Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» REGIMURI POLITICE IN PERIOADA INTERBELICA


REGIMURI POLITICE IN PERIOADA INTERBELICA




REGIMURI POLITICE IN PERIOADA INTERBELICA

1. VICTORIA DEMOCRATIEI

Sfarsitul razboiului mondial marcat victoria militara a statelor democratice si disolutia imperiilor multinationale si autocratic conservatoare. Pe ruinele lor s-au nascut si sau intregit state nationale care au incercat sa creeze si ele sisteme democratice. Viata politica britanica era dominata de disputa dintre laburisti, conservatori si liberali, ceea franceza oscila intre stanga si dreapta regrupata in coalitii temporare si relativ eterogene, in timp ce noua Germania a Republicii de la Weimar, a infrant insurectia comunista, fara a reusi sa contureze o stabilitate guvernamentala. Crizele declansate de instaurarea comunismului in Rusia si tentativele de puci comunist in Germania(1918) si Ungaria(1919), nu au avut urmari permanente.

2. ORIGINILE TOTALITARISMULUI

In perioada interbelica, sistemul democratic de organizare politica a cunoscut o criza de mari proportii, ilustrata de renasterea unor vechi forme de autoritarism, precum si de aparitia totalitarismului. Forma traditionala de guvernare antidemo­cratica in istoria europeana era autoritarismul conservator.     Conducatorii unor asemenea guvernari au incercat sa previna acele transformari de substanta care ar fi submi­nat ordinea sociala existenta. In acest scop, ei s-au bazat pe birocratii obediente, departamente vigilente de politie si armate de incredere. Participarea populara la astfel de guvernari era interzisa sau limitata drastic la aris­tocratii, inaltii functionari sau inaltii ierarhi ai Bisericii. Liberalii, democratii si socialistii erau persecutati ca radicali, fiind adesea intemnitati sau exilati. Dupa primul razboi mondial, acest tip de guvernare autoritara a reaparut si s-a impus in aproape toata Europa. Practic, in ajunul izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, guvernarea de tip democratic supravietuise doar in Marea Britanie, Franta, Tarile de Jos, tarile din Scandinavia, Cehoslovacia si Elvetia. Desi in anii '20 sisteme cu caracter democratic functionasera si in Austria, Bulgaria, Romania, Grecia, Estonia si Letonia, la finele anilor '30 formele dictatoriale de guvernare izbandisera si in aceste tari. Preocupate de supravietuirea regimului, aceste guvernari si-au limitat in mare masura pretentiile la o acceptare pasiva din partea populatiei. Cat timp oamenii nu incercau sa schimbe sistemul, ei se bucu­rau de cele mai multe ori de o independenta personala considerabila.




3. FUNDAMENTELE IDEOLOGICE ALE TOTALITARISMULUI

A. Tentatia dictaturii se regasea acolo unde dezamagirea produsa de prelungirea crizei datorata distrugerilor razboiului s-a combinat cu accentuarea crizei social-politice sau cu existenta tendintelor revansiste si revizioniste. Instaurata in Rusia in 1917 dictatura stangii a fost urmata pana in 1939 de triumful regimurilor autoritarist-militare sau nationalist-rasiste de dreapta in majoritatea statelor europene.

B. Oferta totalitara cuprindea apelul la ordine, credinta, disciplina, solidaritate nationala si sociala, restaurarea vechii legalitati. Ea s-a prezentat sub forma comunismului, fascismului si national-socialismului

C. Fascismul este ideologia statului si a natiunii, dezvoltat in Italia de Partidul National Fascist condus de Benito Mussolini. Ea neaga liberalismul, democratia si pluralismul, combate marxismul si sustine ideea coeziunii natiunii si consensul national. Promoveaza economia statului corporatist, mitul natiunii unitare si a trecutului glorios al Italiei.

D. Comunismul este ideologia claselor sociale, bazat pe ideea construirii societatii comuniste caracterizata prin sistemul partidului unic, dictatura proletariatului condus de un lider unic, internationalism proletar si ideologia luptei de clasa. In plan economic nega proprietatea privata urmarind cooperativizarea agriculturii, nationalizarea industriei, urbanizare si industrializare fortata, economie centralizata, dirijata si controlata de partidul unic.

E. National-socialismul este ideologia rasei promovata in Germania de NSDAP condus de Adolf Hitler. Ideea statului totalitar, a regimului politienesc si a antidemocratismului si antiparlamentarismului este dublata de teoria rasei superioare germanice si de antisemitism visceral, ca si de ideea necesitatii obtinerii prin razboi de spatiu vital in dauna vecinilor.

4. DOUA FATETE ALE TOTALITARISMULUI

A. Rusia - totalitarismul comunist. Evolutia conflictului a dus in 1917 la cresterea nemultumirilor economico-sociale si nationale. Rezultatul a fost revolutia burgheza din martie 1917, abolirea tarismului si continuarea razboiului, situatie de care au profitat bolsevicii condusi de Lenin care au organizat lovitura de stat din 25-26 octombrie/6-7noiembrie 1917. Preluand puterea in zona centrala a Rusiei europene bolsevicii, au incheiat pace cu Germania, au zdrobit opozitia interna si au castigat razboiul civil purtat in perioada 1918-1922 cu armatele nationaliste ale "generalilor albi". Se instituie o societate bazata pe nationalizarea industriei, cooperativizarea agriculturii, industrializare si urbanizare fortata, regimul partidului unic, economie centralizata si dirijata, regim politienesc represiv sustinut de armata si politia politica CEKA/NKVD/KGB.

B. Stalinismul este regimul impus de succesorul lui Lenin, I.V.Stalin care conduce URSS in perioada 1924-1953. Stalin a dezvoltat teoria "socialismului intr-o singura tara', mult mai atractiva pentru cei mai multi dintre comunistii rusi decat doctrina lui Trotki a "revolutiei per­manente', a "exportului de revolutie'. Trotki sustinea ca socialismul putea fi mentinut in Rusia doar daca revolutia izbandea de-a lungul intregii Europe. Multor comunisti parerile lui Trotki le pareau aventuroase, riscante, destinate sa atraga reactii violente din partea tarilor capitaliste. In schimb, disponibilitatea lui Stalin de a renunta la politica economica leninista (N.E.R - care, din ratiuni tac­tice si doar cu caracter temporar, a permis dezvoltarea unei moderate, dar promitatoare initiative economice private) si de a construi socialismul pe plan intern a castigat popularitate in randul tineretului sovietic, in randul Partidului Comunist, unde a izbutit sa-si construiasca, initial, imaginea unui conducator moderat, foarte utila in eliminarea adversarilor, socotiti prea radicali. Acesta isi consolideaza puterea inlaturandu-l si exilandu-l pe Trotki, lichidandu-i pe Kirov, Kamenev, Buharin si Zinoviev, ca si opozitia din partid si stat, subordonandu-si armata, partidul, administratia si justitia. A lansat planul de industrializare odata cu 1929, a orchestrat lichidarea opozitie taranesti fata de colectivizare ( 6 milioane de morti), a epurat armata, politia politica si partidul, a initiat un extraordinar cult al personalitatii. Stalin a revenit la o centralizare extrema prin impunerea primului "plan cincinal' (1928-1933). Acest plan cincinal era foarte ambitios. El nu viza doar stabilirea unui set de masuri economice menite sa accelereze dezvoltarea industriala a Uniunii Sovietice, ci a marcat, de fapt, inceputul unei noi incercari de a mobiliza si de a transforma societatea sovietica in conformitate cu principi­ile socialiste. Telul era de a crea un nou mod de viata si de a genera noi atitu­dini si noi loialitati. Mijloacele alese de Stalin si mica elita de partid pentru atin­gerea acestui tel erau propaganda permanenta, sacrificiile continue, precum si violenta nelimitata si controlul statului asupra tuturor aspectelor vietii umane.Printre alte lucruri, planul cincinal presupunea transformarea sistemului agricol dintr-unul bazat pe proprietatea privata, intr-unui intemeiat pe ferme colective si de stat. A creat sistemul concentrationar din Siberia, Gulag(18 milioane de morti), a initiat marea teroare din anii 1936-1938 si si-a subordonat partidele comuniste europene prin intermediul Internationalei a-III-a (Comintern) infiintata in martie 1919, in scopul coordonarii activitatii partidelor comuniste si a organizarii revolutiei mon­diale, a fost folosita de Stalin in politica externa a statului sovietic in directia slabirii regimurilor democratice.

C. Germania - nazismul. Prevederile pacii si consecintele ei, actiunile franceze si criza postbelica au radicalizat politic spatiul german, care pe fondul crizei regimului de la Weimar, a permis ascensiunea National-socialistilor condusi de Hitler. Dupa esecul puciului din 1923, pe fondul marii crize, propaganda nationalista, rasista, xenofoba, antisemita si revansista a nazistilor le-a adus acestora in 1932 peste 12 milioane de voturi.

D. Hitlerismul a acaparat puterea in     30 ianuarie 1933 pe cale parlamentara. Noul regim a eliminat pe comunisti si social-democrati, a desfiintat parlamentarismul, a preluat controlul armatei, politiei, presei, administratiei, justitiei, educatiei si propagandei. Partidul Social-Democrat si cele de centru au fost curand dizolvate, doar national-socialistii ramanand un partid legal. Alegerile au devenit farse electorale. Singura misiune a Reichstag-ului ramanea slavirea Fuhrer-ului. Nazistii au pre­luat aparatul administrativ, pe care au inceput sa-l epureze. in acelasi timp, ei au creat o serie de organisme naziste paralele, dependente doar de Hitler. In sfera economica, grevele au fost interzise, iar sindicatele desfiintate, fiind inlocuite de catre Frontul Muncii, o organizatie nazista. Avocatii, doctorii, inginerii si profesorii si-au vazut asociatiile profesionale inlaturate de catre cele national-socialiste. Nici viata culturala si intelectuala nu a fost neglijata de catre noiistapani ai Germaniei: s-a instituit un control strict asupra editurilor si univer­sitatilor, iar un aparat brutal de cenzura a intrat in functiune.Opozitia conducerii SD condusa de Ernst Rohm este lichidata fizic, armata este subordonata, creste rolul SS-ului, se lanseaza un program de constructii social-strategice si de inarmare care lichideaza somajul. Se trece la controlul total al vietii sociale, se creeaza lagarele de concentrare unde sunt trimisi opozantii politici si sociali, minoritatile sexuale si religioase si rasele considerate a fi inferioare(evreii, tiganii si slavii). Hitler promisese maselor refacerea economica a Germaniei ("munca si paine') si s-a tinut de cuvant. in special prin intermediul unor lucrari publice, el a izbutit sa scoata tara din marasmul economic in care se zbatea. Din 1936, Germania a pornit reinarmarea. in aceste conditii, somajul a scazut drastic, de la 6 milioane de persoane in ianuarie 1933, la sub 1 milion la finele lui 1936. Pentru cetatenii germani obisnuiti, care nu erau evrei, slavi, rromi, martori ai lui lehova sau comunisti, guvernarea lui Hitler a insemnat sporirea bunastarii. in plus, atasamentul fata de cauza national-socialista permitea depasirea bari­erelor sociale existente in Germania, inainte de 1933. Hitler a realizat, in fond, o minirevolutie sociala, care a fost imbratisata cu entuziasm de catre categoriile inferioare ale clasei de mijloc si chiar de catre muncitori. Nationalismul, care-l ajutase pe Hitler atat de mult la cucerirea puterii, a con­tinuat sa aiba succes la masele germane si dupa 1933. Refacerea Germaniei Mari si ruperea catuselor Versailles-ului erau teme acceptate de catre cei mai multi dintre germani. Iar obstinatia cu care Hitler chiar respecta unele dintre promisiunile pe care le facea i-a adus o popularitate fara precedent printre dicta­torii Europei interbelice.





TRATATELE SOVIETO-GERMANE IN PERIOADA INTERBELICA

Ecluse pe plan european Germania si URSS se apropie si semneaza un act de recunoastere reciproca (1921), dublat de tratatul de la Rapallo(1922), prin care isi anulau datoriile si dezvoltau scimburile economice. Momentul culminant este pactul Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939 cand cele doua state impart de fapt sferele de influenta in Europa de est si centrala.

6. ISTORIA ALTFEL

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria - d. 30 aprilie 1945, Berlin), lider al Partidului National Socialist German, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducator absolut ('Führer') al Germaniei, a fost unul din cei mai cruzi dictatori din istoria omenirii. Ajuns la putere in 1933, liderul miscarii naziste, Hitler a dus o politica de pregatire si de declansare a celui de Al Doilea Razboi Mondial, precum si de punere in aplicare a unui plan de exterminare in masa a evreilor si a adversarilor politici. In scoala nu s-a remarcat, fiind elev mediocru. Dupa moartea parintilor, in 1907, s-a mutat la Viena unde a incercat sa se inscrie la cursurile Academiei de Arte Frumoase, incercare esuata. Timp de sase ani a dus o viata mizera in cele mai sarace cartiere ale orasului, singura sa sursa de venit fiind ilustratele cu diferite cladiri din Viena, pe care le picta si vindea in cafenele. Dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial, s-a inrolat in armata germana. Pe front a fost decorat cu Crucea de Fier clasa I. Sfarsitul razboiului l-a surprins intr-un spital, fiindca fusese ranit in urma unui atac englez cu gaze de lupta. Dupa terminarea razboiului, Hitler si-a schitat in minte ceea ce urma sa devina national-socialismul. O gandire bazata pe un anti-semitism feroce si o orientare rasista asupra societatii si a valorilor eiEnergia si talentul sau propagandistic si oratoric l-au impus, astfel ca Hitler, alaturi de fondatorul partidului, Anton Drexler, a formulat programul politic in februarie 1920. Tot atunci s-a hotarat si schimbarea denumirii partidului in Partidului Muncitoresc National-Socialist German. Inca de la inceputurile carierei politice, Hitler era constient de puterea propagandei, totul fiind foarte bine pus la punct. Din aprilie 1930, responsabil cu propaganda a fost numit Joseph Goebbels, care a folosit cu succes noile tehnici, afisele electorale cat si radioul. Au fost inchiriate avioane si automobile de lux pentru deplasarea mai rapida a lui Hitler in cat mai multe locuri. Demersul a avut efectul scontat, dar un mare merit la succesul nazistilor l-a avut absenteismul electoratului la urne. Succesul obtinut de partidul sau la alegerile din 1932 l-a incurajat sa nu accepte nici o alta functie decat cea de cancelar. Intalnirile dintre Hitler si presedintele Hindenburg nu au dus la nici un rezultat. A urmat o perioada tulbure in viata politica germana, culminand, totusi, la 30 ianuarie 1933 cu numirea in functia de cancelar a lui Hitler. In scurt timp, nazistii au preluat toate functiile de conducere, atat in Parlamentul german (Reichstag), cat si in economie. In martie 1933, Hitler s-a hotarat sa propuna noului Parlament Legea de imputernicire (Ermächtigungsgesetz), care prevedea inlaturarea procedurilor si legislatiei parlamentare si transferul puterii depline cancelarului si guvernului sau, prin asumarea de prerogative dictatoriale.

Benito Amilcare Andrea Mussolini (29 iulie, 1883, Predappio langa Forlì - 28 aprilie, 1945, Giulino di Mezzegra langa Como) a fost conducatorul Italiei intre anii 1922 si 1943. A creat un stat fascist utilizand propaganda si teroarea de stat. Folosindu-si carisma, controlul total al mediei si intimidarea rivalilor politici, a ruinat sistemul democratic de guvernare existent. Intrarea sa in cel de-al doilea razboi mondial alaturi de Germania lui Hitler a facut din Italia o tinta a atacurilor Aliate, ceea ce a dus in final la caderea si moartea sa. Nascut la Dovia, in Italia, in 29 iulie 1883, ca fiu al unei invatatoare de tara si al unui fierar. Scola elementara o face in Dovia. Natura sa rebela si indisciplina sa 'naturala' se vad inca din timpul frecventarii scolii secundare, la Predappio, pe care a terminat-o cu greu, la 14 ani, fiind de mai multe ori aproape de exmatriculare. Trimis apoi la Faenza, la un liceu al Calugarilor Silezieni, se revolta din nou, contra ordinii si diciplinei impuse, fiind exmatriculat. 1902, pleaca in Elvetia unde traieste pe apucate, prestand tot felul de munci necalificate. In timpul sederii sale in Elvetia, a intrat deseori in conflicte cu politia locala pentru vagabondaj si incaiereri. In 1904 se intoarce in Italia pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu. Preda, din nou, in scoli elementare, intre 1907 - 1908. In 1909, se muta in Trent, Austria, astazi Trento, Italia, unde a lucrat pentru un ziar de orientare socialista, lucrand, in acelasi timp, la cateva din scrierile sale timpurii. Dupa reintoarcerea in Italia, editeaza un ziar socialist in Forlí, si, ulterior, devine editor la un alt ziar socialist, 'Avanti!', considerat la vremea respectiva cel mai important ziar socialist din Italia. In martie 1919, mai exact la 23 martie, Mussolini fondeaza la Milano primul grup politic de orientare fascista. Initial programul grupului sau politic avea o orientare strict nationalista, cautand sa atraga categoria larga a veteranilor Primului Razboi Mondial. Ca un laitmotiv, Mussolini insista pe refacerea gloriei Romei antice. Mai tarziu, realizand ca grupul sau tinta de veterani de razboi nu este suficient pentru realizarea telurilor sale politice, Mussolini adauga o alta componenta programului sau fascist, care se adresa specific italienilor bogati, proprietari de companii si terenuri. In octombrie 1922, Mussolini organizeaza 'Marsul asupra Romei' (Marcia su Roma). La ordinul sau, mii de fascisti se indreapta spre Roma pentru a prelua puterea. Intimidat si temandu-se de un razboi civil, regele Victor Emanuel III il desemneaza pe Mussolini drept prim-ministru. In anii urmatori, Mussolini preia treptat intreaga putere, luandu-si titlul de 'Il Duce' si impunand in Italia cultul propriei personalitati.



Vladimir Ilici Lenin nascut Ulianov (22 aprilie 1870 - 21 ianuarie 1924), a fost un revolutionar rus care a condus partidul bolsevic, primul Premier al Uniunii Sovietice si fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism. A fost un personaj activ in Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia (PSDMR), iar din 1903 a condus fractiunea bolsevica, dupa ruptura cu mensevicii, ruptura care a fost inspirata, cel putin partial, de pamfletul sau Ce este de facut?. In 1906 a fost ales in prezidiul PSDMR. In 1907 s-a mutat in Finlanda pentru motive de siguranta. A continuat sa calatoreasca in Europa si sa participe la numeroase intruniri socialiste, inclusiv la Conferinta de la Zimmerwald din 1915.La 6 aprilie 1917 s-a reintors la Petrograd, cu ajutorul lui Parvus, urmarind rasturnarea tarului Nicolae al II-lea. In acea perioada a preluat un rol conducator in miscarea bolsevica, publicand. Dupa o revolta a muncitorilor esuata in iulie, Lenin a fugit in Finlanda. S-a reintors in octombrie, conducand o revolutie armata, impotriva Guvernului Provizoriu. Ideile sale de guvernare, chemau la o noua forma de conducere, bazata pe consiliile muncitorilor numite soviete. Acceptand ca sovietele sunt singurele forme legitime de guvernare muncitoreasca, Lenin a intrerupt activitatea Adunarii Constituante Ruse. Aici, bolsevicii pierdusera la vot, castigatorul alegerilor fiind Partidul Socialist Revolutionar. Mai tarziu, acestia din urma s-au divizat in doua fractiuni, una de stanga, pro-soviete, si alta de dreapta, anti-soviete. Bolsevicii aveau majoritatea in Congresul Sovietelor si au format o coalitie guvernamentala cu socialistii revolutionari de stanga. In cele din urma, coalitia lor insa s-a prabusit, dupa ce socialistii-revolutionari s-au opus tratatului de pace de la Brest-Litovsk, ei incercand chiar, prin aliante cu alte partide, sa rastoarne guvernul sovietelor.   

Iosif Vissarionovici Stalin nascut Ioseb Djugasvili (21 decembrie 1879 - 5 martie 1953) a fost un revolutionar bolsevic si conducator politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice in 1922, in urma mortii lui Vladimir Ilici Lenin, castigand in anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Trotki si consolidandu-si pe deplin autoritatea odata cu Marea Epurare, o perioada de represiune crunta al carei apogeu a fost atins in 1937. Stalin a ramas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Razboi Mondial, si dupa incheierea acestuia, pana la moartea sa. Regimul sau de ideologie marxist-leninista este adeseori numit stalinism. Sub Stalin, care a inlocuit Noua Politica Economica (NEP) cu planurile cincinale, (introduse in 1928) si agricultura individuala cu agricultura cooperatista, Uniunea Sovietica a fost transformata dintr-o societate taraneasca intr-o mare putere industriala mondiala la sfarsitul celui de-al patrulea deceniu. Agricultura sovietica, care a fost exploatata pentru finantarea industrializarii, a continuat sa fie subdezvoltata pe toata durata deceniului. Colectivizarea a trebuit sa faca fata opozitiei generalizate a chiaburilor, in fapt, cei mai harnici si gospodari oameni ai satelor, avand ca rezultat o lupta inversunata a multor tarani impotriva autoritatilor. In acest timp, Stalin a argumentat ca fractionismul Partidului Comunist aflat la putere ar putea slabi Uniunea Sovietica in fata inamicilor externi. Pe durata deceniului al patrulea, el, practic, a eliminat opozitia politica prin intermediul sistemului foarte dur al exilului intern si prin executii, iar prin asigurarea de beneficii anumitor segmente ale populatiei, a castigat sprijinul sau cooperarea lor cu regimul.

7. CRONOLOGIE

Februarie/martie 1917: Revolutia burgheza, apoi lovitura de stat bolsevica (24 octombrie).

25 octombrie/7 noiembrie 1917: Lovitura de stat bolsevica de la Petrograd

Ianuarie 1918: Comunistii rusi dizolva Adunarea Constituanta

Razboiul civil din Rusia; interventia straina antibolsevica

Se formeaza Partidul Muncitoresc German.

Lenin lanseaza Noua Politica Economica (N.E.P.)

octombrie 1922: Marsul asupra Romei si preluarea puterii in Italia de catre Mussolini, conducatorul Partidului Fascist Italian

Nasterea URSS.

Moare V.I. Lenln.

Perioada in care Mussolini si-a lichidat principalii adversari politici



Lupta pentru putere, in cadrul elitei bolsevice din U.R.S.S., castigata de Stalin

Stalin preia in totalitate puterea in URSS.

Adolf Hitler, scrie Mein Kampf.

Primul plan cincinal

Tratatul de la Laterano intre statul italian si papalitate

30 ianuarie 1933: Adolf Hitler devine cancelar al Germaniei

Este incendiat Reichstag-ul.

martie 1933: Alegeri in Germania, influentate de actiunile nazistilor germani

30 iunie 1934: Noaptea cutitelor lungi eliminarea conducatorilor S.A. si a adversari declarati ai regimului national-socialist

Legile de la Nürnberg prin care evreii erau deposedati de cetatenia germana

Marea Teroare, epurarile ordonate de Stalin

8. DICTIONAR

Marele Razboi: denumire data primu­lui razboi mondial (pana la izbucnirea celui de-al doilea), impusa chiar din acea perioada,

Obedient: ascultator, supus.

Spatiu vital (Lebensraum): in con­ceptia lui Hitler, poporul german trebuia sa traiasca intr-un singur stat si avea nevoie de teritorii suplimentare, imposibil de obtinut altfel decat pe seama vecinilor Germaniei.

Spiritul epocii (Zeitgeist): set de opinii Impuse in aceeasi perioada, in mai multe tari.

Delatiune: denunt, para.

Exportul de revolutie = dorinta unora dintre conducatorii bolsevici de a promova comunismul si in alte tari europene, in special in Germania, cu scopul de a usura lupta statului sovietic cu tarile capitaliste inamice.

Gulag - spatiu concentrationar: lant de lagare de munca fortata si de exter­minare menite sa elimine "dusmanii poporului' si sa asigure loialitatea fata de regimul comunist, prin intermediul teroris­mului de stat sl al spaimei generalizate.

Divide et impera: "dezbina si stapaneste'(Machiavelli); mod de a domi­na adversarii prin folosirea disensiunilor dintre acestia.

Führer: conducator, in limba germana.

Reichstag: camera superioara a Parlamentului german.

Culaci - chiaburi: tarani instariti, gospodari, principalii "dusmani de clasa' ai comunistilor in mediul rural.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate