Parteneriat si cooperare in domeniul consilierii

PARTENERIAT SI COOPERARE IN DOMENIUL CONSILIERII

Scoala si cadrele didactice sunt printre cei mai importanti factori de realizare a consilierii si orientarii scolare si profesionale. Elevul petrece cea mai mare parte din timpul evolutiei sale intelectuale, morale si profesionale in cadrul scolii, in interactiune cu cadrele didactice. Un rol deosebit in realizarea consilierii si a orientarii scolare si profesionale il are invatatorul sau dirigintele clasei.

Familia este primul factor educativ, iar influenta sa este hotaratoare in

evolutia tanarului. Uneori, datorita necunoasterii, familia nu contribuie la o bunasi corecta orientare scolarasi profesionala a propriilor copii. Avand in vedere influenta socio-educationala puternica a familiei, scoala si cadrele didactice alaturi de alti factori educativi trebuie sa indrume si sa consilieze familia pentru ca aceasta sa contribuie alaturi de ei la o orientare scolarasi profesionala eficienta a copiilor.

Organizatiile de tineret, fundatiile si ONG-urile, prin caracteristicile

si functiile educative pe care le au pot, alaturi de scoala si familie, sa

contribuie la orientarea scolarasi profesionala a elevilor. De asemenea legatura organizatiilor cu unitatile social-economice le poate determina pe acestea sa ofere sponsorizari invatamantului.

Organismele si societatile economico-sociale de stat, mixte sau

particulare sunt beneficiari ai invatamantului. Pentru ca acestia sa poata primi forta de muncasi specialisti de calitate, este necesar ca impreuna cu scoala sa contribuie la orientarea scolara si profesionala a tinerei generatii

prin prezentarea profesiilor in mass-media, prin reclame, monografii profesionale, prin intalniri ale specialistilor cu elevii etc. Sponsorizarea unitatilor de invatamant poate ajuta realizarea obiectivelor orientarii scolare si profesionale.

Prin mijloacele pe care le detine, forta de patrundere si influentare a mesajului audi-vizual,mas s -media alaturi de Inter net reprezinta forte eficiente de consiliere in realizarea obiectivelor orientarii scolare si profesionale. Mass-media si Internetul pot prezenta scolile si unitatile social-economice in toata diversitatea lor, pot prezenta expuneri ale unor specialist privind locul, rolul si valoarea economicasi sociala a unitatilor de profil si a profesiunilor specifice, informand, constientizand si influentand tineretul privind orientarea sau, dupa caz, reorientarea scolarasi profesionala in conditiile economiei libere.

Pentru ca tanarul sa poata face cea mai buna alegere in ceea ce priveste scoala si profesia are nevoie de o consiliere specializata care ii poate fi oferita de Laboratoarele de consiliere si orientare scolarasi profesionala, incadrate cu psihologi, pedagogi, medici si specialisti in asistenta socialasi inzestrate cu mijloacele necesare de cunoastere adecvata a individualitatii tinerilor.

Actiunea de consiliere si orientare scolarasi profesionala poate fi realizatasi de psihologii scolari, eventual in colaborare cu alti specialisti, medical si asistentul social scolar etc., care actioneaza in cadrul unui cabinet cu inzestrare si functionalitate adecvate.

Specificul grupurilor scolare ca grupuri sociale

Grupurile scolare se constituie sI functioneaza pe temeiurile uneia dintre
formele esentiale ale activitatii sociale-invatatura. Ele sunt grupuri mici in care
scopurile grupului corespund intereselor comune ale tuturor membrilor. Devine una din caracteristicile definitorii ale grupului de elevi prezenta scopurilor (sI a motivelor ce sustin actiunea de realizare a acestora). Masura in care grupul isI atinge scopurileformeaza continutul notiunii de eficienta a grupului. (P.Golu). Grupul de elevi urmareste scopuri prescriptive (stabilite anterior de catre persoane ce nu apartin in mod necesar acestuia) datorita faptului ca grupul functioneaza intr-o institutie-scoala ce are ca obiectiv explicit si deliberat educatia si instruirea elevilor, postuland directii precise si clare de actiune menite sa orienteze intreaga interventie pedagogica.

Rolul scopurilor in structurarea si functionarea grupului de elevi ca si
adaptarea de catre membrii acestuia a anumitor comportamente este major deoarece
prezenta scopurilor este conditia existentei sI a progresului grupului.

Grupurile scolare se caracterizeaza sI prin aceea ca sunt asociatii bazate pe
tipul de relatii fata in fata (face to face). Ca urmare a acestui fapt, fiecare poate
comunica sI efectua schimb de informatii cu toti ceilalti dupa cum acestia, la randul lor pot comunica cu el. Grupul apare astfel ca o reuniune integrata de personalitati care comunica intre ele, coordonandu-sI reciproc intentiile sI preocuparile sI modelandu-se reciproc.

Grupul se caracterizeaza sI printr-o structura configurationala proprie ce
rezulta din interdependenta statutelor sI rolurilor membrilor din care este format.

Rolurile, ca sI modelele de conduita sunt dependente de statutul individului care desemneaza atat aria de manifestare a rolulului cat sI pertinenta acestuia.

Normele sI normativitatea grupala reprezinta o alta caracteristica a grupului
mic care este grupul scolar. Existenta unui sistem de norme este una din premisele
fundamentale ale constituirii sI functionarii optime a grupului educational. Normele
prescriu anumite modele de comportament cel mai adesea standardizate comune pentru toti cei care apartin grupului respectiv. De aceea apartenenta la grup este dependent de acceptarea comportamentelor prescrise. O norma este deci o regula de conduita recunoscuta sI acceptata de toti membrii grupului. Normele au sI rol de reglator al grupului determinand unitatea sI coeziunea acestuia, iar pe de alta parte au rol de criteriu de evaluare a conduitelor individuale sI de grup.

Modul in care normele sunt percepute depinde in buna masura de semnificatia

lor pentru grup pe aceasta cale unele din normele explicite devin norme implicite nu

numai la nivel grupal ci sI individual.

Coeziunea grupului este o conditie indispensabila aparitiei sI actiunii unor
norme comune acceptate la nivelul grupului sI impuse membrilor sai. Coeziunea poate fi considerata drept cea mai importanta variabila de grup, deoarece, tocmai datorita ei, grupul exista, se mentine, functioneaza, ca o entitate coerenta relativ de sine statatoare.
Coeziunea grupului este o conditie indispensabila aparitiei sI actiunii unor
norme comune, acceptate la nivelul grupului sI impuse membrilor sai. Coeziunea poate fi considerata drept cea mai importanta variabila de grup deoarece tocmai datorita ei grupul exista, se mentine, functioneaza ca o entitate coerenta, relativ de sine statatoare.

Coeziunea exprima gradul de unitate sI de integrare a grupului in rezistenta sa la destructurare. La baza ei stau o serie de forte interne sI externe, de motivatii: perceptia scopurilor, perceptia reciproca in grup, gradul in care sunt satisfacute aspiratiile membrilor etc.

Comunicarea in grupurile scolare

Comunicarea reprezinta una dintre trebuintele fundamentale, de ordin spiritual
a oamenilor. In grupurile scolare, comunicarea este modalitatea esentiala de existenta a acestora. Procesul instructiv-educativ presupune transmiterea unor mesaje, a cunostintelor, prin diverse conduite de comunicare: prelegeri, intrebari sI raspunsuri, demonstratii.

Grupul mic, asa cum este sI grupul de elevi se caracterizeaza printre altele sI
prin centarea eforturilor individuale asupra unei sarcini comune, insa contributia
membrilor lui la rezolvarea sarcinii este diferita. Diferenta se poate manifesta atat
calitativ, cat sI cantitativ, atat ca intensitate, cat sI ca natura. Contributia unor poate fi mai importanta sI mai indispensabila a altora, mai redusa.

Membrii ale caror contributii capata o semnificatie deosebita pentru grup ausansa sa devina lideri, iar masura in care sunt perceputi de ceilati ca sursa demna de stima, incredere, consideratie, face ca ei sa fie sI recunoscuti ca lideri.

Se face distinctia intre liderul formal (institutional, oficial) sI liderul informal

(neoficial, neinstitutional). Liderul  formal reprezinta o pozitie de conducere care
decurge dintr-o structura sociala prestabilita. Autoritatea sI puterea acestui lider
rezulta cu precadere nu atat din valoarea intrinseca a persoanei lider cat din valoarea
sociala a functiei pe care o indeplineste acesta.

Analogia dintre grupul mic si colectivul de elevi

Definirea notiunii de colectiv, la majoritatea autorilor, se realizeaza folosind ca gen proxim notiunile de 'totalitate'/'grup', A. S. Makarenko prin studiile sale desprinde doua coordonate ale unui colectiv de elevi, prezenta scopului si caracterul sau de organizare social.
In sens logic grupul constituie notiunea generala, iar colectivul notiunea specie. Din punct de vedere al sferei grupul este o notiune supraordonata iar colectivul de elevi o notiune subordonata. Definind colectivul de elevi prin analogie cu grupul social se recunoaste necesitatea circumscrierii caracteristicilor proprii colectivului pentru al diferentia de alte grupuri sociale. Luand in considerare notele definitorii ale grupului mic se pot preciza sensul psihosocial si pedagogic dobandite prin raportarea lor la colectivul de elevi:

a) Din punct de vedere al marimii colectivului, acesta este format dintr-un numar ce oscileaza intre 10- 15 si 30- 35 de elevi.
Reunirea lor in colectiv este determinata de dorintele sau optiunile scolare a celor in cauza, dar in acelasi timp si de factori obiectivi.
In momentul constituirii clasa este un grup formal, institutionalizat prin masuri administrative si organizatorice atat la nivel central cat si la nivelul scolii. Ulterior intre elevi se stabileste o retea complexa de relatii interpersonale, informale, afective si spontane, care completeaza si substituie relatiile formale in cadrul colectivului de elevi sau studenti militari. Datorita climatului psihosocial specific, a timpului petrecut impreuna, aceste relatii formale dar mai ales informale se amplifica puternic, implicand o deosebita dinamica. In interiorul clasei sau plutonului se concretizeaza constituirea unor subgrupuri in cadrul carora domina indeosebi relatiile informale.

b) Relatiile din interiorul colectivului de elevi indiferent ca sunt informale sau formale se bazeaza pe contacte directe, de tipul 'face to face'. Astfel clasa sau plutonul pot fi considerate grupuri primare, in timp ce anul de studiu, compania, liceul sau academia sunt grupuri secundare. La nivelul colectivului scolii, relatiile dintre membri sai sunt mai indepartate in spatiu si timp, cu o frecventa mai redusa, fiind lipsite de acea incarcatura afectiva specifica relatiilor directe si permanente din interiorul clasei.

c) Structura colectivului de elevi este generata de interrelatiile existente intre membri ei. Aceste interrelatii se pot structura in functie de interdependenta rolurilor si statusurilor, astfel incat putem distinge doua structuri fundamentale: o structura formala si o structura informala.

Prima, structura formala apare ca rezultat al investirii oficiale a elevilor sau studentilor in diferite roluri (sef de grupa, comandant de pluton/ sef de clasa, inlocuitor la comanda companiei, cancelar, planton, G. S. S. etc.). In urma acestor investiri cu roluri facute de comandantul de companie, comandantul de pluton/ diriginte, vor aparea in mod firesc diversi lideri oficiali /formali, permanenti/temporari. Acestia formeaza un organism de conducere insarcinat cu urmarirea, indeplinirea, atingerea unor obiective comune. Structura formala este un rezultat al unificarii acestor relatii formale intr-un tot unitar. Forma si continut ei sunt determinate de autoritatea si modul in care se iau deciziile si se indeplinesc sarcinile. Prezenta dirigintelui, a comandantului de pluton/ a comandantului de companie, ca lider formal adult, imprima un anumit specific retelei relationale a structurii formale, atat pe orizontala cat si verticala. Liderul formal si cel informal manifesta mai multe functii printre care asigurarea conditiilor in vederea atingerii scopurilor sau actiuni indreptate in vederea mentinerii coeziunii grupului.

Structura informala se caracterizeaza prin aceea ca interactiunea dintre membri grupului de elevi, nu este impusa sau reglementata din exterior, ea este rezultatul firesc, natural si spontan al relatiilor intersubiective, psihologice ce se stabilesc intre elevi. Acestea sunt relatii interpersonale intre personalitati diferite, care se influenteaza reciproc, prin care elevii se percep, comunica, actioneaza si reactioneaza unii in raport cu altii, se cunosc, se apropie, se asociaza, se indragesc, se ajuta, se imprietenesc sau dimpotriva, se suspecteaza, devin gelosi, se resping etc. Structura informala are un caracter afectiv, simpatetic, bazat pe legaturi sociometrice de simpatie, antipatie si indiferenta intre membri sai. Putem spune ca este vorba de 'expansiunea afectiva' (atitudinea elevului fata de ceilalti colegi), dar in acelasi timp si de 'incluziunea afectiva' (atitudinea clasei fata de elev). Cele doua laturi constituie un tot indisolubil, una neputand exista fara cealalta. Conexiunea complexa dintre ele conduce la o interinfluentare reciproca, expansiunea fiind predominat individuala iar incluziunea predominat sociala, ambele au un caracter psihosocial. In functie de aceste relatii informale apar asa zisii lideri informali/persoane preferate. Daca liderii formali se impun mai ales in virtutea rolului si functiei pe care le detin, liderii informali se impun in virtutea unor calitati personale apreciate de colegii lor. Cele doua tipuri de structuri, formala si informala specifice colectivului de elevi se afla intr-o stransa interdependenta. Structura informala se cristalizeaza dupa un anumit timp dar are o dinamica si dezvoltare proprie, continua. Tocmai de aceea studiul sociometric asupra caruia ne vom opri mai apoi, nu poate fi realizat cu succes, astfel incat sa surprinda o anume stabilitate relationala, decat dupa un anumit timp de la formarea clasei, timp in care elevii sa reuseasca sa se cunoasca intre ei, sa manifeste simpatii sau antipatii.

d) Coeziunea grupului. Din punct de vedere sociologic colectivul de elevi ca realitate supraindividuala, nu poate fi redusa la suma particularitatilor psihice ale elevilor, ea fiind o rezultanta, calitativ deosebita, ce apare tocmai din interactiunile stabilite intre ei. Coeziunea colectivului reflecta convergenta dintre membri sai, concentrarea interactiunii lor in vederea integrarii elevilor intr-un tot unitar.

e) Dinamica colectivului surprinde totalitatea transformarilor ce au loc in interiorul clasei/plutonului, transformari care ii imprima acestuia in timp o anume traiectorie. Dinamica este determinata de adaptarea, integrarea sau subordonarea celor doua structuri, de contradictiile, conflictele, intoleranta/toleranta dintre membri colectivului, care se manifesta si se modifica permanent.
Odata cu admiterea in scolile militare de invatamant a fetelor, relatiile din grupul de elevi/studenti militari s-au diversificat, astfel acest fapt determinand o amplificare a dinamicii si in mod implicit influentand major toate caracteristicile colectivului militar.

f) Ca oricare alt grup colectivul de elevi se constituie in vederea desfasurarii unei activitati si a atingerii unor scopuri fundamentale. Din acest punct de vedere colectivul de elevi este un 'grup educational' in care membri lui sunt orientati spre realizarea unor scopuri majore cu semnificatie sociala si finalitate educativa.

Un rol deosebit in realizarea scopurilor il au comandantul de companie/dirigintele, care trebuie sa coordoneze activitatea, sa stabileasca cerinte, care sa conduca mai apoi la satisfacerea obiectivelor educationale.
Structura, interactiunea si continutul circumscriu, toate la un loc, specificul colectivului ca grup social microstructural. Cunoasterea lor este deci o premisa indispensabila pentru toate actiunile educative ce se intreprind asupra sa.
Fiind un grup social microstructural inseamna ca prezinta specificul si legitatile sale proprii. Pentru cunoasterea lor trebuie sa apelam deci la metode si procedee adecvate acestei realitati.

Metode si tehnici de studiere

si caracterizare a grupurilor scolare

A cunoaste un elev sau un grup scolar inseamnǎ a descifra notele dominante alepersonalitǎtii sale, a intelege si a identifica motivele care il determinǎ sǎ actioneze intr-un mod sau altul si a prevede la ce ne putem astepta de la el.   Cunoasterea psihologicǎ este necesarǎ pentru a asigura caracterul diferentiat al instuirii si educǎrii personalitǎtii,proiectand metodele necesare.

Metoda convorbirii este folositǎ pentru a constata experienta de viatǎ a elevilor, anumite convingeri, sentimente, motivatii, nivelul de culturǎ generalǎ.Convorbirea poate fi liberǎ, spontanǎ sau dirijatǎ, fiind urmatǎ de prelucrarea si interpretarea datelor.

Metoda chestionarului constǎ intr-un numǎr de intrebǎri pentru a constata spre exemplu, anumite opinii, atitudini, nivelul de cunostinte intr-un domeniu, normele de comportare civilizatǎ, anumite trǎsǎturi de caracter sau motivatia, si nivelul de culturǎ.Acestea sunt apoi analizate, prelucrate si interpretate.

Metoda testelor.Testele sunt probe precis determinate, aceleasi pentru toti

subiectii examinati, standardizare privind conditiile de aplicare si de prelucrare a rezultatelor. Ele sunt un mijloc important de investigare a insusirilor fizice si senzoriale,a proceselor psihice, a inteligentei.Existǎ deci teste psihologice, pedagogice si sociometrice.

Valentele formative ale grupului scolar

Clasa de elevi constituie mediul socio-cultural in care se produce procesul de modelare al elevilor. Grupul devine o sursa de valori cu influenta formativa asupra autodezvoltarii individuale. In tesatura de relatii din clasa, in diferentierile de activitate si de randament, in complexitatea atmosferei afective, elevul isi defineste conditia sa umana. El se valorifica in grup si pentru grup, aduce modificari in propria personalitate, contribuind activ la procesul de maturizare sociala. Aceasta tesatura de relatii devine in procesul maturizarii sursa unor conduite sau a unor aspiratii.
Scopul grupului scolar este formativ, urmarindu-se producerea schimbarii membrilor sai, a atitudinilor si comportamentelor interpersonale ale acestora ca si formarea personalitatii elevilor.
Clasa si microgrupurile spontane sunt laboratoarele in care se contureaza modelele si stilurile de comportament(stilul elevului in imbracaminte, atitudinile fata de oameni si bunuri, relatiile cu adultii, etc).
In grade diferentiate, fiecare elev este, fata de colegii sai intr-o stare de permanenta disponibilitate si receptivitate care-i permite asimilarea de valori si de modele de conduita afirmate de grup. In cadrul clasei se cizeleaza modul de comunicare al ideilor si sentimentelor.
Activitatile desfasurate de elevi sunt subordonate scopului invatarii. Munca desfasurata in clasa de elevi determina si o deschidere a individului catre altii , a elevului catre colegii sai de clasa, a respectului fata de eforturile sale. Prin starile afective pe care le genereaza, munca desfasurata de elevi in grupul clasei ii apropie unii de altii, ataseaza pe individ de semenii sai. Sentimentele generate de munca se comunica rapid in grup si devin contagioase, dand clasei coeziunea necesara pentru desfasurarea activitatii.
Relatiile pe care viata in cadrul clasei le dezvolta sunt sursa unor conduite afirmate de elevi. Aceste relatii sunt formative prin stimularea schimbului de idei si prin trezirea unor sentimente comune utilizate.
Cooperare intelectuala in cadrul clasei contribuie la imbunatatirea prestatiilor intelectuale individuale, influentand randamentul scolar al elevilor. Membrii grupului devin mai atenti la forma de exprimare, la precizia ideilor, la intelegerea partenerului si autocontrolul atitudinii lor. Interactiunile se manifesta in plan intelectual printr-un schimb cotidian de informatii, prin corectarea unor opinii sau judecati, prin aprecieri reciproce asupra rezultatelor obtinute si a modelelor utilizate.

Concluzii

In concluzie, structura, coeziunea si dinamica unui grup ii conferǎ acestuia o notǎ distinctǎ, care il deosebeste de alte grupuri, rezultand ceea ce numim sintalitatea grupului de elevi.

Ocaziile elevilor de a-si dezvolta flexibilitatea sociala sunt reduse. Stima de sine si motivatia copiilor din aceste grupuri sunt afectate.

Concluzionand putem spune ca o caracteristica generala a grupului scolar, care marcheaza fundamental comportamentul elevilor, o constituie omogenitatea sa din punct de vedere al varstei, statutului, nevoilor, intereselor si aspiratiilor. 

Parerea mea:

Consider ca tehnicile si metodele de cunoastere a grupului mic permit, nu numai sa surprinda momentele manifestate la acest nivel, ci si sa recomande pe baza celor constatate, modalitati concrete de actiune in vederea ameliorarii unor manifestari sau deviante, conducand spre cresterea eficientei activitatii. Latura practic-aplicativa a psihosociologiei iese astfel cu pregnanta in evidenta. Cercetarile intreprinse asupra grupului mic au un caracter concret si urmaresc o finalitate (indeosebi cele de sociometrie asupra carora ne vom apleca in aceasta lucrare) practica, determinata.

Aria de cuprindere a cercetarilor de sociometrie s-a extins continuu asupra celor mai diverse domenii de activitate umana incluzand activitatea educationala sau chiar militara. Activitatea instructiv-educativa din scoala militara (licee, scoli de maistri sau academii) se orienteaza spre diferite forme organizatorice de tipul grupului cum ar fi clasa de elevi/studenti, grupul de studiu, de munca, plutonul, echipa sportiva, grupa in cadrul exercitiilor militare etc.
Toate acestea pot fi investigate cu ajutorul metodelor si procedeelor caracteristice grupului in general. Rezultatele obtinute sunt folosite mai apoi in vederea perfectionarii, actiunii educationale, instructiv-militare, sau pentru a imbunatatii relationarea, adaptarea, coeziunea grupului in pregatire.

Bibliografie:

1. Abric, J. C., Psihologia comunicarii- teoriisi metode, Editura Polirom, Iasi, 2002.

2.Anucuta, P.,Pedagogie (pentru studentisi cadre didactice), Editura Eurostampa, Timisoara, 1999.

3.Bontas, I.,Pedagogie.Tratat, Editura Bic All, Bucuresti, 2001.

4. Calin, C.M., Teoria educatiei. Fundamentarea epistemicasi metodologica a actiunii educative ,Editura ALL, Bucuresti, 1996 .

5.Cretu, C., Curriculum diferentiatsi personalizat, Editura Polirom, Iasi, 1998.

6.Cristea, S., Dictionar de pedagogie , Editura Litera International, Chisinau-Bucuresti, 2000.

7.Cristea, S., Fundamentele stiintelor educatiei, Editura Litera International, Chisinau-Bucuresti, 2003.

8. Cucos, C., (coordonator) Psihopedagogie (pentru examenele de Definitivare si grade didactice), Editura Polirom, Iasi,1998.

9.Dragan, I., Ozunu, D., Tomsa, Gh., (coord.), Dictionar de orientare scolara si profesionala  Editura Afeliu, Bucuresti, 1996.

10.Dumitru, I.-Al., Psihologia educatiei, Editura Mirton, Timisoara, 2001

11. Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Editura D.Bolintineanu, Bucuresti, 1999.

12.Nicola, I., Pedagogie, Editura Didacticasi Pedagogica, Bucuresti, 1992.

13. Paun, E., Clasa de elevi ca grup educational (in Sociopedagogie scolara), EDP, Bucuresti, 1982.

14. Paun, E.,Scoala - abordare sociopedagogica, Editura Polirom, Iasi, 1999