SCANDIU ( Sc )

SCANDIU ( Sc )

Scurt istoric : Mendeleev prevazuse in 1871 ca intre elementele calciu ( cu A = 44 ) si titan ( cu A = 48 ) trebuie sa mai existe inca un element chimic , pe care l-a denumit eka-bor . Acesta urma sa aiba numarul atomic 21, iar masa atomica 44 ( media dintre cea a calciului si cea a titanului ) .

In anul 1879 , convins fiind de justetea prezicerilor lui Mendeleev , chimistul suedez C.F.Nilson face experiente cu mineralul euxenit . Euxenitul era un mineral bogat in diferite elemente , ce fusese descoperit si descris amanuntit de T.Scherer in anul 1840 . Lucrand asupra catorva kilograme de euxenit si concomitent asupra yterbiului extras de Clevé din gadolinit , Nilson reuseste sa obtina doua grame de eka-bor de mare puritate . Denumirea noului element , scandiu , provine de la Scandia , numele latinesc al Scandinaviei

Obtinere : Se obtine greu in stare pura - la rafinarea uraniului , ca un compus complementar , desi concentratia de oxid de scandiu este foarte mica ( 0,02% ScO) .

In practica se obtine in cantitati mici din thortveitita .Au fost obtinuti 6 izotopi cu mase atomice intre 43 si 50 .

Utilizari : Scandiul este utilizat la identificarea izotopilor folositi in analiza uleiurilor neprelucrate ; este o componenta a aliajelor folosite pentru fabricarea croselor de baseball .

Iodura de scandiu , ScI , este folosita la fabricarea unor lampi care produc o lumina asemanatoare cu cea produsa de razele soarelui , importanta in transmisiile TV color nocturne