiind socotita cea mai buna unitate din zona. Primul concurs cultural -

artistic, organizat la nivel de regiune (pe atunci era regiunea Teleorman), are loc in anul 1951. Locul de desfasurare a fost parcul de odihna ,,Nicolae Balcescu" ( azi linga Gara de nord) din orasul Rosiorii de Vede, resedinta regiunii. Formatia corala, cu peste 150 de membri, cuprinde in programul sau si piesa muzicala ,,Sarba peretenilor", un adevarat imn inchinat locuitorilor satului nostru. Aceasta era o creatie originala a invatatorului, Marin Andrei, care a aranjat-o pe 4 voci. ,,Corul a obtinut locul II pe regiune, iar echipa de dansuri, instruita de invattorul, Stanciu Alexandru (directorul Caminului cultural) se clasifica pe locul III". 3)

Formatia corala, unde cadrele didactice aduc un aport deosebit, sub conducerea in-vatatorului, Marin Andrei, ramane in continuare una din componentele de baza ale acti-

vitatii Caminului cultural local, clasificandu-se pe locuri fruntase la nivel national. Dupa

plecarea acestui dirijor priceput, ca profesor de muzica, la Liceul pedagogic din Turnu Magurele, in anul 1968, formatia corala a decazut si cativa ani s-a mentinut doar la linia de plutire. Corul, format acum din cadrele didactice si tineri din satele Peretu si Plosca, a fost preluat de profesorul, Militaru Gheorghe, din Alexandria, dupa 1977 care, in scurt timp, printr-o munca tenace, a continuat seria acestor succese,obtinand locul I pe tara, la finala disputata la Tirgu Mures, in anul 1979, iar in anul 1983 a ocupat locul II pe tara, concursul avand loc la Pitesti. Din 1985, corul, format numai din pereteni, a fost condus de profesorul, Ghizdavescu Alexandru, de la scoala din Peretu, iar in anul 1987 a obtinut

1) Stanciu Alexandru, op. cit., f. 136.

2) Ziarul ,, Drum Nou", din 3 ianuarie 1944, f. 1.

3) Stanciu Alexandru, op cit., f. 143 - 144.

locul IV la nivel national, dar in urma evenimentelor din decembrie 1989 isi intrerupe activitatea.

In cautarea unor noi forme de activitate culturala (tinand cont de faptul ca multi ti-

neri incepeau sa plece la diferite scoli sau locuri de munca si isi imbogateau volumul de cunostinte, unii dintre ei au devenit cu timpul artisti amatori deosebit de talentati), ia fiin-ta prima brigada artistica in anul 1954. Iata ce povesteste invatatorul, Stanciu Alexandru, indrumatorul si organizatorul primei brigazi artistice din satul nostru, ziaristului Gheor-ghe Pietreanu, de la ziarul Teleormanul.

,,Eram in primavara anului 1954. Cadrelor didactice le reveneau sarcini tot mai mari pe linia culturalizarii si alfabetizarii satenilor. Pe plan artistic ni s-a sugerat sa realizam o brigada. De fapt, nici nu stiam ce este o brigada artistica, dar ne-am apucat de treaba, am alcatuit un text, am chemat lautarii din sat, care ne-au sustinut partea muzicala si ideea a prins. La concursul cultural artistic, din anul 1955, am ocupat locul I pe regiunea Bucu-resti si apoi locul I pe tara". 1)

Despre acest succes al pertenilor, scrie si revista ,,Albina" din ianuarie 1956.

,, Multi au ascultat la Bucuresti, nu demult, o cronica in stihuri, impletita, cand cu tan-

guire, cand cu ras de fluier, a uneia din comunele patriei. A fost ceva neasteptat de original ce-au adus atunci pe scena taranii simpli din Peretu, care n-au facut nici o scoala de arta, dar joaca si canta dupa marea invatatura a vietii. Emotia pe care a dat-o tuturor in clipele acelea brigada de artisti - tarani nu poate fi intregita decat venind in satul lor.Aici,

si numai aici, poti dezlega taina neintrecutei maiestrii a artistilor".2)

In urma acestui succes Caminul Cultural a obtinut premii in bani (fiecare participant

a obtinut cate 6oo de lei, suma ce depasea un salariu mediu) si obiecte (400 de scaune, un acordeon, o vioara, un tambal si un contrabas)

Incalziti de acest succes, artistii amatori din satul nostru, se vor regati mai bine si vor participa cu brigada la alte concursuri din anii urmatori, unde vor obtine, de mai multe ori, locuri fruntase pe tara. In anul 1971 a fost distinsa cu ,,Meritul Cultural", clasa a III - a, 3) dupa ce a obtinut locul II e tara si a participat si la spectacolul de gala. De-a lungul anilor s-au remarcat mai multi artisti amatori ca: Ilie Staicu, fost primar, Marieta Zamfir, bibliotecara, sotii Ioana (secretara scolii)si Dumitru Radu, invatatorii Patrascu Marin, Di-

mancea Angela, Patrascu Elena, profesoara Ionescu Elena (directoarea scolii) si altii.

Dupa 1980 a aparut o generatie noua de artisti ca: profesoara, Soreata Severica, edu-catoarele, Iaurum Maria si Petcuta Ioana, gestionarul, Petcana Petre, postasul, Cotoc Ma-rian, inginerul Florea Vasile, Mihaila Florea etc.aranjamentul muzical fiind realizat de in-vatatorul, Marin Badescu, iar textul de invatatorul, Stanciu Alexandru. Cu acesti artisti a-

matori, in anul 1983, brigada a obtinut locul II pe tara, iar in anul 1987 a ocupat locul IV pe tara.

Treptat si alte genuri artistice se dezvolta la Peretu, obtinandu-se rezultate remarcabi-le la diferite concursuri si etape, pana la nivel national. Astfel, in anul cand se implineau 50 de ani de la rascoala din 1907, a fost pregatita piesa de teatru ,,Boieri si tarani" scrisa de Gheorghe Sever, in regia lui Mihai Moisescu, artist al poporului, de la Teatrul Armatei

din Bucuresti. In rolurile principale au jucat invatatorii: Ilie Georgescu, Stanciu Alexan-dru, Patrascu Marin, Borosanu Vasile, Andrei Marin, Jumuga Florea, Georgescu Grigore

1) Gheorghe Pietreanu, Brigada artistica, oglinda a realitatii satului, in ziarul Teleor-manul din aprilie 1982.

2) V. Toso, O comuna de pe intinsul patriei, in Albina, revista saptamanala a aseza-mintelor culturale, Anul 60, Seria II, nr. 422 din 25 ianuarie 1956, p. 8

3 Stanciu Alexandru, op. cit., f. 149.

si altii. S-a obtinut locul II pe tara, la aceasta bienala de teatru I. L. Caragiale si dreptul de

a participa la spectacolul de gala.Cu acest prilej, artistii pereteni s-au intrecut pe ei, smul-

gand nu numai ropote de aplauze, dar si ,,lacrimi" de la spectatori si juriu, dupa caderea cortinei si aprinderea luminii in sala de spectacol

Acest succes i-a ambitionat pe artistii amatori din localitatea noastra determinandu-i sa participe si in anii urmatori, la alte concursuri, obtinand locuri fruntase la nivel de regiu-ne, dar si la nivel national. Aceste rezultate se datoresc si faptului ca majoritatea cadrelor didactice si-au realizat norma de 6 ore de activitate culturala pe saptamana.

Incepand din anul 1962, Caminul cultural, se inscrie cu un nou gen de arta si anume, montajul literar - muzical. Cu un text lucrat de Alexandru Andritoiu, Ion Tautu si Mihu

Dragomir, intitulat ,,Pamanturile s-au facut ca marea", in regia lui Alexandru Sincu, iar partea vocal - instrumentala fiind pregatita de invatatorul, Marin Andrei, ajutat de com-pozitorul, Dumitru D. Stancu, pe scena Casei de Cultura din Sinaia au fost admisi in fina-la. Grupul de artisti amatori, in marea lor majoritate cadre didactice,fac cunoscuta maies- tria lor interpretativa pe cele mai inalte scene din Bucuresti, unde obtin locul I pe plan na- tional si participa la spectacolul de gala. ,, Recitatorii au fost invatatorii:Stanciu Alexan-dru,Ionescu Dumitru, Patrascu Marin, Marin Paula, Ioana Georgescu, Grigore Georgescu si profesorii:Valentina Constantinescu si Forea Costache. Din formatia corala faceau par-te toti ceilalti invatatori si profesori ai comunei". 1)

Tot cu un montaj literar - muzical, in anul 1973, obtin locul II e tara, avand ca prota-gonisti pe: Tabacitu Ilie, primarul comunei, profesoara, Ionescu Elena, directoarea scolii,

invatatorii, Martin Anica, Patrascu Marin,Stanciu Alexandru, profesoara, Patrana Emanu-

ela si gestionarii, Staicu Ilie si Tabacitu Alexandrina.

Un alt gen artistic, folosit in cadrul Caminului cultural, a fost si grupul vocal, format mai ales din femei, fie pe o voce sau pe mai multe voci. Acesta, in primii ani a avut ca in-

drumator pe invatatorul, Marin Andrei, iar mai tarziu pe invatatorul, Marin Badescu. De-a lungul anilor si grupul vocal a avut rezultate bune si foarte bune la diferite concursuri, obtinand diverse premii si mentiuni. Mai rar a fost folosita echipa de dansuri populare, din lipsa de instructor, multa vreme. Totusi, cand a fost condusa de instructoarea, Bocai Constanta, a avut unele succese pe diferite scene, dar mai modeste fata de celelalte for-

matii artistice din comuna noastra.

Nici elevii nu s-au lasat mai prejos fata de adulti, participand si ei la diferite concur-suri cultural -artistice, obtinand de mai multe ori rezultate deosebite la nivel national, iar o parte din ei, cand au devenit adulti au participat la formatiile mai sus aratate din cadrul Caminului cultural din localitate. La nivelul scolii aveau loc anual intreceri artistice intre toate clasele, dar treptat au fost create si unele formatii care au participat la diferite con-cursuri intre scoli, la nivelul raionului, mai tarziu a judetului, pe zona si chiar pe tara, ob-

tinand locuri fruntase. Activitatea artistica a elevilor poate fi impartitam in doua etape in-

tre anii 1948 - 1970 si 1972 - 1989.

In prima etapa elevii au fost condusi de invatatorul, Marin Andrei, care a reusit sa al-catuiasca un cor pe patru voci, cu care a participat la diferite concursuri, dar nu a castigat

niciodata dreptul de a participa la finala pe tara. Momentul de varf al acestei formatii a fost in anul 1962, cand impreuna cu alte formatii artistice au participat la o emisiune de televiziune, unde au fost apreciati atat pentru interpretarea artistica, cat si pentru frumu-setea si autenticitatea costumelor populare. Alte formatii, care s-au afirmat la nivel de raion sau judet, au fost grupul vocal, echipa de dansuri si mai tarziu brigada artistica.

Pentru a imbunatati calitativ repertoriul fiecarei formatii artistice si a descoperi cele

1) Stanciu Alexandru, op. cit., f. 147.

mai autentice talente, in scopul realizarii continuitatii muncii cultural - artistice, au fost

folositi ca instructori atat cadrele didactice din scoala, dar si absolventi ai scolii de arta poulara. Dupa 1972 activitate artistica a elevilor va cunoaste o dezvoltare deosebita, par-ticipand la numeroase concursuri, mai ales in cadrul festivalului cultural national ,, Can-tarea Romaniei" unde va obtine deseori locuri fruntase pe tara. Acest festival a inceput in anul 1977 si avea loc din 2 in 2 ani, pana in 1989 avand loc 7 editii.

Profesorul, Ghizdavescu Alexandru, a infiintat in anul 1979 o formatie instrumental -

muzicala, cu care castiga in anul 1981 premiul special al juriului ,,Diploma de onoare pentru merite dosebite, in activitatea de instruire aristica"si locul II la etapa judeteana. In-curajat de acest succes obtinut cu elevii de la gimnaziu, care puneau mina pe instrumente pentru prima data, atrage noi copii in formatie si dupa o munca tenace,in anul1983, ocupa locul II pe tara si titlul de laureat al concursului. La editia din anul 1987, participa cu o formatie noua, un taraf lautaresc si castiga locul III la faza republicana
Acelasi profesor a alcatuit o formatie corala cu voci egale din randul scolarilor, inca din anul 1978, participand la toate editiile, unde a ocupat, aproape de fiecare data, locul II la etapa judeteana. Rezultate mai bune a avut cu formatia corala de adulti, asa cum am a-ratat mai sus.

In aceeasi perioada, invatatorul, Stanciu Alexandru a infiintat o brigada artistica a ele-vilor, cu care a participat la diferite concursuri, cu rezultate mai modeste. Mai tarziu, bri-

gada artistica a fost condusa de profesoara, Tudor Domnica, reusind sa obtina locul III pe tara in anul 1983. O alta formatie care a activat in aceasta vreme a fost echipa de dansuri,

care a participat la toate editiile acestui festival national si de fiecare data a ocupat locuri fruntase la nivel judetean.

Trecand in revista aceste activitati culturale si rezultatele obtinute, invatatorul, Stanciu

Alexandru, preciza intr-un interviu dat reporterului, Gheorghe Pietreanu, de la ziarul Te-leormanul: ,,Este adevarat ca am incercat multe genuri artistice la nivelul scolii si al co-munei, am obtinut si succese importante,insa mijlocul cel mai sigur de a stimula schim-

barea naravurilor unor concetateni il reprezinta, neandoielnic, brigada artistica. Daca la teatru, ideile trebuie mai mult sugerate, redate intr-un anumit context, ceea ce impune prezenta unui public avizat, in schimb, brigada isi manifesta direct spiritul critic fata de tendintele de parazitism, mituire, indisciplina in munca sau evidentiaza realizarile din ac-tivitatea de zi cu zi a satenilor. Textele de brigada se constituie, deci, intr-o oglinda in care se reflecta intocmai realitatea localitatii din acel moment". 1)

Am inserat aici cateva momente edificatoare din viata cultural -artistica a acestor neo-

bositi artisti amatori din satul nostru, ca o marturie a pasiunii lor pentru cultura, pentru frumos, pentru a contribui la ridicarea intregii asezari la nivelul civilizatiei contempora-ne. Oamenii de cultura din sat, atat in cadrul Caminului cultural, cat si in cadrul scolii, au

cautat sa descopere, sa colecteze si sa valorifice folclorul oral si literar local, sa reconsti-tuie fidel portul popular, sa cunoasca rapsozii populari si realizarile lor pentru a le pastra, mai departe, la urmasi.

Aceste rezultate obtinute pe planul muncii cultural artistice si educative, dar si unele ne-ampliniri, sa nu se piarda, s-a avut in atentie, permanent, ca sa se pregateasca din timp ta-nara generatie pentru a prelua stafeta. In acest fel, elevii cei mai talentati, au fost atrasi in cercurile si formatiile artistice, fapt ce a facut, ca mai tarziu, sa continuie cu cinste aceas-ta traditie si sa obtina locuri fruntase,la nivel national,la concursurile la care au participat. 1) Gheorghe Pietreanu, Brigada artistica, oglinda a realitatii satului, in ziarul Teleorma-nul din aprilie 1982.

ACTIVITATEA SPORTIVA

S-a desfasurat atat la nivelul scoli, dar si a localitatii in fiecare an,participand la diferite concursuri, ca si la activitatea culturala. Si aici putem deosebi doua etape mai importante

intre anii 1948 - 1968 si 1970 - 1989. In prima etapa, un rol important revine invatatoru-lui, Stanciu Alexandru, care a fost o perioada si profesor suplinitor de educatie fizica si a

dat un impuls activitatii sportive la nivel de scoala, dar si la nivelul localitatii, unde vor activa echipe de fotbal, handbal, volei. Dupa 1956, prin venirea in scoala a profesoarei de educatie fizica, Folescu Maria, se dezvolta si activitatea sportiva in randul fetelor, care participa la diferite ramuri ca: oina, gimnastica, atletism, handbal, volei, etc. Permanent elevii participa la diferite concursuri si spartachiade: intre clase, la nivelul scolii si la ni-velul raionului, iar pentru rezultatele obtinute a primit in anul 1961 insigna ,,Merite spor-

tive" a Consiliului general U.C.F.S. 1)

Dupa 1968, vine la scoala noastra, ca profesor de educatie fizica, Milea Fane, care a-laturi de profesoara, Folescu Maria, impulsioneaza activitatea sportiva, atat in scoala, cat si la nivelul comunei, unde activeaza o echipa de fotbal si o perioada de timp a antrenat-o

cu rezultate bune. Din numarul mare de activitati sportive desfasurate dupa 1970 cu oca-zia diferitelor concursuri amintim cateva, cu rezultate deosebite, ajungand pana la nivel national.

Profesorul, Milea Fane, dupa o munca sustinuta la diferite ramuri sportive obtine une- le rezultate notabile si anume: elevul, Constantin Staicu a obtinut 1,49 m. la saritura in inaltime, in anul 1973, clasandu-se pe locul I pe judet, iar Barbu Ion, locul II la aruncarea mingii de oina cu rezultatul de 60 de m. lungime, in acelasi an. La campionatul de cros, din anul 1974, Dirmina Dumitru s-a clasificat pe locul I, pe judet si locul 16 la nivel nati-onal, iar Dirmina Marian, la lupte libere, locul I pe tara.

In anul 1979, echipa de gimnastica - baieti a ocupat locul I la etapa judeteana, desfa-

surata la Zimnicea, remarcandu-se elevii: Petcana Ion, locul I, gimnastica la sol si locul I, la sarituri; Petcana Lucian, locul II, gimnastica la sol si locul II la sarituri si Petcana Vio-rel, locul III la sarituri.Tot in acel an, la concursul ,,Crosul pionierilor", desfasurat pe var-

ste, pentru clasele V-VIII,elevii de la Peretu s-au clasat pe primele locuri. La varsta de 11 ani au castigat echipele formate din: Vasile Ion, Dimancea Ionel si Armeanu Marian, la baieti si Caragea Rodica, Medintu Stela si Mavru Anisoara, la fete. La varsta de 12 ani au ajuns pe primele locuri echipele formate din: Trifan Ion, Toader Gheorghe si Ulmeanu Florica, la baieti si Ghimfus Elena, Buliga Maria Si Chirca Florica, la fete, iar la varsta de 13 ani s-au clasat pe primele locuri echipele formate din: Petcana Ion, Marin Nicolae si Negut Florea, la baieti si Ulmeanu Liliana si Trifan Aurelia, la fete.

La sah, elevul Constantin Staicu a obtinut locul 16 pe tara, iar echipele de tenis de masa, fete si baieti, locuri fruntase la nivel judetean. De asemenea, echipa de gimnastica de fete a obtinut de multe ori locuri fruntase la diferite concursuri desfasurate in judetul nostru.

Rezultate remarcabile au obtinut baietii, mai ales la fotbal, sub conducerea profesoru-lui, Milea Fane, un impatimit al acestei ramuri sportive, el insusi fost jucator la echipa C.F.R din Rosiorii de Vede. Prin munca asidua si daruire a reusit sa alcatuiasca o echipa de fotbal, inca de la clasele mici si dupa multe confruntari, in anul 1974 a ajuns sa joace la faza zonala de la Valcea, unde a ocupat un loc fruntas. Printre elevii de atunci, a facut parte din echipa si Marin Almajanu, azi deputat P.N.L.,din partea judetului Teleorman. O

1) Fond Scoala Peretu, Registru de inspectii de la Scoala nr. 1, intre anii 1960-1972 f. 47.

alta performanta a fost realizata de echipa de fotbal, organizata de Milea Fane, dar prelu-

ata de profesorul de matematica, Serban Constantin (fost jucator la Universitatea din Cluj

si apoi la ROVA Rosiorii de Vede), care in anul 1985 a ajuns in finala pa tara, ocupand

locul II, infrangand multe echipe de prestigiu din mari licee sportive.

Toate aceste succese din activitatea sportiva se datoreaza muncii neobosite a cadrelor didactice din scoala noastra, dar si a elevilor si parintilor acestora care au contribuit, dupa puterile lor la obtinerea acestor rezultate.

ACTIVITATEA DE INDRUMARE SI CONTROL

In conformitate cu art. 29 al Decretului 175 din august 1948, pentru activitatea de in-drumare si control la nivelul tarii este Ministerul Invatamantului, iar la nivelul fiecarui ju-

det trebuia sa functioneze un Inspectorat scolar. In cadrul acestuia, pentru fiecare grad de invatamant urma sa se constituie cate un corp de inspectori scolari. Odata cu constituirea, la nivelul judetelor, a Comitetelor provizorii,incepand cu anul 1949, pe langa aceste co-mitete s-au infiintat Sectiile de Invatamant si Cultura, avand ca atributii principale: orga-nizarea, indrumarea si controlul intregii activitati din invatamantul prescolar, elementar si mediu; organizarea cursurilor de alfabetizare; organizarea, indrumarea si controlul preda-rii disciplinelor de cultura generala ale scolilor profesionale si tehnice; supravegherea conditiilor materiale in care functionau scolile, internatele si cantinele; elaborarea planu-lui de dezvoltare si de distribuire in profil teritorial a scolilor; stabilirea necesarului de ca-dre didactice pentru scolile din judet; organizarea unor cursuri pentru ridicarea nivelului ideologic, politic si profesional al cadrelor didactice; organizarea, indrumarea si controlul comisiilor pedagogice din scoli si altele.

Pentru indelinirea acestor atributii, Sectiile de invatamant si cultura erau incadrate cu inspectori scolari. In scopul desfasurarii activitatii acestora se elaborase un regulament care prevedea, printre altele, ca inspectorii, stabiliti pe sectoare, aveau dreptul de control si indrumare asupra activitatilor didactice si administrative din scoli. Ei urmareau: frec-venta scolara, respectarea programei, metodele si procedeele folosite in predare, capacita-

tea profesionala a corpului didactic, activitatea consiliilor pedagogice si ale directorului scolii, starea localului etc. Schema Sectiei de invatamant cuprindea: un sef de sectie, in-

spector pentru invatamantul prescolar,inspector pentru invatamantul elementar, altul pen-tru invatamantul mediu si unul pentru invatamantul pedagogic. Anual, pentru activitatea depusa Sectia de invatamant inainta conducerii locale de partid si de stat dari de seama.

Dupa 1950, cand se adopta impartirea administrativa in raioane si regiuni, in afara Sec-

tiei de invatamant de la regiune, s-au infiintat Sectii de invatamant si la raioane, incadrate cu un inspector sef si 4-5 inspectori de teren (ca si mai inainte). Iata ce urmareau brigazi-le de inspectori in control:

- cercetarea documentelor scolii;

- indeplinirea invatamantului general obligatoriu la clasele I -IV;

- indeplinirea planului de scolarizare la clasele V - VII;

- incadrarea materiei in programele scolare;

- calitatea predarii si a cunostintelor elevilor;

- situatia muncii educative si starea disciplinara a elevilor;

- activitatea organizatiilor de U.T.C. si pionieri din scoala;

- incadrarea scolii si pregatirea profesionala a cadrelor didactice;

- munca metodica in scoala;

- ridicarea nivelului ideologic si politic a cadrelor scolii;

- activitatea directorului scolii;

- activitatea responsabilului cu munca metodica;

- folosirea materialului didactic si modul de pastrare;

- legatura cu familia si propaganda pedagogica;

- situatia materiala a scolii;

- situatia sanitara a scolii.

Cuprinzand cadre cu multa experienta, Sectiile de invatamant si cultura, au avut o contributie importanta in ridicarea calitatii invatamantului din tara noastra in aceasta pe-

rioada. Scolile din Peretu au apartinut de Sectia de invatamant si cultura din plasa Rosio-rii de Vede. Primul Inspector sef al Sectiei de invatamant din plasa Rosiori a fost Nico-lae Anghel, (in toamna anului 1951 era inspector la regiunea Teleorman) care la 24 au-gust 1950 a inspectat Scoala nr. 1 din Peretu, si a ,,comunicat instructiunile pentru noul an scolar, 1950 - 1951". 1), iar Inspector scolar pentru invatamantul elementar a fost C. Floroiu, care a inspectat scolile din Peretu la 20 mai 1950. 2)

Ca urmare a noii impartiri administrative in raioane si regiuni, adoptata in toamna a-nului 1950, scolile din Peretu apartin de Sectia de invatamant a raionului Rosiorii de Ve-de, regiunea Teleorman (apoi Bucuresti). Primul Inspector general al Sectiei de invata-mant a regiunii Teleorman a fost Gheorghe Dumitrescu, care pe 25 octombrie 1950 tine sedinta cu directorii de scoli si le transmite o serie de instructiuni legate de activitatea instructiv - educativa pe anul scolar 1950 - 1951. 3) Cu acest prilej aflam numele primu-lui Inspector sef al Sectiei de invatamant a raionului Rosiorii de Vede, Nicolae Tomescu, iar Inspectorul scolar pentru invatamantul elementar a fost Ion Vlaicu. 4)

La 1 aprilie 1952, Inspectorul scolar, C. Cosac a facut o inspectie profesoarei de isto-

rie - geografie, Didina Banciu, si este nemultumit de cunostintele elevilor la aceste obi-ecte. 5)

Din 1959 este Inspector Sef al Sectiei de Invatamant a raionului Rosiorii de Vede, Paun Marin, iar din 1965 este Stefan Dragoi, amandoi inspectand anual scolile din Pere-tu, fie pentru inspectie de obtinere a unui grad didactic, fie, impreuna cu toti inspectorii metodisti, pentru a cunoaste intregul proces de invatamant, conditiile materiale, realiza-rea planului de scolarizare, frecventa la cursuri si activitatea social - culturala a cadre-

lor didactice. Prezentam un fragment dintr-o inspectie din aceasta perioada:

,,Subsemnatii, Paun Marin, seful Sectiei de invatamant si cultura a Sfatului Popular raional, Rosiorii de Vede, si Tecuceanu Ion, Dragoi Stefan si Mitulescu Elvira, inspectori metodisti,am inspectat Scoala de 7 ani, din comuna Peretu in zilele 1 - 9 noiembrie 1960,

urmarind urmatoarele obiective:

- Realizarea planului de scolarizare si frecventa elevilor la cursuri;

- Controlul si indrumarea procesului instructiv - educativ;

- Activitatea profesorilor diriginti si a directorului scolii;

- Activitatea organizatiei de pionieri din scoala si munca tuturor cadrelor didactice pentru sprijinirea actiunilor pionieresti;

- Activitatea cultural - educativa desfasurata de cadrele didactice in cadrul Caminu-

1) Fond Scoala Peretu, Condica de procese verbale ale Scolii de 7 ani, nr. intre anii 1950 - 1953, f. 27.

2) Ibidem, f. 17.

3) Ibidem, f. 38.

4) Ibidem.

5) Ibidem, f. 101.

lui cultural. Pentru realizarea obiectivelor propuse am efectuat la clase un numar de 65 de asistente, am controlat caietele de teme ale elevilor la limba romana, am facut sondaje scrise si orale, am cercetat documentele profesorilor diriginti si ale directorului, am purtat discutii individuale cu cadrele didactice inspectate si am constatat urmatoarele:

Planul de scolarizare, la clasele I - IV, a fost realizat in intregime,. iar la clasa a V-a din 188 absolventi ai clasei a IV -a din anul precedent, au fost inscrisi 186, ramanad 2 e-

leviIn acest sens, conducerea scolii si toate cadrele didactice, au sarcina ca pana la 12 noiembrie a. c. sa aduca la scoala pe cei doi elevi. De asemenea, trebuie sa existe o per-manenta preocupare pentru mentinerea tuturor elevilor de la clasele V-VII, deoarece am constatat ca exista tendinta de retragere din scoala pe parcursul anului scolar.

Controland frecventa la cursuri am constatat ca este buna la clasele I - IV, insa la cla-

sele V - VII, aceasta oscileaza, zilnic, fiind 5 - 6 absenti. Fata de aceasta situatie consi-deram ca directorii scolii, Nistor Ion si Stanciu Alexandru, nu au intreprins cele mai e-ficace masuri in ceea ce priveste determinarea parintilor sa inteleaga rolul scolii, mai ales

ca anul acesta prin masura intreprinsa de P.M.R., s-au acordat manuale gratuite elevilor de la clasele I - VII, fapt ce constituie un ajutor pretios pentru parintii acestora. Frecventa scazuta se datoreste, in cea mai mare masura, faptului ca s-a permis de conducerea scolii unui numar de 11 cadre didactice sa faca naveta zilnic, Rosiori - Peretu si retur, intreru-pandu-se in felul acesta legatura directa dintre scoala si familie.

Desi Sectia de Invatamant si cultura a facut in scris interzicerea navetei, conducerea scolii n-a dus la indelinirea acestei sarcinifapt ce ne indreptateste sa interzicem cu desa-

varsire parasirea localitatii, urmand ca directorii scolii sa ia legatura cu Sfatul popular pentru asigurarea conditiilor de cazare. Mentionam, ca aceasta masura ramane valabila pana la aducerea la scoala a tuturor copiilor de varsta scolara, a realizarii zilnice a frec-ventei de 100% si a ridicarii calitative a muncii cultural - educative de masa.

Printre cadrele didactice verificate in cadrul acestei inspectii amintim pe invatatoarea,

Georgescu Natalia, de la clasa a I - a A. Iata ce scrie in acel proces verbal: ,,am asistat la doua ore de citire si o ora de caligrafie unde invatatoarea a desfasurat o activitate sustinu-ta, dovedind o buna pregatire metodica in predarea cunostintelor de citire si scriere, apli-

cand cu succes metoda fonetico - analitico - sintetica. Acest lucru a reiesit din citirea corecta a tuturor elevilor din clasa si din scrierea caligrafica a literelor invatate, invatatoa-

rea insistand aupra respectarii retelei grafice a caietelor, a trasaturilor literelor, cat si po-zitia corecta a elevilor la scris". 2) Despre profesorul de matematica. Ionescu Marian (ca-

re in anii urmatori se va detasa la Scoala medie, azi Liceul Anastasescu din Rosiorii de Vede) se precizeaza ca ,,a fost inspectat la 2 ore, la clasele a VII - a A si a VI - a C, res-

pectiv o ora de algebra si una de aritmetica, cu care ocazie am constatat ca este un cadru bine pregatit la lectie, reusind sa antreneze la raspunsuri toti elevii, conducand metodic desfasurarea lectiilor. De asemenea, am remarcat ca cere elevilor sa motiveze stiintific raspunsurile date si sa demonstreze practic, prin efectuarea probei, rezultatele stabilite.

In concluzie, apreciem tactul pedagogic si buna pregatire profesionala a acestui cadru tanar, care reuseste sa se faca inteles cu usurinta de elevii sai. Recomandam insa ca pe vi-itor sa stabileasca dinainte numarul de exercitii si probleme ce trebuie rezolvate in cadrul unei lectii, iar ordinea rezolvarii acestora sa respecte cerinta pedagogica de la simplu la compus". 3)

1) Fond Scoala Peretu, Condica de inspectii a Scolii de 7 ani, nr. 1 intre anii 1960 -

1972, f. 9 - 10.

2) Ibidem, f. 10.

3) Ibidem, f. 17.

O alta inspectie este realizata de ,,brigada sectiei de invatamant formata din: Dragoi Stefan, seful sectiei, Frinculescu Ion, Mitulescu Elvira si Tecuceanu Ion, inspectori me-

todisti, in perioada 17 - 24 februarie 1967, la Scoala generala din Peretu. La controlul e-fectuat a participat si Paun Marin, vicepresedintele Sfatului popular raional Rosiorii de Vede. Inspectia a urmarit obiectivele:

- Activitatea desfasurata de conducerea scolii pentru organizarea, controlul si indruma-rea muncii didactice;

- Calitatea predarii lectiilor si nivelul de cunostinte al elevilor;

- Activitatea cultural - educativa desfasurata de cadrele didactice.

Metodele folosite pentru realizarea obiectivelor propuse au fost: cercetarea documente-lor scolii, ale cadrelor didactice, asistente la lectii, convorbiri cu invatatorii si profesorii, cu directorii scolii si al Caminului cultural, sondaje orale si scrise si legatura cu organele locale. In urma inspectiei efectuate s-au desprins urmatoarele concluzii:

Procesul de invatamant din scoala este condus de profesoara, Ionescu Elena, director si invatatorul, Patrascu Marin, director adjunct, numiti in aceste functii la inceputul anului scolar 1966 - 1967, care au dovedit preocupare pentru organizarea activitatii didactice, metodice si culturale desfasurate de cadrele didactice, asa cum rezulta din planul general de munca si planul pentru cel de-al doilea trimestru. La baza intocmirii acestor documen-te au stat unele concluzii rezultate in urma analizelor efectuate de conducerea scolii pe perioadele anterioare. De exemplu, o problema deosebita ce s-a ridicat pentru intregul co-lectiv didactic a fost realizarea planului de scolarizare si imbuna-tatirea frecventei elevi-lor, deoarece la sfarsitul anului scolar precedent au existat 11 elevi nescolarizati si 62 e-levi repetenti. Conducerea scolii, in mod eexemplar, a reusit sa determine cauzele care au generat aceasta situatie, precizand ca: slaba activitate desfasurata de unii invatatori si pro-fesori pentru dezvoltarea la elevi a dragostei fata de scoala, munca superficiala si neper-manenta cu familia elevilor, fluctuatiile de frecventa, lipsa unui spri-jin eficient perma-nent din partea organelor locale au facut ca si la sfarsitul trimestrului I din acest an scolar sa existe 9 elevi nescolarizati si 7 cu situatia neincheiata la invatatura si aceasta tot din cauza nefrecventarii cursurilor.

Acest obiectiv a fost inscris in planurile de munca alaturi de: imbunatatirea activitatii instructiv - educative, organizara muncii metodice si cu parintii; sprijinirea activitatii or-ganizatiei pionierilor etc. Trebuie apreciata munca directorilor pe linia controlului si in-drumarii activitatii la clasa a invatatorilor si profesorilor, fiecare director reusind sa reali-zeze norma saptamanala de asistente, de exemplu, directoarea, Ionescu Elena, pana la da-ta controlului nostru a efectuat 91 de asistente, iar directorul adjunct, Patrascu Marin, 127 de asistente, folosind totodata si sondajele orale si scrise, pentru a se edifica asupra nive-lului de pregatire al elevilor in anumite etape ale anului scolar.Observatiile facute cu oca-zia asistentelor se refera la respectarea continutului stiintific si a cerintelor metodice". 1)

In anul 1968, ca urmare a inlocuirii impartirii administrativ - teritoriale in raioane si spectoratele Scolare judetene. Tot in acest an apare Lege privind invatamantul in Repu-blica Socialista Romania, care precizeaza in articolul 12: ,,Conducerea, indrumarea si controlul intregului invatamant se exercita de Ministerul Invatamantului, care realizeaza

politica partidului si statului in domeniul invatamantului". 2)

Indrumarea si controlul invatamantului se realizeaza prin:

,,- organele de inspectie scolara dn Ministerul Invatamantului;

- organele de specialitate din ministere si celelalte organe sau organizatii centrale care

1) Ibidem, f 119 - 120.

2)Legea privind invatamantul in R.S.R., Editura politica, Bucuresti, 1968, p. 5

Normele privitoare la activitatea de indrumare si control se stabilesc de Ministerul In-

vatamantului, (art.220).

Inspectoratele scolare efectueaza, in unitatile administrativ - teritoriale in care functio-neaza, indrumarea si controlul tuturor scolilor, (art. 221)". 1) Inspectoratele scolare sunt alcatuite din: Inspectorul general scolar, Inspectorul general adjunct, inspectorii ce ras-pund de anumite compartimente de activitate si inspectorii de teren (care raspundeau de un anumit numar de scoli pe care le indrumau si controlau), alesi din randul invatatorilor si profesorilor cu o bogata experienta profesionala.

Legea educatiei si invatamantului din 1978 aduce noi precizari in articolul 18: ,,Con-

siliul Superior al Educatiei si Invatamantlui si Ministerul Educatiei si Invatamantului poarta intreaga raspundere pentru infaptuirea unitara a politici partidului si statului in do-meniul invatamantului, a masurilor privind organizarea, indrumarea si controlul acestuia.

Ministerele si celelalte organe centrale raspund, potrivit legii, de realizarea sarcinilor ce revin unitatilor de invatamant din domeniul lor de activitate". 2)

Inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, organe de specialitate ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti, subordonate acestora si Mi-

nisterului Educatiei si Invatamantului, au urmatoarele atributii:

,,a) indruma si controleaza procesul instructiv - educativ din gradinitele, casele de co-pii prescolari si scolari, scolile, liceele, scolile profesionale si scolile de maistri din unita-tea teritorial - administrativa in care functioneaza, indiferent de subordonarea acestora;

b) asigura cuprinderea in invatamantul obligatoriu de 10 ani, pana la absolvirea aces-tuia, a tuturor copiilor de varsta scolara;

c) asigura aplicarea unitara a planurilor de invatamant, a programelor scolare si a nor-melor metodologice emise de Ministerul Educatiei si Invatamantului cu privire la organi-zarea si desfasurarea procesului instructiv - educativ;

d) raspund de perfecionarea continua a procesului de invatamant, de ridicarea nivelului de pregatire teoretica si practica a elevilor, de cresterea eficientei activitatii educative in randurile tineretului scolar;

e) asigura incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic de redare si de con-ducere, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic si cu celelalte legi in vigoare;

f) organizeaza si indruma activitatea de perfectionare a pregatirii cadrelor didactice;

g) organizeaza participarea personalului didactic la cercetarea stiintifica si la activitatea social - politica;

h) urmaresc asigurarea bazei didactico - materiale necesare unitatilor de invatamant;

i) se preocupa de asigurarea conditiilor de munca si de viata ale elevilor si personalului

didactic, (art. 175)

Pentru indrumarea controlul si coordonarea invatamantului in unitatile administrativ- teritoriale judetene, pe langa Inspectoratele scolare, functioneaza Consiliul educatiei si invatamantului judetean si al municipiului Bucuresti", 3) care are, in principal, urmatoa-

rele atributii:

a) analizeaza rezultatele obtinute in pregatirea si educarea prescolarilor si elevilor si stabileste masuri pentru imbunatatirea activitatii desfasurate in unitatile de invatamant din unitatea administrativ - teritorial respectiva;

b) urmareste indeplinirea masurilor privind intarirea legaturii invatamantului cu activi-

1) Ibidem, p. 57

2) Legea Educatiei si Invatamantului, Ed. did. si ped., Bucuresti, 1978, p. 9 - 10.

3) Ibidem, p. 57.

tatea practica, economica si sociala, desfasurarea practicii in productie a elevilor si insu-

sirea de catre acestia a meseriei in care se pregatesc;

c) analizeaza activitatea desfasurata pentru asigurarea cadrelor didactice necesare uni-

tatilor de invatamant si pentru perfectionarea pregatirii acestora;

d) controleaza activitatea de orientare scolara si profesionala desfasurata in unitatile de invatamant si urmareste realizarea lanului de scolarizare si prezentarea absolventilor care nu continua studiile in forme superioare, la locurile de munca repartizate;

e) se preocupa de organizarea si desfasurarea activitatilor extrascolare, a vacantelor si timpulu liber al prescoarilor si elevilor, (art. 176).

Consiliile educatiei si invatamantului judetene si al municipiului Bucuresti sunt alcatui-te din cadre didactice, cadre cu functii de conducere in unitatile de invatamant si de la In-spectoratele scolare, reprezentanti ai organelor de partid, ai organizatiilor de copii, de ti-neret, de sindicat, de femei, ai consiliilor comitetelor cetatenesti de parinti, muncitori si alti oameni ai muncii din unitatile socialiste. Componenta consiliilor educatiei si inata-mantului se aproba de comitetele executive ale consiliilor poulare judetene si al municipi-ului Bucuresti", 1) (art. 177).

Dupa 1968, procesul instructiv - educativ din judetul nostru a fost organizat,indrumat si controlat de Inspectoratul scolar judetean Teleorman, care a avut ca Inspectori generali pe Chirea Fernande (1968 - 1980), Mitrus Traian (1980 - 1983) si Huidumac Ion (1983 -

1989). In fiecare an unitatile scolare au fost indrumate si controlate de inspectorii teritori-ali, de inspectorii sau metodistii de specialitate cu ocazia inaintarii la diferite grade didac-tice a unor invatatori sau profesori care indeplineau aceste conditii sau prin brigazi de con

trol care verificau totalitatea aspectelor legate de unitatea de invatamant inspectata.

Scolile din Peretu au apartinut de Inspectoratul scolar judetean Teleorman si in fiecare an au fost inspectate cu diferite prilejuri, incat procesul instructiv - educativ a cunoscut in aceste unitati de invatamant un progres continuu

MUNCA DE INDRUMARE SI CONTROL IN SCOALA

Unitatile de invatamant de toate gradele au, in principal, urmatoarele atributii:

,,a) raspund de organizarea, desfasurarea si continutul procesului instructiv - educativ,

Potrivit planurilor si programelor de invatamant;

b) raspund de integrarea invatamantului cu productia si cercetarea si realizarea planului de productie, cercetare si proiectare;

c) organizeaza activitatea personalului didactic, urmaresc indeplinirea de catre acesta a indatoririlor ce ii revin in cadrul procesului instructiv - educativ, precum si perfectionarea continua a pregatirii sale profesionale si politico - ideologice;

d) raspund de aplicarea regulamentelor scolare si universitare si respectarea ordinii si disciplinei in randul elevilor, studentilor si personalului didactic;

e) asigura participarea elevilor,studentilor si personalului didactic la activitatile politico-

ideologice si cultural-educative desfasurate in unitatile de invatamant si in afara acestora, precum si la actiuni de interes obstesc;

f) asigura utilizarea rationala a bazei didactico - materiale si atribuirea, potrivit legii, de burse si alte forme de sprijin material elevilor si studentilor", (art. 178). 2)

In municipii, orase si comunele in care functioneaza mai multe unitati scolare se con-

1) Ibidem, p. 57 - 58.

2) Ibidem, p. 58 - 59.

stituie consilii de coordonare formate din directorii unitatilor de invatamant,precum si din reprezentanti ai organizatiilor de copii si tineret, de sindicat, ai comitetelor cetatenesti de parinti, care isi desfasoara activitatea sub indrumarea si controlul consiliului popular.Con

siliul de coordonare are ca sarcina asigurarea desfasurarii unitare a procesului de invata-mant, cuprinderea tuturor copiilor in invatamantul obligatoriu de 10 ani, folosirea cores-punzatoare a personalului didactic si a bazei materiale,precum si perfectionarea continua a procesului instructiv - educativ.

Indrumarea s controlul sunt doua activitati care se completeaza. Indrumarea fara con-

trol, ca si controlul fara indrumare nu dau rezultate. Este necesar ca directorul si persoa-

nele imputernicite de el si de catre consiliul profesoral sa controleze activitatea ce se des-fasoara in diferite sectoare ale scolii. Orice persoana, care stie ca munca sa va fi controla-ta si apreciata, va indeplini sarcinile tot mai bine. Deci controlul este un mijloc de stimu-lare si imbunatatire a activitatii din scoala.

Controlul este necesar si pentru a descoperi la timp deficientele in munca si a se lua i-mediat masuri de indreptare. Controlul trebuie sa fie perseverent, principial, exigent. De

Indrumare si control este nevoie, mai ales, in sectoarele unde activitatea se desfasoara mai slab,dar este necesar, chiar daca se face mai rar, si acolo unde activitatea merge bine.

Deoarece aspectele muncii care trebuie controlate intr-o scoala sunt numeroase si nu pot fi cuprinse de o singura persoana (directorul), este necesar ca si pentru exeritarea con-

trolului, directorul sa se sprijine pe ajutorul tuturor cadrelor didactice. Directorul adjunct,

dirigintii,cadrele imputernicite cu supravegherea muncii dintr-un anumit sector il ajuta pe director in efectuarea controlului. Intr-o scoala, unde cadrele didactice colaboreaza per-manent in toate activitatile, controlul apare ca o nota a spiritului de intrajutorare si nu de pedepsire a acestora.

Principalele aspecte ale muncii care trebuie sa intre in sfera controlului sunt: activita-

tea cadrelor didactice, a elevilor si a personalului administrativ si de ingrijire.

Pentru a cunoaste si aprecia corect activitatea cadrelor didactice, pregatirea lor profesi-onala, unul dintre mijloace este asistenta la lectiile pe care le tin la obiectele ce le predau sau cu diverse ocazii. Contactul nemijlocit cu activitatea cadrelor face posibila si o indru-mare eficienta a lor, dar si la timp. Asistenta la lectii trebuie sa urmareasca scopuri preci-se. Uneori directorul poate urmari cunoasterea in ansamblu a activitatii unui cadru; fie ac-tivitatea unui cadru tanar pe care inca nu-l cunoaste bine, fie a unuia cu experienta pe ca-re vrea s-o impartaseasca si celorlalte cadre din scoala. Alteori, urmareste anumite pro-bleme: predarea unui obiect de invatamant sau a uno teme de catre mai mai multi invata-tori sau profesori, cum sunt examinati si notati elevii, cum se face fixarea cunostintelor, cum folosesc cadrele materialul didactic din scoala etc.

Alegerea obiectivelor care vor fi urmarite in timpul asistentelor la ore nu este intam-platoare, ci este determinata de anumite cerinte concrete ale scolii respective. De aceea, directorul isi planifica din vreme cadrele si temele la predarea carora trebuie sa asiste.In

timpul asistentei la lectie, directorul isi noteaza amanuntit desfasurarea lectiei si observa-

tiile sale. Nu este indicat ca el sa intervina in timpul desfasurarii lectiei. In prima ora libe-ra a cadrului didactic asistat, se va face analiza lectiei, adica sa arate ce si-a propus sa re-alizeze si ce a realizat.

Analiza pe care o va face directorul este in functie de autoanaliza facuta de cadrul di-dactic. Daca acesta isi face o analiza corecta, obiectiva si temeinica, relevand cu precizie ceea ce a fost bun si ceea ce a fost gresit in lectie, este un indiciu ca isi oate imbunatati in viitor munca de predare. In acest caz, analiza directorului se va referi numai la calitatile si lisurile esentiale ale lectiei. Daca cel asistat face o analiza sumara si neobiectiva, fie ca nu si-a dat seama de greselile facute, fie ca a vrut sa le treaca sub tacere, directorul trebuie sa analzeze temeinic si obiectiv acea lectie, sub toate aspectele. Analiza lectiei se termina cu recomandarile si indrumarile pe care le da directorul, fie de a asista la lectiile cadrelor cu experienta, fie sa citeasca unele articole cu continut adecvat.

Directorul poate folosi observatiile, pe care le aduna cu ocazia asistentei la lectii, nu numai pentru a indruma activitatea imediata a cadrelor, ci si pentru a descoperi unele tra-saturi ale muncii didactice care se inalnesc la mai multe cadre. Directorul poate prezenta aceste concluzii, la care a ajuns prin asistenta la ore, in cadrul unu consiliu profesoral,pen

tru a indruma munca viitoare a cadrelor. Cand directorul nu cunoaste temeinic specialita-tea profesorului la a carui lectie asista, este indicat sa fie insotit de un profesor de specia-litate sau de seful catedrei.

Controlul activitatii cadrelor nu se rezuma insa doar la asistenta la lectii, directorul poa te verifica si munca in cadrul cercurilor de elevi, activitatea in cadrul Caminului cultural, sprijinul dat organizatiilor de tineret si de pionieri in scoala etc.

Este necesar ca directorul scolii sa controleze si activitatea elevilor pentru a-si da sea-ma temeinicia si profunzimea cunostintelor lor, de atitudinea lor fata de munca, de disci-plina si preocuparile lor. Desigur, un control mai des si mai minutios asupra muncii fieca-rui elev il fac invatatorii si profesorii clasei respective.

Controlul activitatii elevilor poate fi realizat sub mai multe forme. Asistand la lectiile invatatorilor si profesorilor, directorul constata nivelul pregatirii elevilor. El observa daca elevii si-au insusit cunostintele, daca stapanesc deprinderile de munca intelectuala, daca participa activ la lectie.

O alta forma de a controla cunostintele, priceperile si deprinderile elevilor consta in cercetarea documentelor scolii si a lucrarilor executate de catre elevi. Informatii despre sarguinta, frecventa si discplina elevilor pot da cataloagele si registrele de clasa, lucrarile de control, unele lucrari executate de catre elevi in atelier, pe lotul experimental, caietele de notite luate la lectii sau caietele de teme lucrate acasa.

Controlul activitatii elevilor exercitate de catre director nu trebuie sa se reduca la inva-tatura, ci trebuie sa se extinda si asura frecventei, disciplinei, activitatii in cercuri, lecturi suplimentare etc.

In activitatea sa de control, directorul ntrebuie sa neglijeze sectorul muncii administra-tive din scoala. Obiectivele urmarite prin controlul acestei munci sunt: asigurarea conditi-ilor necesare activitatii cadrelor didactice si elevilor, subordonarea muncii administrativ - gospodaresti din scoala sarcinilor instruciv - educative si asigurarea conditiiloe necesare mentinerii sanatatii si dezvoltarii fizice normale a copiilor.

Controlul trebuie sa urmareasca si comportarea personalului administrativ si de ingri-jire, punctualitatea si constiinciozitatea lui in munca, disciplina si atasamentul fata de in-stitutie,relatiile dintre ei, intrucat acestea influenteaza si asupra comportarii elevilor.Con-trolul activitatii administrative din scoala este exercitat de director, fie direct, fie prin in-termediul dirigintilor si al profesorilor de serviciu pe scoala sau al unei persoane delegate de el. Nu este insa indicat ca el sa fie supraancarcat cu problemele administrative ale sco-lii, neglijand celelalte aspecte ale muncii. Directorul trebuie sa se concentreze preponde-rent asupra muncii instructive si educative, in felul acesta scoala are mai mult de castigat.

In orice sector de activitate s-ar efectua controlul, el trebuie sa fie strans legat de indru-

mare, sa fie un factor stimulativ. Controlul trebuie privit nu ca un scop in sine, ci ca un mijloc care, alaturi de celelalte aspecte ale conducerii scolii, contribuie la imbunatatirea muncii din scoala, la ridicarea calitatii procesului instructiv - educativ.

CONCLUZII

Intre scolile dintr-o anumita oranduire sociala exista legaturi, corelatii; ele formeaza un sistem. Prin sistem de invatamant se intelege totalitatea institutiilor scolare corelate structural, care sunt organizate si functioneaza pe baza unor principii unice, intr-o anumi-ta epoca istorica si intr-un anumit stat.Sistemul de invatamant se schimba in decursul tim-

pului, spre a fi in concordanta cu cerintele social - economice ale epocii respective.

Sistemul de invatamant din tara noastra in perioada 1948 - 1989 poate fi impartit in doua etape distincte, intre anii 1948 - 1968 si 1968 - 1989.

Etapa I (1948 - 1968) are cateva trasaturi specifice sistemului de invatamant din tara noastra si anume:

a ) Legea reformei invatamantului din 1948 a desfiintat scolile particulare si confesio-nale, intregul invatamant a devenit de stat si laic, scoala fiind despartita de biserica.

b) Prin legea din 1948, invatamantul obligatoriu de la 7 clase a ramas la 4 clase,dar va-zandu-se consecintele micsorarii duratei invatamantului din anul 1958 s-a revenit la 7 cla

se si din 1964 la 8 clase obligatoriu, fapt ce a facut ca Romania sa fie intre primele 11 tari din lume cu un invatamant general si obligatoriu prelungit.

c) Aceasta perioada a avut mult de suferit din cauza sovietizarii tari, fapt ce s-a repercu- tat si asupra invatamantului, prin structura anului in 4 etape (patrare), sistemul de notare de la 1 la 5, metode rigide, care inabuseau orice initiativa pedagogica in procesul instruc-

tiv-educativ. Inlaturarea traditiilor valoroase ale invatamantului romanesc a avut conse-

cinte negative asupra orizontului de cultura generala a elevilor si a necesitat ulterior a-doptarea unor masuri de remediere (intre anii 1957 - 1968).

d) In aceasta etapa prin generalizarea invatamantului elementar de 7 si apoi 8 clase si cuprinderea la cursuri a tuturor copiilor de varsta scolara, prin construirea a numeroase localuri si prin acordarea de manuale gratuite tuturor elevilor din clasele I - VII din 1960, iar din 1964 si pentru cei din liceu, s-au mentinut in invatamant cele doua principii democratice: obligativitatea si gratuitatea.

e) Au fost inlaturate manualele alternative si s-au folosit manuale unice in intregul sis-tem de invatamant. S-a introdus practica agricola de 2 saptamani la inceputul fiecarui an scolar.

f) S-a infiintat Organizatia de pionieri, cu ajutorul careia se va incepe politizarea inva-tamantului.

g) Organele de indrumare si control au contribuit la uniformizarea invatamantului de la orase si sate.

Pentru invatamantul de la Peretu aceasta etapa are urmatoarele caracteristici.

a) S-a construit un nou local cu 12 si din 1960 cu 16 sali de clasa;

b S-a infiintat o noua scoala in cartierul Baracea, marindu-se numarul la trei scoli in sa-tul nostru.

c) Prin aceste masuri s-a reusit cuprinderea la cursuri a tuturor copiilor de varsta scolara si s-a inchis robinetul analfabetismului.De asemenea,prin cursurile de alfabetizare a adul-tilor s-a lichidat nestiinta de carte din satul nostru.

d) Scolile din Peretu au beneficiat de mobilier, de material didactic, personal didactic din ce in ce mai pregatit, dovada faptul ca de la scoala noastra au plecat multe cadre la scolile si liceele din orasele vecine, mai ales la Rosiorii de Vede (profesorii: Ragalie Florea, Io-nescu Marian, Constantinescu Valentina, iar la Turnu Magurele, Tudor Ilie, Marin An-drei etc.)

e) Frecventa s-a imbunatatit mereu, iar cunostintele elevilor au progresat, dovada ca

multi elevi au absolvit alte scoli, devenind oameni de nadejde pentru tara noastra.

f) Intre anii 1958 - 1962 a functionat in satul nostru Scoala profesionala de agricultura cu durata cursurilor de 3 ani.

In etapa a doua, dintre anii 1968 - 1989, la nivelul tarii noastre, sistemul de invata-

mant are cateva caracteristici:

a ) A fost generalizat invatamantul de 10 ani obligatoriu;

b) Cadrele didactice sunt tot mai bine pregatite la toate obiectele de invatamant, inclusiv la cele tehnice;

c) Material didactic tot mai diversificat si adaptat nevoilor scolii, inclusiv in laboratoare unde sunt folosite truse speciale pentru elevi;

d) Infiintarea liceelor de specialitate pentru a pregati cadre medii in diferite domenii;

e) Folosirea noilor metode active in procesul instructiv - educativ, inclusiv invatarea cu ajutorul calculatorului;

f) Politizarea tot mai puternica a intregului sistem de invatamant.

La nivelul scolii din Peretu, principalele trasaturi pentru aceasta etapa sunt:

a) Prin generalizarea invatamantului de 10 clase scoala din Peretu a ajuns la maxima sa dezvoltate, deoarece devine Scoala cu clasele I - X, are cel mai mare numar de elevi in-scrisi, 1348 de elevi, in anul scolar 1983 - 1984, repartizati in 40 de clase si pregatiti de 57 cadre didactice, majoritatea cu studii de specialitate si titulari ai acestei unitati de in-vatamant.

b) Cu timpul, datorita migratiei, mai ales a tinerilor, catre orase, populatia scolara va scadea treptat, iar Inspectoratul scolar va comasa cele 3 scoli din Peretu si va ramane una din anul scolar 1984 - 1985.

c) Scolile dispun de mai multe laboratoare si cabinete, cu un bogat material didactic, de un mobilier, in parte nou si adecvat pentru aceste laboratoare si cabinete, de lot scolar, de o sera unde se cultiva diferite plante, de atelier scolar pentru baieti si o sala de gosoda-rie (menaj) pentru fete, de o sala de gimnastica, de biblioteca scolara, cu peste 11.000 de volume etc.

d) Si in scolile din Peretu se folosesc metodele moderne, alaturi de cele clasice, elevii sunt bine pregatiti si multi din ei participa la diverse concursuri si olimpiade, isi continua studiile in diverse licee si scoli profesionale, devenind oameni pregatiti si muncesc cu pricepere in locurile unde isi desfasoara activitatea.

e) Activitatea cultural - artistica si sportiva cunoaste o dezvoltare fara precedent, iar for-matiile artistice si sportive cuceresc de mai multe ori primele locuri la nivel republican.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate