INTEGRAREA DEMERSULUI DE CERCETARE DOCUMENTARA IN PRACTICILE PEDAGOGICE

INTEGRAREA DEMERSULUI DE CERCETARE DOCUMENTARA IN PRACTICILE PEDAGOGICE

CERCETAREA DOCUMENTARA: OBIECTIV PRIORITAR AL CENTRULUI DE DOCUMENTARE SI INFORMARE

            Termenul de "cercetare documentara", utilizat pentru prima data in 1950 de catre Kelvin N. Moers, are astazi mai multe acceptiuni.  "Le Dictionnaire encyclopédique de l'information et de la documentation", aparut la editura pariziana "Nathan" in 1997, citeaza trei dintre ele: operatia prin care documentele sunt selectate din fondul documentar la cererea unui utilizator; furnizarea, in functie de o cerere bine definita de utilizator, a unor elemente de informare documentara corespunzatoare; un raspuns mai mult sau mai putin elaborat la o cerere a utilizatorului, raspuns care trebuie sa conduca la  realizarea unui anumit produs documentar (bibliografie, sinteza etc).
Se vorbeste, in general, despre doua tipuri de cercetare documentara:
1. cercetarea documentara punctuala: presupune o simpla prelevare de informatii, respectiv gasirea unui raspuns la o anumita intrebare vizand viata scolara, un subiect studiat, un anumit eveniment, un domeniu specific; cercetarea documentara punctuala reprezinta o etapa foarte limitata in timp, parcursa in cadrul si in serviciul unui proiect global;
2. cercetarea documentara de lunga durata: constituie ea insasi obiectul unui proiect; un astfel de demers are un dublu scop: primul este acela de a gasi informatiile cautate, deci de a gasi raspunsuri la anumite intrebari; cel de al doilea, de fapt cel mai important, este ca elevul sa se inscrie intr-o metodologie de cercetare, asadar sa invete sa caute si nu doar sa gaseasca un document sau altul.
Extrem de importanta este rigoarea cu care sunt planificate diferitele etape ce vor fi parcurse pentru a se ajunge la produsul documentar dorit, realizarea unei sarcini precise de catre fiecare membru al grupului de lucru si respectarea termenelor fixate.
Vom parcurge in cele ce urmeaza etapele unui demers de cercetare documentara.
Orice demers de cercetare documentara incepe cu definirea obiectivelor si clarificarea subiectului   (etapa 1) (ce anume caut, cand si unde caut, de ce am nevoie pentru a realiza sarcina de lucru, cu cine voi lucra la realizarea ei).

Clarificarea subiectului presupune gasirea unor raspunsuri adecvate la intrebari de tipul:
a) Care este domeniul caruia ii apartine subiectul ales? Spre exemplu, in intrebarea "Care este rolul televiziunii in amplificarea in ultimii trei ani a violentei din mediul scolar romanesc?" ceea ce ne intereseaza in mod prioritar nu este televiziunea, ci amplificarea actelor de violenta in unitatile de invatamant din Romania.
b) Care sunt limitele subiectului urmarit?Raspunsurile pertinente la aceasta intrebare ma vor ajuta sa evit devierea de la subiect. Urmarind exemplul nostru, este vorba despre:
b.1. abordarea influentei televiziunii si nu a totalitatii mijloacelor de informare a maselor (radio, televiziune, presa etc.), abordarea problemei violentei in mediul scolar si nu in societate, asadar o delimitare calitativa a subiectului;
b.2. abordarea problemei violentei in mediul scolar din Romania si nu dintr-un alt spatiu geografic, deci o delimitare spatiala;
b.3. urmarirea evolutiei fenomenului in perioada actuala, ceea ce inseamna o delimitare temporala.
c) Care sunt problemele ridicate de subiectul ales? Raspunsul la aceasta intrebare permite degajarea unor piste de cercetare si elaborarea unui plan provizoriu. In exemplul nostru, accentul se pune pe relatia logica de cauza-efect, dar ceea ce intereseaza in mod deosebit sunt efectele promovarii violentei reale si acelei fictionale in emisiunile de televiziune.
d) Care este natura exacta a ceea ce mi se cere? Raspunsul la aceasta intrebare inlatura posibilitatea unor devieri de la subiect. In cazul nostru, se cere o prezentare a unei stari de lucruri si nu o explicatie sau o previziune.
e) Cum trebuie sa tratez subiectul? Intrebarea vizeaza forma de restituire a informatiei: expozeu oral, dosar documentar, expozitie, expozeu oral, dezbatere etc. De aceasta forma de restituire a informatiei depinde in mod hotarator natura documentelor care vor trebui selectionate.
Cautarea surselor de informare (etapa a 2-a) presupune identificarea acelor documente care contin informatii referitoare la tema mea de cercetare. Pentru ca elevii sa fie capabili sa-si caute sursele de informare in CDI ei vor trebui sa cunoasca, inainte de toate, modul de organizare fizica si intelectuala a centrului de documentare si informare (spatiile specifice, sistemul de cotare, modul de organizare a colectiilor, instrumentele de acces la colectii de care dispune centrul de documentare si informare si modul lor de utilizare), precum si drepturile si obligatiile pe care le au in calitate de utilizatori si care sunt stabilite prin Regulamentul intern de organizare si functionare al respectivei structuri infodocumentare. Nu poate fi vorba de a reduce aceasta etapa importanta la retinerea documentului aflat la indemana, pe cea mai apropiata etajera din CDI sau la redarea datelor gasite in prima enciclopedie rasfoita. 
In functie de nivelul de cunostinte si varsta publicului tinta, precum si in functie de timpul alocat documentarii in diversele proiecte disciplinare sau pluridisciplinare derulate de catre echipa pedagogica, profesorul documentarist va adapta informatiile prezentate in capitolul 2 ale lucrarii noastre si le va prezenta elevului intr-o forma accesibila lor cu parcurgerea  urmatoarelor momente:

• prezentarea obiectivelor secventei documentare
• verificarea cunostintelor anterioare
• transmiterea noilor cunostinte
• activitatea practica a elevilor
• evaluare

Prezentam, pentru exemplificare, un modul de 6 ore, destinat familiarizarii elevilor cu modul de organizare a centrului de documentare si informare si cu diferitele tipurile de resurse pe care acesta le pune la dispozitia utilizatorilor sai.
Sedinta nr.1: Regulamentul de organizare si functionare a CDI

Sedinta nr.2: Organizarea spatiului CDI

Sedinta nr.3: Tipuri de resurse din CDI

 Sedintele nr. 4 si nr.5: Cotarea publicatiilor. Organizarea colectiilor CDI

Sedinta nr.6: Elementele de identitate ale unei carti

Sedinte similare pot fi organizate pentru a-i initia pe elevi, mai cu seama pe cei de varsta mica, sa utilizeze un dictionar, o enciclopedie, un atlas, sa identifice elementele unui ziar sau ale unei reviste.
Doar in momentul in care suntem siguri ca aceste activitati le sunt familiare elevilor demersul de cercetare documentara poate continua. Pentru a efectua o cautare eficienta de documente trebuie stabilita o lista de cuvinte-cheie. Dictionarele generale si mai ales dictionarele de sinonime pot fi foarte utile in acest moment al activitatii de cercetare. Pentru exemplul nostru, lista sinonimelor cuvantului "violenta", intocmita cu ajutorul dictionarelor este destul de generoasa: agresivitate, brutalitate, duritate, constrangere, violentare, siluire, incalcare a ordinii legale, impulsivitate, nestapanire, duritate, lipsa de stapanire in vorbe sau fapte. Aceste cuvinte-cheie sau definitiile oferite de dictionare cuvintelor-cheie reprezinta tot atatea intrari in fisierele traditionale sau informatizate ale centrului de documentare si informare, in cataloage, in liste bibliografice, altfel spus in principalele instrumente de acces la fondul documentar al centrului de documentare si informare. Fiecare instrument documentar functioneaza dupa propriile sale reguli si de aceea cunoasterea acestor reguli este indispensabila unei cercetari documentare de calitate.
 Chiar daca centrul de documentare si informare dispune de o conexiune Internet, este recomandabil ca apelarea la aceasta sursa de informare sa se faca doar dupa ce s-a constatat insuficienta datelor oferite de resursele tangibile ale CDI: dictionare, enciclopedii, lucrari stiintifice si de fictiune, publicatii periodice (suporturi traditionale si audiovizuale).
Utilizarea fisierelor alfabetice si sistematice ale centrului de documentare si informare, utilizarea a unui motor de cautare, analiza unui site Internet, interogarea unei baze de date la distanta si recuperarea informatiilor identificate, intocmirea si decodificarea unei liste bibliografice, iata cateva dintre domeniile in care poate profesorul documentarist sa intervina in acest stadiu al demersului de cercetare documentara. 
Important este ca elevii sa devina constienti de faptul ca o singura sursa de informare este insuficienta. Consultarea mai multor surse de informare inseamna posibilitatea de comparare a informatiei oferite de mai multe documente. Este un criteriu inconturnabil de evaluare intrucat vizeaza  dezvoltarea spiritului critic al elevilor.
            Selectionarea documentelor (etapa a 3-a) este etapa imediat urmatoare a demersului de cercetare documentara. Cu siguranta ca la finele etapei a doua vor exista o serie de documente care nu ofera decat o informatie vaga sau indepartata in raport cu subiectul urmarit. La aceste documente se va renunta in momentul trierii. Selectarea documentelor pertinente presupune consultarea unor instrumente de referinta precum tabla de materii/cuprinsul (pentru identificarea anumitor capitole sau subcapitole care contin informatii referitoare la tema urmarita)  sau indexul lucrarii (pentru identificarea paginilor exacte unde este tratata o notiune sau unde este mentionat un autor sau un loc geografic). Iata cateva criterii de care se va tine seama in atunci cand se vor retine documentele cu adevarat utile temei de cercetare:

• gradul de elaborare a documentului: document primar, document secundar (catalog, fisa bibliografica.), document tertiar (sinteza,  bilant, critica.);
• modul de publicare: documentele comerciale de tipul materialelor publicitare nu constituie surse de informare pertinente;
• nivelul de publicare: lucrare de vulgarizare, lucrare tehnica destinata unui public specializat, lucrare savanta vehiculand o terminologie speciala (chiar daca informatia continuta intr-un asemenea tip de lucrare corespunde temei de cercetare, gradul ei de complexitate o poate face inaccesibila publicului de varsta scolara).

La sfarsitul acestei etape se va intocmi deja o bibliografie provizorie, adica vor fi redactate referintele bibliografice pentru documentele retinute.
Toate etapele parcurse pana aici pot fi considerate etape pregatitoare. Abia din acest moment elevul va incepe sa produca un document specific pornind de la informatia oferita de documentele selectionate.
Selectionarea informatiei (etapa a 4-a) incepe cu o lectura rapida a documentului pentru a avea o idee generala asupra continutului sau. Dupa aceasta "lectura de survolare", documentul este recitit cu atentie si se vor lua notite. Exista tentatia tanarului cititor de a se multumi cu o copiere a unor fraze complete din document, in loc sa incerce o reformulare a informatiei bazandu-se pe o serie de intrebari ajutatoare:

Este necesara clarificarea diferentei care exista intre diferitele tipuri de fise care se pot intocmi pe parcursul unui demers de cercetare documentara:
a) Fisa bibliografica trebuie sa contina principalele elemente de identitate ale documentului. Recomandam respectarea urmatoarei succesiuni a elementelor si a punctuatiei corespunzatoare  in redactarea referintelor bibliografice pentru lucrarilor intocmite de elevi (in absenta locului de aparitie se va scrie [S.l.], adica sine loco; in absenta editurii se va scrie [ s.n.], adica sine nomine; in absenta anului de aparitie se va scrie [s.a.], adica sine anno) : 

Pentru elevii de varsta mica, este bine ca elementele de identitate ale diferitelor categorii de documente sa fie dispuse intr-un tabel pe care utilizatorii sa-l completeze pe masura ce identifica documentele necesare temei de cercetare.
 Ex. Pentru lucrarile monografice de tipul cartilor, dictionarelor, enciclopediilor sau atlaselor se vor retine urmatoarele elemente:

b) Fisa de citate: contine unul sau mai multe citate; in partea superioara a fisei, in stanga, se poate nota ideea centrala sau un cuvant cheie; ori de cate ori se noteaza un citat din text pe o fisa se va mentiona si pagina la care apare respectivul citat;
c) Fisa de idei: contine argumentele, exemplele, aspectele particulare ale ideii respective; ca si in cazul fisei de citate, se noteaza in stanga, sus, ideea principala;
d) Fisa combinata: contine elemente din fisa de idei, fisa de citate, precum si observatii personale; folosirea mai multor culori, incadrarea pasajelor in diverse moduri (spre exemplu intre ghilimele " " citatele, intre paranteze drepte [ ] observatiile personale) permit diferentierea diverselor tipuri de informatie.
Urmatoarea etapa a demersului de cercetare documentara este aceea de exploatarii informatiei (etapa a 5-a). In aceasta etapa se renunta la documente si atentia este concentrata asupra notitelor care au fost luate in etapa precedenta. Este vorba despre analiza, sinteza, organizarea informatiilor culese si ierarhizarea lor in functie de planul si de forma de restituire stabilite initial. Planul provizoriu a fost, desigur, ajustat, completat cu date noi, in functie de informatia gasita.
Comunicarea informatiei obtinute  (etapa a 6-a) reprezinta etapa finala a demersului de cercetare documentara si, in egala masura, momentul evaluarii produsului documentar realizat (expozeu oral, referat, dosar documentar, dosar de presa, afis, expozitie, pagina web, jurnal, revista scolara, biografie, dezbatere etc.). Se intelege ca este necesar ca elevii sa fie formati in tehnica de intocmire a fiecarui astfel de produs documentar si ca trebuie sa cunoasca criteriile de care se va tine seama la evaluarea lui.  Este important ca evaluarea demersului de cercetare documentara  sa nu se reduca la o evaluare a produsului realizat de elevi (este imperativ ca elevului sa-i fie comunicate criteriile de evaluare a acestui produs la inceputul activitatii pentru ca el sa fie capabil sa se autoevalueze pe parcursul demersului de cercetare documentara realizat, sa se poata confrunta in permanenta cu criteriile de reusita a activitatii in care este implicat), ci sa urmareasca toate aspectele activitatii: gradul de implicare in activitate, calitatea relatiei stabilite intre membrii grupului de elevi, respectul fata de spatiul fondul documentar si personalul centrului de documentare si informare, respectarea termenelor de realizare a diferitelor sarcini de lucru etc.  Tinerea unui "jurnal al activitatii" permite   rememorarea demersului facut si cresterea sanselor de reusita ale unei actiuni viitoare similare.  Se intelege ca in cazul unei activitati desfasurate in parteneriat de catre profesorul documentarist si profesorii de disciplina vor exista doua tipuri de evaluare : una disciplinara, tinand cont de exigentele programelor scolare, cealalta documentara, vizand competentele dobandite de elev in procesul de cautare, selectare, exploatare, organizare si comunicare a informatiei.
Activitati de acest gen pot fi facute in orice unitate de invatamant in care exista o structura infodocumentara, biblioteca scolara sau centru de documentare si informare si ele demonstreaza ca toate aceste competente de gasire, exploatare si comunicare a informatiei se dobandesc de catre elevi progresiv, pe parcursul mai multor sedinte  de initiere si formare in domeniul documentar, organizate de catre profesorul documentarist sau bibliotecarul scolar in colaborare cu cadrele didactice. Sa nu uitam, articolul 37 din Legea nr.334/31 mai 2002 privind bibliotecile precizeaza: Bibliotecile scolare sunt parte integranta a procesului de instruire, formare si educare.
Traditionalele sedinte de prezentare a bibliotecii scolare, respectiv a centrului de documentare si informare de care beneficiaza toti elevii noi la inceputul anului scolar nu reprezinta decat o familiarizare de suprafata a utilizatorului cu respectivul centru de resurse documentare. Experientele didactice pe care le consemneaza diferitele lucrari care promoveaza metodele active de predare mentioneaza intotdeauna termenul de "documentare", dar, mai apoi, activitatea pare uitata sau este exilata intr-o formulare de genul "elevii se documenteaza in afara orelor de curs", "elevii aduna informatiile necesare". Demersul de documentare nu este supravegheat, cel mai adesea elevii il parcurg cu mare dificultate si nu gasesc intotdeauna, la momentul potrivit, o consiliere adecvata.
Utilizate sporadic si superficial tehnicile de lucru cu documentele autentice si de utilizare a instrumentelor de acces la informatie raman necunoscute tinerilor utilizatori care se trezesc  in amfiteatrele universitatilor obligati sa parcurga un fel de "alfabetizare informationala", in loc sa fie capabili sa utilizeze in mod profesionist si eficient vastul univers stiintific si cultural in care tocmai au pasit. 

CAND CERCETAREA DOCUMENTARA INTRA IN SALA DE CLASA: UN EXEMPLU DE COLABORARE A PROFESORULUI DOCUMENTARIST CU PROFESORUL DE DISCIPLINA

Initierea elevilor in utilizarea spatiului si a resurselor C.D.I., precum si in tehnicile specifice de cautare, selectare, prelucrare si comunicare a informatiilor trebuie sa reprezinte una din liniile de forta ale politicii documentare dintr-o unitate scolara in care exista  o astfel de structura infodocumentara.
Activitati de initiere in cercetarea documentara se realizeaza la Colegiului National "Horea, Closca si Crisan" din Alba Iulia in mod regulat cu elevii de la profilul "Stiinte sociale", in cadrul unui curs optional propus de catre profesorul documentarist, incepand cu anul scolar 2003-2004. Pentru elevii celorlalte clase, astfel de activitati se realizeaza la solicitarea unui cadru didactic in orice moment al anului scolar, in cadrul unor proiecte (inter)disciplinare  derulate in parteneriat de catre profesorul documentarist sau bibliotecar si profesorii de disciplina.
Ne propunem sa relatam, pe scurt, o experienta derulata in CDI in anul scolar 2003-2004 cu o clasa de 30 de elevi (clasa a X-a F) coordonati de catre prof. Felicia Bimbea.
Ideea acestui proiect s-a nascut din dorinta comuna a profesorului de disciplina si a profesorului documentarist de a motiva elevii printr-un demers activ de cautare a documentelor in raport cu Programa scolara de geografie.
Temele de cercetare propuse de catre profesorul de geografie au fost:

• Adaptarea omului la conditiile de mediu. Raspandirea populatiei
• Evolutia numerica a populatiei
• Natalitatea. Mortalitatea. Sporul natural
• Morbiditatea
• Populatia si resursele.

Activitatile s-au derulat in CDI si in sala de clasa, cu clasa intreaga, o ora pe saptamana, sub coordonarea profesorului de disciplina si a profesorului documentarist.
Obiectivele proiectului:

• sa dezvolte capacitatea elevilor de a se documenta, a organiza, a transmite si a utiliza informatii specifice geografiei;
• sa permita elevilor cunoasterea organizarii fizice si intelectuale a centrului de documentare si informare;
• sa  permita cunoasterea si insusirea de catre elevi a tehnicii de intocmire a unui dosar documentar pe o tema data;
• sa  permita cunoasterea si insusirea de catre elevi a tehnicii de intocmire a unui document secundar (expozeul oral) pornind de la un document primar;
• sa familiarizeze elevii cu unele tehnici de comunicare orala.

Derularea activitatilor:
Dupa constituirea grupelor, repartizarea temelor si redactarea planului provizoriu de cercetare specific fiecarei teme, a urmat etapa de clarificare a notiunilor legate de produsele documentare pe care elevii urmau sa le realizeze.
Iata, spre exemplu, fisa de lucru utilizata pentru clarificarea termenului de "dosar documentar":

Cunostintele  anterioare ale elevilor referitoare la orientarea in CDI, identificarea diferitelor tipuri de resurse,cunoasterea codurilor unei publicatii monografice/periodice, cunoasterea sistemului de cotare utilizat in CDI, cunoasterea instrumentelor de cautare a informatiei (cataloage, bibliografii.) au fost permanent reactualizate si imbogatite. Grilele de evaluare a produselor documentare vizate au permis fiecarui elev sa cunoasca, inca de la inceputul activitatii, asteptarile evaluatorului si sa se autoevalueze in orice moment al demersului sau de cautare, prelucrare si transmitere a informatiei.
Desi Centrul de Documentare si Informare al institutiei noastre dispune de patru calculatoare conectate la Internet, am considerat util sa favorizam cautarea informatiei in documentele pe suport traditional pentru a-i obisnui pe elevi sa se orienteze in acest spatiu al cartii si sa identifice cu usurinta documentele existente in fondul documentar al CDI ori de cate ori vor avea ulterior nevoie de ele.
Inregistrarea prezentarilor facute de catre fiecare grupa a permis o analiza lucida  a aspectelor pozitive si negative ale expunerii, o sensibilizare a grupului de elevi la anumite tehnici de comunicare orala, dar si .un exercitiu de toleranta si de acceptare a celorlalti si a propriei persoane.
Evaluarea proiectului a fost facuta atat de catre profesorul de geografie, cat si de catre profesorul documentarist. A existat insa si o evaluare a intregului demers didactic si documentar, realizata de catre elevi, prin completarea urmatorului chestionar de evaluare:

Prezentam pe scurt rezultatele acestei din urma evaluari .
Pentru elevi acest proiect a reprezentat o ocazie sa lucreze in grup, sa invete sa intocmeasca un dosar documentar, sa prezinte informatiile in fata unui public, sa-si controleze gesturile, sa invete sa-si organizeze munca, sa se orienteze mai usor in CDI, sa-si cunoasca mai bine colegii, sa invete sa se autoevalueze cu ajutorul camerei video.
Ceea ce le-a placut au fost munca de echipa, activitatile practice, faptul ca activitatea s-a desfasurat in CDI, ideea de a oferi altor colegi un material util, aflarea de lucruri noi din domeniul geografiei, dezbaterea temelor, rabdarea profesorilor coordonatori, modul interesant in care s-au desfasurat orele.
Aspectele care nu le-au placut: constituirea planselor dosarului documentar, faptul ca nu toti membrii echipei au depus acelasi efort pentru finalizarea proiectului, redactarea referintelor bibliografice, constatarea ca.nu sunt telegenici, discursul in fata unui public, atentia exagerata acordata "detaliilor" (punctuatia obligatorie  a bibliografiei si necesitatea respectarii succesiunii elementelor de descriere bibliografica, aranjarea salii dupa terminarea activitatii), starea de neliniste cauzata de filmare, faptul ca perioada de finalizare a proiectului nu a fost mai lunga.
Au apreciat ca au invatat, respectiv ca acest proiect le-a permis sa amelioreze capacitatea de a cauta un document in CDI, de a vorbi in public, de a redacta corect o bibliografie, de a afla informatii suplimentare despre subiectele abordate, de a extrage informatia esentiala dintr-un text, de a intocmi un dosar documentar, de a-si depasi emotiile provocate de o prezentare in fata camerei de luat vederi.
Ceea ce li s-a parut greu sau i-a facut sa piarda timpul gasirea documentelor pertinente in fondul documentar al CDI, intocmirea planului si a sumarului, redactarea bibliografiei, rezumarea informatiei pentru prezentarea orala.
Ceea ce poate fi schimbat sau ameliorat in cadrul unui demers similar ar fi gradul de implicare a unor elevi in proiect, atitudinea bibliotecarei in anumite situatii, timpul alocat prezentarii, comportamentul unora dintre elevi in timpul prezentarii proiectelor, stimularea elevilor prin mai multe incurajari si mai putine critici, o mai mare atentie acordata parerii elevilor.
Acest proiect, asemenea multor altora, ne-a intarit convingerea ca, in calitate de dascali, putem (chiar neavand o magica bagheta pedagogica) sa schimbam modul elevului de a vedea lumea informatiei si sa-i  restituim,  imblanzita, partea de umbra a lumii in care traim. 

Material elaborat de prof. Georgeta Badau

Toate raspunsurile elevilor, precum si inregistrarea video  se gasesc  in dosarul proiectului, existent la CDI.