Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune.stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme



Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Didactica


Index » educatie » Didactica
PROIECTAREA CURRICULUM-ULUI


PROIECTAREA CURRICULUM-ULUI




PROIECTAREA CURRICULUM-ULUI

1. Caracteristicile proiectarii curriculare

Perspectiva curriculara a determinat regandirea programelor scolare si elaborarea de manuale scolare alternative, pe baza unei proiectari curriculare, caracterizata prin urmatoarele elemente:

focalizarea pe achizitiile finale ale invatarii: realizeaza trecerea de la programele 'analitice' (concepute ca simple inventare de continuturi, carora le era repartizat un anumit numar de ore, fara precizarea clara a finalitatilor educationale), la programe scolare caracterizate prin centrarea demersurilor instructiv-educative pe obiective formative si prin corelarea sistemica judicioasa dintre obiective, continuturi, activitati de invatare si evaluare etc.




accentuarea dimensiunii actionale in formarea si dezvoltarea personalitatii elevilor: stimuleaza demersurile didactice active si interactive, care sa creasca eficienta invatarii scolare prin stimularea participarii elevilor la activitatile educationale, a cooperarii lor cu cadrul didactic si cu colegii si prin situarea lor in centrul actului instructiv-educativ

definirea clara a ofertei scolii in raport cu interesele si aptitudinile elevului, precum si cu asteptarile societatii: asigura coerenta nationala in ceea ce priveste finalitatile educationale ale sistemului de invatamant in ansamblul sau, finalitatile etapelor de scolarizare, reperele generale, principiile si standardele de elaborare si aplicare a curriculum-ului.

2. Statutul continuturilor in proiectarea curriculara

Introducerea conceptului de 'curriculum' a consacrat sintagma proiectare curriculara, care valorizeaza abordarea sistemica si perspectiva sistemica, integratoare asupra intregului proces educat

Viziunea curriculara actuala de alcatuire a programelor scolare permite o mai buna orientare a predarii, invatarii si evaluarii in raport cu obiective de formare care vizeaza competente de nivel superior, de aplicare a achizitiilor in contexte noi si de rezolvare de probleme teoretice si practice. Proiectarea didactica nu mai inseamna elaborare de 'programe analitice', in termeni de inventare ale diferitelor segmente/ unitati de continut - capitole, teme, subiecte punctuale, carora le este repartizat un anumit numar de ore fix, rigid, fara o precizare clara a finalitatilor educationale, a achizitiilor necesare fiecarui elev. Astazi, conceptul de 'proiectare didactica' este mult mai amplu, el fiind subordonat viziunii curriculare. In aceasta viziune, continuturile nu mai constituie elementul central al activitatilor de proiectare didactica la macro nivel. Ele nu devin neimportante, nu este vorba de negarea importantei lor, ci de valorificarea valorii lor instrumentale, de valorizarea lor ca puncte de plecare in actiunea complexa de instruire moderna, interactiva si de formare; accentul se pune pe valorificarea valentelor informative si formative ale continuturilor si pe flexibilitatea si adaptabilitatea acestora. Continuturile sunt valorificate in didactica moderna ca instrumente de vehiculare cognitiva utile pentru a se evita dispersarea/ fragmentarea cunoasterii in favoarea unei centrari pe competente functionale.

3. Etapele proiectarii curriculum-ului

Proiectarea curriculum-ului reprezinta o actiune continua, permanenta, care precede demersurile instructiv-educative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata acestora.

La nivel macro, proiectarea curriculum-ului reprezinta un proces continuu, care implica atat perioade si demersuri de schimbare profunda, cat si de stabilitate. Acest proces presupune anticiparea ansamblului actiunilor si operatiilor angajate in cadrul activitatilor de instruire si educare conform finalitatilor asumate la nivel de sistem si de proces, in vederea asigurarii functionalitatii acestuia in sens managerial si strategic.

Proiectarea curriculara este urmata de implementarea, evaluarea si ameliorarea curriculum-ului; toate aceste etape esentiale ale demersului curricular ii asigura acestuia procesualitatea ciclica. La nivel micro, proiectarea didactica reprezinta ansamblul operatiilor de anticipare a obiectivelor, continuturilor, strategiilor instructiei si educatiei si strategiilor de evaluare, precum si a relatiilor dintre acestea. Din perspectiva pragmatica, proiectarea didactica presupune stabilirea mentala si, de preferat, obiectivata intr-un instrument didactic scris a pasilor care vor fi parcursi, tinandu-se cont de conditiile instruirii, de resursele existente etc. In perspectiva organizarii functionale a procesului de invatamant, proiectarea didactica devine activitatea principala a cadrelor didactice.

Practic, la nivelul micropedagogic, curriculum-ul reprezinta un instrument de lucru, care trebuie sa favorizeze, in principal:

organizarea unui proces instructiv-educativ care sa aiba o baza referentiala precisa, conferita de sistemul de obiective cadru si de referinta sau competente generale si competente specifice, precum si de continuturi

realizarea unei instruiri care sa ii ajute pe elevi sa inteleaga complex realitatea inconjuratoare

realizarea unei instruiri diferentiate, prin selectarea elementelor de continut, a activitatilor de invatare, precum si a parcursurilor individuale de instruire

deplasarea semnificativa de accent din zona continuturilor (supralicitate pana in prezent) in directia construirii competentelor asumate

asigurarea apropierii si articularii cat mai puternice si, in acelasi timp, firesti, intre logica stiintelor, logica pedagogica si didactica a predarii disciplinelor de studiu si logica interna a invatarii acestora, vizandu-se dimensiunea aplicativa a procesului curricular

manifestarea creativitatii didactice a profesorului si adecvarea demersurilor didactice la particularitatile elevilor.

Valorificand abordarea sistemica, putem spune ca la baza elaborarii si revizuirii curriculare sta ideea conform careia, proiectarea curriculum-ului presupune o anticipare, in interactiunea lor, a finalitatilor educationale de diferite grade, a continuturilor instructiv-educative, a activitatilor de invatare, a strategiilor de instruire si a strategiilor de evaluare.

Etapele esentiale ale procesului curricular sunt:

A. Elaborarea/ proiectarea curriculum-ului

A.1. Analiza finalitatilor educationale, a competentelor generale si specifice vizate si a nevoilor educationale ale educatilor

A.2. Stabilirea obiectivelor curriculare

A.3. Selectarea disciplinelor de studiu/ continuturilor

A.4. Organizarea continuturilor/ temelor

A.5. Structurarea situatiilor de invatare, prefigurarea si articularea experientelor de

invatare

B. Implementarea curriculum-ului (Organizarea situatiilor de invatare si inducerea/ generarea experientelor de invatare)

C. Evaluarea curriculum-ului

C.1. Stabilirea criteriilor si procedurilor de evaluare





C.2. Realizarea evaluarii

D. Reglarea/ Ameliorarea procesului curricular

A. Elaborarea/ planificarea curriculum-ului

A.1. Analiza finalitatilor educationale, a competentelor generale si specifice vizate si a nevoilor educationale ale educatilor

Proiectarea curriculum-ului are drept punct de pornire identificarea si analiza finalitatilor educationale, respectiv a marilor orientari filosofice, morale, etice, ideologice, de care urmeaza sa tina cont sistemul educat Cuprinzand sisteme de valori identificate si vehiculate la nivelul societatii, acestea ofera sistemului educativ linii directoare, ii asigura acestuia coerenta si dau sens actiunii educative.

In ceea ce priveste nivelul sistemului de invatamant, finalitatile generale actuale releva preocuparea pentru formarea intelectuala (teoretizare, conceptualizare, abstractizare) si, totodata, pentru formarea abilitatilor si competentelor practice si pentru promovarea multidisciplinaritatii, a interdisciplinaritatii si transdisciplinaritatii, in vederea asigurarii caracterului operational si functional al achizitiilor.

Analiza nevoilor educationale presupune identificarea, deopotriva, a trebuintelor obiective (derivate din analiza situatiei-tinta in care se va derula actiunea educationala, ele putand fi stabilite si in absenta subiectilor educatiei) si subiective (exprimate chiar de catre subiectii educatiei).

Este necesar ca elevii sa fie educati in vederea identificarii propriilor trebuinte educationale si transformarii acestora in obiective, pe baza unui schimb de informatii in legatura cu rolurile asumate si cu asteptarile fiecarei parti.

A.2. Stabilirea obiectivelor curriculare

Obiectivele curriculare se stabilesc functie de rolul educatiei, care, in viziunea lui Jacques Delors (2000, p.11-12) consta in contributia la incurajarea indivizilor sa actioneze in concordanta cu traditiile si convingerile lor, dar in acelasi timp sa respecte pluralismul, sa-si dezvolte mintea si spiritul la nivel de universalitate si sa reuseasca transcenderea propriilor limite. Acelasi autor considera ca misiunea educatiei este de 'a-i permite fiecaruia dintre noi, fara exceptie, sa-si dezvolte talentul si sa-si valorifice la maximum potentialul creativ, inclusiv responsabilitatea pentru propria viata si pentru atingerea scopurilor personale'. (J. Delors, 2000, p.13)

A.3. Selectarea disciplinelor de studiu/ continuturilor

In actiunile de selectare a continuturilor, se va tine seama de faptul ca este extrem de importanta calitatea cunostintelor dobandite, a competentelor formate si nu atat de mult cantitatea. De asemenea, este foarte important sa se achizitioneze instrumentele cognitive necesare documentarii si informarii, utilizarii si procesarii informatiei.

Dupa etapa de selectare a continuturilor, urmeaza operatia de consemnare a lor in planurile de invatamant, dupa criterii logico-stiintifice, pedagogice si psihologice.

A.4. Organizarea continuturilor/ temelor

In interiorul disciplinelor de studiu selectate se realizeaza o organizare a continuturilor si o programare a lor, in concordanta cu finalitatile educationale urmarite si punand accent pe flexibilitatea si adaptabilitatea continuturilor.

A.5. Structurarea situatiilor de invatare, prefigurarea si articularea experientelor de

invatare

Prin curriculum, respectiv prin intermediul unor programe concrete de studiu, proiectate pentru specializari, discipline, activitati didactice, ore de curs se structureaza si se propun situatii de invatare, susceptibile de a genera experientele de invatare pozitive. Daca profilul psihologic al studentilor este foarte diferit, se pot concepe trasee curriculare alternative si se va asigura flexibilitatea in parcurgerea lor.

In structurarea situatiilor de invatare si in anticiaarea experientelor de invatare (acestea se imbina data fiind complementaritatea dintre educatia formala, cea nonformala si cea informala), se vizeaza urmatoarele:

formularea obiectivelor educationale sau chiar operationale

stabilirea tipului de experienta de invatare dezirabila

stabilirea formei de organizare a activitatii

realizarea transpozitiei didactice a continuturilor

stabilirea unei metodologii didactice adecvate

stabilirea sistemului mijloacelor de invatamant, elaborarea/ adaptarea materialelor didactice

stabilirea formei de organizare a activitatii elevilor

imaginarea activitatilor desfasurate de profesor si a activitatilor centrate pe elev, a responsabilitatilor si competentelor lor

imaginarea strategiei de evaluare a programului educat

B. Implementarea curriculum-ului (Organizarea situatiilor de invatare si inducerea/ generarea experientelor de invatare)

Presupune aplicarea in practica a programului educativ, respectiv organizarea si realizarea situatilor de invatare si a activitatilor de invatare, intr-o modalitate flexibila, creatoare, valorificand resurselor anticipate. Sunt importante: raportarea permanenta la obiectivele urmarite, conceperea de sarcini de lucru dupa criterii stiintifice, monitorizarea permanenta a procesului educational si obtinerea de feed-back formativ si sumat



C. Evaluarea curriculum-ului

C.1. Stabilirea criteriilor si procedurilor de evaluare

In evaluarea curriculum-ului se utilizeaza ca si criterii obiectivele educationale propuse, care vor fi aduse si la cunostinta studentilor. In eventualitatea in care se utilizeaza si alte criterii, de asemenea, acestea vor fi anuntate cu claritate, la inceputul activitatilor.

In ceea ce priveste procedurile de evaluare, ele vor fi gandite functie de obiectivele urmarite si de continuturi, asigurandu-se imbinarea optima a acestor proceduri.

C.2. Realizarea evaluarii

Demersurile de evaluare pot viza:

- obtinerea de informatii despre curriculum in ansamblu, despre pertinenta, calitatea si eficienta lui

- obtinerea de informatii despre studenti (volumul cunostintelor dobandite, al capacitatilor si competentelor formate)

- obtinerea de informatii despre prestatia didactica a profesorului, in conditiile valorificarii anumitor resurse ale instruirii.

D. Reglarea/ Ameliorarea procesului curricular

Evaluarea se desfasoara in beneficiul tuturor partenerilor implicati in procesul curricular, sprijinindu-le actiunile, este formativa si sprijina autoevaluarea realizata de elevi. Este vazuta ca un parteneriat, iar in urma evaluarilor realizate, functie de rezultatele si informatiile obtinute, daca este cazul, se vor elabora strategii corective, pentru depasirea anumitor greseli si strategii ameliorative.

In materie de curriculum, responsabilitatile se distribuie intre patru niveluri ale sistemului educational:

la nivel national, guvernamental (Ministerul Educatiei si institutiile de cercetare subordonate)

in teritoriu, respectiv la inspectoratele scolare judetene

la nivelul unitatilor scolare (scoli)

in sala de clasa.

Elaborarea curriculum-ului este o functie integrata a tuturor actorilor sistemului educational; sunt de dorit relatii de cooperare si parteneriat; fiecare nivel asuma proiectul propriu:

Responsabilitati la nivel guvernamental/ national:

Elaboreaza structura legislativa, regulamentele si recomandarile curriculare, cadrul general de curriculum, incluzand obiectivele si standardele generale, precum si cerintele de certificare a studiilor.

Produce instrumentele de evaluare la nivelul sistemului educational.

Ofera suporturile de curriculum necesare inspectoratelor scolare judetene si retelelor scolare ale acestora.

Aloca resursele necesare catre inspectoratele scolare judetene.

Evalueaza realizarea curriculum-ului la nivel de sistem si pe componente ale acestuia.

Responsabilitati la nivel teritorial - zonal/ judetean:

Dezvolta politici de implementare a curriculum-ului.

Ofera resursele si suportul financiar necesare pentru realizarea curriculum-ului.

Asigura calitatea programelor la toate nivelele de scolarizare.

Elaboreaza si disemineaza material instructional, recomandari si ghiduri de implementare curriculara.

Evalueaza realizarea programelor.

Ofera consultanta si programe de formare continua a cadrelor didactice.

Responsabilitati la nivelul scolii:

Asuma o strategie de aplicare a curriculum-ului, potrivit cu politicile prefigurate la nivelele anterioare.

Dezvolta programele proprii de studiu.

Determina tipurile de curriculum si extensiunile acestora.



Coordoneaza programele de dezvoltare curriculara.

Realizeaza formarea continua a profesorilor proprii.

Evalueaza realizarea curriculum-ului pe discipline scolare si clase de elevi etc.

Responsabilitati la nivelul clasei, respectiv al profesorului:

Identifica nevoile subiectilor educatiei.

Realizeaza urmatoarele actiuni, in scopul proiectarii activitatii didactice la nivel micro:

- Lectura personalizata a programei si a manualelor scolare

- Elaborarea planificarii calendaristice (orientative), pe termen mediu

- Efectuarea proiectarii secventiale, pe termen scurt (a unitatilor de invatare si a

lectiilor/ activitatilor didactice).

Imbogateste curriculum-ul diferitelor discipline.

Asigura individualizarea curriculum-ului, elaboreaza planuri individuale de educatie.

Realizeaza diferentierea curriculara.

Evalueaza rezultatele elevilor si ii sprijina in procesul de invatare.

Bibliografie

Bobbitt, F. (1972) , The Curriculum, New York: Arno Press

Botkin, J.W. & Elmandjara, M., Malita, M. (1981) Orizontul fara limite al invatarii. Lichidarea decalajului uman, Editura Politica, Bucuresti

Chis, V. (2001) Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare, Editura PUC, Cluj-Napoca

Chis, V. (2002) Provocarile pedagogicei contemporane, Editura PUC, Cluj-Napoca

Cretu, C. (1998), Curriculum diferentiat si personalizat, Editura Polirom, Iasi

Delors, J. (coord.) (2000), Comoara launtrica. Raportul catre UNESCO al Comisiei Internationale pentru Educatie in secolul XXI, Editura Polirom, Iasi

D'Hainaut, L. (coord.) (1981), Programe de invatamant si educatie permanenta, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Ionescu, M. (2003), Instructie si educatie. Paradigme, strategii, orientari, modele, Garamond, Cluj-Napoca

Ionescu, M.; Radu, I. (coord.) (2001), Didactica moderna, editia a II-a, revizuita, Editura Dacia, Cluj-Napoca

Ionescu, M.; Chis, V. (coord.) (2001), Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca

Dewey, J. (1902) The child and the curriculum, University of Chicago Press, Chicago

D'Hainaut, L. (1981) Programe de invatamant si educatie permanenta, E.D.P., Bucuresti

Stanciu, M. (1999), Reforma continuturilor invatamantului. Cadru metodologic, Editura Polirom, Iasi

Tyler, R.W. (1949), Basic Principles of Curriculum and Instruction, University of Chicago Press, Chicago

Ungureanu, D. (1999) Educatie si curriculum, Editura Eurostampa, Timisoara

Vaideanu, G. (1988) Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti

Wiles J. & Bondi J.C. (1984) Curriculum Development. A Guide to Practice, 2nd edition, Bell and Howell Company, Columbus, OH

M.E.N., Comisia Nationala de Reforma a Planurilor de Invatamant (1998). Plan cadru pentru Invatamantul Preuniversitar, Bucuresti

(1999) Curriculum National - Planuri cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar, C.N.C., Editura Corint, Bucuresti







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate