Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme




Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
» Sistemul de invatamant din Germania


Sistemul de invatamant din Germania


Sistemul de invatamant din Germania

Sistemul de invatamant al Republicii Federale Germania are doua trasaturi care il disting fata de sistemele de invatamant ale cele mai multe state industrializate:

  • In ciclul secundar superior exista trei sau patru tipuri de scoli paralele dar separate, precedate de ciclul primar comun.
  • Forma "duala" a formarii profesionale este foarte importanta. Principala sa functie este asigurarea muncitorilor calificati prin formare la locul de munca.


In Germania, scolile, ca si universitatile si institutele de invatamant superior sunt de regula institutii de stat. Institutiile de invatamant particulare joaca un rol secundar dupa criteriul numarului de elevi si studenti. Cu exceptia acestora, toate scolile - generale si profesionale vocational - ca si institutele de invatamant superior si universitatile sunt gratuite.

Sistemul de invatamant german este format din

Invatamant general
De la varsta de 3 la 6 ani copiii pot frecventa Kindergärten (invatamantul preprimar).
Invatamantul obligatoriu debuteaza la varsta de 6 sau 7 ani impliniti si dureaza 9 sau 10 ani (in functie de stat). Toti copiii trebuie sa frecventeze la inceput Grundschule (scoala primara) pentru 4 sau 6 ani. In general de la varsta de 6 ani copiii din invatamantul obligatoriu merg la o Grundschule locala. Apoi aleg filiere separate. Parintii decid la acest moment - pe baza sfatului profesorului - in privinta tipului de scoala pe care sa o urmeze copilul: Hauptschule (scoala secundara inferioara), Realschule (scoala secundara intermediara) sau Gymnasium (scoala secundara superioara). In unele regiuni germane sunt si Gesamtschulen (scoli secundare comprehensive) care combina toate cele trei tipuri de scoli intr-o singura forma.

Invatamant profesional
In Germania, doar o mica proportie de tineri isi finalizeaza pregatirea profesionala in scoala.
Aproximativ trei sferturi dintre tineri din orice scoala generala (fara sa includem scolile superioare in Gymnasien) sunt formati in companii. In plus, cursantii companiei frecventeaza cursurile scolii profesionale. De aceea se vorbeste despreun sistem"dual" in formarea profesionala.

Invatamant superior
Odata cu obtinerea Abitur sau Fachabitur (certificat de invatamant secundar superior / certificat secundar specializat), absolventul poate alege dintr-o gama de instituitii de invatamant superior din Germania: Universität (universitate), Technische Hochschule (universitate tehnica), Pädagogische Hochschule (colegiu pedagogic), Kunsthochschule/ Musikhochschule (colegiu de arta/ colegiu de muzica) or Fachhochschule (colegiu de stiinte aplicate):

In plus, sistemul de invatamant asigura educatia adultilor, eLearning si invatamant pentru persoane cu cerinte speciale (cu dizabilitati, elevi straini, copii supradotati sau elevi cu cerinte educative speciale).



Invatamant general

Invatamantul cu program normal este obligatoriu de la 6 la 15 sau 16 ani - in functie de Land (stat in Germania). Invatamantul cu durata redusa este obligatoriu pana la varsta de 18 ani pentru cei ce nu frecventeaza cursurile cu program normal. Predarea de o jumatate de zi este forma traditionala de predare, iar scolile cu program prelungit constituie o exceptie in Germania, in pofida faptului ca extinderea sistemului de scoli cu program normal este unul din accentele reformei federale in invatamant.

Organizarea
In general, copiii de 6 ani incep scoala obligatorie locala Grundschule (scoala primara).
In functie de legislatia din Land-ul respectiv, parintii hotarasc ce tip de scoala vor frecventa copiii in ciclul secundar inferior, pe baza evaluarii din scoala primara a elevilor care indeplinesc anumite criterii de performanta si/sau la decizia autoritatilor din invatamant.
Anul scolar curpinde intre 188 si 208 zile in perioada august - iulie. O saptamana contine 19-28 ore la ciclul primar si 28-30 ore la ciclul secundar.

Finantare/ Taxe scolare
Kindergärten (gradinitele) sunt conduse de regula de organisme din afara sectorului public (biserici si asociatii de binefacere) dar si parintii sunt asteptati sa contribuie, pe langa fondurile publice si alte fonduri alocate.
Sistemul scolilor publice este finantat pe baza impartirii responsabilitatilor intre Länder si Kommunen (autoritatile locale): in timp ce autoritatile locale suporta cheltuielile cu plata personalului nedidactic si cele materiale, Ministerele Educatiei si Culturii din Länder sunt responsabile pentru plata personalului didactic. Scolile publice nu percep taxe de scolarizare.

Responsibilitati si indrumare
In Germania, responsibilitatea pentru sistemul de invatamant este conditionata de structura federala a tarii. Conform Grundgesetz (constitutiei), legislatia si administratia invatamantului sunt in ce mai mare parte responsabilitatea Länder (intr-un sistem ce cuprinde Ministerele Educatiei ale Land-ului, autoritatile regionale si cabinetele scolare la nivel local) si coordonate national de Kultusministerkonferenz (conferinta ministrilor educatiei si culturii ai Länder). In sarcina guvernului federal intra legislatia privind cadrul general pentru invatamantul superior si asistenta financiara a pregatirii individuale, inclusiv promovarea personalului academic tanar.

Certificate

Invatamantul secundar inferior
La terminarea ciclului secundar inferior, elevii primesc un certificat de absolvire a claselor a IX-a sau a X-a.

La sfarsitul clasei a IX-a in orice Land (stat federal) se poate obtine prima calificare academica generala, numita Hauptschulabschluss (certificat de invatamant secundar) in cele mai multe Länder (state federale). Acest prim certificat de absolvire din invatamantul general se foloseste de regula pentru admiterea la formarea profesionala in sistemul dual.

La sfarsitul clasei a X-a in orice Land (stat federal) se poate obtine calificarea academica intermediara, numita Realschulabschluss (certificat de scoala secundara) sau Mittlerer Schulabschluss (certificat intermediar de absovire a invatamantului secundar) in aproape toate Länder. Acest certificat se elibereaza de Realschulen si ii califica pe elevi pentru admiterea la cursurile invatamantului secundar superior, e.g. la Berufsfachschulen speciale (scoli profesionale cu program normal) si la Fachoberschule (scoli secundare superioare specializate) si de asemeni la cursul de formare profesionala din cadrul sistemului dual. Daca se atinge un anumit nivel de performanta, se poate obtine prin Mittlerer Schulabschluss o calificare de debut necesara pentru transferarea la Gymnasiale Oberstufe (ciclul superior al scolii secundare numit Gymnasium).

Invatamantul secundar superior
In cele mai multe Länder la momentul actual Allgemeine Hochschulreife sau Abitur (certificat de invatamant secundar superior) se obtine dupa 9 ani de cursuri la Gymnasium, unde Gymnasiale Oberstufe acopera clasele a XI-a si a XIII-a.
In afara de Abitur, care permite titularului sa studieze orice profil la orice institutie de invatamant superior, mai exista doua alte tipuri de certificate de invatamant secundar superior:

  • Fachgebundene Hochschulreife (certificatul specializat de invatamant secundar superior), care de regula este obtinut de la Berufsoberschule (scoala superioara profesionala) si permite titularului sa studieze anumite discipline intr-o institutie de invatamant superior.
  • Fachhochschulreife (certificatul avansat de la colegiul tehnic) este un certificat care permite titularului sa studieze la Fachhochschule (universitatea de stiinte aplicate) si se obtine dupa asolvirea Fachoberschule (scolii secundare tehnice).

Schimburi

Programele educationale UE sprijina parteneriatele dintre scoli si schimburile de elevi. Programul cel mai relevant este COMENIUS/ SOCRATES. Primul punct de contact pentru participarea la un program de schimburi de elevi intre scoli este, desigur, scoala unde este inscris elevul respectiv. Exista parteneriate intre scoli in multe tari europene.

Pädagogische Austauschdienst (Serviciul de Schimburi Educationale) al Kultusministerkonferenz coordoneaza programele de schimburi intre scoli din Germany.

Initiativa UE eTwinning are ca scop sa impulsioneze practica parteneriatelor scolare in Europa prin generalizarea parteneriatelor dintrre scoli apartinand la tari europene, valorificand avantajele tehnologiilor informatiei si comuniarii - instrumente TIC pentru a lucra impreuna la culegerea roadelor pedagogice, sociale si culturale.

Puteti obtine informatii suplimentare despre programele de schimburi in Germania de la unitatile nationale de coordonare ale programelor europene COMENIUS/ SOCRATES.

Exista si numeroase asociatii si companii particulare care pun la dispozitie programe de schimburi individuale.

Un mod deosebit de a impartasi experienta prin Internet este "Ziua Primaverii Europene". Sunt numeroase feluri in care scolile pot participa si se pot pregati. Un site web pune la dispozitie resurse si activitati la care clasele pot lucra independent cu alte clase din Europa. Lucrand cu vecinii, putem invata mai multe despre acestia si ne putem impartasi viziunile despre viitorul comun.

eLearning

Ministerul Federal German al Educatiei si Cercetarii sprijina implementarea tehnologiilor multimedia in scoli. Schulen ans Netz (scoli in Internet) a fost infiintat in 1996 in cooperare cu Deutsche Telekom AG in scopul conectarii la Internet a tuturor scolilor din Germania. Accentul programului este pe oferta concreta de instrumente online tools, continuturi si sprijin pentru profesori. Aceste servicii sunt menite sa simplifice munca profesorilor cu noile media in activitatea didactica zilnica.

Oferte europene
Comisia Europeana promoveaza programele eLearning.
Cel mai important este eLEARNING INITIATIVE.

Acesta are ca scop incurajarea folosirii noilor tehnologii multimedia si Internetului si imbunatatirea calitatii invatarii prin facilitarea accesului la resurse si servicii, ca si schimburile si colaborarea la distanta. Alte programe si initiative sunt centrate pe educatia scolara (COMENIUS), de la invatamantul prescolar pana la educatia adultilor (LINGUA), acopera toate domeniile educatiei (MINERVA) si imbunatatesc schimbul de informatii. eLEARNING PROGRAMME este un program pentru integrarea efectiva a tehnologiilor informatiei si comunicarii - TIC in sistemele de educatie si formare din Europa (2004-2006).

Invatamant si formare profesionala

In Germania sunt aproximativ 350 de calificari profesionale recunoscute. Formarea profesionala initiala poate incepe dupa invatamantul obligatoriu, i.e. in general de la varsta de 15 ani, cuprinde scoli cu program normal si partial si companii care ofera formare in sistem dual. Durata formarii este de la 2 la 3 ani si majoritatea ocupatiilor presupun 3 ani de formare.

Conceptul de calificari suplimentare este o abordare relativ noua pentru incurajarea invatarii dincolo de calificarea initiala standard sau dupa incheierea scolii secundare superioare ori a formarii duale.

Scoli profesionale cu program normal
Exista unele profesii pentru care pregatirea are loc prin ore la clasa, e.g. asistent tehnic sau comercial, din domeniul stiintelor sociale sau medicinei. Formarea dureaza intre 1-3 ani si uneori este completata de stagii de practica sau un an de experienta de munca. Deseori elevii sunt cazati in spatii rezdentiale. Atat scolile publice cat si cele particulare au prevazute ore de specialitate, care se finalizeaza cu examele recunoscute si nerecunoscute. In fiecare Land (stat federal) exista tipuri variate de scoli profesionale, intre care cele mai frecventate sunt Berufsfachschulen (colegiile specializate in formare profesionala) si Fachoberschulen (scolile secundare specializate). Cursurile de specialitate la scolile cu program normal familiarizeaza cursantii cu mediul de munca prin plasarea lor in productie.

Sistemul dual
Doua treimi dintre tinerii care se afla in formare profesionala in Germania se inscriu in duales System. Denumirea provine din faptul caformarea are loc in doua medii de invatare: la locul de munca si intr-o Berufsschule (scoala profesionala). Formarea are la baza un contract intre o companie si un cursant. Cursantii petrec 3-4 zile pe saptamana in companie sau intr-un centru de formare si pana la 2 zile in Berufsschule. Invatarea poate avea loc in sesiuni compacte de cateva saptamani. Odata cu studiul specializat, elevii au ore de invatamant general cum ar fi germana si stiintele sociale. Companiile care fac formarea preiau costurile formarii la locul de munca si ii platesc cursantului o bursa de formare

Admitere si consiliere

Orientare
Orientarea profesionala este un serviciu de promovare a ocuparii si este oferit de Bundesagentur für Arbeit (Agentia Federala de Munca).
In peste 180 de centre de munca exista Berufsinformationszentren - BIZ (Centre de Informare pentru Cariera) care furnizeaza consiliere individuala, materiale informative detaliate despre ocupatii si filiere de studiu, pachete media in vederea pregatirii pentru alegerea unei ocupatii.

Elevii sunt pregatiti profesional si in scolile de invatamant general, in contextul orientarii spre lumea afacerilor si muncii prin in orele de "introducere in lumea muncii".

Intrarea
Compulsory full-time schooling must be completed before commencing vocational training.

Scoli profesionale cu program normal
Cerintele pentru intrarea la scolile profesionale cu program normal sunt prevazute in statutul scolilor.
Pot exista unele diferente intre statele federale. De cele mai multe ori, cerintele sunt mittlerer Schulabschluss (certificatul intermediar de absolvire a scolii) si uneori varsta minima de17 sau 18 ani, iar in unele profesii practica industriala inainte de cursurile scolare.

Sistemul dual
In afara de absolvirea invatamantului obligatoriu cu program normal, nu se impun alte conditii pentru admiterea in sistemul dual.
Candidatul trebuie sa solicite admiterea el insusi. Admiterea este dificila in absenta unui certificat. In unele profesii - e.g. in comert - companiile asteapta cel putin mittleren Schulabschluss. Unii tineri cu Abitur (certificat de invatamant secundar superior) decid si ei sa urmeze formare profesionala. Competitia pentru ocuparea locurilor de formare in unele profesii este acerba. Fara o buna cunoastere - in unele cazuri, perfecta - a limbii germane este practic imposibil de participat la formare.

Tinerii care nu sunt inca pregatiti sa intre in formare profesionala pot urma Berufsvorbereitungsjahr (un an de formare preprofesionala), care ii familiarizeaza cu unul sau doua domenii profesionale

Baza legala, sprijin, finantare

Scoli profesionale cu program normal
Exista un pachet curricular pentru cursurile de formare recunoscute de stat. Cele mai multe forme de invatare profesionala la clasa sunt reglementate de fiecare Land (stat federal), ceea ce inseamna ca pot fi diferente, iar candidatul trebuie sa exploreze singur aspectele care al intereseaza in fiecare caz. Kultusministerien der Länder (ministerele culturii din satele federale) sunt autoritatile din fiecare stat.

De regula, in scolile profesionale publice se platesc numai materialele didactice. Studentii pt primi o bursa fara dobanda, in functie de veniturile proprii. In numeroase profesii, tinerilor li se poarte acorda un grant de formare (e.g. in domeniul asistentei medicale). Scolile particulare percep de obicei taxe de formare, care pot fi substantiale.

Sistemul dual
Prevederile legale pentru formare profesionala la locul de munca in industrie si manufactura sunt cuprinse in Berufsbildungsgesetz (Legea Formarii Profesionale) din 1969 si in Gesetz zur Ordnung des Handwerks (Legea Artelor Mestesugaresti) din 1953.Printre altele, aceste doua legi gtuverneaza aspectele fundamentale ale relatiei dintre tinei si firmele furnizoare de formare (e.g. contracte, certificate, plati), cu alte cuvinte - drepturile si obligatiile cursantilor si formatorilor.

Cu privire la formarea initiala in duales System, formarea la locul de munca este finantata de firme, iar componenta scolara de Länder. Tinerii primesc o bursa de formare, care este in suma fixa la fiecare profesie (intre 250 si 1000 de euro pe luna). Pe timpul perioadei de formare cursantii sunt asigurati de boala, venituri mici, somaj si accidente. Ei trebuie doar sa plateasca materialele, mancarea, uniforma si deplasarea. Numeroase firme au contributii la plata acestor costuri.

Calificari

Scoli profesionale cu program normal
Formarea in scolile publice conduce la obtinerea unei calificari profesionale printr-un examen recunoscut de Land (statul federal); aceasta se aplica si la scolile particulare, in conditiile in care profesia respectiva este prevazuta intr-un program de formare de stat. Pe langa certificatul profesional de absolvire, poate fi obtinut si Fachhochschulreife (certificatul de colegiu tehnic superior) in scoli profesionale cu program intreg, care califica posesorul sa frecventeze Fachhochschule (universitatea de stiinte aplicate).

Sistemul dual
Activitatea la locul de munca se face pe baza regulilor de formare coordonate la nivel national, iar curricula sunt pentru activitatea din scoala, adaptate si definitivate de Länder.
Formarea profesionala la locul de munca este supervizata de corporatii publice cum este Industrie- und Handelskammern sau Handwerkskammern (Camerele de Industrie si Comert sau Camerele Mestesugarilor), iar examenul cu seful camerei conduce la otinerea calificarii profesionale recunoscute. Examenul final consta intr-o proba practica si una teoretica. La trecerea probelor, studentului i se acorda Gesellen- sau Facharbeiterbrief (certificat de mestesugar sau de proficienta).
In sectiunea didactica a sistemului dual, odata cu achitarea taxei corespunzatoare, Berufsschule (scoala profesionala) poate acorda Fachhochschulreife

Schimburi

Schimburile internationale in formarea profesionala sunt sprijinite in cadrul programului educational european LEONARDO DA VINCI. Pentru proiecte si parteneri in Germania, unitatile nationale de coordonare sunt punctele de contact pe Internet.

Programul Arbeits- und Studienaufenthalte in Afrika, Asien, Lateinamerika und Südosteuropa - ASA (sedere pentru munca si studiu in Africa, Asia, America Latina si Europa de Sud-Est) si partenerii organizeaza pentru tinerii din Germania si din alte tari europene cu formare profesionala in orice meserie 3 luni de sedere pentru munca si studiu in Africa, Asia, America Latina si Europa de Sud-Est. Se promoveaza schimburile si invatarea despre Singura Noastra Lume prin experienta personala. ASA ofera tinerilor europeni participanti formare si burse de sedere care includ asigurarea si un grant de calatorie.

eLearning

Desi conceptul de eLearning este central in politica educationala federala si regionala, se afla inca in stadiu experimental in formarea profesionala initiala. Pana acum, mai mult marile companii cu structura descentralizata folosesc instrumente eLearning in mod regulat pentru formarea in cadrul firmei.

Pentru a veni in sprijinul elevilor cu nevoi speciale sau dizabilitati, unele Berufsförderungswerke (centre suport in formarea profesionala a adultilor) includ etape de eLearning in oferta lor de cursuri integrate.

Oferte europene
Comisia Europeana promoveaza programele eLearning.
Cel mai important este eLEARNING INITIATIVE.

Acesta are ca scop incurajarea folosirii noilor tehnologii multimedia si Internetului si imbunatatirea calitatii invatarii prin facilitarea accesului la resurse si servicii, ca si schimburile si colaborarea la distanta. Alte programe si initiative sunt centrate pe educatia scolara (COMENIUS), de la invatamantul prescolar pana la educatia adultilor (LINGUA), acopera toate domeniile educatiei (MINERVA) si imbunatatesc schimbul de informatii. eLEARNING PROGRAMME este un program pentru integrarea efectiva a tehnologiilor informatiei si comunicarii - TIC in sistemele de educatie si formare din Europa (2004-2006).

Educatia continua

Planurile de educatie continua din oferta acopera un spectru larg de cursuri de invatamant general, politic si cultural si formare profesionala continua, care sunt sprijinite de variate tipuri de institutii - de stat si particulare, nonprofit si orientate spre profit, in cadrul firmei si publice - si de altele atasate Bisericilor Protestanta si Catolica, sindicate si alte grupuri sociale. Radioul si televiziunea de asemeni indeplinesc atributii de educatie continua.

Formarea profesionala continua se adreseaza grupurilor cu cele mai diverse calificari academice, de la someri fara certificat de absolvire sau calificari profesionale pana la directori. Scopurile, continutul si durata cursurilor variaza in functie de aceasta.

Länder (statele federale) au legislatie specifica in domeniul Weiterbildung (educatiei continue). In cele mai multe Länder, legea concediului de studiu permite angajatilor sa isi ia zile libere platite (de obicei 5 zile) in fiecare an pentru a participa la programe de educatie continua.

Birourile de Ocupare
Berufsinformationszentrum - BIZ (Serviciul de Orientare Profesionala) din cadrul Birourilor de Ocupare este disponibil pentru indrumare si informare despre toate aspectele de educatie continua. Baza de date online KURS ofera o imagine generala a cursurilor oferite in mod curent.

Califiarile profesionale continue
Camerele de Comert si Industrie si Camerele Mestesugarilor pot indruma posesorii de Gesellenbrief (certificat profesional tehnic sau mestesugaresc) interesati de cursurile care conduc la obtinerea Meisterbrief (certificatului de maistru tehnician sau maistru mestesugar), cerinta inca in vigoare pentru deschiderea unei afaceri pe cont propriu in multe profesii.

Centrele locale de educatie a adultilor
Oportunitatile de educatie continua sunt oferite si printr-o retea extinsa de Volkshochschulen (centre locale de educatia adultilor), care in mare sunt o alternativa valoroasa la diverse niveluri de calificare.

Alte institutii
Numeroase universitati ofera oportunitati de educatie continua, inclusiv ca sub forma invatarii la distanta. Goethe Institut (principalul institut cultural al Germaniei) pune la dispozitia strainilor cursuri de limba germana atat in Germania, cat si in tarile lor de origine.
Alte baze de date cuprind InfoWeb Weiterbildung (InfoWeb Educatie Continua) a Deutsches Institut für Internationale Pädagogische Forschung (Institutului German de Cercetari Educationale Internationale) si diverse platforme comerciale pe Internet, cum este seminus, unde institutiile care organizeaza seminarii pot sa isi anunte cursurile si calendarul.

Invatamant superior

Germania are un numar total de circa 350 de institutii de invatamant superior sustinute public sau recunoscute oficial, care sunt de urmatoarele tipuri:

  • Universitäten (universitatile) si institutiile echivalente de invatamant superior ca Technische Universitäten (universitatile tehnice), Gesamthochschulen (universitatile comprehensive) si Pädagogische Hochschulen (colegiile pedagogice).
  • Kunsthochschulen and Musikhochschulen (colegiile de arta si muzica).
  • Fachhochschulen (universitatile de stiinte aplicate).



In afara de tipurile de institutiile de invatamant superior sus-mentionate, exista colegiile profesorii pentru toate nivelurile de scolaritate. Cu toate acestea, formarea profesorilor a fost in general integrata in structura universitara.

Germania are si un mare numar de institutii de invatamant superior care se centreaza pe domenii specifice, cum sunt medicina umana si veterinara, sport, arta si media, film si administratie publica.

In unele Länder (state federale), Berufsakademien ofera o alternativa la institutiile de invatamant superior. Aceste academii profesionale au preluat principiul sistemului dual de invatamant profesional si sa il aplice la sectorul tertiar.

De la inceputul anilor 90, structura invatamantului superior si organizarea sa interna au fost supuse reformei. Prioritatea o reprezinta dezvoltarea Fachhochschulen, consolidarea cercetarii aplicate si transferul tehnologic.

Admitere si consiliere

Allgemeine Hochschulreife (certificat general de aptitudini pentru invatamantul superior) da posesorului dreptul de admitere la orice profil si specializare in orice institutie de invatamant superior. Fachgebundene Hochschulreife (certificat specializat de aptitudini pentru invatamantul superior) da posesorului dreptul sa studieze anumite specializari la universitate sau in institutii echivalente. Admiterea la colegiile de arta si muzica de obicei presupune Allgemeine Hochschulreife si dovada de aptitudini artistice. Cerinta pentru admiterea la Fachhochschule (colegiu specializat de invatamant superior) este fie Fachhochschulreife (certificate de aptitudini pentru invatamant superior specializat de scurta durata), fie Allgemeine/ Fachgebundene Hochschulreife.

Solicitarile se fac direct la universitatea respectiva, folosind formatul propriu de candidatura. Admiterea la cele mai multe facultati nu este reglementata si este deschisa oricui pe baza certificatelor scolare de calificare cerute.

Procedura generala de selectie
La anumite facultati (e.g. medicina) exista un anumit numar de locuri la nivel national, alocate de Zentralstelle für die Vergabe von Studienplätzen - ZVS (Biroul Central pentru Alocarea Locurilor de Studiu). In Dortmund ,pe baza procedurii generale de selectie, se ia in considerare media finala din certificatul scolar de calificare, timpul de asteptare si criteriile individuale ale universitatii. Informatii detaliate despre procedura sunt disponibile in publicatia zvs info, publicata cu circa 6 luni inainte de fiecare semestru sau online pe pagina proprie a ZVS.

Cele mai multe institutii particulare de invatamant superior (dar si unele de stat) impun teste de admitere, asa cum fac colegiile de arta si muzica. Datele si conditiile acestora trebuie examinate de institutiile respective cu mult timp inainte de inceperea semestrului.

Baza legala, sprijin, finantare

Baza legala
Baza legala pentru invatamantul superior in Republica Federala Germania este Hochschulrahmengesetz (legea cadru pentru invatamant superior) si legislatia de invatamant superior din Länder (statele federale). Ca regula, prevederile se aplica tuturor institutiilor de invatamant superior, inclusiv celor particulare, si ofera o baza sistematica sistemului de invatamant superior, care cuprinde peste 350 de institutii. Legislatia din Land poate acorda exceptii pentru institutiile particulare de invatamant superior.

Finantarea
Problema introducerii taxelor de studiu se discuta in Germania de peste 10 ani.

Legislatia curenta asigura gratuitatea invatamantului pana la prima specializare profesionala, ca si invatarea continua pe baza acestei specializari. Cu toate acestea, numeroase Länder stabilesc acum limite temporale pentru finalizarea acestor studii. Studentii care depasesc aceste limite sau care urmeaza apoi cursuri pentru a doua specializare trebuie sa plateasca taxe intre 500 si 900 de Euro pe semestru.

In orice caz, sunt contributii la administratia studenteasca si la organismele studentesti independente (intre 25 si 50 de Euro pe semestru - in functie de universitate). In plus, sunt costuri de asigurare medicala (aproximativ 40 de Euro pe luna) pentru cei care nu sunt inclusi in planul de asigurare al familiei.

Granturi
In principiu, studentii din tarile UE care doresc sa studieze in alta tara membra au dreptul la aceleasi granturi care sa le asigure intretinerea ca si studentii cetateni ai tarii gazda. Aceasta s-a decis de Curtea Europeana in 20.09.2001 (C-184/99). Este de asteptat ca aceasta decizie sa aiba un impact deosebit asupra mobilitatii persoanelor in UE.
In Germania exista o varietate de institutii (politice, confesionale, afiliate la industrie) care acorda granturi studentilor germani si straini. Studentii care provin din familii cu venituri reduse pot solicita imprumuturi studentesti pe baza Bundesausbildungsförderungsgesetz - BAföG (legea federala de sprijinire a invatarii si formarii). Eligibilitatea si suma depind de venituri. Solicitarile trebuie adresate birourilor locale de granuri (de obicei, prin biroul de administratie studenteasca din universitate).

Diplome si specializari

Calificarile din invatamantul superior variaza dupa durata si tipul facultatii urmate.

Studiile la o universitate sau institutie echivalenta se finalizeaza cu un examen academic:

  • Examen de Diplom (diploma)
  • Examen de Magister (master)
  • Examen de stat (pentru profesori, avocati si medici)
  • Examen ecleziast (in teologie)
  • Examen artistic



Din 1998 se implementeaza un nou sistem de obtinere a diplomelor de licentei si de master in toate institutiile de invatamant superior pentru a adapta sistemul la structura cu doua cicluri

Studiile din cadrul Fachhochschulen - FH (colegiu specializat de invatamant secundar) conduc la obtinerea:

  • Diplom (FH) specializare
  • Diploma de licenta
  • Diploma de master


Universitäten (universitatile) si institutiile echivalente de invatamant superior au dreptul sa organizeze doctorat.

Absolventii Fachhochschule posesori ai diplomei de master sau ai diplomei de calificare Diplom (FH) pot fi admisi la doctorat la o universitate unde indeplinesc anumite cerinte suplimentare.

Schimburi

Schimburile internationale din timpul perioadei de studii sunt finantate de programele educationale ale Uniunii Europene ca ERASMUS/ SOCRATES si LEONARDO DA VINCI. Numeroase universitati desfasoara colaborari cu alte universitati - deseori limitate la anumite domenii disciplinare.

Cursurile de studii europene se caracterizeaza prin faptul ca aspectele fundamentale de studiu sunt determinate de universitatile partenere; este posibila adesea obtinerea unei diplome comune (doua sau mai multe tari) in cadrul studiilor. Semestrele in strainatate la universitatea partener sunt parte integrata a studiilor. Informatii specifice sunt disponibile la universitati.

Informatii suplimentare despre programele de schimburi internationale in timpul perioadei de studii se pot afla la punctele nationale de contact ale programelor ERASMUS/ SOCRATES si LEONARDO DA VINCI si la organizatiile care ofera consiliere pentru studiu in Germania.

eLearning

Invatarea la distanta asigura o alternativa la frecventarea in persoana a cursurilor universitare. Aceasta forma de invatare permite studentilor sa isi organizeze programul independent, fara restrictii de locatie sau timp si astfel sa-si adapteze invatarea asa incat sa le serveasca situatiei personale.

Programele germane
Fernuniversität (Universitatea la distanta) din Hagen, infiintata in 1974 ca universitate comprehensiva a Land Nordrhein-Westfalen (statului federal North Rhine-Westphalia), este singura universitate din lumea de limba germana care ofera numai cursuri la distanta si este cel mai mare furnizor de echipamente de invatamant la distanta de nivel universitar din Germania.

Pe langa Fernuniversität din Hagen, Fernfachhochschulen (colegii specializate de invatamant superior la distanta) particulare ofera cursuri de invatamant la distanta pe tot teritoriul Germaniei, in special in domeniul managementului afacerilor si al calificarii continue pentru ingineri si specialisti in informatica.
Chiar si Präsenzhochschulen (institutii de invatamant superior unde studentii frecventeza in persoana), e.g. universitati si Fachhochschulen, devin tot mai implicate in invatarea la distanta, asigurand atat cursuri de specializare, cat si invatamant profesional si academic continuu.

Un numar de institutii de invatamant superior si-au unit eforturile pentru a forma Fernstudienverbünde (asociatii de invatamant la distanta) si a furniza cursuri de invatare la distanta.

Programe europene
Posibilitatile de a studia si a participa la cursuri de invatamant la distanta devin tot mai frecvente. Ofertele de invatamant superior la distanta - in centre de formare virtuala - sunt cuprinse intr-o retea europeana si promovate de programul SOCRATES/ MINERVA al CE.

Recunoasterea calificarilor

Unul dintre obstacolele majore pentru persoanele care doresc sa munceasca si sa invete in alta tara UE, sa schimbe domeniul profesional, sa se stabileasca sau sa-si ofere serviciile oriunde in UE este riscul sa nu le fie acceptate calificarile si competentele. Pentru depasirea acestui obstacol, UE a introdus anumite instrumente menite sa faciliteze transferul calificarilor si competentelor in scopuri academice si profesionale.

Instrumente de transparenta

  • Europass - consta in cinci documente care atesta in Uniunea Europeana, Asociatia Europeana a Liberului Schimb/ SEE si tarile asociate toti pasii de formare profesionala pe care i-a parcurs utilizatorul Europass:
    • Europass Curriculum Vitae (CV Europass)
    • Europass Language Passport (Pasaportul lingvistic Europass)
    • Europass Certificate Supplement (Suplimentul Europass al certificatului),
    • Europass Diploma Supplement (Suplimentul la diploma Europass)
    • Europass Mobility (Mobilitate Europass)


Primele doua documente se completeaza chiar de utilizator. Celelalte trei documente sunt emise si completate de organisme competente, cum sunt scolile sau companiile unde utilizatorul s-a format. Europass este pus la dispozitie printr-o retea de Centre Nationale Europass.

  • European Credit Transfer System - ECTS (Sistemul European de Credite Transferabile) - asigura mijloacele de masurare si comparare a performantelor de invatare si transferul acestora de la o institutie la alta.
  • European Computer Driving Licence - ECDL (Permisul European de Utilizare a Computerului) - standard de competenta recunoscut international care certifica faptul ca posesorul are cunostintele si abilitatile de a folosi eficient si productiv cele mai comune aplicatii pe computer.
  • Recunoasterea invatarii nonformale - creste vizibilitatea abilitatilor si competentelor pe piata muncii.


ISCED
Standardul International de Clasificare in Educatie - ISCED a fost proiectat de UNESCO la inceputul anilor '70 (ultima actualizare 11/1997) 'ca instrument de colectare, acumulare si prezentare a statisticilor de educatie in tari individuale si pe plan international'.


Drepturile cetatenilor UE sunt principii fundamentale in legislatia Comunitatii Europene. Prevederile ce recunosc numai calificarile profesionale ale unei anumite jurisdictii prezinta obstacole in calea acestor libertati fundamentale. Obstacolele sunt depasite prin prevederi care garanteaza recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale intre statele membre.

Comisia are un serviciu responsabil de managementul curent al recunoasterii reciproce si de actualizarea acestui domeniu de drept comunitar prin contacte regulate cu autoritati competente din statele membre si cu asociatii profesionale de profil.

Invatamant general

In invatamantul general, recunoasterea calificarilor in Germania opereaza urmatoarele distinctii:

Recunoasterea nivelului educational actual
Pentru elevii care doresc sa-si continue educatia generala intr-o scoala germana, directia scolii respective stabileste nivelul educational corespunzator in colaborare cu inspectoratul scolar local, elevul si parintii, de obicei dupa o lectie de evaluare.

Recunoatterea certificatului de absolvire a scolii
Recunoasterea certificatelor scolare straine se face de regula prin determinarea ceetificatului german echivalent pe baza unei liste de cerinte minime.

Hauptschulabschluss (certificatul scolar de absolvire a invatamantului secundar inferior) este echivalent cu 9 ani consecutivi de invatamant obligatoriu cu discipline studiate cum sunt limba materna, matematica si cel putin o disciplina din stiintele naturii si una din stiintele sociale.

Mittlere Bildungsabschluss (certificatul intermediar de absolvire a scolii) presupune 10 ani consecutivi de invatamant obligatoriu plus o limba straina pe langa toate disciplinele de mai sus.

Recunoasterea certificatelor intermediare de absolvire a scolii, care permit accesul la invatamant superior in Germania, fie Allgemeine Hochschulreife (certificatul general de aptitudini pentru invatamantul superior), Fachgebundene Hochschulreife (certificat specializat de aptitudini pentru invatamantul superior) sau Fachhochschulreife (certificat de aptitudini pentru cursuri universitare specializate de scurta durata) este mai dificila in anumite tari de origine; uneori se pot solicita certificatul obtinut si nivelul stapanirii limbii germane. Baza de date anabin cuprinde liste de cerinte pentru accesul in institutii germane de invatamant superior din fiecare tara.

Invatamant si formare profesionala

Conform directivei Comunitatii Europene, calificarile si cunostintele practice obtinute intr-o tara membra sunt valide in Uniunea Europeana. Oricine este calificat intr-o anumita profesie in tara sa de origine poate sa exercite acea profesie in orice alta tara membra.

Prevederile UE
Intrucat exista deseori diferente intre tari sub aspectul metodele de formare si examenele finale pentru asa-numitele profesii reglementate, Uniunea Europeana a introdus un sistem uniform de recunoasterea calificarilor. Profesiile reglementate sunt cele care presupun diplome, certificate sau calificari speciale. De aceea, oricine doreste sa munceasca in strainatate ca profesor, avocat, inginer sau psiholog trebuie sa solicite autoritatilor responsabile din tara respectiva recunoasterea calificarilor sale profesionale. Autoritatile au patru luni sa verifice solicitarea. Daca se constata ca durata sau continutul formarii difera considerabil fata de standardul national de formare din tara respectiva, autoritatile pot cere un certificat de experienta profesionala, ori ii pot recomanda candidatului sa urmeze un curs de adaptare sau sa sustina un test de aptitudini.

Pentru o serie de ocupatii, s-au dezvoltat sisteme de echivalare a certificatelor de calificare in Europa. (e.g. in domeniile industriei metalurgice, hoteliere si alimentatiei publice). Informatii pot fi solicitate Centrului European pentru Dezvoltarea Formarii Profesionale - CEDEFOP. Camerele de Industrie si Comert ofera si ele sfaturi utile. Informatii despre recunoasterea formarii profesionale sunt disponibile in programul de informare pentru cetatenii europeni: Your Europe.

Responsabilitati in Germania
Ministerele culturii din Länder (statele federale) sau autoritatile corespunzatoare sunt de regula responsabile cu recunoasterea celor mai multe certificate profesionale eliberate de scoli.

Cele mai importante exceptii sunt:

  • Ministerele sanatatii din Länder si respectivele camere profesionale i.e. Arztekammer sau Apothekerkammer (camera medicilor sau camera farmacistilor) sunt responsabile cu recunoasterea certificatelor profesionale in meserii din domeniul sanatatii.
  • Camerele locale de industrie si comert sunt responsabile cu recunoasterea certificatelor profesionale in meserii din domeniul comercial si tehnic.
  • Camerele locale ale mestesugarilor sunt responsabile cu recunoasterea certificatelor profesionale in meserii din domeniul mestesugurilor.
  • Ministerele agriculturii din Länder si/sau camerele locale de agricultura sunt responsabile cu recunoasterea certificatelor profesionale in meserii din domeniul agriculturii.

Invatamant superior

ECTS Sistemul European de Credite Transferabile - ECTS a fost creat in cadrul unui program SOCRATES/ ERASMUS pentru a oferi o metoda de masurare si comparare a performantelor de invatare si de transfer de la o institutie la alta. Prin numarul sau fix de credite, ECTS ar trebui sa simplifice recunoasterea performantelor in tarile UE. Suplimentul Europass la diploma Suplimentul Europass la diploma se elibereaza absolventilor de invatamant superior odata cu diploma si ajuta la mai buna intelegere a calificarilor din invatamantul superior, mai ales in afara tarii in care au fost obtinute. Suplimentul Europass la diploma a fost creat in parteneriat de UNESCO si Consiliul Europei. Suplimentul Europass la diploma este eliberat de institutia de invatamant superior care a eliberat si diploma originala. ENIC - NARIC Reteaua Europeana de Centre de Informare - ENIC este constituita din centre nationale de informare. Aceste centre au scopul de a furniza informatii si orientare in:

  • Recunoasterea diplomelor, certificatelor si altor calificari academice sau profesionale obtinute in strainatate;
  • Sistemele de invatamant din alte tari europene si din tara de origine a solicitantului;
  • Oportunitati de a studia in strainatate, inclusiv informatii despre imprumuturi si burse, mobilitate si echivalare.

Reteaua Centrelor Nationale de Informare pentru Recunoastere Academica - NARIC a fost creata in1984 pentru imbunatatirea recunoasterii academice a diplomelor si perioadelor de studiu in tari membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European - SEE si Europei Centrale si de Est - CEE.

Formare practica

Oricare cetatean din UE care doreste sa castige bani si in acelasi timp sa-si perfectioneze abilitatile de limba intre perioadele de scoala si formare poate calatori in orice tara din cadrul UE pentru munca si sedere - fara sa aiba nevoie de permis. Trebuie doar sa solicite un permis de rezidenta imediat ce incepe sa lucreze.

Cu toate acestea, odata cu extinderea UE de la 01.04.2004, Germania a optat pentru limitarea accesului cetatenilor din noile state membre (cu exceptia Maltei si Ciprului) pe piata germana a muncii pentru o perioada de tranzitie de cel putin 2 ani. In acest timp, cetatenii celor 8 tari continentale vor trebuie sa solicite permis de munca inainte de angajare.

Angajare
Prevederile UE despre libertatea de miscare se aplica in cazul angajarii, cu exceptiile mentionate mai sus.
Studentii din noile tari membre UE, inscrisi la universitati germane, pot sa lucreze in Germania fara permis de munca cel mult 3 luni pe an.
Persoanele angajate trebuie sa prezinte un contract de munca, la fel ca si ceilalti lucratori.

Plasamente
In Germania, formarea practica prin statutulde intern la firme nationale si internationale sunt o modalitate devenita traditionala prin care studentii ajung sa cunoasca viata productiva, iar angajatorii intalnesc posibili angajati. Cele mai multe scoli profesionale si un numar in crestere de facultati impun cel putin un stagiu de formare practica. Chiar daca nu este obligatorie, includerea in CV a unei perioade petrecuta ca intern reprezinta un avantaj si tot mai mult o conditie pentru obtinerea ulterioara a unui loc de munca.

Au pair
Un tanar care lucreaza ca au pair va locui impreuna cu o familie unde ajuta la treburile casnice si are grija de copiii familiei gazda. Programul consta in 30-40 de ore saptamanal. In schimb el primeste bani de buzunar si i se asigura cazarea si pensiunea gratuite. Au pair-ul are posibilitatea de a urma cursuri de limba in timpul participarii la program.

Serviciul European de Voluntariat
Acest program asigura tinerilor intre 18 si 25 de ani oportunitatea de a trai o experienta noua, de a invata o limba straina si de a trai intr-o alta tara europeana. Plasamentul dureaza intre 6 si 12 luni si este finantat de programul educational al Uniunii Europene. Listele cu organizatiile participante si care ofera locuri in cadrul Serviciului European de Voluntariat sunt disponibile la unitatile nationale de coordonare

Munca

Orientare si informare
Ambasadele si consulatele germane sunt primele puncte de contact unde sa solicitati informatii despre munca in Germania. Acestea sunt in responsabilitatea Auswärtige Amt (Biroul de Relatii Externe).

In Germania, autoritatile pentru orientare profesionala si plasamente sunt oficiile locale de ocupare ale Bundesagentur für Arbeit (Agentiei Federale de Munca), care pot oferi servicii generale si individuale de orientare profesionala. Oficiile de ocupare sunt in acelasi timp in legatura cu reteaua europeana de consilieri EURES.

Cerinte lingvistice
Stapanirea limbii germane, limba nationala oficiala, este esentiala. Engleza este limba straina cel mai frecvent folosita.

Cursurile de limbi straine care faciliteaza intrarea pe piata muncii si integrarea sociala sunt oferite de Volkshochschulen (centre locale de educatia adultilor). Oportunitati si cursuri de limba disponibile si de Goethe Institut (Institutul Cultural German), de universitati si scoli particulare de limba.

https://www.azreferate.com/liste-referate/electronica/index6.php

https://www.azreferate.com/liste-referate/informatik/index5.php

https://www.azreferate.com/liste-referate/psychologie/index6.php

https://www.azreferate.com/liste-referate/epochen/index6.php

https://www.azreferate.com/liste-referate/literatur/index12.php

https://www.azreferate.com/referate/geschichte/Juni-Historischer-Kontext758.php





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate