Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Geografie


Index » educatie » Geografie
Caracterizarea cadrului natural - zona Nord-Bucuresti


Caracterizarea cadrului natural - zona Nord-Bucuresti




Proiect pedologie

Capitolul 1

Caracterizarea cadrului natural

1.1 Clima ( Temeratura,precipitatii,vant)

Prin pozitia sa geografica zona Nord-Bucuresti are un climat temperat continental, cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 10-11C (10.3C la statia Bucuresti-Baneasa) cu temeratura medie a lunii celei mai calde (iulie) de 22.3C , iar cele mai reci (ianuarie) de -3.3C. Fiind deschisa spre est, regiunea ramane expusa in cursul iernilor invaziilor de aer rece continental, care determina scaderi accentuate ale temperaturii aerului pana la




(-20, -25C), iar vara celor de aer foarte cald, care produce cresteri rapide ale temperaturi pana la valori de 30-35C, astfel ca amplitudinile medii anuale ale temperaturii aerului depasesc 25C. Diferenta dintre temperaturile maxime de vara si cele minime de iarna depasesc frecvent 50C, comprimand caracterul continental al climei.

Fluctuatiile puternice ale circulatiei atmosferice, in conditiile de relief specifice campiei Romane, determina mari variatii in regimul conditiilor meteorologice in ansamblu, dar in mod deosebit in evolutia preciptatiilor. Zona centrala a Campiei Romane, din care face parte teritoriul de care ne ocupam, este caracterizata prin precipitatii mai abundente (media multi-anuala la Bucuresti-Baneasa este de 555. 1mm)

Arealaele depresionare (microdepresiuni si crovuri inchise) au un microclimat specific, caracterizat printr-un surplus de umiditate provenit din aporturile de apa din zonele invecinate, din cantitatile mai mari de zapada din cursul iernii si din intensitatea mai redusa a vantului. In anotimpul cald al anului, umiditatea aerului este mai ridicata decat in zonele vestice si estice ale campiei Romane, datorita atat retelei hidrografice mai dese, suprafetei relativ intinse a lacurilor cat si a padurilor ce acopera areale mari.

Zona centrala are un climat temperat continental, cu veri calde datorita continentalizarii maselor de aer si cu iernii reci, precum si cu caracter de excesivitate, cu distributie neuniforma a precipitatiilorde la un an la altul. In zona Nord Bucuresti s-au inregistrat si ingheturi timpuriu in luna septembrie dar si

ingheturi tarzii in luna mai. Evapotranspiratia potentiala prezinta valorii medii

anuale ridicate (691 mm), iar diferenta dintre valorile medii anuale ale

evapotranspiratiei potentiale si precipitatiilor este de 136 mm, indicele de ariditate de De Martonee este de 27.3. Directia dominanta a vanturilor este din N-E, (Crivatul) apoi in ordinea frecventei din S-E (Austrul) si nor rar din sud-est, dar de scurta durata sunt cazuri de patrundere a unor mese de aer cald, subtropical. Uneori vanturile care bat in aceasta zona transporta cantitati mari de praf din Campiile Asiei centrale dar si din Africa de Nord.

1.2 Relieful

Teritoriul, sub aspect morfogenetic este o campie de origine complexa, aluvio-proluviala si fluvio-lacustra, cu depozite apartinand conurilor de dejectie ale Ialomitei si Dambovitei depuse pe fondul retragerii lacului din acest areral si contextul mai larg al evolutiei Dunarii si teraselor sale. Sub aspect morfometric, zona are altitudini cuprinse intre 120 m in nord-vest si 70-80 m in sud-est si o panta foarte lina de 0,7-1,1%. Microrelieful campiei se prezinta sub forma unei arii depresionare de forme si adancimi variabile si cu densitate diferita in diversele sectoare ale campiei. Unele areale depresionare, cvasicirculare reprezinta adevarate crovuri.

In functie de gradul de fragmentare al campiei, energia de relief, de gradul neuniformitate a teritoriului si de adencimea apei freatice, campia se divide in mai multe compartimente. Vaile Snagovului si Vlasiei au aspect de limane fluviatiile sunt mai slab adancite in relief si au versanti diferit inclinati, de la slab moderat incepand din cursul mijlociu.

1.3 Geologie si litologie

Din punct de vedere geologic-structural teritoriul este repartizat Campiei Romane si anume o subdiviziune a campiei piemontane terminale dintre raurile Ialomita si Dambovita. Litologic depozitele de fundament sunt reprezentate prin sisturi filitoase si argiloase, calcare negre bituminoase si dolomite, conglomerate, gresii si nisipuri silicioasesi marne, marne cu intercalatii de marne-calcare.

Depozitele de suprafata din zona Nord Bucuresti sunt reprezentate prin nisipuri, argile si loess apartinand ca varsta pliocenului si cuaternarului.

Depozitele loessoide si depozitele aluviale din lunci, constituie materialul parental pentru solurile din cuprinsul acestei zone.

1.4 Hidrografia si hidrologia

Zona Nord Bucuresti este traversata de cateva rauri dintre care doar Ialomita si Dambovita isi au obarsiile in zona montana; restul raurilor isi trag izvorele din campie.

Raul Ialomita situat in partea nordica a sectorului prezinta o albie minora adancita cu circa 3 m fata de lunca si un debit variabil, in functie de anotimp. Are ca afluenti Snagov, Vlasia. Colentina isi are izvoarele in cuprinsul conului de dejectie din campia piemontana a Targovistei parte dintr-o generatie mai noua de vai. Lunca este bine conturata prin maluri inalte. Ea este acoperita in buna parte de lacuri: Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Fundeni, Cernica avand cuvete cu pronuntat caracter acumulativ.

O caracteristica a obarsiilor vailor necarpatice este faptul ca ele nu isi constituie de la inceput cursuri bine definite, apele adunandu-se in mod difuz, din largi areale cu fragmentare redusa a reliefului, cu numeroase microdepresiuni, cu drenaj subteran foarte slab si cu apa freatica aflata aproape permanent la mica adancime si prezentand o panta de scurgere foarte mica.

Staratul freatic situat la baza depozitelor loessoide este deschis liber la partea superioara, fiind alimentat din precipitatii. Patul de argila situat sub aceasta constituie o bariera in calea infiltrarii apei spre adancime. In general vaile care strabat regiunea nu au talvegul adancit pana la cota acestui strat freatic si ca urmare nu exercita un drenaj sufficient de efficient, actiunea lor drenanta taducandu-se doar prin coborarea nivelului freatic pe o distanta de pana la 800-100 m, in cazul in care apa freatica se ridica la nivelul deepozitelor loessoide. Apele freatice sunt slab mineralizate , continand intre 0.490 si 0.755, local pana la 1.275g/l.

1.5 Vegetatia





Este caracteristica zonei de silvostepa si este reprezentata de vegetatie lemnoasa, ierboasa si vegetatie de culture, care a suferit modificarii datorita antropizarii. Sub aspect bioclimatic, regiunea apartine zonei forestiere, etajul inferior al padurilor de foioase, la tranzitia cu silvostepa. Vegetatia segetala este

diferita, in functie de tipul de sol, de structura acestuia, de gradul de umiditate a solului, de felul culturii, de modul ei de ingrijire.

Vegetatia din locuri umede este bine reprezentata in microdepresiuni si crovuri. In crovurile din zona solurilor brun roscate fara influente freatice, mai

adanci, cvasicirculare, vegetatia se dispune zonal in raport cu gradul de umiditate a

solului. In centrul crovului, pe areale umezire prelungita, se dezvolta in palcuri sau izolat Typha augustifolia, Sporganium romasus. Spre exterior apar Veronica aqutica, Rasipa austriaca, etc.

1.6 Invelisul de sol

Invelisul de sol care s-a format si evoluat in conditiile de mediu mentionate se caracterizeaza prin predominarea solurilor brun roscate si numai local, in areale depresionare sau in crovuri se intalnesc soluri din categoria argiluvi-solurilor afectate mai mult sau mai putin de exces de umiditate de suprafata; soluri brun argiloiluviale, soluri brun luvice, luvisoluri albice si chiar soluri pseudogleice. In lucrarea de fata solul dominant este solul brun roscat molic. In partea sudica si nord-vestica a teritoriului se intalnesc doua arii depresionare mai accentuate in care din punct de vedere morphologic se deosebeste partea centrala cu luvisoluri albice puternic pseudogleizate si apoi zona de contact a crovului cu campul cu soluri brun argiloiluviale molice pseudogleizate slab. In partea centrala se intalneste o arie depresionara cu soluri brun argiloiluviale molice pseudogleizate.

Materialul parental este reprezentat prin loess si depozite loessoide. Procesele de formare a acestor solurii fiind cele de bioacumulare care au dus la formarea, unui humus de tip mull calcic sub o vegetatie de paduri de cer (Quercus ceris) si garnita (Quercus frainetto) in amestec cu vegetatie ierboasa perena.

Orizontul de bioacumulare (Am) este bogat in humus alcatuit predominant din acizii humicii saturati complet sau in buna masura cu cationic bazici indeosebi de calciu, motiv pentru care are o culoare inchisa.

Capitolul 2

Caracterizarea unitatilor de sol

Suprafata terenului este plana, practic orizontala, usor inaltata in comparatie cu ariile depresionare din jur iar materialul parental este reprezentat prin loessuri.

Unitatea de sol numarul 1

Denumirea solului: Preluvosol roscat (Sol brun roscat molic de padure)

Adancimea apei freatice: 2m

Folosinta: padure (parc natural)

Descriere morfologica:

Am: 0-32 cm; lut-argilos, brun inchis (10 YR 3/2.5) in stare umeda si brun cenusiu (10 YR 4/2.5) in stare uscata, glomerular bine dezvoltat, slab friabil, radacini frecvente subtiri si radacini lemnoase, urme ale actiunivitatii faunei, coprolite, canale de rame, relativ poros, trecere treptata

A/B: 32-49 cm; lut argilos, brun brun cenusiu (10 YR 4/3) in stare umeda si brun (10 YR 5/3) in stare uscata; poliedric subangular mediu bine format; radacini; slab poros, relativ friabil se desface in agregate mai mici, se mai gasesc urme ale faunei, culcusuri de larve coprolite; trecre treptata

Bt1: 49-68 cm; lut prafos, brun galbui (10 YR 5/4) cu pete brune in stare umeda, si brun galbui (10 YR 6/4) in stare uscata cu pete mai roscate; prismatic ,columnoid prismatic, relativ bine format, plastic-adeziv; trecere treptata




Bt2: luto-argilos, argila; culoare in nuante roscate de 7.5 YR 4/4 dominand

orizontul prismatic bine dezvoltat; pori fini; radacini lemnoase rare; pelicule de argila pe suprafata agregatelor structurale

B/C: 110 cm, lut argilos, brun galbui cu patrunderi de material de culoare brun roscata; masiv nestructurat, apar carbonati

Lucrari de ameliorare:

Efectuarea lucrarilor in intrevalul optim de umiditate, aplicarea de ingrasaminte organice si minerale pentru cresterea continutului de elemente nutritive din sol, in cazul terenurilor amplasate pe versanti, se impune comabaterea proceselor de eroziune prin terasare, agroterasare sau prin acoperirea terenului cu plantatii de arbusti ori inpadurire.

Unitatea de sol numarul 2

Denumirea solului: Preluvosol (Sol brun roscat molic de livada)

Adancimea apei freatice : 2 m

Folosinta: Livada

Descriere morfologica:

Ap1: 0-31 cm: lut argilos; brun cenusiu foarte inchis (10 YR 3/2) in stare umeda sib run cenusiu inchis (10YR 4.5/2) in stare uscata; poliedric subangular mediu si mic bine dezvoltat; reavan uscat, dur in stare uscata, slab plastic, slab adeziv, poros, radacini subtiri, trecere treptata

Ap2: 31-45 cm: lut argilos, brun cenusiu foarte inchis (10 YR 3/2) in stare umeda si brun cenusiu (10 YR 4/2) in stare uscata tasat, structura distrusa, agregate cu aspect angular, dur in st35

are uscata, slab poros, compact, plastic, adeziv, trecere clara

Am: 45-57 m: lut argilos, brun cenusiu foarte inchis (10 YR 3/2) in stare umeda si brun cenusiu inchis (10 YR 4/2) in stare uscata; poliedric subangular mic bine dezvoltat ce se desface usor in aggregate mai mici glomerulare, radacini rare, dur in

stare uscata, plastic, adeziv, trecere treptata

A/B: 57-65 cm; lut argilos, brun cenusiu inchis (10 YR 3.5/2) in stare umeda sib run-brun pal (10 Yr 5.5/3) in stare uscata; poliedric subangular bine dezvoltat, comact, foarte dur in stare uscata, plastic, adeziv, slab poros, trecere treptata

Bt2: 105-135 cm: lut argilos-argila; brun (7.5 YR 4/4) in stare umeda sib run deschis (7.5 YR 5.5/4) in stare uscata; prismatic bine exprimat, comapact, plastic, adeziv, trecere treptata

C: 135-160 cm: lut argilos, brun galbui inchis (10 YR 4/4) in stare umeda sib run galbui (10 YR 5/6) in stare uscata, masiv, plastic, adeziv

Lucrari de ameliorare:

Efectuarea lucrarilor in intrevalul optim de umiditate, aplicarea de ingrasaminte organice si minerale pentru cresterea continutului de elemente nutritive din sol, in cazul terenurilor amplasate pe versanti, se impune comabaterea proceselor de eroziune prin terasare, agroterasare sau prin acoperirea terenului cu plantatii de arbusti ori inpadurire.

Unitatea de sol numarul 3

Denumirea solului: Luvosol albic ( Sol brun argiloiluvial molic psudogleizat slab-desfundat)

Adancimea apei freatice : 2 m

Folosinta: Arabil

Descriere morfologica:

Ap1: 0-22 cm: lut-argilos, brun inchis (10 YR 3.5/3) in stare umeda si brun (10 YR 5/3) in stare uscata, poliedric subangular mic-mediu slab exprimat, structura partial distrusa datorita lucrarilor agricole, moderat plastic, moderat adeziv, pori foarte fini, radacini ierboase subtiri, trecere clara



Ap2: 22-46 cm: lut-argilos, brun inchis (10 YR 3.5/3) in stare umeda si brun

(10 YR 5/3) in stare uscata, orizont tasat cu structura masiva, aggregate ci aspect angular (muchii si colturi) ce se desfac relativ usor in aggregate mai mici, slab poros, moderat plastic, moderat adeziv, trecere ondulata, neuniforma datorita desfundarii

A/B: 46-60 cm: lut-argilos, brun galbui inchis (10 YR 4/2) in stare umeda si brun galbui (10 YR 5/4) in stare uscata, pete difuze roscate si cenusii si separatii ferimanganice rare, poliedric subangular mediu bine format, dur in stare uscata, plastic, adeziv, slab poros, trecere treptata

Bt1: 60-94 cm; lut argilos, brun galbui (10 YR 5/4) in stare umeda si (10 YR 5/6) in satre uscata, prismatic, slab exprimat ce se desface in agragte mai mici, plastic, adeziv, separatii ferimanganice mici, trecere trepata

Bt2: 94-162 cm: lut-argilos, aceeasi culoare dar cu pete difuze roscate (7.5 YR 5/6) prismatic bine dezvoltat, plastic, adeziv, foarte dur in stare uscata, fete de alunecare slab exprimate

C: 162 cm: lut argilos, brun galbui, masiv

Lucrari de ameliorare:

Amendaera calcica pentru luvosolurile cu reactie acida, lucrari de mobilizare pentru eliminarea excesului de apa si inbunatatirea permeabilitatii solului, efectuarea lucrarilor in perioade optime de umiditate si aplicarea de ingrsaminte organice si minerale pentru suplimentarea rezervei scazute de elemente nutritive.

Unitatea de sol numarul 4

Denumirea solului: Kastanoziom ( Sol balan tipic)

Adancimea apei freatice : 6 m

Folosinta: Arabil

Descriere morfologica:

Profilul solului se caracterizeaza prin orizonturile Am-Am/C-C, orizonturile Am

avanda grosimea intre 15-30 cm. Textura luto-nisipoasa spre lutoasa, structura bine formata (exceptie face stratul arat care are structura distrusa). Macroagregatele hidrosolubile cu diametrul de peste 0,25 mm reprezinta 20-35% si microagregatele 0,2-0,02, reprezinta 67-68%. Porozitatea totala 51-58%, porozitatea de aeratie 20-25%. Coeficientul de higroscopicitate 3 -4,5%, coeficientul de ofilire 5-7%, capacitatea de camp 21-30%, reactia este alcalina ph-ul 8,2-8,5. Continutul in humus variaza intre 1 -2,3% iar azotul total in jur de 0,1%. Starea de aprovizionare cu fosfor mobil variaza intre 6 -23 mg/100g sol, iar in potasiu mobil intre 10-26 mg/100g sol.

Lucrari de ameliorare:

Fertilizare organico-minerala pentru suplimentarea rezervelor de elemente nutritive si inbunatatirea continutului de materie organica din sol.

Unitatea de sol numarul 5

Denumirea solului: Cernoziom cambic ( Cernoziom levigat tipic)

Adancimea apei freatice : 6 m

Folosinta: Arabil

Descriere morfologica:

S-a format pe loessuri sau depozite loessoide, are o textura lutoasa, solificarea este caracterizata prin levigarea sarurilor, levigarea carbonatului de calciu pe o adancime de 70 cm si depunerea sa intr-un orizont C pe adancimea de 70-150 cm; cu profil Am-Am Bv-Bv-C; are o structura bine diferentiata pe orizonturi.

Continutul in humus este intre 2,2-3,5%, azot total 0,12-0,16%, fosfor mobil intre 2,5-6,7 mg/100g sol iar potasiu mobil intre 16-24 mg/100g sol; reactia este slab acida spre neutra.

Lucrari de ameliorare:

Sunt foarte fertile dar aceasta poate fi marita prin aplicarea de ingrasaminte chimice cu azot si fosfor, aingrasamintelor organice si suplimintarea rezervei de apa prin irigatie.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate