Nero Caesar - Imparat roman:54-68p.Chr

Nero Claudius Drusus Germanicus Caesar

(37-68p.Chr.)

imparat roman:54-68p.Chr.

A guvernat Imperiul Roman sub semnul crimei si al nebuniei. Fiul lui Cneius Domitius Ahenobarbus si al Agrippinei, fiica lui Germanicus si sora lui Caligula, s-a numit la inceput Lucius Domitius Ahenobarbus. Supranumele de Ahenobarbus l-au purtat toate generatiile de barbati ai familiei si insemna "Barba rosie" ceea ce era o caracteristica fizica a familiei.

Cand Agrippina s-a maritat cu unchiul ei, imparatul Claudius, a reusit sa-l determine sa-i adopte fiul din prima casatorie. Fiul adoptiv a primit astfel numele de Nero Claudius Caesar Drusus Germanicus.

"Nero" era un cognomen purtat de unii membri ai familiei Claudia, era un cuvant de origine sabina care insemna: viteaz sau puternic.

Tanarul imparat de 17 ani, era mostenitorul caracterului crud, depravat si violent al familiei paterne. Crassus aprecia familia lui Nero prin cuvintele: "Cap de fier si inima de plumb".

Vanitatea dusa la extrem prin atotputernicia imperiala, l-a determinat, mai tarziu, sa caute inainte de toate succesele zgomotoase ale circului si ale teatrului, aplauzele multimii, orgiile cu vizitii de care sau cu comedianti incoronati pe scene. Nu avea nici un talent oratoric fiind primul imparat care nu-si compunea singur discursurile, dar compensa declamand in rolurile de actori.

Pe timpul primilor cinci ani imperiul a cunoscut o guvernare buna sub influenta lui Seneca si Barrus. Politica externa a inregistrat succese; caci armata, generalii si administratia romana functionau normal si rece, cu toate ca la varf era dementa si rusine umana.

In anul 62p.Chr. Burrus a murit iar Seneca s-a retras din viata politica. Cei doi povatuitori echilibrati au lasat locul gol si liber pentru desfrau si coruptie.

Imparatul a inceput sa se dedice arenei. Din 59p.Chr. el a inceput sa afiseze predilectia pentru jocurile de moda helenistica. Intai a condus care de curse in hipodromul privat de la Vatican, apoi a chemat poporul sa-i admire indemanarea. Intr-un teatru de palat a inceput sa declame in chip de actor. A instituit "jocurile neroniene" cu periodicitate la cinci ani, unde se acordau premii pentru elocventa si poezie (anul 60p.Chr.)

In iulie 64p.Chr., un incediu de noua zile a devorat complet trei cartiere si partial alte sapte din cele paisprezece ale Romei. Invinuirea a cazut asupra lui Nero ca ar fi stat la baza acestui incendiu devastator pentru a putea reconstitui capitala dupa fantezia sa. Se zice ca Nero privea incendiul devastator din turnul lui Maecenas, cu lira in mana, declamand versuri despre ruina Troiei. Destul de constient de pericolul pe care il reprezenta ura populatiei, a indreptat banuielile privind provocarea incendiului asupra crestinilor.

Peste ruine Nero a trasat planul unei Rome noi, cu strazi largi, drepte si cu case mai inalte. Intre Palatin si Esquilin si-a rezervat un spatiu vast unde s-a ridicat un palat cu porticuri lungi de 1000 de pasi si s-a amenajat un parc. In fata "Casei de aur" a asezat statuia s-a inalta de 120 de picioare; statuia a rivalizat cu Colosul din Rhodos.

Luxul nemaiauzit al palatului, risipa festinurilor si a vesmintelor ce nu se imbracau de doua ori, calatoriile cu cai potcoviti cu argint si impodobiti cu aur, jocurile si distractiile pentru plebe, au inghitit sume enorme; pentru a reintregi resursele necesare, impozitele nu mai erau suficiente. Procedeul uzual a devenit uciderea celor bogati si confiscarea averilor acestora. "A ucide pentru a trai" devenise politica imperiala.

Excesele de tot felul au provocat conspiratii. Conspiratia cea mai semnificativa s-a dovedit cea organizata de Milichus, libert al senatorului Flavius Scaevinus. Seneca, cel care il crescuse si educase pe Nero, a primit ordin sa se sinucida (prin taierea venelor), anul 65p.Chr.

Abandonat de toti Nero s-a furisat noaptea, travestit in haine mizerabile, in afara Romei. S-a refugiat la 4 mile de capitala, la libertul sau Phaon. Acolo l-a ajuns vestea ca senatul il declarase dusman al patriei si era cautat pentru a fi pedepsit. Se pretinde ca ultimele sale cuvinte ar fi fost: "Ce mare artist piere" (9iunie 68p.Chr.).

Ramasitele sale pamantesti au fost arse si depuse intr-un cavou al familiei Domitius, in Campul lui Marte, asezat pe colina gradinilor.

Dinastia care a luat sfarsit odata cu Nero, intemeiata de Caesar si real consolidata de Augustus, continuata de suverani cu sange rece claudian ca Tiberius, Caligula ,Claudius si Nero , a fost numita de catre istorici Iulio-Claudiana.