Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
» Tirgu-jiu cadrul geografic - pozitia geografica si limitele


Tirgu-jiu cadrul geografic - pozitia geografica si limitele




CADRUL GEOGRAFIC - POZITIA GEOGRAFICA SI LIMITELE

Situat in partea de SV a Romaniei, la intersectia paralelei 4502’ latitudine N cu meridianul 23017’ longitudine E, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord, municipiul Tirgu-Jiu se afla in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climatice pentru dezvoltarea vietii omenesti.

Orasul este amplasat la poalele Muntilor Paring, in depresiunea subcarpatica Tg-Jiu - Cimpu Mare din cadrul Subcarpatilor Gorjului, la rascrucea celor mai importante drumuri ale judetului Gorj : la N pe Jiu se face legatura cu Petrosani-Hateg-Deva, la S cu Filiasi - Craiova, la V cu Baia de Arama - Drobeta Turnu Severin si la E cu Novaci - Rm-Vilcea.




Altitudinea fata de nivelul Marii Negre oscileaza intre 210 si 230 m. Se desfasoarra mai mult N S pe o lungime de 10 km, ocupind lunca Jiului, respectiv albia majora, terasa inferioara si terasa a II-a, precum si marginea agestrului format de Amaradia Pietroasa. De la V E, orasul are o intindere mai mica, cca. 6 km. Asezarea pe partea stinga a Jiului, pina la nivelul terasei a II-a, are dispunere sub forma de platou, continuat spre N sub denumirea de Cimpul Ciocirlau, iar pe partea dreapta a Jiului, orasul are forma tentaculara, prin strada Mehedinti, care merge pe directia E V, pe albia majora a Jiului, unita cu albia piriului Susita.

Lunca Jiului este marginita la V de pintenul Dealului Targului, care coboara domol, de la N S, pina la podul rutier si feroviar de pe Susita. Forminmd interfluviul dintre Jiu si Susita, Dealul Targului prezinta o bombare in zona NV a Debarcaderului, unde altitudinea maxima este 326 m. Aici este bolta anticlinala a sirului de dealuri subcarpatice interne, formate prin incretire, care marginesc depresiunea Tg-Jiu - Cimpu Mare spre N.

STRUCTURA GEOLOGICA SI RESURSELE SUBSOLULUI

Orasul Tg-Jiu se dezvolta pe cursul mediu al Jiului, in depresiunea subcarpatica Tg-Jiu - Cimpu Mare. Aceasta depresiune e delimitata pe latura E si V de dealuri subcarpatice de mica altitudine, puternic ravenate de numeroase parauri care curg in zona. De-a lungul riului Jiu, care curge pe directia N S, se intinde terasa joasa si lunca aluvionara de virsta cuaternara (halocen), larg dezvoltata pe stanga albiei (E). Formatiunile geologice ce alcatuiesc relieful deluros al zonei sunt de natura pelitica, argilo-marmoasa si apartin pliocenului de la exteriorul Carpatilor. Depozitele pleistocenului superior de terasa inalta se intilnesc in zona de platou din E orasului Tg-Jiu, spre satele Preajba, Dragoieni si in zona Amaradiei, avand virsta cuaternara.

Versantii vaii Jiului, in special cei dinspre Dealul Targului sunt alcatuiti din depozite argilo-marmoase cu intercalatii nisipoase de virsta pliocena. Nu se semnaleaza existenta unor bogatii naturale ale solului sau subsolului.

RELIEFUL - ELEMENT DE FAVORABILITATE SI RESTRICTIVITATE

Teritoriul orasului Tg-Jiu cuprinde zone variate de relief. Se disting :

luncile aluvionare ale riului Jiu si paraurilor Susita si Amaradia la V, respectiv E ;

dealuri de mica altitudine pe latura N, ce coboara lin spre S.

Riurile ce curg pe suprafata orasului formeaza intrinduri cu terase si buna aluvionare in formatiunile deluroase din amonte. Panta versantilor din zona NE (Dragoieni - Preajba) este putin abrupta, iar terenul este stabil din punctul de vedere al fenomenelor distructive de versant (alunecari, ogase, eroziuni de mal). Versantii dealurilor din NV sunt mai abrupti si prezinta usoare fenomene de instabilitate prin unele desprinderi locale de suprafete, dar cu importanta minora asupra stabilitatii intregului masiv de roca din versant. Versantii vailor care afecteaza orasul sunt dispusi in general spre E si V, mai putin spre S. Zona de lunca aluvionara, aproximativ plana, se intinde de-a lungul riului Jiu, cu o usoara panta spre S, unde se uneste cu luncile riurilor Susita si Amaradia, intr-o vasta zona de campie aluvionara. Cele trei terase sapate de riul Jiu, de-a lungul timpului, sunt :

terasa superioara “Ciocarlanul” sau “Poiana Narciselor” cu altitudine de 240 m ;

terasa medie cu 20 m mai jos ;

terasa inferioara iintre 205 - 210 m, pe care este situata cea mai mare parte a orasului

RETEAUA HIDROGRAFICA

Teritoriul orasului Tg-Jiu este drenat in cea mai mare parte de riul Jiu si afluentii acestuia : pe dreapta Susita si pe stinga Amaradia.

Jiul curge permanent cu un debit mediu multianual asigurat in proportie de 95%, de 3,80 m3/S si tranziteaza un volum maxim de viitura de 158 mil. m3.

Volumul de apa ce curge intr-un an mediu este de 808 mil. m3. Datorita activitatii din bazinul minier Petrosani, Jiul are un grad de incarcare in suspensii de carbune peste limita maxima admisa de normele legale, ceea ce ii confera un aspect neplacut si creaza probleme pentru consumatorii de apa din aval. Pe riul Jiu a fost amenajata, in scopuri hidroenergetice acumularea Vadeni cu un volum utilizabil de 4,1 mil. m3 si o centrala hidroelectrica cu o putere instalata de 2 x 5,5 MW. De asemenea, este in curs de realizare acumularea Tg-jiu cu un volum de 1,2 mil. m3 amplasata pe raza municipiului, avand tot scopuri energetice.

Susita, afluentul dreapta al Jiului, care trece prin V orasului, are un debit mediu multianual de 0,38 m3/S si poate tranzita un volum maxim de viitura de 21 mil. m3/S. Volumul de apa scurs intr-un an mediu este de 73 mil. m3.

Amaradia, afluentul pe stanga Jiului are un curs torential, colectind apele din precipitatii de pe versantii localitatilor din amonte, dispuse la NE fata de Tg-jiu.

Cu caracter torential sunt si paraiele denumite hodinae, care isi iau cursul din pinza freatica de la baza terasei a II-a, de pe stinga Jiului. Hodinaiele strabat orasul pe directia E V, fiind amenajate partial prin canalizari.

Calitatea apelor de suprafata este necorespunzatoare, situindu-se, conform datelor CNS/1994, in categoria a II-a.

Forajele de studii si pentru alimentare cu apa executate in zona au confirmat prezenta apelor subterane, atit deasupra primului strat impermeabil in zona de saturatie, cit si in adincime. Unele din foraje ce depasesc in adincime aluvionarul holocen, au interceptat atit pinza freatica cit si acviferul de adincime, cantonat in depozitele mai vechi.

Adancimea la care se gasesc apele subterane scade de la N S.

Acviferele freatice din depozitele grosiere de terasa si lunca aluvionara prezinta un nivel hidrostatic variabil, dependent de zona si de infiltratiile din apele de suprafata. Astfel, nivelele hidrostatice variaza intre 1,20 - 20 m adincime, dupa cum urmeaza :

in terasa joasi si lunca aluvionara a riului Jiu intre 1,20 - 3,50 m ;

- 1,20 - 2,80 m in zona industriala N

- 1,20 - 2,50 m in zona de centru

- 1,70 - 3,50 m in zona de S

in zona strazilor Islaz si Al. I. Cuza intre 0,70 - 1,10 m ;

in tersa inalta a Jiului (zona Coloana fara sfirsit - PECO Calea Bucuresti) intre 1,50 - 1,80 m ;

in platoul din NE (zona Preajba) intre 3,50 - 6,00 m ;

in zona joasa a teraselor si luncilor aluvionare ale paraului Amaradia intre 0,50 - 1,80 m si chiar 3,20 m in str. Ana Ipatescu. La S de Varsaturi, in lunca Amaradiei, sunt prezente zone cu vegetatie specifica de mlastina (pipirig) si mici ochiuri de balta unde stagneaza apa. Din zona Combinatului de nutreturi exista unele baltiri ;

in terasa Susita, zona Slobozia-Birsesti intre 2,00 - 2,5 m ;

in zona Ursati - Polata, la o adincime in jur de 4,0 m, cu exceptia unor zone cu umiditate excesiva datorita prezentei unor izvoare si pariiase din amonte, unde nivelul este mai ridicat ;

in zona Romanesti intre 1,70 - 2,00 m ;

in zona Dealul Tirgului (rezervoare de apa), nivelul este mult coborit, la adincimi de peste 20 m, avind in vedere baza de eroziune locala la nivelul vailor adiacente ;

in zona de versant la Birsesti (la V de Combinatul de lianti) la 6,00 m.

Nivelele hidrostatice de pe teritoriul municipiului cresc in functie de cantitatea de precipitatii pina la 1,20 - 1,50 m in cele mai dezavantajoase situatii.

Pentru alimentarea cu apa a locuintelor municipiului Tg-Jiu, a unitatilor industriale si a altor consumatori de apa din localitate, exista amenajate urmatoarele surse :

sursa Runcu - captarea izvorului Runcu-Valceaua cu debit mediu de 500 l/S. Apa e transformata prin conducte de aductiune la rezervoarele existente pe Dealul Tirgului ;

sursa Curtisoara - coptare prin 17 puturi de mare adincime (pina la 300 m) a unui debit asigurat de 100 l/S, amplasata in N orasului, in apropierea luncii Jiu ;

sursa Susita - prelucrata printr-o captare cu prag de fund a unui debit mediu de 400 l/S, utilizata mai ales in perioade secetoase.

Apa de adincime se incadreaza in norme de calitate.

CLIMA

Factorii climatici generali si in speciali cei locali, creaza orasului Tg-Jiu o pozitie favorabila, cu un climat deosebit fata de restul tarii. Aici este caracteristic topoclimatul de depresiune adapostita, ce cuprinde intraga depresiune subcarpatica de la Tismana la Polovragi.

Masele de aer in regim anticiclonal provenite din anticiclonul nord-ceralian isi pierd din caracteristicile initiale, ajungand in zona orasului Tg-Jiu cu o temperatura mai ridicata si o viteza de deplasare mai redusa. Temperatura medie anuala a aerului este de 10,2 - 10,30C, temperatura medie a lunii ianuarie -250C, a lunii iulie +21,60C, iar amplitudinea termica este de 24,10C. Trecerea de la primavara la vara si de la toamna la iarna nu se face brusc ; in mai temperatura este de + 10,80C, in iunie +19,40C, in noiembrie +4,90C, decembrie -0,10C.

Incalzirile puternice ale aerului cauzate de invaziile de aer tropical din S sau racirile excesive cu caracter intimplator depind, in afara factorilor de circulatie si de conditiile locale, in special de relief. Maxima absoluta inregistrata in 1994 a fost de +37,40C, iar minima absoluta de -21,70C. Aceste variatii ale regimului termic se datoreza dispunerii in lungul meridianului cit si principalelor trepte de relief din zona. Numarul mediu al zilelor de inghet (temperatura sub )0C) intr-un an este 107, iar cu temperaturi tropicale peste 300C este 31. Zilele cu temperaturi peste 00C, datorita topoclimatului de depresiune de pe Valea Jiului sunt cca. 300 intr-un an. Cele mai timpurii ingheturi se pot produce in Tg-Jiu la 23 septembrie, iar cele mai tirzii la 20 mai. Caderile precipitatiilor atmosferice nu sunt uniforme de la o luna la alta. Cantitatea medie anuala a inregistrat valoarea de 776 mm intr-un numar mediu de 145 de zile cu precipitatii intr-un an. Precipitatiile solide au caracter neuniform cantitativ cit si ca grosime a stratului de zapada. In ultimii ani se constata o alternanta a caderilor nu prea abundente de zapada cu precipitatii lichide in plina iarna. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada peste 5 cm grosime in Tg-Jiu se prezinta astfel : ianuarie 11,3 zile, februarie 6,9 zile, martie 1,5 zile, noiembrie 0,3 zile si decembrie 4 zile.

Vinturile obisnuite sunt cele din NV-V si SV. Vara se dezvolta uneori virtejuri locale de natura termica, iar cind apar diferente accentuate intre centrele de maxima presiune din munti iau nastere vinturi locale de tipul taifunurilor cu viteze mari, insotite de averse, cu grindina si descarcari electrice. Vinturile locale au predominat directia N S.

Evolutia temperaturii si a cantitatii de precipitatii intre anii 1901 - 1995 a fost urmatoarea :

1901 - 1990 media anuala a temperaturii a fost 10,20C si amplitudinea termica anuala de 23,90C, intre 9,60C - 10,30C. Incepind din 1901 - 1996 maximele absolute anuale si datele la care s-au inregistrat au fost : 40,60C in 8.09.1946 ; 32,00C in 1991 ; 36,40C in 29.08.1992 si 37,40C in 20.07.1993. Minimele absolute anuale si datele la care s-au inregistrat au fost : -310C in 24.01.1942 ; -16,30C in 2.02.1991 ; -14,50C in 29.12.1992 si -21,7)C in 6.01.1995. Cantitatea de precipitatii atmosferice lunare si anuale inregistrate in aceeasi perioada au fost : 759,5 mm intre 1901 si 1990 si 889,4 in 1991, 454,3 mm in 1992, 549,5 mm in 1995.

CONDITIILE BIO SI PEDOGEOGRAFICE

Prin configuratia geografica, zona municipiului Tg-Jiu se incadreaza in zona vegetatiei de lunca. Aceasta formatiune vegetala are caracter areal, se intinde in luncile riurilor din zona depresionara sub forma de zavoaie, avind lungime mai mare si exces de umezeala. Speciile caracteristice sunt salciile, uneori amestecate cu rachiti si plop alb sau negru, arinul alb sau negru. Ca vegetatie ierboasa, in pajistile din lungul riurilor cresc coada vulpii si hameiul, a carui floare e utilizata la fabricarea berii de casa. Parasind zona de lunca, inspre versantii interfluviilor apar porumbarul si rugul, care fac tranzitia spre padurile de stejar. In aceasta zona predomina esentele de gorun, cer, garnita, stejar pedunculat si chiar fag.

In partea NE a orasului, pe cimul Ciocarlau, a existat rezervatia cu flora relicta de narcise (caprine) “Poiana Narciselor” (Narcisus Poetians), ce constituia un monument al naturii si era ocrotita prin lege. Prin realizarea unor plantatii de pomi fructiferi, aceasta a fost in mare parte distrusa.

Masivele de vegetatie existente in zona sunt :

padurea Birsesti - “Birloaia” - situata in partea V - NV a orasului este o padure de foioase cu suprafata de 30 ha ;

padurea Dealul Targului - “Rachita” - situata in partea de NV a orasului intre localitatea Polata si lacul Vadeni ;

padurea Dragoieni, situata pe latura E a orasului cuprinde si padurea Dumbrava Dragoieni cu suprafata de 17 ha ce constituie zona de agrement a orasului ;

parcul central al orasului cu suprafata de 15,35 ha ;

parcul “Coloana fara sfirsit” cu suprafata de 5 ha.

In parcul central al orasului amplasat pe malul stang al Jiului, fondul arboricol prezinta un grad de imbatrinire, dar exista exemplare din specii valoroase, printre care si “Ginggo Biloba”. Acest parc adaposteste lucrari de arta plastica de o valoare deosebita : Poarta Sarutului, Masa Trutului, Masa Tacerii si Aleea Scaunelor - obiecte componente ale ansamblului monumental “Calea Eroilor” realizat de Constantin Brancusi (1937 - 1938).

Natura solurilor intilnite pe teritoriul municipiului Tg-Jiu este aluvionara si de slaba rezistenta, nepropice unor constructii de mari proportii, cu multe nivele.

In cadrul celor 41 foraje executate pe teritoriul administrativ al municipiului au fost intersectate urmatoarele structuri de teren : umplutura eterogena, pietris cu nisip, argila, argila nisipoasa, argila prafoasa, praf nisipos-argilos, argila marmoasa. Dupa conditiile de substrat geologic si pedoclimatice, solurile sunt putin variate, predominind diferite tipuri de soluri silvestre. Rocile ce intra in alcatuirea Subcarpatilor Gorjului sunt reprezentate prin marne, argile marmoase, nisipuri si pietrisuri. temperaturile medii lunare ale solului pina la 20 cm sunt mai ridicate decit temperaturile medii lunare ale aerului in lunile aprilie si decembrie.

Majoritatea terenurilor destinate culturilor fac parte din clasa a II-a de fertilitate cu potential ecologic din ce in ce mnai scazut. In anii bogati in precipitatii se asigura o buna aprovizionare cu apa a plantelor, iar in perioadele secetoase, umiditatea e deficitara. Avind in vedere insusirile inferioare ale solului sunt necesare tratamente cu ingrasaminte chimice (azot, fosfor, gunoi de grajd).

Fauna pajistilor de lunca

In lunca Jiului zoocenoza se imbogateste calitativ si cantitativ, mai ales vara, cu specii ce se cuibaresc in maluri : prigoaia, lastunul de mal, codobatura. Concentrarea pe suprafete relativ reduse a unor resurse alimentare abundente determina vara existenta unor zoocenoze bogate si bine structurate, cu multe elemente constitutive, in cadrul zavoaielor, astfel : boicusul, grebuselul de zavoi, acvila de cimp, pescarelul albastru mic. Caracteristice zavoaielor sunt si unele insecte litofage : sfredelitorul rosu al salciilor, fluturele alb al plopului, molia frunzelor de plop, tigararul mare si mic al plopului (lepidoptere) ; croitorul mic al plopului, gindacul rosu de frunza al salciei (coleoptere) si tintarul salciilor, paduchele de gale al plopului (homptere).

Etajul faunistic al gorunetelor este foarte bine reprezentat si cuprinde : broasca saritoare ; mamifere : pirsul de ghinda, caprioara, pisica salbatica ; pasari : turturica, sturzul cintator, scortarul, mierla neagra, pitigoiul mare, frunzarita galbuie, cuiful de padure, huhurezul mic, cucuveaua pitica, ciocanitoarea verzuie, soimul rindunelelor ; nevertebrate tipice : molia ghindei, cotarul stejarului, rasucitorul frunzelor de stejar, trombarul ghindei, tigul stejarului, paduchele testos al stejarului.

Etajul faunistic al stejeretelor

In afara grupului de specii ce se intilnesc in etajul gorunetelor, populatii mai numeroase au aici : soarecele subpamintean, chitcarul de cimp si de padure, pisica salbatica, iar dintre pasari : turturica, porumbelul de scorbura, privighetoarea, ciocanitoarea verde, erete, gaia rosie ; reptile : sopirla de padure, sopirlita de frunzar. Nevertebratele sunt destul de numeroase atit ca specii cit si ca exemplare : omida, cariul de scoarta.

Vegetatia

Spatiile verzi dintr-o localitate constituie o importanta categorie functionala. Criteriile de clasificare sunt complexe : sub raportul folosintei exista spatii verzi sau private, ca amplasament exista spatii verzi din cadrul orasului si din afara orasului (zone de agrement), ca autonomie exista zone de agrement parcuri, gradini, scuaruri publice si spatii verzi apartinind altor categorii functionale urbane (locuinte, institutii, strazi), din punctul de vedere al complexitatii exista zone de agrement, parcuri, gradini, scuaruri, ca specificitate exista spatii verzi cu profil nespecializat (zone de agrement, parcuri si gradini orasenesti, de cartier, scuaruri); cu profil specializat (parcuri de distractii, parcuri sportive, gradini botanice, dendrologice, zoologice), ca valoare istorica exista spatii verzi cu sau fa valoare istorica inclusa in CNM / 1993.

Functiunile spatiilor verzi sunt de asemenea complexe: ecologice, agrementar-recreative, complementare.

Totalul suprafetelor spatiilor verzi (zone de agrement, parcuri si gradini publice) din orasul Tg-Jiu, conform AGOS 1993 este de 138 ha. Fata de un necesar conform normelor, de cca. 100 ha pentru parcuri, gradini, scuaruri si de cca. 1.650 ha pentru zone de agrement, actuala suprafata a spatiilor verzi este total insuficienta.

Structura spatiilor verzi publice cu suprafetele aferente este urmatoarea : spatii verzi publice, parcuri, gradini, scuaruri cca. 20,0 ha ; spatii verzi aferente strazilor cca. 17,0 ha ; complexe sportive (stadionul cca. municipal si cel al tineretului) - 17,0 ha ; cimitire - cca. 13,0 ha ; zone de agrement cca. 120 ha.

Ca spatii verzi private, avem : spatii verzi aferente locuitorilor din cartierele 1 Mai, Vadeni, Eroilor - T. Vladimirescu, 11 Iunie 1848, V. Alecsandri, Stefan cel Mare - Romania Muncitoare, 23 August, Victoriei, Ana Ipatescu - Calea Bucuresti - ce au locuinte familiale si curti. Exista de asemenea spatii verzi in cartierele : Centru, Gara, Bradului, Olari, 9 Mai, Victoriei - Abator, cu locuinte in blocuri.

Impurificarea aerului cu CO si pulberi in suspensie, ca si a solului cu pulberi sedimentare, care conduc la cresterea ionilor de hidrogen (pH) de la 5 - 8 in care se incadreaza optiunile de dezvoltare a plantelor (prelevate la adincimi intre 0 - 20 cm si 20 - 40 cm), la 7 - 8 pH a avut efecte negative asupra vegetatiei, in functie de perioada de timp la care a fost expusa planta, aparind efecte erochimice si fiziologice ca : degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei si a transpiratiei, reducerea cresterii plantelor, datorita ciuruirii frunzelor. Aceste efecte se observa la o parte din vegetatia parcurilor si padurilor de pe teritoriul orasului, care s-a uscat (stejar, artar, s.a.)

Poluarea riului Jiu a avut efecte negative asupra faunei prin reducerea cantitatii si deteriorarea gustului si mirosului pestelui.

Peisaj

Peisajul din cadrul orasului nu prezinta un interes deosebit, fiind caracteristic zonei de lunca.

Spatiile verzi in suprafete mici, dispersate, neintretinute cu fondul arboricol imbatrinit si afectat de poluare nu poate influenta benefic microclimatul din cadrul orasului, acesta fiind destul de arid si poluat. Este necesara realizarea unor plantatii masive pentru a se obtine o modificare semnificativa a microclimatului in oras.

Prin conceptia urbanistica actuala, cadrul natural nu este pus in valoare. Cele mai frumoase imagini si perspective catre peisajul natural inconjurator, dealurile subcarpatice si munte, se deschid de pe malurile Jiului si platoul “Coloanei fara de sfirsit”, amplasata pe terasa superioara a orasului.

TG-JIU - ELEMENTE DE TOPONIMIE GEOGRAFICA SI GEOGRAFIE ISTORICA

ELEMENTE DE TOPONIMIE GEOGRAFICA

Numele orasului Tg-Jiu este alcatuit din doua variante : “Targ” si “Jiu”.

Termenul “Targ” este de origine slava “traga” (slava veche), “targ” (poloneza), “torg” (rusa si ruteana), “trg” (sirba), “trag” (bulgara). Continutul acestui termen este sinomim cu grecescul “agora” - piata publica, statiune comerciala si cu latinescul “forum” - piata, loc de negot, loc de discutie (forum boarium, forum piscarium, forum vinarium - piata, tirg de vite, legume, peste, vin)..

Termenul “Jiu” apare scris in documentele slavo-romine din sec. al XV-lea (1406) sub forma “Jul” “Sjdet Jului” - judet al Jiului. Desi documentul din 1406 ne prezinta aceasta localitate numai sub forma de “Jiul”, calificativul de “targ” poate sa-l fi avut inca din sec. al XIV-lea. Spre sfirsitul sec. al XV-lea (1493) intilnim si forma “Jil” (Balesti na Jilui = Balesti pe Jiu) care continua si in sec. al XVI-lea. In documentele slavone din sec. al XVII-lea persista forma “Jil” pe linga care se mai intilneste si forma “Jaiul”. In documentele scrise in limba romana din acest secol intilnim pretutindeni “Jiul”, forma sub care trece si in sec. al XVIII-lea, cind ne mai intimpina si formele “Jiul” si “Jiiul”.

Targu-Jiului, ca si alte targuri, si-a luat numele de la riul care il strabate si pe malurile caruia se dezvolta, avind deci un dublu nume, ca si Targul-Gilortului, deci targul vaii respective, Tg-Siret, Tg-Balului, s.a. Acest fenomen toponimic este caracteristic romanesc, caci nu apare in nici o alta tara. Aceasta este o dovada a faptului ca in epoca voievodatelor separate, dinainte de intemeiere, existau pe vai anumite puncte de adunare ale negustorilor, unde se tinea targul vaii respective in jurul capeteniei din acel loc. Targu-Jiului a fost o asezare unde a avut loc schimbul de marfuri intre taranii satelor din mai mare sau mai mica apropiere. Fenomenul a fost general pe tot teritoriul romanesc. Cind astfel de asezari se gaseau pe un drum important de comert si erau ajutate si de imprejurari politice si economice favorabile, ele se dezvoltau si ajungeau adevarate targuri sau orase, resedinte administrative si militare, cu numar mai insemnat de locuitori (Tg Jiu).

In vechime, locurile pe care s-a ridicat Targu-Jiul purtau denumirea de Arcina, iar Jiul se numea Rbabon. Geograful Ptolemeu (sec. I - II e.n.) a insemnat, atunci cind a intocmit harta Daciei, localitatea Arcina pe unde este Targu-Jiul azi. Vasile Parvan, intr-o harta sugestiva, “Getica” si C.C. Giurascu, in harta “Dacia inainte de cucerirea romana, localizeaza Arcina tot in partea superioara a Jiului.

Numele dac al asezarii s-a pastrat si in timpul romanilor, al formarii poporului roman pina la aparitia slavilor. Riul Rbabon si-a schimbat si el denumirea in “Salila” (dupa Al. Stefulescu) - care a evoluat in Jui, Jil, Jul - ce insemna apa. Deci Targu-Juilui s-ar traduce ca “Piata Apei” sau “Targul de linga apa”.

Iorgu Iordan in lucrarea sa “Toponimia Romaneasca” mentioneaza ca dupa Gustav Weigand, toponimul “Jiu” ar proveni din slavul “ziv” = viu, vioi, explicatie cu care nu e de acord.

Denumirea de Targu-Juilui se justifica si prin faptul ca targul de saptamana - joia - se tinea tot pe malul Jiului la biserica Catedrala, careia i se spunea si “biserica de la Jiu”. Targul s-a mutat apoi intre Jiu si la miazazi de Gradina Publica , care era o insula intre Jiul cel mic si Jiul cel mare. De la 26 septembrie 1850, targul de saptamana si balciurile se tin pe Obrejie, unde s-a inceput construirea satrelor din 1864.

Al. Stefulescu mai aminteste si alte nume ale Tg-Jiului care s-ar fi chemat odinioara Targu-Frasinet dinspre rasarit de oras si care apartinea orasului de la inceput, dar din care nu mai exista azi nici o urma. Numele era imprumutat de la planta medicinala 'dictammus fraxinella”, socotita in credintele populare tamaduitoare de boli. Se spunea ca in seara Ispasului, sute de bolnavi veniti din multe parti ale tarii, dormeau linga planta miraculoasa, aflata din belsug pe aceste locuri, fapt pentru care i se mai spunea si Targul de Flori. Este probabil ca balciul Ispasului (Inaltarea Domnului) sa-si aibe originea in acest pelerinaj de bolnavi care a atras diferiti negustori ambulanti la Frasinet, ca sa-si desfaca marfurile ce credeau ca trebuiesc sutelor si miilor de oameni ce se adunau aici, sanatosi sau bolnavi.

TG-JIUL IN DECURSUL ISTORIEI

Targu-Juilui, vechi targ al tarii, Lytua inainte de infiintarea Principatelor Romane, capitala judetului Jales pina prin sec. al XV-lea, este incontestabil unul din cele mai vechi targuri din tara. Oras unic si placut, capitala linistita a Gorjului, judet munte cu pozitie pitoreasca, teatru al multor evenimente istorice, este asezat in capricioasa vale a Jiului, ce odinioara isi rasfira pinza valurilor sale pe sub Obrejie, in SV tarii la 23020’ longitudine E si 43003’ latitudine N de meridianul Greenwich. Altitudinea deasupra nivelului Marii Negre este de 230 m pe Obrejie in cimpul de tragere si 210 m la primarie.

Vatra orasului pe o intindere de 3 km2 se margineste la miazanoapte cu Sisestii ce tin de Vadeni, la NV cu Cernadia de Miazazi, la apus cu Barsesti, Slobozia, Voingesti, la miazanoapte cu Romanesti, la SE cu Vacarea si Danesti si la E cu Petresti de Varsaturi si Monestii.

In timpul romanilor, ca si mai inainte, in timpul dacilor, care traiau in sate in regiunea cursului superior al Jiului (Rbabon sau Arbabon) nu se stia nimic despre pozitia Tg-jiului. Se poate presupune ca ar fi fost aici, pe malul Jiului, inainte de cucerirea Daciei, un sat dac. Vatra orasului de astazi, acopeirta pe atunci cu numeroase insulite pline de nestrabatute paduri printre care serpuiau Jiul, Hodinaul, Voivodiciul, Putna, Poschia, toate formand pe atunci o masa compacta de apa, constituia un fel de adapost sarac si trist pentru traiul oamenilor singuratici si fara protectie, dar favorabil contra napadirilor din afara.

Relictele descoperite in zona, la Bia de Fier, in Pestera Muierilor, documenteaza prezenta celor mai vechi oameni, care au trait in Oltenia cu peste o suta mii ani in urma. Alaturi de uneltele primitive de piatra si os, s-au gasit oasele ursului de pestera (Ursus Spalleus), oasele lupului si calului salbatic. Cercetarile efectuate de Charin Carciumaru si Maria Bitiri de la Institutul de Arheologie Bucuresti la Pestera Cioarei de la Borosteni (comuna Pestisani) au surprins importante vestigii de cultura materiala paleolitica. Studiile executate in sedimentele ei au determinat pe specialisti sa numeasca una din fazele paleoclimatice ale cuaternarului - interglaciarul Borosteni. Aceasta etapa de incalzire, denumita astfel dupa satul din N judetului Gorj s-a desfasurat intre cca. 120.000 - 80.000 ani ma. Din timpul ei a fost descoperita in Pestera Cioarei cel mai vechi musterian din Romania. Printre uneltele confectionate din curatit se cunosc virfurile, racloarele sau uneltele denticulate expuse la Muzeul de Istorie al Judetului Gorj.

TG-JIU SI DECURSUL ISTORIEI

In perioada geto-daca, locuitorii acestor meleaguri se indeletniceau si traiau din vinat, statornici isi lucrau pamintul, scoteau si prelucrau metale, faceau negot cu gine, miere, ceara sau peste, isi construiau fortificatii puternice, la fel ca ceilalti traco-geto-daci din celelalte tinuturi ale Daciei. Sunt putin cunsocute azi, impunimndu-se a fi cercetate indeaproape, o retea intreaga de locuri intarite ce supravegheau vaile Olteniei. Veritabile focare de rezistenta dirza , ele erau acrosate de versantii abrupti ai muntilot si astfel aparate natural de o parte si pazite spre platon de 1,2 sau 3 rinduri de palisade. Sunt interesante deseori in regiunile de munte, cercetarile de suprafata care scot la lumina pamintul ars al palisadelor si rare fragmente ceramice din Latenul dacic tirziu. Si in Oltenia NV, romanii vor gasi o populatie densa, cu numeroase cetati de aparare legate de sistemul defensiv al Transilvaniei si Banatului.

In orasul Tg-Jiu se intersectau importante artere de circulatie rutiera ce faceau legatura intre orasele de la Dunare si Transilvania. Prin unul din aceste drumuri au inaintat spre inima statului dac legiunile lui Traian, pornind de la Dr. Turnu-Severin - Catunele (Jud. Mehedinti) - Rovinari (Jud. Gorj) spre pasul Valcan. Acest drum unea odinioara castre, municipii romane sau asezari daco-romane ca Drobeta, Rusidava, Dagasani si Pons Aluti (Ionestii Govorei), Buridava (Ocnita) de alte asezari de pe Olt sau din Transilvania. In timpul razboiului de cucerire a Daciei, o armata condusa de imparatul Traian se va fi scurs prin Tg-Jiu, venind din directia oraselor de la Dunare, inaintand spre NE pe la Motru, peste Tismana, traverseaza apoi Jiul prin satul Iasi-Gorj. De la Tg-Jiu a urmat artera de circulatie a Jiului, oprindu-se la Bumbesti, unde a stationat cohorta a IV-a Cypria, imediat dupa supunerea Daciei si unde romanii au ridicat un castru de pamint, reconstruit in piatra in timpul lui Septimius Severius si a fiului sau Caracalla. Defileul Valcanului, la dreapta defileului Jiului, era batut si cunoscut inca de oamenii preistorici, dupa cum o dovedeste ceramica de tip Cotofeni, descoperita pe inaltimea “Gornicel” de la Schela, pe unde trece defileul. Romanii insisi au dat importanta acestei trecatori, chiar inainte de venirea legiunilor lui Traian. Pasul Valcan a jucat un mare rol in razboiul lui Doimitian contra dacilor (87 - 89 e.n.) si de aceea Decebal intesase Oltenia cu atitea puncte fortificate.

Istoricul gorjean Al. Stefulescu in lucrarea sa “Istoria Tg-Jiului” considera ca in vremea romanilor, localitatea era un vicus, o staiune postala la Jiu, o statiune comerciala. Sapaturile efectuate pentru construirea liniei ferate Tg-Jiu - Rovinari au scos la lumina in partea SE a orasului un mozaic de tigla si caramizi romane precum si ceramica asemanatoare celei descoperite in asezarea civila cu caracter agricol din apropierea castrului roman de la Bumbesti. O asezare straveche din apropierea acestor doua localitati, pomenit de documentele sec. XV - XVII sub denumirea de “Curte” este probabil legata de existenta castrului roman amintit sau de cea a principalei resedinte a voievodatului regiunii superioare a Jiului. Statornicite in limitele Daciei Malvensis, careia ii apartineau si izvoarele Jiului, riu prin excelenta oltean, plaiurile oltene de NV vor fi urmat traiectoria istorica a intregii provincii care n-a pierdut contactul cu romanii, iar legaturile cultural-economice cu Imperiul Roman, dupa retragerea Aureliana din Dacia ramin tot asa de puternice ca si inainte de evacuare.

Cit de mare va fi fost rostul Olteniei in epoca injghebarii primelor organizari statale autohtone dinaintea intemeierii Tarii Romanesti ne-o arata un izvor deosebit de pretios si anume Diploma de la 1247 data de regele Bela al IV-lea Cavalerilor Ioaniti, asezata in Banatul Severinului. Diploma mentioneaza existenta in Oltenia linga Dr. Turnu-Severin a 3 formatiuni statale romanesti, din care cea mai insemnata era cea pe care o stapinea voievodul Litovoi, ce cuprindea si posesiuni de peste munti, adica Hategul. Voievodatul lui Litovoi, situat pe cursul superior al Jiului, in zona Tg-Jiului, reprezenta in epoca cel mai important nucleu politic romanesc din Oltenia. Acest voievodat se bucura de autonomie fata de regalitatea rapadiana, care cedeaza Ioanitilor, pentru serviciile de paza aduse. O viata de bunastare si organizare se inregistreaza in acest teritoriu in momentul cind regatul maghiar ridica pretentii de suveranitate asupra unor teritorii din S Carpatilor, ocupate de voievodul roman.

Orasul Tg-Jiu e mentionat pentru prima data in 1406 sub numele de Jiul, intr-o porunca data manastirii Tismana de Mircea cel Batrin, in care se vorbeste despre privilegiul pe care il aveau calugarii de a pescui in riu, de la satul manastirii, pina in munti. Tot in sec. al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente cu calitatea de targ, adica in anul 1426 in timpul domnitorului Dan al II-lea (1420 - 1431). Cam in aceeasi perioada (1497) e mentionat si judetul Jales, a carui capitala era. Documentele de la inceputul sec. al XVII-lea mentioneaza Tg-Jiul ca o asezare apartinind urmasilor boierului Tudor Negru. Nu se precizeaza insa cind a fost stapinita asezarea de acest boier, considerat descendent al unei familii domnesti. In vremea domniei lui Neagoe Basarab (1512 - 1521), acesta acesta rascumpara localitatea de la Tudor Negru in schimbul sumei de 100 mii aspi. Printre primii locuitori deveniti astfel proprietari ai unui fragment din mosie s-au numarat si fratii Buzesti. Acestia au stapinit o parte a mosiei satului pina in timpul lui Mircea Ciobanul (1545 - 1554 si 1558 - 1559). Prigoniti pentru “hiclenie”, Buzestii au plecat in Transilvania, iar domnitorul le-a confiscat proprietatea, transformand-o in “bazar”. De altfel, incepind din anul 1426 si pina in anii domniei lui Mircea Ciobanul, in Tg-Jiu se tinea periodic targ pentru satele invecinate. Despre acest targ vorbeste si un document din 30 iunie 1546 care arata ca Dumitru, mare ban al Craiovei daduse “in miinile lui Arca 600 slanini ca sa le vinda in Tg-Juiului, la hategani si la oamenii de la tara”.

Cu timpul, in documente apar si mentiuni care indica o cristalizare a vietii orasenesti. Orasul, pomenit ca atare de un document din 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat si are o organizare municipala avind la conducerea treburilor orasenesti un judet si mai multi pirgari. In sec. XVI-XVII, istoria orasului consemneaza unele lupte ale orasenilor cu vecinii pentru hotarnicirea proprietarilor Tg-Juilui. Starea economica infloritoare, inca de pe vremea lui Neagoe Basarab, permitea unor oraseni cumpararea de noi paminturi. In orasul prin excelenta comercial, se facea cu secole in urma un intens schimb cu animale (in special porci) care se trimiteau in Transilvania prin pasul Valcan. Aici se aduceau si se desfaceau marfuri din Brasov sau din alte centre comerciale de peste hotare, ca Lipsca. Balciul se organiza anual in parta E a orasului. Negotul era stinjenit insa de existenta monopolului turcesc. In sec. al XVII-lea, orasul Tg-Jiu indeplineste functia de resedinta, scaun, capitala a Gorjului. Orasul a adapostit adesea in vremuri de restriste pe unii din domnitorii tarii : Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu. In 1631, orasul a constituit teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Aga (Basarab) sprijinite de principele Rakoczi si ostile lui leon Voda Tomsa. In 1716 la Tg-Jiu si bengesti au fost infrinte cetele trimise de N. Mavrocordat contra boierilor ostili turcilor. Impotriva acestui domnitor avea sa se lanseze, in 1719, din acest oras, memoriul a 66 boieri gorjeni catre principele Eugeniu de Savoia, in care se plingeau de faradelegile boierilor Baleanu si Stirbei, partizani ai turcilor. La sfirsitul sec. XVIII - inceputul sec. XIX, orasul e supus jafurilor unor bande turcesti (pasvangii la 1800, carjalii si adalai la 1814 - 1815). In prima jumatate a sec. XIX orasul este martorul unor evenimente insemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la Bucuresti, in fruntea unei cete de arnauti, T. Vladimirescu ajunge la Tg-Jui, unde gaseste elemente favorabile marilor sale planuri cu care avea sa inainteze spre Cimpia Padesului.

Dupa proclamatia de la Pades, lansata la 23 ianuarie 1821, cuprinzind scopul si programul miscarii revolutionare, T. Vladimirescu a pornit rasccoala in Oltenia, care la scurt timp s-a extins in toata Tara Romaneasca, cu viu ecou in Moldova si Transilvania.

Revolutia de la 1821 a inlaturat regimul fanariot, restabilind domniile pamintene. Idealurile de libertate si dreptate ale lui Tudor din Vladimiri s-au regasit din plin in inimile multimilor, ale lui Nicolae Balcescu si ale altor revolutionari de la 1848. Printre acestia figureaza la loc de cinste prin energia, calitatile lui militare si activitatea patriotica puse in slujba cauzei revolutiei, generalul Gh. Magheru, al carui sprijin dat revolutiei i-a adus succesul si inlaturarea definitiva a regulamentului organic.

Spre deosebire de alte orase din tara, Tg-Jiul nu avea intarituri si cladiri prea insemnate. “In acest oras nu era nici frumusetea strazilor podite (abia se asternea piatra pe la 1793) si a largilor case evreiesti din curti, ca o mosioara, precum se vedeau la Craiova, nici linistea [.] unui targ vladicesc ca Ramnicul [.]. Viata de mestesug si negot si negot a celor multi si mici dintre care cei mai bogati se apropiau de boierimea marunta a unui tinut departat de catre munte, aceia stapineau”. (N. Iorga - “Orasele oltene”). Vama exista in oras si pe vremea lui Brancoveanu, cind dregatori domnesti stringeau “mortanpia” (vama targului) si “oluchacul” (vama provenita de pe vinzarea vitelor). Orasenii erau condusi in vechime de un judet si un “capitan de margine”, iar mai tirziu, dupa reforma lui Mavrocordat, de doi ispravnici cu sames.

In prima jumatate a sec. XX se inregistreaza o oarecare dezvoltare economica a orasului si ca urmare a faptului ca in anul 1888 se construieste calea ferata Tg-Jiu - Filiasi, care racordeaza orasul la sistemul de comunicatii cu tara. O industrie casnica infloritoare si o productie de olarit cu traditie erau singurele activitati mai importante, alaturi de rudimentara industrie locala, atelierele mestesugaresti si pravaliile concentrate in centrul orasului. Imbunatatirile edilitar-urbanistice au loc tot in aceasta perioada. Se infiinteaza institutii culturale si de invatamint si orasul se bucura de atentia unor domnitori care il viziteaza (in 1855 Stirbei Barbu, in 1859 Al. I. Cuza).

Perioada 1860 - 1900 a constituit epoca de redesteptare nationala ce a urmat revolutiei lui T. Vladimirescu :

in 1860 s-a infiintat oficiul telegrafic din Tg-Jiu ;

in 1867 domnitorul Carol I a vizitat pentru prima data orasul ;

in 1870 s-a infiintat o scoala reala, care in 1872 s-a transformat in scoala normala de invatatori rurali care a ridicat puternic nivelul invatamintului satesc in Gorj ;

in septembrie 1872 s-a decshis o scoala secundara de fete intretinuta de judet sub directia d-nei Ecaterina Urziceanu-Stanciovici ;

in 1890 s-a infiintat Liceul T. Vladimirescu ;

in iulie1894 s-au pus bazele Muzeului de Istorie al Jud. Gorj si s-au facut primele trotuare asfaltate pe strada Grivita si apoi in tot centrul orasului ;

in 1894 - 1895 s-a construit podul de fier peste Jiu si Spitalul Judetean Gorj ;

in 1896 - 1897 s-a pavat Calea Victoriei cu piatra cubica ;

in august 1898 s-a pus piatra de fundament a Palatului Municipal in prezenta Altetei Sale Printul Ferdinand si s-a ridicat statuia de bronz a lui T. Vladimirescu ;

in 1899 s-a inaugurat scoala profesionala de fete ;

in 1900 s-a infiintat o scoala ceramica pe linga gimnaziu, la Vadeni.

In anii 1894 - 1906 o puternica miscare culturala si artistica a inflorit in Tg-Jiu, ai carei initiatori erau de fapt cei ce se strinsesera in jurul revistei literar-istorice si stiintifice “Jiul” : V. Rola Piekarski, G. Parvulescu, Al. Stefulescu, Emanoil Parnu, O. Urbeanu, St. Dobroveanu, Iulia Moisil. Acest grup de animatori culturali publica revista satirica “Ardeiul” tiparitin tipografia lui Milosescu, ilustrata de Piekarski, tipografie de sub ale carei teascuri apar si “ Amicul tinerimii “, “ Sezatoarea sateanului”, “Lumina satelor “, “Amicul poporului “, “Calauza Gorjului”.

In volumul “Drumuri si orase din Romania” iata cum infatisa savantul N. Iorga atmosfera Tg-Jiului la inceputul sec. XX : “Timpurile noi au adus strazi drepte, piata, podul de fier, care umileste.bietele suvite de apa saraca ale Jiului imputinat de arsite. Ele au mai dat frumosul gimnaziu, in odaile caruia se adaposteste o mica scoala de ceramica si bogata colectie de pergamente, hirtii, monede si pietre insemnate cu vechi scrisuri romane si romanesti pe care a strins-o la un loc un om bun, muncitor si priceput, institutorul Stefulescu [.]”.

Oraselul de numai 6000 locuitori pe atunci isi primea racoarea binefacatoare de la frumoasa gradina publica (amenajata in 1856), vechiul zavoi in care ..nisipul si prundul gramadit se inalta ca cenusa pe coastele Vezuviului.”.

In ziua de 14 octombrie 1916, orasul cu infatisare modesta, dar curat olteneasca, a inscris o pagina glorioasa in istoria Romaniei cu prilejul bataliei de la podul de peste Jiu, cind trupele romane conduse de general I. Dragalina si animate de rezistenta opusa de populatia orasului, au respins o puternica ofensiva germana. Din rindul populatiei gorjene s-a ridicat si tinara eroina Ecaterina Teodoroiu, originara din satul Vadeni, inglobat orasului Tg-Jiu care si-a dat viata pentru apararea pamintului stramosesc in timpul luptelor de la Marasesti din anul 1917.

In anii dintre cele doua razboaie mondiale, populatia orasului si a judetului a adus o contributie activa la lupta impotriva tendintelor de fascizare a tarii, pentru apararea libertatilor democratice, impotriva politicii guvernelor de atunci, de pauperizare a maselor muncitoare.

In anii dictaturii militaro-fasciste (1940 - 1944) in lagarul de detinuti politici de la Tg-Jiu au fost inchise si supuse unui aspru regim de inchisoare o buna parte a cadrelor de baza ale PCR si numerosi militanti antifascisti. La inceputul lui august 1944, cu ajutorul unor invatatori si tarani din judetele Gorj, Dolj s-a organizat evadarea din lagar a unor conducatori ai partidului detinuti aici. Numeroase strazi si case din Tg-Jiu (str. T. Vladimirescu nr. 6 si 18, str. Victoriei nr. 5, Str. Unirii nr. 56, str. Traian nr. 26, str. 8 Mai nr. 13) evoca momente ale activitatii desfasurate de PCR in perioada premergatoare revolutiei de eliberare sociala si nationala antifascista si antiimperialista. In casele conspirative aflate pe aceste strazi, aveau loc intilniri intre membrii organizatiei PCR din lagar si reprezentantii activului de partid din afara sau se stabileau legaturi cu populatia civila si miscarea de rezistenta.

CARACTERISTICI ALE MEDIULUI NATURAL SI CONSTRUIT

CONSIDERATII GENERALE

Mediul inconjurator este constituit din mediul natural si cel construit, impreuna cu conditiile de viata sociale si economice din cadrul localitatii. Factorii de mediu care se afla intr-un spatiu determinat sunt dependenti unii de altii si constituie o unitate numita ecosistem.

Ecosistemul este un model complex al realitatii. Daca un element al ecosistemului sufera o schimbare atunci acesta actioneaza asupra celorlalti factori prin declansarea unor efecte in lant. Activitatile umane, care,in timp, si-au deplasat accentul catre cresterea economica, au condus la cresterea nivelului de viata a indivizilor si dezvoltarea societatii, dar au avut si efecte negative precum degradarea mediului natural sau accentuarea decalajelor sociale. In acest fel s-a constientizat treptat necesitatea protejarii mediului inconjurator. Ideile majore privind protejarea mediului inconjurator s-au conturat inca din sec. al XX-lea, prin conceptualizarea principiului celor 4 E : ECOLOGIE - EVOLUTIE - ECONOMIE.

In sec. XX, ca urmare a progreselor stiintifice si tehnologice, s-a putut identifica ca marile dezechilibre la scara planetara sunt consecinte ale degradarii stratului de ozon, efectul de sera, “imbolnavirii” padurilor, disparitiei unor specii de plante si animale, efectelor nocive ale deseurilor, etc.

Mediul a devenit o problema grava, iar necesitatea de a gasi o rezolvare pertinenta a acestei probleme a condus, intre altele, la introducerea conceptului de DEZVOLTARE DURABILA. Conceptul a fost consacrat in Raportul Comisiei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare (1987), cunoscut si sub numele de Raportul Brutland sau “Viitorul nostru comun”, definit astfel : “Tipul de dezvoltare economica care asigura satisfacerea necesitatilor prezente, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile cerinte”. In acest fel, conceptul de dezvoltare durabila defineste un proces de schimb in care exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, dezvoltarea tehnologica, schimbul institutiilor, sunt consonante si sporesc atit potentialul prezent cit si potentialul viitor de satisfacere a cerintelor si aspiratiilor umane.

Exista numeroase elemente care jaloneaza calea spre o dezvoltare durabila, dar principala corelatie ce trebuie respectata este armonizarea politicilor demografice cu potentialul productiv. Aceasta corelatie este cu atit mai importanta cu cit pe de o parte populatia exercita presiuni asupra ecosistemului, iar pe de alta parte potentialul tehnologic, care depinde de caracteristicile acestei populatii, influenteaza in moduri diferite punerea de acord a cerintelor societatii cu posibilitatile oferite de ecosistem.

CALITATEA MEDIULUI NATURAL

Sursele de poluare care afecteaza calitatea mediului sunt structurate sub aspectul impactului asupra mediului in :

A. Surse cu impact major ;

B. Surse cu impact mediu ;

C. Surse cu impact redus.

Incadrarea in una din aceste categorii (A, B, C) si scalarea resurselor este determinata de complexitatea, cantitatea, toxicitatea poluantilor si de numarul populatiei expuse poluarii.

Pe linga sursele majore exista, dispersate in teritoriu, surse punctiforme. Aceste surse, rezultat al economiei de piata, sunt reprezentate de mica industrie sau prestarile de servicii organizate in societati private cu raspundere limitata (SRL) care pot produce poluari accidentale sau sistematice.

Principalele surse de poluare din Mun. Tg-Jiu sunt unitatile economice S.A., Artego S.A., Rostramo S.A., Romcim S.A., RAGCL, Macofil S.A., Coremi S.A., MIRFO S.A., Grimex S.A., Unirea, Tigareta R.A., Bergo S.A., GAP, Avicola S.A., Sectia Drumuri Nationale, EGMGN Medias, topitoriile de materiale neferoase din zona Meteor, rampa de gunoi, cariera de argila Barsesti, gazele de esapament, platforma de depozitare a dejectiilor.

In afara acestor unitati economice, mediul construit poate avea un impact negativ si prin alte elemente, precum : nivelul de dotare si calitatea echiparii tehnico-edilitare a teritoriului, starea si modul de intretinere a strazilor, calitatea constructiilor si gradul de echipare tehnico-sanitara a acestora, modul de organizare si desfasurare a lucrarilor de constructii, modul de ingrijire, dotare, echipare si utilizare a terenurilor libere sau private, ingrijirea si dotarea spatiului verde public. Unele caracteristici locale ale cadrului natural pot avea consecinte negative asupra calitatii mediului, precum : calitatea solului, zone cu exces de umiditate, zone cu pericol de inundabilitate, zone potential alunecatoare.

Poluarea se manifesta in principal prin : praf, suspensii, funingine, mirosuri, zgomot, deteriorarea capabilitatii apelor de suprafata si a pinzelor freatice de mica adincime, deteriorarea calitatii solului datorita depozitelor de reziduuri menajere si industriale, a depunerilor de pulberi sedimentabile si prin exploatarea unor materii prime din cariere. Substantele poluante sunt : reziduuri fixe, particule, suspensii, bicarbonat (HCO3), amoniu (NH4), azotati (NO3), azotiti (NO2), clor (Cl), calciu (Ca), detergenti, bioxid de C (CO2), dioxid de S (SO2), hidrocarburi.

Principalele cauze ale poluarii in municipiul Tg-Jiu sunt :

lipsa filtrelor la unitatile economice ce deverseaza direct in aer pulberi in suspensie si sedimentabile ;

lipsa statiilor de preepurare la unele unitati economice ce deverseaza direct in canalizare apele uzate continind suspensii solide, produse petroliere si diferite substante chimice ce impiedica mecanismul de autoepurare biologica a apei ;

capacitate insuficienta a statiei de epurare a orasului ;

depozitari necontrolate de reziduuri menajere si industriale cu mare arie de raspindire pe teritoriul orasului si frecventa mare, datorita in special unor SRL-uri care nu au abonament la serviciile de salubritate ale orasului.





La acestea se adauga :

functionarea neautorizata a topitoriilor de metale neferoase din zona Meteor ;

depozitarea necorespunzatoare a deseurilor la groapa de gunoi ;

exploatarea argilei din cariera Barsesti ;

lipsa unor perdele verzi de protectie intre sursele de poluare si zona de locuit.

CALITATEA APELOR DE SUPRAFATA

Calitatea apei Jiului este afectata prin depasirea suspensiilor provenite de la spalarea carbunelui din bazinul minier Petrosani. In urma analizelor efectuate au fost determinate frecvent valori peste 200 mg/l suspensii minerale, cu influente asupra indicatorilor organoleptici, fizici si biologici. Cresterea substantelor organice in apa riului Jiu rezulta din evacuarea apelor insuficient epurate de la unitatile economice Suinprod S.A., Artego S.A., Rostramo S.A., RAGCL, Romcim S.A. Aceste unitati economice aduc prejudicii mediului natural provocind perturbatii sau chiar disfunctionalitati majore in ecosistemele terestre prin gradul de poluare specific. Unitatile la care au fost inregistrate depasiri fata de limitele admisibile sunt :

statia de epurare S.C. Romcim S.A. (Combinatul de lianti si azbociment Barsesti). Totusi, mentionam ca de cind aceasta unitate a intrat in posesia grupului francez Lafarge, pentru prima oara de la existenta combinatului, acesta a dispus instalarea unui filtru care filtreaza aprox. 90% din pulberile sedimentabile.

Cantitatile de substante poluante evacuate in apa, rezultate din procesul tehnologic, variaza in functie de cantitatile de materii prime prelucrate si implicit de productia realizata ;

statia de epurare S.C. Suinprod S.A.. Suinprod S.A. desfasoara activitate de crestere si ingrasare a porcinelor in sistem intensiv si polueaza Jiul prin evacuarea apelor incarcate in suspensii si materiale organice insuficient epurate. Desi dispune de instalatii de epurare corespunzatoare, exploatarea defectuoasa a acestora si in regim discontinuu, face sa se evacueze ape incarcate in poluanti peste C.M.A. Atit complexul cit si statia emana mirosuri respingatoare, care ajung datorita vinturilor in zonele locuite ale orasului ;

statia de epurare a municipiului Tg-Jiu. regia autonoma de Gospodarire comunala impurifica apele riului Jiu prin epurarea insuficienta a apelor colectate din oras (menajere si industriale). este in curs de finalizare treapta biologica a statiei.

Riul Susita, datorita existentei in amonte a unor cariere de piatra si balastiere prezinta perioade de turbiditate mai mare .

Riul Amaradia, datorita debitului mic de apa, in perioadele secetoase seaca, nemaiputind asigura debitul de dilutie, fapt ce face ca in zona de S a orasului, spre varsarea in Jiu, sa fie poluata cu substante organice provenite din zona industriala si depozitele industriale “Amaradia” si de la Avicola S.A.

CALITATEA APEI SUBTERANE

Calitatea apei, sub raportul salubritatii sale, poate fi apreciata prin indicatorii :

calitatea sursei de apa potabila de adincime, de suprafata si a

apei potabile dupa tratare in raport cu normele sanitare ;

valoarea si frecventa depasirii CMA cu substante poluante (%) ;

complexitatea poluarii - categorii de substante si efectul conjugat al acestora si

populatia afectata de poluarea apei potabile (% din populatia totala)

CALITATEA AERULUI

La aprecierea calitatii aerului s-au avut in vedere indicatorii :

cantitatea de poluant evacuata in atmosfera intr-un an exprimata in tone (t/an) ;

complexitatea poluarii exprimata in numar de substante poluante emise in aer intr-un an ;

toxicitatea poluarii exprimata in numarul substantelor poluante care depasesc CMA / an si

populatia expusa poluarii aerului (%) din populatia totala.

Arderea combustibililor fosili (carbune, produse petroliere, gaze naturale) in surse stationare si mobile reprezinta principala activitate umana ca raspindire si intensitate raspunzatoare de incarcarea atmosferei cu un complex de poluanti gazosi si solizi de antura anorganica si organica. In acest complex se remarca gazele acide (bioxid si trioxid de sulf, axizi de azot, monoxid si bioxid de carbon), pulberi (cenusa, funingine, praf, pulberi in suspensie si sedimentarile) si unii compusi organici volatili (hidrocarburi : metan, aldehide, acizi organici). Efecetle acestor noxe au loc la scara locala si la mare distanta pe intervale scurte, lungi si foarte lungi de timp.

Calitatea aerului pe raza orasului Tg-Jiu este nesatisfacatoare datorita poluarii intense cu pulberi in suspensie si sedimentarile provenite de la Romcim S.A. Barsesti.

Valorile determinate in diverse puncte pentru pulberi sedimentabile arata o depasire de pina la 4 ori fata de CMA de 17 g/m2/luna. La pulberi sedimentarile CMA de 17 g/m2/luna a avut o frecventa a depasirii de 66,6%, iar concentratia medie anuala a fost de 37,1 g/m2/luna. Masuratorile efectuate pentru pulberi in suspensie rezultate din emisiile de praf de la Romcim S.A. au inregistrat depasiri ale CMA de 0,5 mg/m3 de cca 47% din numarul total de analize, concentratia medie inregistrata fiind de 0,68 mg/m3.

Diferenta dintre valorile inregistrate in timp de 24 ore si media anuala se explica prin faptul ca emisiile de substante poluante in 24 ore pot avea si au valori maxime cit si valori sub limita poluarii. Inregistrarile pe timp de 24 ore atrag atentia asupra faptului ca in timpul unui an exista perioade cu emisii mari, care depasesc CMA, fapt care determina poluari peste norma, necesitind luarea de masuri adecvate.

Cantitatea de subsatnte poluante evacuate in atmosfera de la sursele majore de poluare “Rostramo” S.A. (prelucrarea lemnului), “Romcim S.A. si RAGCL (centrale termice) sunt date in tabelul de mai jos.

Depasirile de pulberi se datoreaza deficitelor ce apar pe fluxul tehnologic, influentind functionarea instalatiilor de purificare a coxelor. Aceste depasiri au influenta negativa asupra starii de sanatate a populatiei si asupra mediului natural, producind mari degradari ale ecosistemelor. Poluantii emisi in atmosfera de centralele termice afecteaza direct sau indirect toti factorii mediului natural sau artificial.

Astfel, RAGCL Tg-Jiu care dispune de 32 centrale termice de cvartal cu functiune pe gaze, elimina in atmosfera anual 55,763 t CO2, 24 t hidrocarburi si 235 t NO2. Desi aceste cantitati se incadreaza in limitele stabilite de normele legale, prezenta masiva a CO2 duce la cresterea efectului de sera. Poluarea cu CO2 este agravata si de sursele de poluare in miscare (autovehicule), in special in zona centrala cu trafic intens, fara insa a depasi CMA.

In zona de V a orasului Tg-Jiu s-au montat in ultimii ani 16 unitati pentru topirea metalelor neferoase (Pb, Al, Cu) provenite din deseuri. Societatile comerciale cu profil chimic folosesc in conditii si spatii neamenajate diferite substante chimice si prepara diluant, antigel, vopsele, ulei. Unele din aceste produse sunt toxice, iar altele prezinta pericol de explozie.

Functionarea topitoriilor de metale neferoase si a societatilor comerciale cu profil chimic creaza disconfort locuitorilor din zona datorita evacuarii de mirosuri respingatoare, pulberi, fum, reziduuri solide si alte substante chimice care pot pune in pericol sanatatea oamenilor si a animalelor.

Noxele prezente in aer au urmari negative asupra :

satatii populatiei prin aparitia unor boli ale apartului respirator ;

vegetatiei, prin degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, transpiratiei si uscarea plantelor ;

apei si solului, prin cresterea aciditatii.

CALITATEA SOLULUI

Solul este factorul de mediu care integreaza toate consecintele poluarii constind in cresterea concentratiei ionilor de H2, (PH), modificarea compozitiei, eliberarea ionilor metalici cu efecte negative asupra vegetatiei, asupra apei subterane si chiar a omului, direct sau indirect, prin alimentatie si apa.

Unitatile economice cu impact major in poluarea solului sunt : Romcim S.A. - pulberi de ciment, Macofil S.A. - pulberi de caramida, Artego S.A. - funingine, Rostramo S.A. - pulberi de lemn, Suinprod S.A. - dejectii animale, Avicola S.A. - dejectii si reziduuri de la abatorul de pasari, RAGCL - terenuri ocupate cu deseuri. Conform datelor CNS/1994, din tabelul urmator CMA, la pulberi, sedimentarile au fost depasite la un procent de 7,89% din probele medii anuale (tabelul).

In afara acestor surse, mai exista canale care colecteaza apele uzate partial deschise (canalul “Hodinau” colecteaza apele reziduale din zona industriala Nord si polueaza solul datorita starii proaste de intretinere a acestuia).

Colectarea, depozitarea si neutralizarea gunoaielor menajere produce un impact negativ asupra factorilor de mediu (aer, apa, sol) datorita modului defectuos de functionare si lipsei fondurilor pentru organizarea sectoarelor de salubritate.

Orasul Tg-Jiu, cu o populatie de 98.283 locuitori, produce 98 t / zi gunoaie menajere, 35 t / zi gunoaie stradale si 60 t / zi reziduuri industriale (ce se recupereaza in proportie de 60 de unitati). Cantitatea totala de reziduuri ce se colecteaza, transporta si depoziteaza este de 169 t / zi, adica 563 m3/zi. Orasul Tg-Jiu dispune de 270 containere de 4,0 m3 ce sunt amplasate pe platforme betonate, 6 platforme nebetonate in care gunoaiele se depoziteaza si se ridica cu tractoare, 8 masini pentru transport cu containere, 5 masini transport gunoaie compactate, 6 tractoare si 70 salariati pentru sectorul de salubritate. RAGC Tg-Jiu matura o suprafata de strazi de 35 ha si dispune de o rampa intermediara pentru colectare si transport gunoaie in suprafata de 100 m3 si o platforma de depozitare gunoaie in suprafata de 1,2 ha. RAGC Tg-Jiu transporta zilnic cca 300 m3 deseuri pe care le depoziteaza pe o platforma improvizata in gropile de imprumut pamint pentru digul Jiului, pline cu apa, amplasate pe malul sting al Jiului, in dreptul cartierului 9 Mai si Romanesti, pe care le polueaza cu mirosuri insuportabile si cu fumul rezultat prin aprinderea gunoaielor. Pe halda de gunoi sunt admise animale (caprine, porcine, ovine) care pot imbolnavi populatia prin consumul carnii. Se mai depun deseuri necontrolate pe marginea drumurilor si a caii ferate, pe albiile cursurilor de apa, in paduri si pe terenurile agricole, ducind la degradarea zonelor respective.

REGIMUL FONIC

Discutam regimul fonic la care este supus municipiul prin prisma urmatorilor factori : depasiri ale normelor nivelelor de zgomot inregistrate prin masuratori (depasiri in decibeli), durata si frecventa depasirii nivelului admisibil (in valori absolute, perioade), valoarea relativa a zgomotului, determinarea valorilor zgomotului produs de tranzitul transportului greu prin oras, precizarea pozitiei orasului in raport cu reteaua drumurilor interurbane.

Din determinarile privind zgomotul si poluarea fonica in orasul Tg-Jiu, au rezultat valori care indicau un nivel ridicat de poluare sonora, indeosebi in zonele cu circulatie intensa continua (24 ore din 24 ore). Este cazul arterelor de circulatie pe care se desfasoara traficul orasului - inclusiv transportul in comun, peste care se suprapune traficul de tranzit, inclusiv traficul greu. Masuratorile au pornit de la considerarea indicelui de deranj “R” care are sapte clase, dupa cum urmeaza :

intre 0 si 1 se considera liniste

intre 1 - 2 se considera acceptabil

intre 2 - 3 se considera zgomot moderat

intre 3 - 4 se considera zgomotos

intre 4 - 5 se considera foarte zgomotos

intre 5 - 6 se considera traumatizant

intre 6 - 7 se considera foarte traumatizant

dupa 7 se considera periculos pentru sanatate

Aceasta grila transpusa in indicatorul psiho-fizic INI (indice de trafic) arata ca atit in zonele cu trafic intens cit si in zonele rezidentiale adiacente, zgomotul este traumatizant (“R” fiind intre 5 si 6).

Pe linga traficul rutier si feroviar producator de mare poluare fonica, in oras mai exista si alte surse de poluare, cum ar fi :S.C. Romtrans S.A. - Combinatul de prelucrare a lemnului (exbanstoarele), S.C. Comb S.A. - fabrica de nutreturi (morile de sfarimat si taiat vegetale, malaxoarele si elevatoarele), U.R. Tg-Jiu - reparatii utilaj minier (utilajele mecanice), Sectia Drumuri Nationale Tg-Jiu - sortare balast, S.C. Macofil S.A. - fabrica de tigla si caramida (concasorul de desuri).

De asemenea, intre anumite ore, unitatile de distractie si agrement ca : baruri, discoteci, restaurante, sunt surse de zgomot pentru zonele de locuit.

CALITATEA MEDIULUI CONSTRUIT

Infrastructura

In general, calitatea drumurilor in orasul Tg-Jiu este buna. Datorita insa inlocuirii, modernizarii si repararii capitale in unele zone, a dotarilor tehnico-edilitare existente (retele de apa, canal, electrice, gaze, telefonice) carosabilul sau trotuarele au fost sparte, find respectivele portiuni impracticabile pe diferite perioade de timp. Starea drumurilor rezultata in urma realizarii acestor lucrari nu poate fi remediata decit intr-o perioada de 4 - 5 ani.

Zonele Meteor si Lunca Mare ale orasului nu beneficaza de retea de canalizare, iar drumurile sunt neamenajate.

Cladiri existente

Din analiza starii de intretinere a fondului construit existent si a echiparii tehnico-edilitare rezulta urmatoarele categorii :

a - blocurile de locuit

stare buna si foarte buna

stare mediocra

b - locuintele cu regim mic de inaltime

stare buna si foarte buna

stare mediocra

stare rea

Pe intreg orasul se poate aprecia ca starea cladirilor este buna si foarte buna, acestea fiind construite in ultimii 30 ani. Cladirile in stare rea reprezinta un procent mic. Lipsa de interes pentru intretinerea acestor constructii s-a datorat pericolului, existent pina in 1989, de a fi expropriate si demolate (zona str. T. Vladimirescu, Ec. Teodoroiu) ceea ce reduce calitatea aspectului urban. Marea majoritate a monumentelor si caselor memoriale sunt in stare de intretinere mediocra necesitind diferite tipuri de interventie (reparatii, restaurari, consolidari).

Santiere de constructii

Dupa 1989 marea majoritate a lucrarilor de constructii au stagnat. Treptat, lucrarile au fost reluate la unele obiective, dar santierul din zona CET (in sudul orasului) a ramas in conservare.

Prezenta pe teritoriul orasului a numeroase santiere (zona garii, lucrarile de amenajare hidrotehnica a riului Jiu, lucrarile din zona centrala) conduce la existenta unor permanente surse de poluare (praf, zgomot) ca si la imagini defavorabile in anumite zone.

Distributia si utilizarea terenurilor

In zona centrala si zonele adiacente, terenul este folosit intensiv, iar in zonele limitrofe acestora exista terenuri disponibile, ce pot fi utilizate pentru realizarea de constructii. Aceasta va conduce la marirea densitatii si ridicarea nivelului urbanistic al zonelor respective. De asemenea, in intravilan exista multe suprafete agricole, terenuri ce constituie rezerve pentru extinderea zonelor construite pe baza unor documentatii de urbanism avizate si aprobate conform legii.

Pentru construirea de locuinte individuale s-au executat parcelari, cu suprafete de 300 m2 in zona Pandurasul (intre C.F. Tg-Jiu - Petrosani si str. Narciselor) si in zona Panduri (intre digul Jiului si str. Panduri).

In ultimii ani in cartierele de locuit s-au construit pe spatiile verzi, fara aprobare, garaje si cotete pentru animale, iar pe arterele cu vad comercial, magazine improvizate. Aceste constructii deterioreaza mult aspectul urban al zonelor respective, unele constituind surse de poluare.

Analiza functiunilor si activitatilor in raport cu problemele de mediu

Intre cele doua mari componente ale mediului exista relatii complexe de natura cauza-efect care se manifesta intr-un ciclu continuu. Astfel, mediul natural reprezinta pentru mediul construit, prin intermediul actiunii umane, un generator de resurse, ambianta si riscuri naturale aferente, iar mediul construit provoaca, odata cu asigurarea conditiilor de viata, anumite dezechilibre, poluare, degradari. O parte redusa din actiunile umane sunt indreptate catre lucrari de ameliorare a conditiilor de mediu (indiguiri, consolidari).

Functiunile si activitatile umane prin care se urmareste realizarea unui mediu construit adecvat nevoilor si aspiratiilor beneficiarilor acestuia, devin in anumite conditii generatoare de efecte negative ce se resimt asupra mediului natural, dar si asupra mediului construit si a omului care le percepe direct sau indirect.

O parte din functiunile si activitatile ce se desfasoara in orasul Tg-Jiu au efecte negative asupra mediului natural si construit, poluare ce poate fi incadrata in categoria “medie”.

Protectia mediului in contextul cerintelor si implicarii populatiei 

Calitatea factorilor de mediu natural si construit are un important impact asupra populatiei, impact ce se poate evalua prin ceea ce numim calitatea vietii. Atit mediul natural cit si cel construit si amenajat se inscriu intr-un sistem dinamic, evoluind continuu sub aspectul diferitelor sale componente. Sunt luate in considerare efectele urbanizarii, ale expansiunii industriale, ca si ale dezvoltarii, cu un mare coeficient de imprevizibil, a diferitelor activitati private (cu profile extrem de diversificate) organizate in unele SRL-uri si disimulate, destul de haotice in teritoriu. Toate aceste activitati exercita presiuni asupra mediului inconjurator, influentind direct conditiile de viata ale populatiei. Aceste surse de poluare pot avea consecinte negative asupra factorilor de mediu (apa, aer, vegetatie, peisaj) care constituie componente ale cadrului de viata al populatiei. Daca in cazul surselor “majore” de poluare (industria din teritoriu), masurile de control si ameliorare sunt de ordinul tehnic si tehnologic, de vecinatati compatibile, in cazul celor “punctiforme” organizate in activitati private cu raspundere limitata (SRL), rezolvarea impune implicarea efectiva in actiuni de protectie a mediului, atit a masurilor coercitive (restrictii, amenzi, alte tipuri de penalizari) aplicate de administratia locala sau alte institutii competente, cit si organizarea unui sistem adaptat noului context politic de educatie civica.

Realitatea ultimilor ani a aratat ca aceste SRL-uri produc deseuri pe care le depoziteaza in zone si in spatii special amenajate, acest fapt conducind la poluarea aerului, apei, solului. La acestea se adauga lipsa de educatie a unor cetateni care contribuie la murdarirea si degradarea, chiar devastarea spatiilor publice. Sunt necesare astfel masuri concrete si eficiente de gospodarire a orasului, considerindu-se suparatoare starea actuala a salubritatii orasului. Acest aspect poate fi solutionat prin contributia forurilor de resort, dar in mare parte prin cresterea spiritului gospodaresc al cetatenilor, al grijii si respectului acestora fata de locul unde locuiesc si muncesc. Apare astfel deosebit de necesara combinarea metodelor coercitive cu cele de ordin educational, ce pot contribui in timp la schimbarea comportamentului locuitorilor, prin dezvoltarea unui sentiment de atasament fata de orasul in care vietuiesc, cu efecte benefice asupra mediului de viata.

In timp, prin cresterea puterii economice a populatiei, imbunatatirea structurii, a gradului de instruire si implicit a aspiratiilor acestora, vor avea loc si modificari comportamentale necesare in scopul crearii si mentinerii unui cadru de viata salubru ecologic.

ACTIVITATI ECONOMICE SPECIFICE SI ZONELE FUNCTIONALE ALE ORASULUI TG-JIU

Municipiul Tg-Jiu, situat la poalele Muntilor Paring, in depresiunea cu aceeasi nume si la raspintia drumurilor ce leaga Oltenia de Transilvania (DN66) si municipiul Dr. Tr. Severin si Rm. Vilcea (DN 67) isi datoreaza schimbarea statutului sau economic, din oras cu inclinatii mai mult negustoresti din perioada interbelica, in principalul centru industrial al judetului Gorj, atit reorganizarii administrative din 1968, cind Tg-Jiu devine municipiu resedinta de judet, cit si politicii anilor ’60 - ’70 de dezvoltare echilibrata a tuturor zonelor tarii, prin industrializare masiva. Regresul economiei nationale survenita dupa 1989 a produs transformari importante si in evolutia municipiului Tg-Jiu.

INDUSTRIA SI INFLUENTA SA ASUPRA ELEMENTULUI DEMOGRAFIC

Tg-Jiul a cunoscut dezvoltarea industriala incepind din sec. al XIX-lea. Din 1832 s-a infiintat aici o fabrica de portelan, urmata de o alta de acelasi fel in 1846, care au durat pina in 1863, lasind in cartierele orasului ateliere de olarie, binecunoscute pina de curind. La inceputul secolului s-a infiintat o scoala de ceramica (1901) cu ateliere proprii. In anii 1940 s-au construit fabrici ca cea de produse refractare, “Unirea”, de confectii, “Apaca”, de tigarete, “CAM” si de marmelada, fiecare avind un numar mic de muncitori. S-au dezvoltat atelierele de artizanat ale “Ligii Femeilor Gorjene” profilate pe covoare, cusaturi, tesaturi, tipografii si librarii incepind din 1880.

La 31 oct. 1948 a fost terminata linia ferata Bumbesti-Livezeni care facea legatura orasului spre N tarii si care a deschis largi perspective de dezvoltare prin punerea in valoare economica a resurselor intregii zone de N a Olteniei. In anii urmatori, orasul primeste un pronuntat caracter industrial, prin exploatarea lemnului, pietrei de var, argilei, petrolului, carbunelui. In 1959 s-au pus bazele primului complex industrial al orasului, Combinatul de Prelucrare a lemnului cu 5 fabrici (placaj, cherestea, parchet, mobila, placi aglomerate), iar in 1960 Combinatul de lianti si azbociment Barsesti (var, ciment, azbociment), fabrica piine.

Orasul Tg-Jiu dispune de 2 platforme industriale : in N ARTEGO S.A. , STARGLASS S.A., GORJPAN S.A., GRIMEX S.A. si in S termocentrala Romanesti.

Industria, principalul sector economic al orasului, a cunoscut o diminuare semnificativa ca pondere in productia industriala judeteana, de la 23,1% in 1991 la 15,1% in 1992. Scaderea numarului intreprinderilor industriale cu 8 unitati in acelasi interval de timp, accentueaza tendinta de restringere a activitatilor industriale, tendinta exprimata cifric si in reducerea numarului de salariati din acest sector in ultimii 5 ani, astfel :

Numarul mediu al salariatilor din industrie

1989 1990 1991 1992 1993

total 24021 21955 19558 17892 17000

ind. extractiva 306 308 235 228 202

ind. prelucratoare 22707 20636 18310 16631 15782

energia electrica,

termica,gaze,apa 1008 1011 1013 1033 1016

Cea mai importanta reducere a numarului de salariati s-a inregistrat in industria extractiva si prelucratoare.

Prinicpalele ramuri industriale, cu reprezentare semnificativa in valoarea productiei orasului sunt : industria alimentara, cauciuc, mase plastice, materiale de constructii, exploatarea si prelucrarea lemnului, textile si incaltaminte, sticla.

Analiza comparativa a ponderii acestor ramuri in valoarea productiei industriale a orasului, pentru perioada 1989 - 1993 indica o oarecare stabilitate in ierarhia ramurilor. Astfel, industria alimentara, materialele de constructie si exploatarea si prelucrarea lemnului pastreaza o constanta in evolutia lor. Cele mai mari salturi negative se inregistreaza in industria construitoare de masini si usoara, iar industria chimica, prin productia de articole tehnice din cauciuc, cunoaste o permenenta crestere a ponderii sale in valoarea productiei industriale a orasului.

Ca aspect pozitiv, se remarca redresarea productiei in intreprindeirle din industria construitoare de masini, unde, dupa o scadere la jumatate a aportului ramurii in 1991 fata de 1989, are loc o crestere cu 5% in 1992.

Ponderea principalelor ramuri in valoarea productiei industriale (%)

ramuri industriale 1989 1990 1991 1992 1993

ind.alimentara  21,4 17,9 22,1 21,2 25,2

ind. chimica 10,1 12,6 19,0 21,3 22,8

ind.mat.de constructii 22,4 25,6 19,0 20,1 18,3

ind.constr.de masini 22,4 18,2 10,0 15,4 12,7

ind.prelucrare a lemnului 8,9 8,1 9,1 8,1 7,5

ind.textila,confectii si

incaltaminte 7,4 11,10 5,9 2,9 2,2

ind. sticlei 1,5 1,4 1,6 1,7 1,8

Caractersitica industriei orasului Tg-Jiu este diversitatea si dezvoltarea aproximativ egala a ramurilor sale ; 4 din cele 7 ramuri principale detinind ponderi intre 15% - 20%, tendinta ce se manifesta constant din 1989 pina in prezent.

Prinicpalele produse realizate de industria din Tg-Jiu apartin ramurilor susmentionate si se grupeaza astfel :

a) in industria alimentara se prelucreaza carne, lapte, sfecla, produse preparate din carne, lapte de consum, brinzeturi, produse zaharoase, bere, produse de panificatie

b) industria materialelor de constructii realizeaza camizi si blocuri, var, ciment, prefabricate din beton armat

c) industria de prelucrare a lemnului inscrie printre produsele specifice placaje din lemn, placi aglomerate

d) confectii si textile se realizeaza in industria textila si confectii

e) industria sticlei este reprezentata prin produse de sticl cea fina (portelan, cristal)

f) industria construitoare de masini este axata pe productia de masini unelte, prelucrarea metalelor si reparatii utilaj minier

g) industria chimica realizeaza articole tehnice din cauciuc.

Din analiza evolutiei productiei principalelor produse enumerate mai sus pe perioada 1989 - 1993 se deduc urmatoarele :

- exista produse a c productie s-a mentinut in timp, avind valori apropiate incei cinci ani supusi analizei ;

- exista produse a caror productie a scazut la jumatate si chiar mai drastic : ciment, brinzeturi, prefabricate din beton armat, placaje-lemn, lapte de consum ; aceste produse se caracterizeaza prin tendinta permanenta de scadere de la un an la altul ;

- produse ca varul, caramizile si blocurile ceramice PAL cunosc o productie oscilanta, cu scadere in prima jumatate a perioadei analizate si crestere in cea de-a doua (chiar daca nu s-au depasit valorile initiale inregistrate la inceputul perioadei) ;

- dublarea productiei de carne si preparate din carne in primul an al tranzitiei economiei rominesti si mentinerea acestei productii in urmatorii ani, ceea ce indica o cerere constanta si ridicata a produselor respective, dar si existenta unei posibilitati de ofertare ;

- efectele economiei de piata, consecintele eficientizarii procesului de productie si distributia au determinat ca produsele incluse in categoria celor cu evolutie constanta buna sa inregistreze si ele oscilatii in intervalul perioadei de analiza ;

- scaderea alarmanta a productiei la brinzeturi si lapte de consum (de cca. 4 ori) este consecinta distrugerii retelei de colectare a materiei prime de la populatie.

Analiza asupra evolutiei productiei principalelor produse industriale pierde din consistenta din lipsa datelor pentru doua din ramurile industriale ce au suferit cele mai mari modificari in perioada analizata : industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor si industria chmica, aflate in pozitie diametral opusa privind evolutia ponderii lor in valoarea productiei industriale a orasului Tg-Jiu.

Dezvoltarea de perspectiva a industriei in Tg-Jiu are e ramurile profitabile care au cunoscut deja cresteri de rentabilitate : industria chimica si alimentara.

Retehnologizarea unor fluxuri de productie din industria lemnului, precum si imbunatatirea activitatii de marketing si management pot fi solutii in vederea imbunatatirii activitatii si a acestor doua ramuri.

Reprofilarea in unele unitati ale industriei constructiilor de masini (URUM Tg-Jiu) este necesara datorita diminuarii accentuate a cererilor pentru produse finite, pe de o parte si imposibilitatii asigurarii cu materie prima pe de alta parte.

Industria prelucrarii materialelor de constructii si-ar putea largi activitatile si prin prelucrarea marmorei existente in vecinatatea Lainicilor.

Diversificarea sortimentelor la unele produse prelucrate din lemn (mobila sculptata), ce au desfacere pe plan intern si extern, poate reprezenta o posibilitatate d emarire a locurilor de munca din aceasta ramura, in conditii de profitabilitate.

Principalele unitati economice de productie si obiectul lor de activitate, structurate pe sectoare economice, sunt : industria prelucratoare cuprinde STARGLASS S.A. (obiecte din sticla) ; ARTEGO S.A. (articole tehnice din cauciuc) ; ROSTRAMO S.A. (prelucrarea lemnului) ; IEPPL (intreprindere forestiera) ; UNIREF (produse refractare) ; MACOFIL S.A. (prefabricate din beton si ceramica) ; IRGO S.A. (statie asfaltare) ; ROMCIM S.A. (combinat de lianti si azbociment) ; PRELMET (prelucrarea metalelor) ; URUM S.A. (reparatii utilaj minier) ; MIRFO S.A. (masini unelte) si vinificatia cuprinde : BERGO S.A. (fabricarea berii) ; TIGARETA S.A. (fabricarea tigaretelor) ; GORJPAN S.A. (morarirt si panificatie) ; LACTIL S.A. (lapte de consum si produse lactate).

Avind in vedere ca activitatea extractiva este restrinsa in raza municipiului, scaderea in raza municipiului, cu 100 persoane, a numarului de salariati in 1993 fata de 1989 nu reprezinta obligatoriu o consecinta a unor disfunctionalitati economice, asa cum se intimpla in cazul scaderii numarului salariatilor in industria prelucratoare (cu cca. 7000 persoane in acelasi interval de timp).

Din coroborarea informatiilor despre numarul populatiei active (recensamintul din 1992) cu cele despre somaj si cu numarul salariatilor, se constata ca scaderea numarului de salariati nu este direct proportionala cu cresterea numarului somerilor, una din cauzele importante fiind numarul relativ mare al persoanelor angrenate in diferite activitati, fara a fi salariati si nici inscrisi la oficiile fortei de munca ca someri.

Din datele recensamintului privind populatia activa rezulta ca sectorul privat (individual si asociativ) este inca slab dezvoltat, reprezentind 1,9% din populatia activa totala din industria prelucratoare. Informatii mai recente indica o extindere a privatizarii si in sectorul industrial, mai ales pentru intreprinderi mai mici sau activele celor de talie mare.

Analiza numarului somerilor pe meserii indica preponderenta meseriilor regasite in industrie : lacatus mecanic, sudor, timplar, zidar. Aceasta situatie coroborata cu lista locurilor vacante din evidenta oficiilor fortei de munca evidentiaza inca odata o oferta mai mare de posturi pentru persoanele calificate (chiar cu studii superioare) decit cererea din rindul somerilor.

O alta caracetrsitica reiesita din cele doua situatii o reprezinta existenta pe ambele liste a meseriilor pretabile pe activitati de servicii, atit pentru populatie cit si pentru unitati economice, ceea ce ofera premise dezvoltarii acestui sector. Organizarea activitatilor de servicii pe cont propriu in sistem privat individual sau asociativ necesita conditii de initiere si desfasurare (capital, sediu, angajati competenti) care sunt mai greu de realizat, populatia neasumindu-si in cele mai multe cazuri riscurile ce decurg din declansarea unei astfel de activitati.

Poluarea industriala in oras se datoreaza in principal combinatului de lianti si azbociment ROMCIM S.A. - ci rezerva ca in anul curent grupul francez care a intrat in posesia acestei intreprinderi a instalat penttru prima oaraa de la existenta ei un filtru care absoarbe aprox. 90 % din poluanti, intreprinderii de articole de cauciuc ARTEGO S.A., unitatii de prelucrare a lemnului ROSTRAMO S.A. care infesteaza apa Jiului si aerul cu noxe de hidrocarburi, pulberi sedimentabile, derivati din azot, MACOFIL (prefabricate din beton si ceramica) si GORJPAN S.A. (panificatie)polueaza aerul cu CO2.

AGRICULTURA

Ramura economica importanta din municipiul Tg-Jiu, isi datoreaza dezvoltarea terenului agricol existent. Din bilantul teritorial rezulta ca 64,6% din suprafata totala a municipiului o reprezinta cea agricola, din care peste jumatate este teren arabil, ceea ce indica un potential agricol valoros, de neneglijat pentru dezvoltarea economica a municipiului.

La sfirsitul anului 1992 existau 5 socirtati comercial agricole de stat si una de mecanizare a agriculturii. Activitatea agricola se axeaza pe cultivarea pamintului, cele mai importante culturi fiind griu si porumb ; pasunile si finetele ocupa cca. 18% din suprafata totala, ceea ce determina dezvoltarea activitatilor legate de cresterea animalelor.

Pe teritoriul administrativ al orasului si in imprejurimi exista unitati profilate pe productie de consum urban imediat : forme de productie agricola (CERES S.A.) ; ferme de crestere a pasarilor (AVICOLA S.A.) si porcinelor (SUINPROD S.A.) ; fosta IAS ce cultiva pamintul, depozite de cereale (ROMCEREAL) ; centrul UNISEM pentru distribuirea semintelor, o fabrica de nutreturi combinate (FNC) ; S.C. LEGUME-FRUCTE S.A. cu obiect principal de activitate cultivarea si comercializarea legumelor si fructelor, o baza de masini agricole (AGROMEC S.A.) ; o societate pentru imbunatatiri funciare (S.C. IFCAL).

Analiza productiei la diferite produse agro-zootehnice pe 1991, 1992 evidentiaza scaderi la marea majoritate (cele mai drastice la porumb boabe de la 8139 t la 5869 t) si cresteri la productia de fasole, la numarul total de porcine, bovine. Desi numarul porcinelor a crescut, cel al porcinelor din gospodariile populatiei s-a redus de doua ori.

Numarul de salariati din agricultura s-a diminuat de la an la an, pina la cca. 1/3 in 1993 fat de 1989, la fel si ponderea acestora in numarul total de salariati (de la 5,4% in 1989 la 2,4% in 1993).

Avind in vedere suprafata agricola mare cit si structura sa, se poate considera ca agricultura desfasurata pe baza principiilor eficientei economice, poate reprezenta o sursa de venituri importanta pentru dezvoltarea orasului si a locuitorilor, atit pentru aprovizionarea cu produse agroalimentare proaspete cit si pentru comercializare. Sectorul privat individual sau asociativ are conditii optime de dezvoltare, avind in vedere premizele existente : cerere mare (ca orice centru urban industrial), potential agricol valoros, forta de munca numeric ridicata, desfacere asigurata.

Activitatea de constructii s-a redus la peste jumatate in perioada 1989 - 1993, daca se considera numarul salariatilor din acest sector (6394 in 1989 si 2863 in 1993), inscriindu-se in tendinta generala nationala.

Din constatarile de teren, rezulta ca sectorul privat este cel caruia ii sunt destinate majoritatea constructiilor noi din zona, pentru locuit si activitati economice. Principalele intreprinderi de constructii existente pe teritoriul municipiului Tg-Jiu sunt cele ce apartineau inainte de 1989 statului, devenite in prezent socitati pe actiuni, majoritatea din ele. Astfel, fosta intreprindere de antrepriza si constructii montaj IACM a devenit CITEX S.A., dar si-a pastrat obiectul de activitate (constructii montaj) ; S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. coordoneaza activitatile de constructii hidroenergetice din zona ; S.C. FORCOMID S.A. Vilcea ; sectorul cooperational e reprezentat de S.C. RECOMPRESTIM S.A.

Dezvoltarea economica a municipiului si locuitorilor sai va crea premisele extinderii sectorului constructiilor civile si industriale. Cum cresterea economica a inceput sa se manifeste printr-o stabilitate a productiei si locurilor de munca si printr-un relativ echilibru intre componentele cererii si ofertei, se poate afirma ca in urmatorii 5 ani sectorul constructiv va creste simtitor.

Situatia fondului financiar din perimetrul municipiului Tg-Jiu la 31 dec. 1995 era urmatoarea :

Total suprafata.9333

Din care :

Terenuri agricole - total6013

din care :

- arabil..3951

- pasuni..717

- finete447

- vii.165

- livezi..733

Terenuri neagricole - total.3321

din care :

- paduri..1379

- ape..180

- drumuri..369

- constructii..1245

- terenuri neproductive..148

SERVICIILE SI TURISMUL

Serviciile (comert, transport, finante-banci, cercetare-dezvoltare) au cunoscut in general o dezvoltare mai rapida decit alte sectoare, mai ales comertul, datorita cererii mari existente.

Serviciile comerciale, cele prestate populatiei si agentilor economici reprezinta un potential de locuri de munca mai ales pentru tineret, datorita nivelului inca redus in aceasta perioada, dar si cresterii vertiginoase a cererii pentru aceste servicii in viitor. Numarul unitatilor economice comerciale a crescut de cca. 7 ori in perioada 1989 - 1993.

Principalii agenti economici pe sectoare din municipiul Tg-Jiu sunt : STARGLASS S.A. (obiecte din sticla), ARTEGO S.A. (articole tehnice din cauciuc), ROSTRAMO S.A. (prelucrarea lemnului), SEPPL (intreprindere forestiera), UNIREF S.A. (produse refractare), MACOFIL (prefabricate din beton si ceramica), IRGO S.A. (statie de asfaltare), ROMCIM S.A. (lianti, var, azbociment), PRELMET (prelucrarea metalelor), URUM S.A. (reparatii utilaj minier), MIRFO S.A. (masini unelte), iar in domeniul industriei prelucratoare BERGO S.A. (bere), TIGARETA S.A. (tigarete), GORJPAN (morarit, panificatie), LACTIL S.A. (lapte de consum si produse lactate), UNISEM S.A. (centru de seminte), AGROMEC (baza de masini agricole, ROMCEREAL S.A. (filiala pentru depozitare), FNC (fabrica de nutreturi concentrate, S.C. IFCAL S.A. (imbunatatiri funciare), S.C. CERES S.A. (ferma de productie agricola), S.C. AGROJIUL S.A. , S.C. AVICOLA S.A. (ferma de crestere a pasarilor), S.C. SUINPROD S.A. (cultivarea si comercializarea legumelor si fructelor) din domeniul agricol si S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. (constructii hidroenergetice), S.C. FORCOMID S.A. (constructii forestiere), S.C. CITEX S.A. (constructii montaj), RECOMPRESTIM (cooperatie mestesugareasca si constructii) - in domeniul constructiilor.

Serviciile sociale culturale (invatamint, sanatate, administratie publica, cultura) sunt in general corespunzatoare, dar calitativ mai lasa de dorit, mai ales datorita bazei materiale partial insuficiente si invechite.

In municipiul Tg-Jiu CULTURA SI ARTA sunt reprezentate printr-o casa de cultura, doua cinematografe, doua teatre si institutii muzicale, 36 biblioteci, 24522 abonamente radio, 20192 abonamente TV, doua posturi radio particulare, un post TV particular. Vineri 10 aprilie 1998, la orele 15, cu trei ore inaintea Gelei premiilor spiritualitatii gorjene, s-a deschis la Tg-Jiu CASA ARTELOR, in localul fostului magazin Foto-Muzica, situat pe str. Unirii. Noul locas va cuprinde o librarie cu noutati editoriale ale celor 35 de edituri colaboratoare din tara ale editurii SPICON, un anticariat, o papetarie, galerie de arta cu vinzare de tablouri de arta plastica, sculptura, materiale pentru artistii plastrici si ilustrate cu operele de arta ale marilor maestri romani si straini. Tot la CASA ARTELOR s-a inaugurat o cafenea literara, intr-un spatiu special amenajat, avind pe un perete portretele tuturor scriitorilor publicati de SPICON. Presa isi gaseste loc in acelasi stabiliment (inclusiv GORJEANUL). Tot aici mai exista si un punct de vinzare a artei aurului, intr-o 'Bijuteria' model. O agentie de turism intern si international completeaza gama serviciilor (se vor initia excursii la marile monumente de arta din judet, tara si mai ales in strainatate). Standurile pebtru copii cuprind carte scolara si de colorat, culegeri pentru examene, benzi magnetice cu muzica si texte literare. CASA ARTELOR, o unitate care pina acum lipsea in Tg-Jiu va gazdui si licitatii pentru opere de arta si alte actiuni la cererea consumatorilor de cultura si divertisment. Sapt:minal se vor prezenta expozitii cu obiecte rare. In prima editie : o expozitie de sticlarie cu obiecte de la cele mai mici pina la cele mai amri din lume. CASA ARTELOR va fi deschisa in fiecare zi intre orele 10 - 20. Ocrotirea sanatatii presupune 1630 paturi de asistenta in spitale, 3 spitale, 312 medici, 1027 personal medical sanitar ; invatamintul dispune de 84 unitati, 35 gradinite pentru copii cu 2991 copii inscrisi, 21 scoli din invatamintul primar si gimnazial cu 24.687 respectiv 13688 elevi inscrisi, 12 licee cu 7913 elevi inscrisi, 9 scoli profesionale, complementare sau de ucenici, o scoala tehnica de maistri, o unitate pentru invatamintul superior, Universitatea 'Constantin Brancusi', 559 sali de clasa si cabinete scolare, 103 laboratoare scolare, 96 ateliere scolare, 5 scoli postliceale. Indicatori precum numar de elevi / clasa (28,9), numar locuitori / medie (325), elevi / profesor (17,8), numar paturi de asistenta medicala / 1000 locuitori (16), scoli de clasa / 1000 locuitori (4,5), personal didactic / 100 elevi in invatamintul liceal (5,8) evidentiaza faptul ca fata de municipiile de talie apropiata, Tg-Jiu dispune de dotari comparabile (1993).

Municipiul Tg-jiu are o retea de strazi dezvoltata longitudinal-tentacular, axata pe directia N-S si E-V. Reteaua existenta este foarte neregulata ca dispunere in plan, cu numeroase intersectii apropiate, ce formeaza unghiuri ascutite si care nu au majoritatea elementelor geometrice corespunzatoare , latimile carosabile de regula 6-7 m (2 benzi), incadrarea strazilor cu locuinte la curte sau blocuri, trasee sinuoase si lipsa unor trasee ocolitoare pentru traficul greu de tranzit. Cele 8 artere de penetratie ale municipiului converg spre zona culturala, amplasata pe stinga Jiului. Datorita lipsei unui traseu stradal functional, mai ales in zona centrala, circulatia se desfasoara cu dificultate, iar in perspectiva intensificarii traficului situatia se va agrava.

Lungimea totala a strazilor din oras este 117,8 km, din care 71 km strazi modernizate si 46,8 km nemodernizate. Starea imbracamintilor nu e foarte buna, dar exista preocuparea factorilor locali pentru imbunatatirea situatiei. Datorita lipsei unor artere ocolitoare, tranzitul greu afecteaza o parte din zonele de locuit si zona centrala, respectiv pe arterele : Victoriei, republicii, 9 Mai, Ec. Teodoroiu, C. Brancusi, Traian.

Pe directia E-Vcirculatia se desfasoara pe strada Calea Bucuresti, Unirii, Calea Severin, iar N - S traficul e preluat pe strada Ec. Teodoroiu, Traian, Unirii, Victoriei.

Transportul in comun se realizeaza prin 16 trasee, dintre care numai linia 1 deserveste exclusiv orasul, celelalte 15 asigurind legatura cu comunele din teritoriul invecinat.



Autogara dispune de un parc total de 49 autobuze din care 37 parc circulat, 13 troleibuze.

La circulatia rutiera se adauga reteaua de distributie a apei potentiale cu lungime de 160 km, reteaua de canalizare cu 67 km si reteaua conductelor de distributie a gazelor cu 161,4 km.

TURISMUL

Turismul, ca activitate economica, este slab dezvoltat. Pentru turismul de tranzit, functioneaza cinci hoteluri cu 727 locuri de cazare, iar pentru cel de agrement 1 popas turistic. Initiativa privata poate impulsiona aceasta activitate pe viitor, in directia largirii acceselor catre zonele verzi ale municipiului. Punerea in valoare a complexului Brancusi poate declansa o revigorare a turismului in municipiu.

Obiectivele turistice cele mai reprezentative sunt :

Muzeul Gorjului (str. T. Vladimirescu) - este una din cele mai vechi si importante institutii de cultura ale orasului. Intemeiat }n 1894, prin staruinta prof. Al. Stefulescu, muzeul a fost reorganizat pe baze noi si instalat in actuala cladire in 1954, fiind dotat cu numeroase exponate privitoare la evolutia istorica si social-culturala a orasului si teritoriului inconjurator. Dintre principalele exponate ale muzeului se remarca : un craniu fosil de Ursus spalaeus gasit in Pestera Muierii de la Baia de Fier, unelte de piata si os, slefuite din perioada neolitica, arc si unelte din epoca bronzului, unelte agricole dacice din fier (coase, seceri, cosoare), lame de spada din fier si alte obiecte descoperite in mormintul celtic' de la Cornesti, unic in tot nordul Olteniei, fragmente de unelte si arcul din bronz de la santierul arheologic Bumbesti-Jiu, fragmente epigrafice de la termele romane descoperite pe teritoriul actualei statiuni balneare Sacelu, fragmente de pietre funerare si de sarcofagii de piatra la fost asezare romana de la Iezureni-Curtisoara, arcul si diferite alte obiecte din timpul rascoalei populare a lui T. Vladimirescu, pietre arse si lada de fier ce servea drept 'casa de bani' a miscarii, data in pastrare cerdinciosului pandur Vasile Moanga.

O camera a muzeului este dedicata EcTteodoroiu, iar alte doua sunt rezervate specificului etnografic si artei populare gorjenesti, prezentind numeroase tesaturi artistice, alesaturi, costume nationale cu specific gorjenesc, unelte casnice din mediul rural, etc. tezaurul muzeului contine o serie de manuscrise si documente pretioase, precum si intreaga colectie de documente ramase de la fondatorul muzeului, Al. Stefulescu.

Primaria veche este o foarte frumoasa cldire publica, datind din anul 1898 ale carei linii clasice se ridica in fata mausoleului Ec. Teodoroiu dominata de o turla gotica cu orologiu. Aici isi au sediul Prefectura Judetului Gorj si Consiliul popular al municipiului Tg-jiu. vechiului edificiu i s-a adaugat o impunatoare constructie moderna, sediul politic-administrativ al judetului.

Biserica Domneasca, monument de arhitectura situat in Piata Victoriei, cunoscuta si sub numele de Biserica negustorilor, Biserica Sf. Voievozi sau Biserica din Jii, dateaza dinainte de 1749 - 1764, cind a fost refacuta din temelie. Constructia are un pridvor scund sprijinit pe colonete scurte si groase, fresce exterioare reprezentind nu numai figuri de sfinti ci si portretele unor oameni celebri ai antichitatii : Aristotel, Platon, Pitagora, fresce interioare refacute de pictorul brasovean Miron Popp in 1854 - 1855. restaurata in 1933 - 1940 prin grija Comisiei Monumentelor Istorice, biserica poseda un clopot din anul 1792, destinat Manastirii de la Bumbesti care pare sa fi fost Manastirea Visina.

Mausoleul ecaternia Teodoroiu amplasat in aceeasi piata este opera in piatra a sculptoritei Milita Petrascu realizat in 1935 ; aici sunt depuse ramasitele pamintesti ale eroinei.

Cismeaua Simboteanu, construita de clucerul Ianache Simboteanu, fost ispravnic al judetului Gorj, pe la finele sec. al XVIII-lea.

Monumentul C. Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irinescu este amplasat in fata Casei de Cultura a Sindicatelor, din 1976, cu prilejul sarbatoririi centenarului marelui sculptor roman.

Casa pitarului Maldarescu dateaza din sec. al XVIII-lea si este o cladire cu un bogat trecut istoric.

Casa Ganescu construita in anul 1790 de slugerul Ganescu a gazduit pe C. Brancusi in anii 1936 - 1938, cu prilejul realizarii si instalrarii monumentelor sale - opere sculpturale. O placa comemorativa a fost fixata pe aceasta casa in anul 1966, la implinirea a 10 ani de la moartea marelui sculptor.

Mormintul gen. Gh. Magheru (1804 - 1880), fostul comandant de panduri din timpul rascoalei populare din anul 1821, participant la razboiul ruso-turc din 1828 - 1829, tot in calitate de comandant de panduri, apoi comandantul trupelor de voluntari din timpul revolutiei de la 1848 din Tara Romaneasca.

Placa comemorativa este ridicata pe locul unde se gasea, in anii regimului fascisto-antonescian, lagarul de detinuti politici antifascisti.

Bustul prof. Al. Stefulescu (1854 - 1910) ridicat in curtea scolii generale nr. 4, in memoria unuia dintre cei mai destoinici cercetatori ai trecutului plaiurilor gorjenesti, autor ale unor lucrari fundamentale privind istoria Gorjului si a orasului Tg-Jiu, intemeietorul Muzeului Gorjului.

Liceul T. Vladimirescu este o cladire monumentala. Aici a functionat intre 1900 - 1918 o scoala de ceramica intemeiata si condusa de Iuliu Moisil. Construit intre anii 1896 - 1898, are 2 etaje si este realizat in stilul traditional al arhitecturii romanesti.

Statuia lui T. Vladimirescu , grup sculptural realizat de C. Balcescu in 1898, din bronz turnat, la Milano, este ridicata in fata liceului T. Vladimirescu, pe locul unde au facut tabra pandurii lui Tudor la 21 ian. 1821. Pe una din laturile Pietii (Str. Siretului) se pot vedea Casele lui Vasile Moanga, datind din 1770, unde a locuit T. Vladimirescu in zilele de 21 - 22 ian. 1821, fiind gazduit de credinciosul sau colaborator, 'trezorierul' rascoalei populare din 1821.

Posta veche este o cladire modesta situata intre str. Unirii si Siretului, unde se aflau in sec. trecute serviciile postei cu cai.

Biserica Sf. Nicolae, monument de arhitectura de la 1810 are fresce de valoare din anul 1812.

Biserica Sf. Apostoli , monument de arhitectura, constructie monumentala ce dateaza initial de la 1746 - 1747, restaurata in 1852 - 1853 si 1927 - 1938 si dedicata cinstirii eroilor cazuti in timpul razboiului din 1916 - 1918.

Calea Eroilor, cum a fost denumita de Brancusi este axul Ansamblului sculptural si urbanistic de la Tg-Jiu. Acestea au fost dedicate de creatorul lor 'preamaririi eroilor cazuti in primul razboi mondial'. De-a lungul Caii Eroilor, pornind de la riul Jiu si ajungind la promontoriul dinspre rasarit al orasului, se afla operele ce sintetizeaza intreaga creatie brancusiana.

Ansamblul sculptural de la Tg-Jiu reprezinta un gest monumental, intreit, concretizat in Masa Tacerii, Poarta Sarutului (aflate pe Aleea principala a Gradinii Publice) si Coloana recunostintei fara de sfirsit (din partea de E a orasului), sau, asa cum le numea artistul, 'Masa Tacerii', 'Poarta Eroilor iubirii' si 'Coloana nesfirsitului', care, prin adincul lor tilc, rezuma coordonatele spirituale ale artei moderne.

Gradina Publica (Parcul C. Brancusi) infiintata in anul 1856 in zavoiul de pe amul sting al Jiului este alcatuita dintr-o frumoasa padure seculara de foioase in mijlocul careia se afla Complexul sculptural Brancusi. Instalat in anii 1937 - 1938 pe aleea principala a gradinii publice, acest ansamblu constituie obiectivul turistic cel mai important al orasului si se compune din opere carora le-a dat viata artistul de renume mondial C. Brancusi (1876 - 1956) si anume : Poarta Sarutului la intrarea in parc ('o poarta prin care nici nu intri bine si ai si iesit' ), Aleea Scaunelor reprezentata printr-un sir dublu de scaune sculptate in piatra, Masa Tacerii sau Masa Dacica, avind in jurul ei 12 scaune marunte cioplite in piatra, asemenea unor 'clepsidre care masoara timpul infinit'.

Masa Tacerii aminteste de mesele oltenesti din lemn si este prima piesa din piatra de pe malul Jiului, edificata in trei etape. Realizata din piatra de Bampotoc (diamtru de 2,18 cm) este inconjurata de 12 scaune cu tablia rotunda, avind fiecare inaltimea de 55 cm si diametrul de 46 cm.

Poarta Sarutului sau Poarta Eroilor Iubirii cu care e pecetluita in cele 4 colturi, se prezinta sub forma unui arc de triumf, avind inaltimea de 5,30 m, lungimea de 6,60 m si grosimea de 1,70 m. Este realizata din piatra de Bampotoc. In partea de sus, Poarta Sarutului reprezinta o lada de zestre taraneasca. Desenele sugereaza o hor, ele repetind oricum imaginea sculpturii 'Sarutul'.

Coloana fara sfirsit, numita si Coloana recunostintei infinite, expresie plastica moderna a arhaicului 'stilp al cerului' din reprezentarile sculpturii primitive a poporului roman este realizata dintr-o succesiune de 15 volume romboidale turnate din otel inoxidabil, cu o inaltime de 29,33 m si a fost instalata in mijlocul parcului T. Vladimirescu, de la marginea orasului pe drumul spre Rm Vilcea, alaturi de Masa festiva, o alta operaa a sculptorului, cioplita in piatra. Forma coloanei se aseamana cu pridvoarele caselor oltenesti, acest monument fiind un simbol al satului romanesc si al traditiilor sale.

In cartierul Vadeni, situat la marginea orasului dinspre Petrosani, la iesirea spre Bumbesti-Livezeni mai exista citeva obiective turistice demne de vizitat, de interes istoric.

Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu este o casuta scunda, foarte modesta, datind din 1884, unde s-a nascut si a trait eroina de la Jiu in perioada 1894-1916.

Casa Cornea Brailoiu, monument de arhitectura este o aula olteneasca tipica, ridicata de marele erou al Craiovei, Cornea Brailoiu, pe la 1700.

Biserica din Vadeni, monument de arhitectura, linga cula ailoiu, este o constructie de proportii reduse, dar cu aspect de fortareata. Are altar, naos, pronaos si pridvor, este dreapta, gen corabie, cu clopotnita peste pronaos, cu scara adiacenta. Constructia este cu bolturi bizantine, iar pictura in fresca bizantina.

A facut parte din incinta conacului, ridicata in anul 1695 de Cornea Brailoiu si terminata in 1713 de Ianache Brailoiu. Comisia Monumentelor Istorice a restaurat-o in 1911. In pronaos este zugravit ctitorul cu tot neamul sau.

Biserica verde din Sisesti, monument de arhitectura, este o constructie din 1839 ridicata de vel-pitarul Stanciu Sisescu, pe locul unde un fiu al sau a fost omorit de turci. Are turla peste pronaos, clopotnita cu scara in grosimea zidului si toate elementele : naos, pronaos, altar si turla. Pictura este bizantina. A facut parte din conacul ctitorului, ale carui urme se gasesc la cca. 200 m spre V de biserica.

ZONELE FUNCTIONALE ALE ORASULUI TG-JIU

Rezolvarile urbanistice ce pot fi determinante pentru confortul urban sunt legate de modul de amplasare a activitatilor industriale si agricole in teritoriul intravilan, nodul de solutionare a traficului auto si feroviar, distributia spatiilor plantate. Zonele functionale sunt clar delimitate in general, dar parti din suprafata acestora intra sub influenta poluarii zonelor de productie cu profil industrial sau agricol si a celei produse de traficul auto si feroviar. Se disting :

- Zona centrala, a institutiilor si serviciilor publice, alte functii complexe de interes public, cu o suprafata de 30,00 ha (1,38%) ;

- Zona de locuinte cu regim mediu si mare de inaltime, inclusiv functii complementare, totalizind 36,70 ha (1,68%), in cadrul careia se individualizeaza o zonza de locuinte cu regim mediu de inaltime si o zona de locuinte cu regim mare de inaltime.

- O suprafata considerabila revine si zonelor de locuinte cu regim mic de inaltime, inclusiv functii complementare cu 1230,16 ha (56,42%) ;

- La acestea se adauga : zona de unitati industriale si agricole, depozite de 233,04 ha (10,69%) ;

- Zona de spatii verzi, recreere si turism de 138,00 ha (6,33%) ;

- Zona de gospodarire comunala de 18,90 ha (0,87%) ;

- Zona cu destinatie speciala si de echipare teritoriala, respectiv de 331,18 ha (15,18%)

- cai rutiere - 151,18 ha (6,93%)

- cai feroviare - 8,00 ha (0,37%)

- constructii aferente retelelor tehnico-edilitare - 62,00 ha (2,84%) si

- o zona cu destinatie speciala (110,00 ha (5,04%)

- Terenul necosntruit insumeaza 31,00 ha (1,42%)

- Terenul agricol are o suprafata considerabila de 112,00 ha (5,14%)

- Alte zone (talazuri, terenuri aluinecatoare, ape s.a) au 19,50 ha (0,89%)

Zona centrala, a institutiilor si serviciilor publice, alte functii complexe de interes public

Zona centrala, parcul orasenesc si suprafata cuprinsa intre str. T. Vladimirescu, Grivitei, Unirii, cumuleaza principalele dotari de importanta municipala si judeteana. Suprafata delimitata de str. Traian, T. Vladimirescu, Unirii si riul Jiu, zona ce contine si ansamblul monumental Calea Eroilor realizat de C. Brancusi, datorita valorii sale nationale si internationale chiar a fost declarata 'zona protejata si bun de utilitate publica de interes national' (cf. legii 127/29.12.1992). Desi fondul construit existent in zona are in cea mai mare parte stare de intretinere buna si foarte buna, exceptie facind un mic grup de constructii intre str. C. Brancusi - Eroilor si str. Victoriei, care sunt in stare praosta, zona prezinta grave probleme de poluare (praf, gaze, zgomot) datorita circulatiei rutiere (trafic greu si de tranzit) si feroviare ce traverseaza zona rezidentiala si axul monumental. Prezenbta acestei circulatii creaza probleme conflictuale si aduce importante prejudicii mediului cosntruit si ambiental al zonei.

Zona de locuinte si functii complementare

O parte din cartierele CAM - Debarcader, Centru, Victoriei-Abator, Victoriei Sud, Meteor si din localitatile componente ale municipiului Tg-Jiu (Preajba, Dragoieni, Birsesti, Iezureni) sunt afectate de noxe (solide, lichide, gazoase) provenite de la unitati de productie sau agricole, circulatia feroviara sau auto, echiparea tehnico-edilitara, in special canalizarea menajera si industriala.

In functie de directia vintului, poluarea de la fabrica de ciment Birsesti si de la topitoriile de materiale neferoase (functioneaza fara autorizatie) existente in zona Meteor, se simte in tot orasul. Analizate din punctul de vedere al structurii, organizarii spatiale, cadrului ambiental, functiilor complementare si retelelor edilitare, cartierele CAM - Debarcader, Ec. teodoroiu - Simboteanu, Grivita, Centru, Bradului - 30 Decembrie, Olari, 9 Mai si Victoriei - Abator, raspund necesitatilor de locuire urbana. Analizate din acelasi punct de vedere, restul zonelor reprezinta un nivel de locuire semiurban sau chiar rural, in special localitatile componente. Starea de intretinere a fondului de locuit este in general buna si foarte buna, atit in oras cit si in localitatile componente. Exceptie fac cartierele Vadeni, Pandurasu si unele zone din cartierul Gara, Meteor si Victoriei, unde fondul de locuit prezinta stare de intretinere mediocra. In unele zone din Centru, cartierul 9 Mai si Victoriei - Abator, fondul de locuit are stare de intretinere rea, iar zona de locuit Obreja poate fi considerata insalubra. Calitatea mediului in zonele de locuit ale orasului sufera datorita poluarii cu noxe, praf, zgomot si mirosuri cauzate de agentii economici, circulatia auto sau feroviara.

Zona de unitati industriale si agricole, depozite

Desi majoritatea sunt situate in 3 platforme industriale distincte (Nord, Amaradia, Birsesti), un numar redus de unitati fiind dispersate printre celelalte zone functionale, sau ca trupuri izolate in cadrul teritoriului administrativ, acestea reprezinta surse de poluare pentru zonele limitrofe, iar in unele conditii chiar pentru tot orasul. Datorita sistemelor tehnologice folosite, parte din ele sunt invechite, necorespunzatoare. Aceste unitati economice deverseaza in apa, aer sau pe sol diferite substante poluante. Sursele de poluare majore sunt considerate urmatoarele unitati :

SURSA PROFIL

- Suinprod. S.A.  zootehnie

- Artego  articole de cauciuc

- Rostramo S.A.  prelucrarea lemnului

- Romcim S.A. lianti si azbociment

(ciment, var)

- RAGCL  gospodarie comunala

- Macofil  prefabricate, beton,ceramica

- Gorjpan  panificatie

O sursa importanta de poluare este canalul Hodinau ce colecteaza ape uzate din zona industriala Nord si le deverseaza neepurate in Jiu. In afara poluarii apei (din Jiu, Susita si Iaz), a aerului si solului de catre unitatile mentionate, “Macofil” S.A. aduce serioase prejudicii cadrului natural prin exploatarea argilei din cariera Barsesti.

Zona de spatii verzi, recreere si turism

Fata de numarul locuitorilor din orasul Tg-Jiu se constata o mare carenta de spatii verzi amenajate pentru odihna, sport, sanatate, recreere si o repartizare neuniforma a acestora pe teritoriul orasului.

In prezent exista o suprafata verde de cca. 20 ha amenajate ca parcuri, gradini, scuaruri fata de un necesar de 97 ha (la o norma de 10 mp / loc.).

Pentru agrement exista o suprafata verde de cca. 120 ha fata de un necesar de 1.649 ha (la o norma de 17 mp/loc.).

Dintre spatiile verzi amenajate si intretinute le putem considera pe cele care incadreaza ansamblul monumental “Calea Eroilor” realizat de C. Brancusi (parcul orasenesc si spatiul verde din jurul “Coloanei fara de sfirsit”), dar si acestea mult sub nivelul necesar. Suprafetele amenajate pentru sport totalizeaza cca. 16 ha. Plantatii de aliniament exista numai pe B-dul 1 Mai.

Zonele de blocuri cu densitate mare de locuitori sunt deficitare in spatii plantate. Se poate afirma ca spatiile verzi existente, in afara faptului ca sunt insuficiente si neamenajate corespunzator, nu creaza cadrul ambiental necesar.

Situatia spatiilor verzi pe intreg orasul este imbunatatita datorita existentei unor cartiere cu locuinte, ce beneficiaza de gradini proprii, ingrijite si care au un aport substantial in ameliorarea microclimatului in zona respectiva. Spatiile plantate din cimitire, terenurile agricole intravilane si extravilane, padurile din jurul orasului, au influenta benefica asupra orasului, contribuind la imbunatatirea conditiilor de mediu. Desi orasul nu beneficiaza de zone de agrement in imediata apropiere, la distante variind intre 10 - 30 km, in zona dealurilor subcarpatice ale Muntilor Vilcan, Paring - exista splendide zone naturale si trasee turistice favorabile practicarii sportului, agrementului si turismului : formatiuni carstice, chei si defilee ale riurilor din zona, stinci si abrupturi, pasuri si trecatori, valoaroase monumente istorice, vestigii arheologice si alte realizari mai recente ale spatiului construit.

Zona cu valoare istorica

Pe teritoriul orasului Tg-Jiu se pot intilni numeroase monumente si ansambluri arhitecturale cu valoare istorica, cladiri memoriale, monumente si ansambluri de arta plastica cu valoare memoriala, zone istorice urbanistice, stiluri si ansambluri arheologice.

Zona cuprinsa intre str. Unirii, calea ferata, Str. T. Vladimirescu, Traian si riul Jiu este declarata zona istorica urbana si este cuprinsa in listele CNMI la nr. 20E001 si 20E002. Zona delimitata de str. Unirii, T. Vladimirescu, Traian si riul Jiu, care inglobeaza Ansamblul Monumental “Calea Eroilor” realizat de C. Brancusi, este caracterizata si de prezenta a numeroase case vechi, cu valoare arhitecturale si istorica. Amploarea si importanta zonei se remarca la nivelul intregului oras si este declarata “bun de utilitate publica si de interes national” (cf. Legii nr. 127 / 29.12.1992). Axul “Calea Eroilor” este delimitat de cladiri vechi sau mai noi, avind regimul de inaltime parter sau P + 1, care la acea data se incadrau in viziunea de ansamblu a complexului. Conceptia a fost compromisa in perimetrul zonei culturale, unde au fost amplasatae cladiri de locuinte cu mai multe nivele (P+4, P + 6).

Zona constructiilor si amenajarilor feroviare sau rutiere

Orasul Tg-Jiu este un important nod rutier in care se intersecteaza 2 drumuri nationale : DN 67 Rm.-Vilcea - Tg-Jiu - Dr. Tr. Severin si DN 66 E 79 Craiova - Tg-Jiu - Petrosani. DN 67 traverseaza orasul pe directia E - V pe traseul : Calea Bucuresti, Str. Unirii, Calea Severin, iar DN 66 E 79 pe directia N - S pe traseul : B-dul Ec. teodoroiu, Str. Victoriei. Pe aceste artere se desfasoara circulatia dintre diferitele zone functionale ale orasului, dar si traficul greu si de tranzit. Densitatea mare de strazi cu intersectii multe si incorect dezvoltate duce la o intensa poluare a orasului si in special a zonelor centrale, traversate de trasee ale transportului in comun, de traficul greu si de tranzit. La traficul feroviar ce se desfasoara pe directia Craiova - Filiasi - Tg-Jiu - Petrosani sunt racordate si unitatile economice situate pe platforma industriala Nord prin statia de tiraj a garii Tg-Jiu. Pentru aprovizionarea cu material lemnos a Combinatului de prelucrare a lemnului “Rostramo” S.A. exista o cale ferata ingusta ce leag platforma industriala Nord de zona Tismana, cale ferata ce traverseaza zonele rezidentiale si de agrement. Circulatia feroviara, cu precadere linia principala ce traverseaza zona rezidentiala si in special axul monumental “Calea Eroilor”, creaza un important discomfort in cadrul orasului. Circulatia auto si feroviara constituie importante surse de poluare cu gaze si poluare fonica, situatie agravata de lipasa unor plantatii de aliniament sau de protectie de-a lungul traseului caii ferate.

Zona de retele tehnico-edilitare si constructii aferente

Partea de E a orasului Tg-Jiu dispune in intregime de retea tehnico-edilitara necesara (alimentare cu apa, energie electrica, gaze, telefonie si canalizare). Orasul beneficiaza de alimentare cu gaze pentru centrale termice si pentru consum individual, sursa fiind conducta magistrala Ardeal - Isalnita - Paroslui ce trece prin teritoriul orasului. Principala sursa de alimentare cu apa a orasului este captarea Runcu-Vilcea si puturile de mare adincime din zona Iezureni. In perioada de seceta, aceste puturi nu satisfac nevesarul de consum pentru populatie si unitati economice. Datorita faptului ca unele unitati economice nu isi fac o pre-epurare a apelor uzate, statia de epurare a orasului nu poate aduce apele uzate si care sunt deversate apoi in riul Jiu la parametrii ceruti prin STAS 4706 / 74. In viitor este necesara extinderea capacitatii statiei de epurare.

Activitatea de gospodarire comunala se desfasoara in trei zone :

- sere si pepiniere pe str. V. Alecsandri

- statia de epurare in partea de S a orasului, linga localitatea Romanesti

- groapa de gunoi pe malul drept al Jiului (neamenajata).

Desi in unele zone traseul strazilor este sinuos sau prezinta strangulari ale profilului transversal, in general, reteaua stradala din oras e modernizata. Pe partea stinga a Jiului, in zonele Meteor si Luncilor mai exista insa strazi neamenajate.

CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE ALE MUNICIPIULUI TG-JIU

Municipiul Tg-Jiu este resedinta judetului Gorj, cu functii complexe, centrul coordonator al activitatilor economico-sociale ale judetului si al sistemului intercomunal propriu, orasul cu ponderea economica cea mai mare din judet, productia globala industriala reprezentind 35 % din cea a judetului, centrul de deservire social cultural de importanta judeteana.

Orasul Tg-Jiu a ramas centrul regiunii si dupa cel de-al II-lea razboi mondial, in 1968 devenind resedinta judetului Gorj. De acum s-a intensificat industrializarea, orasul reprezentind principalul punct de atractie pentru populatia din judet, prin asigurarea unui surplus de locuri de munca. Aceasta situatie a facut ca populatia municipiului la inceputul anului 1997 sa fie de 98.380 locuitori.

Dupa 1989 survine regresul general al economiei nationale care produce transformari importante si in evolutia dezvoltarii municipiului Tg-Jiu.

Evolutia numerica a populatiei

Primele date statistice oficiale asupra populatiei orasului Tg-Jiu dateaza din 1860, cind erau 2432 locuitori. Evolutia demografica a orasului este semnificativa dupa anul 1880, cind inregistreaza 3346 locuitori, din care 1784 barbati si 1562 femei, iar dupa nationalitate erau 3092 romani, 139 germani, 42 sirbi, 39 evrei, 25 unguri, 4 greci, 3 italieni, 1 englez, 1 francez.

Evolutia numerica a populatiei de-a lungul secolului XX prezinta o tendinta continua de crestere. Astfel, in anul 1900, populatia s-a dublat fata de 1880, crescind la 6634 locuitori, din care 3898 barbati si 2736 femei. Dupa nationalitate erau 5404 romani, 1151 supusi straini, 79 fara nici o protectie straina, iar dupa religie 5937 ortodocsi, 616 eterodocsi, 9 mahomedani, 3 armeni, 69 evrei. S-a dublat din nou in 1930, cind oraselul inregistra 12446 locuitori. Tipul curat daco-roman s-a pastrat aici prin excelenta, mai bine decit in orice alta parte a tarii. Ritmul cresterii a evoluat vertiginos dupa 1944, ajungind in 1948 la 17698 locuitori si in 1964 la 25728 locuitori. In anul 1968, orasul Tg-Jiu a devenit resedinta a judetului Gorj, a fost declarat municipiu, cu o populatie de 35.453 locuitori. A atras permanent oameni ai muncii in industrie, sporind populatia in 1970 la 42.935 locuitori, in 1971 la 55.701 locuitori si ajungind in 1988 la 90.000 locuitori.

La inceputul anului 1997 populatia municipiului Tg-Jiu era de 98.380 locuitori, fiind incadrat in categoria oraselor mijlocii ale Romaniei, al 26-lea oras dupa ordinul de marime a populatiei. Dinamica demografica a orasului in ultimele 4 decenii a fost superioara mediei inregsitrate de orasele Romaniei. In intervalul 1977 - 1992 populatia orasului Tg-Jiu a crescut cu 55%. Evolutia demografica a orasului a parcurs 2 etape cu caracteristici usor diferite :

a) 1956 - 1977 - cresterea populatiei a fost impresionanta, inregistrind sporuri de 1,4 - 7,8 % in medie pe an (o triplare a numarului de locuitori).

b) 1977 - 1992 - ritmul de crestere s-a redus la jumatate (2,2 % pe an), dar ramine superior inca multor municipii.

Anii Populatia Dinamica cu baza in lant fixa Ritm mediu anual de crestere (%)

1930 13.030 100 - -

1948 17.698 135,8 135,8 2,0

1956 19.618 150,1 110,8 1,4

1966 34.923 268,0 178,1 7,8

1977 63.506 487,0 181,8 7,5

1992 98.267 754,2 154,7 2,2

1994 97.714 749,9 99,4 0,3

In perimetrul orasului Tg-Jiu populatia a crescut cu 60% dupa 1977. Cel mai accentuat ritm de crestere s-a inregistrat in 1966 (7,8), dupa care s-a diminuat continuu, ajungind la 0,3% in 1994.

Putem spune ca a existat o tendinta de concentrare a populatiei in teritoriul propriu-zis al orasului si o tendinta de parasire a micilor asezari din cuprinsul teritoriului municipal, ceea ce s-a rasfrint negativ si asupra altor caracteristici demografice ale localitatilor componente.

Factorii care influenteaza dinamica populatiei

Evolutia numerica a populatiei, ca si a altor indicatori demografici (structuri pe grupe de virsta si sexe, etc.) din ultimii 10 ani a fost intr-o mare masura rezultatul sensului de evolutie a miscarii naturale si migratorii a populatiei din municipiul Tg-Jiu, miscari strins corelate cu dezvoltarea social-economica la dimensiunile modernizarii actuale.

Miscarea naturala

Miscarea naturala reprezinta transformarile care au loc in cadrul populatiei ca urmare a evolutiei fenomenelor demografice (natalitate, mortalitate, spor natural). Fenomenele demografice din perimetrul municipiului Tg-Jiu au caracteristici proprii unei populatii tinere si relativ sanatoase ; au un regim de fertilitate si natalitate peste media urbana pe tara, cu rate ale mortalitatii generale si infantile foarte scazute (cu cca. 40% mai mica decit media in orasele Romaniei). Ca urmare, sporul natural al populatiei este considerabil, iar in ultimii cinci ani acesta a reprezentat principala componenta a cresterii populatiei.

Natalitatea reprezinta numarul nascutilor vii la 1000 locuitori si constituie unul din factorii de baza ai cresterii numarului populatiei. Studiul datelor statistice din intervalul 1986 - 1996 arata o reducere drastica a ratei natalitatii, aproape la jumatate (de la 18,8% la 9,9%). Totusi, ea continua sa ramina superioara mediei nationale. Nesiguranta vietii, starea de lipsuri in care traieste o parte din populatia orasului, restringerea posibilitatilor urbane ale oamenilor, grija zilei de miine, dorinta si tendinta spre confort au fost tot atitea cauze repercutate negativ in valoarea cifrica a indicelui de natalitate.

Astfel, in anul 1986, ponderea nascutilor vii la 1000 locuitori din orasul Tg-Jiu era de 18,8%o, continuind sa scada pina in 1992. Inregistreaza o noua crestere in 1993 si 1994, pentru ca apoi sa scada din nou. Cea mai mica valoare din intervalul studiat este caracteristica anului 1996 (9,9%o).

Mortalitatea reprezinta numarul de decese din toate categoriile de virsta la 1000 locuitori. Schimbarile survenite in conditii social-economice, in industrializare si urbanizare, au modificat structura mortalitatii fata de trecut, accentuind-o usor. Astfel, mortalitatea populatiei s-a pastrat la niveluri relativ constante in perioada 1986 - 1994, oscilind intre 5,0 - 5,2%o, dar inregsitreaza cresteri dupa 1994 (6,7%o in 1996). Cu toate acestea, continua sa aibe valori reduse comparativ cu media pe tara. Nivelul mortalitatii infantile este mai scazut decit cel mediu din orasele Romaniei si cu 40% mai putin decit media totala pe tara. Anul 1989 prezinta cea mai mare crestere a numarului de decese in primul an de viata (30,6%o).

Sporul natural se constituie ca diferenta intre natalitate si mortalitate, fiind direct influentat de valorile celor 2 indicatori. El a cunoscut perioade de scadere si crestere a valorilor in functie de o serie de factori, in special social-economici. Astfel, de la un spor natural foarte ridicat in 1986 (13,8%), in conditiile reducerii natalitatii si cresterii usoare a mortalitatii, s-a ajuns la valori mici in 1996 (3,2%o)

Anii Nr. persoane Natalitate % Nr. persoane Mortalitate % Nr. persoane Spor natural %

1986 1649 18,8 443 5 1206 13,8

1987 1479 16,6 496 5,5 983 11,1

1988 1471 16,3 501 5,6 970 10,6

1989 1469 16,2 512 5,7 957 10,6

1990 1201 13,1 485 5,3 716 7,8

1991 1132 12,2 527 5,8 605 6,5

1992 1018 10,6 554 5,9 464 4,8

1993 1046 10,8 521 5,4 525 5,4

1994 1063 10,9 539 5,8 524 5,4

1995 1021 10,4 621 6,3 400 4,1

1996 970 9,9 656 6,7 314 3,2

Miscarea migratorie

Miscarea migratorie a oamenilor este una din componentele fluide ale vietii umane, foarte importanta in balanta reglarii componentelor socitatii. Elementele principale ale miscarii migratorii a populatiei sunt stabilirile de domiciliu, plecarile cu domiciliul si soldul migratoriue ce rezulta din diferenta primelor. Plecarile cu domiciliul, orientate in plan local cit si peste granita, au lasat goluri atit in efectivele fortei de munca cit si mai ales in substanta calitatii creative umane si utilizarea eficienta a tehnologiei.

Cu toate ca sporul natural a fost important in perioada trecuta, el nu a asigurat intreaga crestere a populatiei. O parte insemnata a sporului de populatie s-a datorat soldului pozitiv al miscarii migratorii. Dupa 1989 marimea soldului a fost in scn sce, dar s-a mentinut inca la valori pozitive, chiar insemnate in raport cu alte orase.

Anii Stabiliri de domiciliu Plecari de domiciliu Sold migratoriu

persoane % persoane % persoane %

1986 1546 17,6 731 8,3 815 9,3

1987 1415 15,8 574 6,4 841 9,4

1988 1537 16,9 540 5,9 997 11,0

1989 1474 16,3 511 5,6 963 10,6

1990 1644 17,9 1683 18,3 -39 -0,4

1991 1454 15,7 1139 12,3 315 3,4

1992 1332 13,9 1038 10,9 294 3,1

1993 1312 13,6 838 8,7 474 4,9

1994 1387 14,2 1026 10,5 361 3,7

1995 909 9,3 1090 11,1 -181 -1,8

1996 1278 13,0 1450 14,8 -172 -1,8

Din aceste date se constata ca amploarea deplasarilor de domiciliu (stabiliri si plecari) se mentine la peste 2500 persoane in intervalul studiat, dar tendinta de scadere usoara a stabilirilor de domiciliu a fost insotita de o crestere a numarului celor ce au optat pentru plecarea din municipiu. In 1996 s-a inregistrat o crestere atit a stabilirilor cit si a plecarilor cu domiciliul (1278 respectiv 1450 persoane) fata de 1995.

Anul 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996

Spor natural 1206 983 970 957 716 605 464 525 524 400 314

Spor migratoriu 815 841 997 963 -39 315 294 474 361 -181 -172

Daca inainte de 1989 sporul migratoriu contribuia aproape in egala masura la cresterea populatiei muncipiului, ulterior acesta s-a redus la jumatate fata de sporul natural, ajungind la valori negative in anii 1990, 1995, 1996. In cei 3 ani plecarile au fost mai mari decit sosirile cu domiciliul. Cele mai mari valori ale sporului migratoriu s-au inregistrat in 1988 (11%o), 1987 (9,4%o ) si 1989 (10,6%o ). Daca se continua tendinta, in viitor se poate conta in mai mica masura pe aportul migrator la cresterea populatiei. Mobilitatea populatiei municipiului a fost ridicata in ultimele decenii, din totalul celor 97.714 locuitori in 1992 mai mult de jumatate locuitori - 51.658 - reprezentind 53% din total, au avut un alt domiciliu anterior. Aceasta proportie este superioara mediei pe tara, unde 49,3% din populatia oraselor provine din alte localitati. Din cele 51.000 persoane noi stabilite in municipiu, cca. 70% (36.300 persoane) provin din mediul rural, majoritatea din comunele judetului Gorj si numai 8062 persoane din comunele altor judete.

In ultimii ani s-a redus si miscarea migratorie temporara din si inspre municipiu. Astfel, numarul persoanelor care au plecat temporar cu resedinta in alte localitati cit si numarul celor stabiliti cu resedinta in municipiul Tg-Jiu a fost in continua scadere pina in 1993, continuind sa fie mai mare de 10 / 1000 locuitori.

TABELUL NR. 5. EVOLUTIA SCHIMBARILOR DE RESEDINTA (1990 - 1996)

Anii Populatia din Tg-Jiu cu resedinta in alte localitati Populatia din alte localitati cu resedinta in Tg-Jiu

1588 2468

1258 1863

1124 1472

1015 1406

1432 1852

1453 1918

1375 1592

Scaderea numarului de persoane ce si-au stabilit resedinta in municipiu poate reflecta, impreuna cu cifrele care indica reducerea numarului de stabiliri cu domiciliul, scaderea atractivitatii municipiului pentru populatia din afara lui.

Dupa anul 1993 se constata o crestere atit a populatiei din Tg-Jiu cu resedinta in alte localitati cit si a populatiei din alte localitati cu resedinta in Tg-Jiu - continuind din nou cu o scadere la ambele categorii in 1996.

Structura populatiei

Structura populatiei pe grupe de virsta si sexe

Structura populatiei prezinta importanta pentru dezvoltarea municipiului Tg-Jiu din punct de vedere economic si social pentru sporul natural si sporul migratoriu, ultimul determinant pentru evolutia demografica a orasului generind schimbari in structura pe sexe a populatiei si in raportul dintre populatia activa si intretinuta. In ultimii ani structura populatiei pe grupe de virsta si sexe pe ansamblul orasului Tg-Jiu evidentiaza o populatie tinara numeroasa in structura careia ponderea femeilor este preponderenta (cca. 1000 femei mai mult decit barbati). Analiza sumara a principalilor factori care contribuie si in ultima instanta imprima populatiei o anume structura pe grupe de virsta si sexe scoate in evidenta rolul deosebit al miscarii migratorii cu caracter definitiv. Aceasta pentru ca migratiile antreneaza selectiv populatia rurala, afectind populatia tinara, apta de procreere - cu efecte dintre cele mai nefavorabile asupra evolutiei si structurii demografice in aria autohtona, prin scaderea puternica a fertilitatii.

Structura populatiei pe grupe de virsta poarta amprenta dinamicii accentuate datorate afluxului unui mare numar de persoane atrase in oras ca urmare a dobindirii statutului de resedinta de judet si a accentuarii caracteristicilor industriale ale economiei orasului.

Orasul Tg-Jiu are o populatie foarte tinara, chiar mai tinara decit media oraselor Romaniei, virsta medie a populatiei fiind in 1992 de 29,7 ani, fata de 32 ani media in alte orase.

TABELUL NR. 6.

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani

TG-JIU 26,6 66,2 7,2

Romania - mediu urban 24,3 64,1 11,6

Peste un sfert din populatie o constituie copiii, iar 2/3 din locuitori se inscriu in grupa persoanelor in virsta de munca.

Grupe de virsta M persoane F % in totalul populatiei

0 - 4 ani 3425 6512 3087 10,3

5 - 9 ani 4720 6933 2213 10,9

10 - 14 ani 2850 3401 2551 4,4

15 - 19 ani 3643 6444 2801 10,1

20 - 24 ani 4130 6760 2630 10,3

25 - 29 ani 3900 7014 3114 11,1

30 - 34 ani 2117 4518 2401 7,1

35 - 39 ani 2500 4649 2149 7,3

40 - 44 ani 2780 4599 1819 7,3

45 - 49 ani 1924 3515 1591 5,5

50 - 54 ani 1273 2916 1643 4,6

55 - 59 ani 740 1492 752 2,3

60 - 64 ani 890 1613 723 2,5

65 - 69 ani 552 1150 598 1,8

70 - 74 ani 870 827 457 1,3

75 - 79 ani 420 895 475 1,4

80 - 84 ani 180 268 88 1,4

85 + - - - 0,4

TABELUL NR. 8 (1992)

Grupe de virsta M persoane F % din totalul populatiei

0 - 4 ani 3708 7228 3520 7,4

5 - 9 ani 4603 8977 4374 9,1

10 - 14 ani 5049 9943 4894 10,1



15 - 19 ani 4631 9349 4718 9,5

20 - 24 ani 4388 9580 5192 9,8

25 - 29 ani 3061 6571 3510 6,7

30 - 34 ani 4379 9266 4887 9,4

35 - 39 ani 5051 10006 4955 10,2

40 - 44 ani 4126 7774 3648 7,9

45 - 49 ani 2503 4559 2056 4,6

50 - 54 ani 2229 4193 1964 4,3

55 - 59 ani 1913 3767 1854 3,8

60 - 64 ani 1339 2645 1306 2,7

65 - 69 ani 868 2009 1141 2,0

70 - 74 ani 372 947 545 1,0

75 - 79 ani 305 783 478 0,8

80 - 84 ani 152 440 288 0,5

85 + 65 201 136 0,2

Facind o comparatie a structurii populatiei pe grupe de virsta intre anii de recensamint 1977 si 1992, se observa ca in 1977 populatia tinara ( 0 - 20 ani) si populatia adulta apta de munca (20 - 55 ani) este in numar mai redus fata de anul 1992 cind aceste categorii de virsta detin ponderi mari. In ambii ani, numarul populatiei cu tendinte de imbatrinire (peste 60 ani) prezinta valori relativ reduse, cu o usoara crestere in 1992 (existau 7025 persoane peste 60 ani, cca. 80% din acestea aveau mai putin de 75 ani, iar in 1977 existau 3753 astfel de persoane).

Proportia din municipiul Tg-Jiu arata o populatie foarte tinara, cu o abundenta de persoane in virsta de munca (15 - 59 ani) si de copii (depasind proportiile medii specifice mediului urban din Romania). Repartitia pe grupe cincinale de virsta a populatiei este foarte neuniforma, ea reflectind modul predominant de realizare a cresterii populatiei municipiului - migratia. Grupa de virsta cea mai numeroasa ear in 1992 cea de 35 - 39 ani cu 10.006 persoane reprezentind cca. 10,2% din totalul populatiei (in 1977 grupa 25 - 29 ani detinea 7014 persoane). Ea reprezinta poate valul cel mai important de persoane stabilite in oras in urma cu 10 - 15 ani. Copiii acesteia constituie in special efectivul grupei de virsta de 10 - 14 ani, si el la fel de numeros ca si cel al parintilor (9943 persoane reprezentind 10,1 din totalul populatiei). Aceasta grupa de virsta era cea mai numeroasa din totalul segmentului reprezentat de copii si adolescenti (intre 0 - 19 ani).

Reprezentarea grafica a structurii populatiei pe grupe de virsta in municipiul Tg-Jiu ofera informatii despre principalele probleme pe care le ridica repartizarea pe virste a populatiei. Succesiunea de contingente de virsta avind efective reduse dupa altele avind efective mult mai numeroase, urmate din nou de altele subdimensionate este o importanta disfunctie demografica, ale carei influente se resimt in functionarea diverselor sisteme : in invatamint, in asistenta sanitara, in asigurarea locurilor de munca. Grupa de virsta care va crea probleme serioase este cea care are in prezent 15 - 19 ani (1992 : 10 - 14 ani), fiind mai numeroasa decit contingentele care au precedat-o, solicitarile in institutiile de invatamint mediu vor fi potential mai mari in anii imediat urmatori, iar presiunea pe piata muncii va fi in crestere in viitorul nu prea indepartat. In schimb, aceasta grupa de virsta ofera premise favorabile pentru cresterea natalitatii in municipiul Tg-Jiu.

Structura populatiei active si a salariatilor pe ramuri de activitate

Structura populatiei pe sexe a fost in cursul acestui secol specifica unei asezari industriale. Astfel, populatia masculina a fost mereu majoritara. In ultimul deceniu, populatia feminina a crescut intr-un ritm mult mai mare decit cea masculina, ceea ce i-a permis sa devina usor majoritara (50,4%), dar ajungind la o pondere mult inferioara mediei din orasele Romaniei, unde femeile reprezinta 51,2%.

Anii Totalul populatiei M F M % F %

1930 13030 6915 6115 53,0 47,0

1966 34923 18000 16923 51,5 48,5

1977 63506 32312 31194 50,9 49,1

1992 98267 48706 49561 49,6 50,4

1994 97714 48504 49210 49,4 50,4

1997 98380 48694 49686 49,5 50,5

Repartitia pe sexe a persoanelor din diferite grupe de virsta este relativ atipica pentru respectivele virste. Astfel, intre 15 - 34 ani exista un excedent feminin de 1,0 - 8,4 %, in timp ce in mod natural, la aceste virste, populatia masculina ar trebui sa fie majoritara. In schimb, dupa virsta de 35 - 64 ani, cind populatia masculina, de regula, devine mai putin numeroasa decit cea feminina, in municipiul Tg-Jiu aceasta depaseste cu mult pe cea feminina, excedentul masculin fiind intre 6 - 9% (intre virstele 40 - 50 ani excedentul este 450 - 480 persoane).

El corespunde grupelor de virsta a persoanelor stabilite in oras in perioada de avint economic din ultimele decenii, iar prezenta acestui dezechilibru pe sexe poate genera diverse probleme sociale :

a) sub aspectul persoanelor masculine singure, a morbiditatii si chiar mortalitatii mult mai ridicate la persoanele masculine de aceste virste

b) sub aspectul succesiunii pe piata muncii a fortei de munca pentru locurile de munca ocupate in prezent de un contingent masculin supradimensionat de 35 - 55 ani, urmeaza un contingent de persoane de 15 - 35 ani dominat de femei - ceea ce va necesita o restructurare si o adaptare a locurilor de munca conform noilor solicitari.

O caracteristica importanta a resurselor de munca din municipiul Tg-Jiu este preponderenta tinerilor : cca. 70% din persoanele care constituie resursele de munca au mai putin de 40 ani. La recensamintul din 1992, resursele potentiale de munca (persoane in virsta de 16 - 59 ani la barbati, respectiv 16 - 56 ani la femei) se cifrau la 61000 persoane, adica 62% din populatie.

Acest segment de populatie are o caractersitica importanta si anume existenta unui excedent de resurse de munca feminine, populatia feminina fiind mai numeroasa cu cca. 1700 persoane decit cea masculina (situatie rara la aceste virste, cind, normal, populatia masculina este majoritara). Conform datelor recensamintului 1992, populatia ce s-a declarat activa a fost de 49471 persoane, rezultind o rata de activitate de 50,3%, superioara celei din mediul urban, care era de 47% (1992). Din totalul activilor, numai 46856 persoane erau ocupate, rata de ocupare fiinbd de 47,7%, apropiata de rata de ocupare medie din mediul urban (47,2%).

Repartitia populatiei active pe ramuri ale economiei reflecta un profil ocupational preponderent industrial si de serviciu. Populatia urbana, alaturi de numarul salariatilor, este un element deosebit de important in definirea profilului economic al orasului Tg-Jiu. Ea releva gradul de participare a populatiei la activitatea productiva sau neproductiva ce caracterizeaza municipiul.

1992

Populatia activa  Numar persoane M F %

Total  49471 26486 22985 100

agricultura si piscicultura 1854 947 907 3,7

industrie si constructii 27246 16159 11087 55

industria extractiva 3370 2534 836 6,8

industria prelucratoare 17516 8909 8607 35,4

prod. si distributie energie elctrica,

gaze, ape 2239 1659 580 4,5

constructii 4121 3057 1064 8,3

comert si activitati hoteliere

alimentatie publica  5090 1699 3391 10,3

transporturi si telecomunicatii 3734 2724 1010 7,5

invatamint, cultura, sanatate,

administratie  9221 3886 5335 18,6

finante, banci, asigurari 543 161 382 1,1

cercetare, dezvolatre, informatii, alte

activitati si servicii economice 1245 571 674 2,5

administratie publica si

asigurari sociale  2017 1497 520 4,1

invatamint 2447 743 1704 4,9

sanatate si asistenta sociala 2361 573 1788 4,8

cultura, sport, turism, activitati

asociative 608 341 267 1,2

alte activitati  2326 1071 1255 4,7

alte activitati si servicii prestate populatiei

si neidentificate  1025 452 573 2,3

persoanl in cautarea primului

loc de munca  1301 619 682 2,6

Structura populatiei pe cele 3 sectoare de activitate in 1992 era urmatoarea :

Sectoare de activitate  %

Sectorul primar

(agricultura, silvicultura,

piscicultura, ind. extractiva) (agricultura + silvicultura) 13,1

Sectorul secundar

(industria prelucrarii produselor, distributia

energiei electrice, a gazelor, apei si constructii) (industrie + constructii) 48,2

Sectorul tertiar

(celelalte activitati) (sfera neproductiva) 38,7

populatia activa sectorul sectorul sectorul sectorul sectorul alte total public privat privat cooperatist mixt si sectoare

individual asociativ

agricultura

si piscicultura  1854 1626 157 11 52 8

industrie

si constructii 27246 26131 286 128 647 54

comert si

activitati hoteliere

alimentatie publica 5090 3830 514 458 218 70

transport si tele-

comunicatii 3734 3673 31 17 7 6

invatamint, cultura,

sanatate,

administratie 9221 8958 61 26 46 130

alte activitati 2326 653 65 26 275 1307

populatia activa

total 49471 44871 1114 666 1245 1575

Populatia inactiva M F

total

elevi si studenti 22349 11254 11095

pensionari 9774 4551 5223

persoane casnice 4610 192 4418

intretinuti de alte persoane 11367 5789 5578

intretinuti de stat 155 83 72

alte situatii  512 387 125

populatia inactiva

total 48767 22256 26511

Spre deosebire de alte orase de aceeasi talie, industria nu este singura vocatie a municipiului Tg-Jiu (concentreaza 42,2% din populatie).

Sectorul serviciilor este relativ bine dezvoltat, proportia de 38,7% a populatiei ocupate in sectorul tertiar fiind mult superioara mediei pe tara (31%) si superioara proportiei acestui sector in multe orase de aceeasi talie (proportia serviciilor in populatia activa din mediul urban reprezinta 36,6%). Municipiul Tg-Jiu se situeaza pe locul 54 intre cele 262 orase ale Romaniei.

In structura serviciilor, cele comerciale (comert, activitati hoteliere, transport, telecomunicatii, finante, activitati bancare, asigurari, cercetare si dezvoltare) detin o pondere mai mica decit in mediul urban din Romania, respectiv 52% fata de 56%. Asigurarea populatiei cu astfel de servicii este mai bine realizata in municipiul Tg-Jiu, unde pentru 1000 locuitori in aceste servicii lucreaza 108 persoane, iar in orase in medie la 1000 locuitori corespund 97 persoane in servicii comerciale.

In 1993 numarul locurilor de munca salariate era de 39866, deci reveneau 406 salariati la 1000 locuitori stabili ai municipiului, nivel mult sczut fata de anul 1989 (570 salariati la 1000 locuitori).

Pe ansamblul orasului Tg-Jiu numarul salariatilor s-a redus cu 1/4 dupa 1989 si pina in 1993. Se remarca evolutia total diferita a numarului salariatilor din sfera productiva (industrie, agricultura, constructii) unde s-a redus cu cca. 33 - 66% si a numarului de salariati din domeniul serviciilor (furnizarea energiei electrice, gaze, apa, transporturi, telecomunicatii, activitati financiare, bancare, asigurari, invatamint, sanatate) care a crescut. Cele mai semnificative cresteri au fost in activitatile financiare, bancare si asigurari, activitatea de invamint, unde numarul persoanlului salariat a crescut cu cca. 42% in 4 ani (1989 - 1993). datele de mai jos sunt semnificative :

TABELUL NR. 10. EVOLUTIA NUMERICA A SALARIATILOR

Numarul mediu persoane 1989 1993 Dinamica (%)

1993 /1989

Salariati total  58775 45252 76,9

agricultura si piscicultura 2893 967 33,4

industrie si constructii 36911 23249 62,9

indusrtias extractiva 306 202 66,0

industria prelucratoare 20707 11782 56,8

productia si distributia energiei electrice,

gazelor, apei  1008 1016 100,7

constructii  5490 1863 34,00

comert, alimentatie publica,

activitati hoteliere 5544 4003 72,2

transporturi si telecomunicatii 3856 4383 113,6

invatamint, cultura, sanatate si administratie 7571 9150 120,8

finante, banci, asigurari 357 509 142,5

cercetare, dezvoltare, informatii, alte

activitati si servicii economice 472 266 56,3

administratie publica si

asigurari sociale  970 1055 108,7

invatamint  3016 4266 41,4

sanatate si asistenta sociala 2124 2320 109,2

cultura, sport, turism, activitati asociative 632 734 116,1

alte activitati  2000 3500 175,0

Cresterea numarului salariatilor din domeniul invatamintului trebuie corelata cu evolutia bazei materiale din aceasta activitate care a marcat o crestere numerica (in gradinite, scoli, licee, sali de clasa, laboratoare).

In comert, desi numarul salariatilor s-a redus, aceasta nu inseamna o reducere a activitatilor comerciale, ci o schimbare a statutului profesional al multora din lucratorii in comert, care, din salariati, au devenit patroni sau lucratori pe cont propriu. Multiplicarea cu 7 a numarului unitatilor comerciale (cresterea de la 343 in 1989 la 2244 in 1993) sustine aceasta afirmatie.

Desi pe ansamblul municipiului numarul populatiei ocupate s-a redus cu 8%, iar numarul salariatilor cu cca. 25%, totusi aceasta nu a condus la aparitia unui somaj semnificativ. Principala explicatie consta in faptul ca o mare parte din lucratorii disponibilizati aveau domiciliul stabil in alte localitati si acestia sunt inregistrati in localitatile lor de domiciliu.

Numarul persoanelor cu domiciliul in Tg-Jiu aflati in somaj la 31 martie 1997 era de 1179 persoane, adica o rata a somajului de 2,4 % (media nationala este de 11,o%). Daca cca. 1/4 din someri erau sub 20 ani si cca. 1/3 in cautarea primului loc de munca, atunci somajul datoprat restringerii activitatii unor societati comerciale sau restructurarii si reprofilarii devine chiar nesemnificativ (1,5%). Din totalul somerilor, peste 2/3 sunt femei, iar cele mai multe din ele foarte tinere, sub 30 ani.

Virsta M F Total

sub 20 ani 81 208 289

20 - 30 ani  110 355 465

30 - 40 ani  56 110 166

40 - 50 ani  58 114 172

peste 50 ani 50 29 79

Total 355 824 1179

Evolutia din perioada ultimilor 3 - 4 decenii a populatiei din perimetrul orasului Tg-Jiu a fost puternic influentata de schimbarea statutului administrativ al orasului - prin declararea ca municipiu si resedinta de judet - ceea ce a implicat si o crestere economica importanta.

Aceste doua elemente au constituit forte de atractie pentru o mare parte din populatia rurala a judetului si chiar pentru populatia altor judete, iar aportul migratoriu a contribuit decisiv la cresterea populatiei municipiului.

In perspectiva sfirsitului de secol si inceputului de mileniu, circumstantele cresterii demografice vor cunoaste unele schimbari. Astfel, putem formula urmatoarele ipoteze :

a) potentialul reproductiv, reprezentat de contingentul in virsta de procreare maxima (15 - 30 ani) va fi inlocuit in urmatorii 15 ani de un contingent aproximativ la fel de numeros, dar cu o tendinta de diminuare dupa anul 2005

b) mentinerea la niveluri scazute a ratei fertilitatii si mortalitatii (aproximativ la nivelurile actuale) ar determina un spor natural situat la minim 6%, adica cca. 600 - 800 persoane. / an

c) forta de atractie a caracteristicilor economice si sociale ale municipiului asupra persoanelor din afara acestuia va fi in regres, data fiind diminuarea capacitatii de absorbtie in activitati economice, in sectorul locativ. In aceasta ipoteza, este de presupus ca sporul migratoriu isi va reduce in mod semnificativ contributia la cresterea populatiei.

Avind in vedere aceste ipoteze, se pot formula citeva variante de evolutie a populatiei in urmatorii 15 - 20 ani pe baza simularii unor contributii diferite de ale celor doua componente ale cresterii demografice : sporul natural si sporul migratoriu.

a) varianta explorativ - tendentiala rezultata din continuarea ritmurilor de crestere din perioada 1966 - 1992 ar presupune un spor mediu anual de cca. 2000 persoane, iar sporul migratoriu ar trebui sa continue sa fie important (mult mai mare decit sporul natural). Aceasta varianta in care s-ar inregistra un ritm mediu anual de crestere de 1,7 % este greu de sustinut, avind in vedere schimbarea contextului economic si social. Sporul de populatie ar fi in aceasta varianta de 35.000 persoane pina in 2010.

b) varianta in care se considera ca va mai exista un spor migratoriu, dar de dimensiuni mult diminuate. Sporul mediu anual ar urma sa fie de 1000 - 1200 persoane, rezultind un ritm mediu anual de crestere de 1,0 - 1,1 % si un spor de 22000 persoane pina in 2010.

c) varianta in care se conteaza in principal pe contributia sporului natural la cresterea populatiei, sporul migratoriu fiind neglijabil. In acest caz, cresterea anuala ar fi de cca. 600 persoane, ritmul mediu anual de crestere fiind modest (0,5% / an), iar populatia ar spori cu cca. 11000 persoane pina in 2010.

Efectele cresterii populatiei in cele 3 variante se vor resimti cu precadere in segmentul resurselor de munca si aici destul de diferit, in special in cazul variantei ce conteaza pe un spor migratoriu semnificativ.

In variantele de prognoza efectele se vor situa si in segmentul populatiei in virsta de 0 - 19 ani care se vor naste in urmatorii 20 ani. Se vor inregistra modificari si in populatia scolara. Astfel, efectivele scolare nu vor fi influentate in mod snsibil diferit in cele 3 variante de prognoza, pentru ca viitoarea populatie scolara este deja nascuta. Sub influenta structurii pe virste, efectivele acestei populatii vor fi in scadere dupa anul 2000, cu cca. 10 - 15%, in varianta fara spor migratoriu.

Efectivele populatiei virstnice vor cunoaste o crestere importanta ; daca in prezent in municipiu nu sunt decit 2370 persoane peste 70 ani, in urmatorii 15 - 20 ani vor fi peste 7500 persoane, adica de 3 ori mai multi. Grupa de virsta peste 60 ani va deveni mult mai numeroasa, marcind intrarea populatiei intr-un proces de imbatrinire demografica. Pina in 2010 - 2020 populatia acestei grupe va depasi 13% din populatia totala. Cresterea numarului acestor persoane implica o serie de obligatii in domeniul serviciilor sociale si de alta natura ce trebuie asigurate persoanelor virstnice. Cresterea numarului acestor persoane va insemna si cresterea numarului persoanelor ce trebuie intretinute de populatia activa.

Efectivele fortei de munca vor evolua diferit in cele 3 variante. Astfel, in varianta c) in care sporul migratoriu este nesemnificativ, resursele de munca vor creste totusi in acest grup de populatie a unui contingent mai numeros, aproape dublu, decit cel ce va iesi prin pensionare. Se poate vorbi deci de o sporire pina in 2010 a resurselor de munca cu cel putin 10.000 persoane, adica cu peste 500 persoane / an.

Conform acestei ipotee, resursele de munca ar putea ajunge pina in 2010 la cca. 70.000 persoane, adica ar reprezenta 64% din populatia locala (fata de 62% in 1992) si la 80.000 persoane in 2020, adica cca. 70% din populatie. Sporul resurselor de munca ar fi de 18.000 - 19.000 persoane inb urmatoarele 3 decenii.

In varianta a) care ar continua tendinta din perioada 1966 - 1992, sporul migratoriu ar contribui la cresterea resurselor de munca cu cel putin 1200 persoane / an, care, adaugat sporului natural al resurselor de munca, s-ar ridica la un spor anual de 1700 persoane. In aceasta ipoteza, resursele de munca ar ajunge la cca. 89.000 persoane pina in 2010 (69% din populatie) si la 110.000 persoane in 2020 (71% din populatie).

Sporul total de populatie ar fi de 49.000 persoane in urmatorii 28 ani. Acest spor de populatie in virsta de munca ar fi foarte greu de absorbit in activitati economice si sociale, al caror ritm de crestere nu poate fi sustinut la aceste niveluri.

Se considera ca realizabila varianta de prognoza a populatiei si a resurselor de munca ce se bazeaza in principal pe sporul natural al populatiei care este consistent datorita structurii tinere a populatiei municipiului Tg-Jiu (varianta c).

Structura populatiei pe nationalitati si religii

Structura populatiei pe nationalitati nu reprezinta o problema reala a municipiului Tg-Jiu. Conform datelor recensamintului din 1992, populatia de nationalitate romana reprezenta 97,5% din total, iar alte natrionalitati sunt prezente in limita a 2374 persoane (2,5%).

Cea mai numeroasa dintre acestea este populatia de romi cu 2087 persoane, adica 2,1% din total. Celelalte etnii sunt foarte putin prezente, cei mai multi fiind maghiarii (158 persoane) si germanii (52 persoane).

Nationalitate  Persoane

populatie stabila  98.238

romani  95.950

macedoromani  1

maghiari  158

germani  52

tigani  2.087

ucraineni  17

ruteni  1

sirbi  8

sloveni  4

rusi 2

lipoveni  1

evrei  4

tatari  1

slovaci  12

turci  3

bulgari  3

cehi  2

greci  1

polonezi  1

armeni  5

alte nationalitati  9

nedeclarata  3

Structura populatiei pe religii evidentiaza o proportie covirsitoare de 98,4% a religiei ortodoxe. Celelalte religii (1,6%) mai importante sunt romano-catolica (0,4% din totalul populatiei), penticostala 0,3%, crestina dupa evanghelie (0,2%) si adventista 0,1%. Restul religiilor sunt nesemnificative, cu ponderi de sub 0,1%.

Religia  Persoane

populatie stabila  98.238

ortodoxa  96.705

romano-catolica  409

greco-catolica 68

reformata  62

emitariana  10

evanghelica  35

crestina de rit vechi  19

baptista  98

penticostala  363

adventista  145

crestina dupa evanghelie 257

musulmana  3

mozaica  4

biserica ortodoxa de stil vechi 14

alta religie  47

atei  39

fara religie  55

religie nedeclarata  32

Lucrarea de fata reprezinta imbinarea cercetarii de cabinet cu cea de teren, la baza carora au stat numeroase constatari, fapte si informatii culese din bibliografia existenta, din datele statistice culese de la societati comerciale, de la Primaria orasului, date care au fost preluate si interpretate in cursul elaborarii textului si materialelor grafice si cartografice.

B I B L I O G R A F I E

Alexandrescu V. - Habitatul urban din Oltenia. Consideratii geografice asupra structurii teritoriale, Terra, XVI, 2 (1984)

Buga D.  - Orasele Piemontului Getic (1971)

Ionescu A.

Baranovsky N.

Neamu Ghe. - Judetul Gorj, Edit. Academiei, Bucuresti (1971)

Barsan A.

Deleanu A.

Oancea C. - Cercetari pedologice in regiunea Valari - Novaci si Tg-Jiu - Cimpu Mare (1957)

Cristecsu M.

Ionescu I. - Itinerarii in nordul Olteniei - Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978

Cuan V.  - Geografia populatiei si asezarilor romanesti, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1970

- Conditii naturale si economico-geografice in raionul Tg-Jiu, regiunea Craiova, Natura, VII, 2 (1955)

Neamu Ghe. - Clima depresiunii intraclinare Tg-Jiu - Cimpu Mare, Com. Geogr. S.S.G. Vol. V, 1968

Neamu Ghe. - Efecte biologice ale poluarii si problemele mediului in zona Birsesti (Tg- Jiu) S.C.B. 1973.

Popescu Voitesti - Privire generala asupra structurii si evolutiei morfologice, geologice a judetului Gorj (1935)

Rusicaru E. - Tg-Jiu in istorie (1980)

Savu Al. - Geografia Carpatilor si Subcarpatilor romanesti, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, (1905)

Tufescu V. - Subcarpatii, Ed. St., Bucuresti, 1966

Ujvari I.  - Geografia apelor Romaniei, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1972

- Oltenia - ghid turistic, Bucuresti 1967

*** - Recensamintul populatiei si locuintelor, 1992, date preliminare

- Marele Dictionar geografic al Romaniei Lahovary, vol IV, SCB, 1901

- Geografia Romaniei, vol. I, II, IV, Edit. Academiei, Bucuresti, 1983, 1984, 1992

- Dictionarul geografic al judetului Gorj

- Monografia judetului Gorj, Edit. Sport-Turism, Bucuresti, 1980

- Enciclopedia Romaniei, Tara Romaneasca, vol. II, 1936 - 1938




loading...





Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate