Politici de marketing - test grila

a.

stabilirea pretului produsului

b.

asigurarea legala a produsului

c.

ansamblul proceselor de productie si comercializare de la materia prima la produsul finit

a.

activitatea de modelare a produsului

b.

asigurarea legala a produsului

c.

activitatea de inovatie

a.

componente corporale

d.

imaginea produsului

b.

componente acorporale

e.

toate

c.

comunicatiile privitoare la produs

a.

verticala

b.

orizontala

c.

laterala

a.

in faza de maturitate

b.

in faza de decline

c.

in faza de crestere

a.

determinarea corecta a problemei

b.

culegerea de informatii si documentare

c.

stabilirea ipotezelor si obiectivelor

a.

strategii de crestere

b.

strategii de reflectie

c.

strategii de mentinere

a.

intuire, pregatire, incubare, evaluare

b.

pregatire, incubare, intuire, evaluare

c.

evaluare, intuire, pregatire, incubare

a.

numarul de linii de produse ce o compun

b.

numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse

c.

numarul produselor tuturor liniilor

a.

lungimea gamei de produse

b.

profunzimea gamei de  produse

c.

largimea gamei de produse

a.

activitatea de cercetare, activitatea de inovatie, activitatea de realizare, activitatea de promovare

b.

activitatea de inovatie, activitatea de modelare a produsului, asigurarea legala a produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse

c.

activitatea de inovatie, activitatea de creare a produsului, atitudinea fata de produsele vechi, alcatuirea gamei de produse

a.

brevetarea inventiei

b.

desenele industriale

c.

inregistrarea marcii

a.

strategii de crestere, strategii de reinoire a produsului, strategii de planificare a produsului

b.

strategii de crestere, strategii ale productivitatii, strategii de selectie

c.

strategii de selectie, strategii de segmentare a pietei, strategii ale diferentierii produsului

a.

verticala, orizontala, laterala

b.

orizontala, diagonala, laterala

c.

latime, lungime, adancime

a.

largimea gamei

b.

profunzimea gamei

c.

lungimea gamei

a.

intreprindere, concurenta, consumatori

b.

consumatori, creatori de noutati, presa

c.

presa, intreprindere, consumatori, concurenta, creatori de noutati

a.

variante ale produselor existente, inovatii creatore, inovatii dinamice

b.

inovatii constructive, inovatii tehnice, inovatii revolutionare

c.

variante ale produselor existente, inovatii dinamice, inovatii revolutionare

a.

prelucrarea informatiilor

b.

alegerea de informatii si documentare

c.

sintetizarea concluziilor si generarea de idei

a.

targuri si expozitii

b.

laboratoare de cercetare

c.

demonstratii de functionare

a.

stabilirea perioadei de lansare pe piata, fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor de distributie, pregatirea pietei pentru primirea noului produs, alegerea modalitatilor de comercializare si pregatirea fortelor de vanzare

b.

stabilirea perioadei de lansare pe piata, alegerea canalelor de distributie, alegerea modalitatilor de comercializare

c.

stabilirea perioadei de lansare pe piata, fixarea zonei de lansare, alegerea canalelor de distributie

a.

activitatea de inovatie

c.

atitudinea fata de produsele vechi

b.

activitatea de modelare a produsului

d.

stabilirea pretului de pornire

a.

numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse

c.

numarul produselor tuturor liniilor

b.

numarul de linii de produse ce compun o gama de produse

d.

numarul toatal de produse din firma

a.

largimea gamei

c.

lungimea gamei

b.

profunzimea gamei

d.

latimea gamei

a.

o diversificare orizontala a gamei sale de produse

c.

o diversificare laterala a gamei sale de produse

b.

o diversificare verticala a gamei sale de produse

d.

o diversificare in profunzime a gamei sale de produse

a.

variante ale produselor existente

c.

inovatii revolutionare

b.

inovatii dinamice

d.

inovatii excentrice

a.

variante ale produselor existente

c.

inovatii revolutionare

b.

inovatii dinamice

d.

inovatii rapide

a.

inovatii dinamice

c.

inovatii excentrice

b.

inovatii revolutionare

d.

nici un raspus corect

a.

strategia diferentierii produsului si strategia segmentarii pietei

c.

strategia diferentierii produsului si strategia alinierii produsului la cerintele pietei

b.

strategia adaptarii produsului si strategia segmentarii pietei

d.

nici un raspuns corect

a.

piata potentiala

c.

potentialul pietei

b.

piata efectiva

d.

toate varinatele

a.

marimea relativa a capacitatii pietei unei firme

c.

ponderea ce revine firmei din piata globala

b.

capacitatea potentiala a pietei

d.

o cuantificare fie sub forma de coefficient, fie in procente

a.

de potentialul uman, material si financiar al acesteia

c.

volumul total al vanzarilor firmei din volumul total al vanzarilor pietei de referinta

b.

de intensitatea concurentei ce se manifesta pe piata globala

d.

toate la un loc

a.

scade

c.

se mentine la acelasi nivel

b.

creste

d.

creste cu mult mai mult decat la marfurile de lux

a.

cresterea sau dezvoltarea

c.

maturitatea

b.

declinul

d.

lansarea pe piata

a.

pentru firmele producatoare

b.

pentru firmele distribuitoare

c.

atat pentru firmele producatoare cat si pentru cele distribuitoare

d.

doar pentru firmele producatoare de produse de prima necesitate

a.

consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, realizarea de profit

b.

realizarea unei competitivitati ridicate, acoperirea cheltuielilor de productie, recuperarea investitiilor, realizarea de profit

c.

realizarea unei competitivitati ridicate, consolidarea pozitiei pe piata, acoperirea cheltuielilor de productie, recuperarea investitiiilor, realizarea de profit

a.

patrunderea extensiva pe piata

b.

politica de dumping

c.

patrunderea intr-o retea de distributie prin acordarea acestor intermediari a unor conditii de plata dezavantajoase

a.

preturi de bursa, preturi de cartel, preturi de licitatie

b.

preturi de licitatie, preturi de tranzactie, preturi de bursa

c.

preturi de tranzactie, preturi de bursa, preturi de acord

a.

rigida

b.

elastica

c.

foarte elastica

a.

preturi de acord

c.

preturi de lista

b.

preturi de cartel

d.

preturi de licitatie

a.

bunurile de prima necesitate

c.

bunurile de "demilux"

b.

bunurile de necesitate medie

d.

bunurile de unica folosinta

a.

pretul de tranzactie

c.

pretul de bursa

b.

pretul de licitatie

d.

preturi de cartel

a.

preturile negociate

c.

preturile de bursa

b.

preturile de licitatie

d.

preturile de tranzactie

a.

politica pretului coborat

c.

politica de dumping

b.

pret psihologic

d.

pret de cartel

a.

preturi de cartel

c.

preturi de acord

b.

preturi de intelegere

d.

preturi de lista

a.

apararea in fata ofensivei concurentei

c.

patrunderea cu produsele sale intr-o anumita retea de distributie

b.

patrunderea extensiva pe piata

d.

cresterea nivelului calitativ al produselor

a.

strategia pretului inalt

b.

strategia pretului psihologic

c.

strategia pretului mediu

a.

pretul magic

b.

pretul psihologic

c.

pretul rotund

a.

la articolele de prima necesitate

b.

la bunurile de mare lux

c.

la produsele neesentiale existentei

a.

diferite de cele de tranzactie

c.

diferite de cele de tranzactie, fiind in general mai mari

b.

aceleasi cu preturile de tranzactie

d.

diferite de cele de tranzactie, fiind in general mai mici

a.

poate suplini unele eforturi promotionale

c.

realizeaza legaturi stranse cu produsul

b.

este element al mixului de marketing

d.

toate raspunsurile corecte

a.

marcare

c.

ambalaj fizic

b.

ambalaj

d.

container

a.

forma containerului in care este pus produsul si materialul din care este realizat

c.

mijlocul de transport al produsului catre punctele de vanzare

b.

cutia de cadou

d.

desenul de pe cutie

a.

natura chimica si structurala a produsului concret care trebuie trimis pe piata, conditiile climatice ale principalelor zone de desfacere, mijlocul de transport si cheltuielile de manipulare din locul de realizare a produslui pana in aceste zone

b.

implicatiile privind marimea spatiilor necesare si chetuielile de expunere si stocare in unitatile de desfacere

c.

deosebirile pe care le prezinta utilizarea dverselor materiale de ambalare

d.

criteriile comerciale de clasificare a produselor

a.

noile tehnologii

c.

noile materiale

b.

capriciile conducerii intreprinderii care realizeaza produsul

d.

diferitele inovatii

a.

solutiile utilizate de firmele concurente

c.

conditiile de depozitare

b.

cerintele concrete de transport

d.

conditiile climei la locul de productie

a.

constituie un efort creator de inalta complexitate

c.

depind de solutionarea anterioara a problemelor de fond ale plasarii pe piata a produsului

b.

nu depind de echipa care realizeaza ambalajul

d.

depind de pozitionarea corecta a produsului

a.

pentru solutionarea cat mai avantajoasa a problemelor de ambalare si marcare este necesara imbinarea eforturilor unor specialisti de inalta calificare din mai multe domenii

b.

nu este necesar un efort creator pentru realizarea ambalajelor

c.

nu se tine cont de conditiile de transport in realizarea ambalajului

d.

ambalajul fizic nu are importanta din punct de vedere comercial

a.

economisti

c.

medici

b.

sociologi - psihologi

d.

experti in domeniul comunicatiilor de masa

a.

trebuie sa fie considerate un proces neintrerupt, si sa fie examinate si dupa lansarea pe piata

b.

nu ridica probleme deosebite

c.

nu necesita implicarea unei echipe formate din specialisti din mai multe domenii

d.

nu trebuie sa aiba in vedere succesul comercial al produsului

a.

trebuie corectate periodic

b.

trebuie examinate periodic din punct de vedere al eficientei

c.

trebuie examinate periodic din punct de vedere al atractivitatii

d.

se realizeaza intuitiv

a.

sunt rezolvate de matematicieni

b.

nu sunt numai de natura grafica, ci implica solutionari legate riguros de cerintele comercializarii

c.

trebuie solutionate prin metode corecte de stabilire a pretului produselor

d.

trebuie solutionate tinandu-se cont de criteriile de clasificare a produselor

a.

modul de folosire a proiectului de ambalaj

c.

calitatea produselor

b.

momentul cand se recurge la proiectarea ambalajului

d.

modalitatile de marcare posibile

a.

trebuie sa apeleze la un grup de specialisti

c.

trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura intreg programul de proiectare a ambalajului depinde de diversele aspecte concrete pe care le implica

b.

controleaza direct in foarte mica masura procesul concret de proiectare

d.

nu trebuie sa cunoasca pe ce criterii se va orienta programul de proiectare sau caror situatii concrete de pe piata trebuie sa le gaseasca rezolvare proiectul

a.

responsabilul trebuie sa inteleaga foarte bine ca modul in care se va desfasura

intreg programul de proiectare ca ambalajului depinde de diversele aspecte

concrete pe care le implica

b.

proiectarea ambalajului nu depinde de particularitatile tipului de produs ce

urmeaza sa fie ambalat

c.

in procesul de proiectare a ambalajului trebuie sa se analizeze minutios tipul de

consumatori caruia i se adreseaza in general produsul

d.

proiectarea ambalajului depinde de specificul canalelor de distributie si chiar de relatiile cu furnizorii

a.

c.

b.

d.

a.

orientarea si evaluarea

c.

directiile de proiectare

b.

platforma de marketing

d.

stabilirea cotei de piata

a.

o situatie

c.

un document

b.

un proces

d.

nici una din cele de mai sus

a.

trebuie sa cunoasca cerintele produsului

c.

trebuie sa aiba in vedere reclama facuta produsului

b.

trebuie sa inteleaga cerintele produsului

d.

nu trebuie sa tina cont de concluziile eventualelor evaluari si critici facute ambalajelor folosite in prezent

a.

cercetarile in vederea anteproeictului depind de cantitatea si calitatea datelor de care dispune intreprinderea

b.

chiar si fara o deplina cunoastere a posibilitatilor si probabilitatilor specifice pietei se poate realiza o proiectare corecta a ambalajului

c.

cercetarea in realizarea anteproiectului prezinta o importanta hotaratoare mai ales in cazul unei marci ce se aplica unei categorii de produse, care sunt in esenta

foarte asemanatoare in ceea ce priveste compozitia si aspectul, cum ar fi cafeaua,

tigarile, berea, etc.

d.

cercetarea in realizarea anteproiectului poate delimita tipul de personalitate

caruia i se adreseaza principalii concurenti, aspect care contribuie substantial la orientarea elaborarii planului pentru proiectarea ambalajului

a.

se realizeaza un document care rezuma directia in care trebuie orientate eforturile de proiectare a ambalajului pentru a obtine pe piata efectele scontate

c.

se stabilesc directiile de proiectare

b.

se fac cercetari in vederea anteproiectului

d.

se valideaza proiectul

a.

se defineste sfera de cuprindere a publicului caruia se va adresa ambalajul

c.

se stabilesc criteriile functie de care va fi apreciat proiectul ambalajului

b.

se stabilesc obiectivele programului

d.

se fac cercetari in vedere anteproiectului

a.

pe baza sferei de cuprindere a obiectivelor si criteriilor stabilite in platforma de marketing se traseaza de catre seful proiectului obiectivele de baza carora se va orienta colectivul de proiectare

b.

pentru fiecare desen sau insemn de pe ambalaj seful de proiect trebuie sa ia mici dar importante decizii creatoare

c.

diversele forme si culori alese sunt de fapt simboluri, fie ca sunt reprezentari

geometrice fie ca ilustratiile ambalajului sunt fotografii

d.

chiar daca nu sunt prezentate sugestiv si intr-o imbinare graitoare simbolurile,

indiferent de forma lor, reusesc sa transmita mesajul dorit, si sa influenteze

pozitiv consumatorul

a.

cercetari in vederea anteproiectului

c.

supunerea lucrarii unor aprecieri critice si aprobarii unei comisii speciale

b.

activitate de creatie

d.

validarea proiectului

a.

este compus din specialisti in proiectarea comercializarii, cercetarii pietei,

reclama, estetica industriala si productie si medici

b.

se reuneste pentru a examina stadiul lucrarilor si pentru a face schimburi de idei

c.

se formeaza pentru a asigura diverse imbunatatiri sau schimbari in accentele puse pe unele solutii ale proiectului sau ale comercializarii produsului

d.

in final decide aprobarea platformei de marketing si directivele de proiectare,

pentru a clarifica inca de la inceputul lucrarilor aceste aspecte deosebite pentru calitatea proiectului

a.

nu se traduce in practica platforma de marketing in schite si machete

c.

se lucreaza nenumarate schite si combinatii intre acestea, aceste incercari ducand chiar pana la sute de variante

b.

se stabilesc directiile de proiectare

d.

se pastreaza absolut toate variantele aparute, pentru a fi folosite in proiectarea ambalajului

a.

schitele alese se prezinta in fata consiliului, care le analizeaza pe baza criteriilor stabilite in platforma de marketing

c.

intodeauna se gaseste un singur proiect care sa fie evident superior, si alegerea si

recomandarile finale pot fi facute imediat

b.

nu se reduce numarul de variante de proiecte de ambalaj

d.

se stabileste platforma de marketing

a.

in etapa validarii proiectului etapa cercetarea poate oferi o omologare a

perspectivelor desfaceriilor evaluate anterior

b.

ultimele variante nu sunt niciodata supuse unor investigatii de natura cercetarii de

marketing

c.

practic orice ambalaj proiectat cu grija pare bun pe biroul conducatorului

intreprinderii

d.

problema apare in a produce ambalajul care va avea efectele favorabile cele mai

puternice in comparatie cu cele realizate de firmele concurente si alaturi de care

va fi expus in rafturile si vitrinele unitatii de desfacere

a.

conturarea profilului personalitatii fiecarui proiect

c.

verificarea proiectelor in ceea ce priveste vizibilitatea pe care o ofera

b.

modul in care proiectul de ambalaj pledeaza pentru calitate

d.

stabilirea directiilor de proiectare

a.

se fac modificari succesive pentru a elimina toate elementele negative si pentru a le valorifica mai bine pe cele pozitive

b.

proiectul nu trece din nou prin consiliu si nu este apoi prezentat spre aprobare

clientului

c.

proiectul de ambalaj nu trebuie sa fie suficient de flexibil pentru a permite

utilizarea a diferite materiale de de ambalare

d.

proiectul de ambalaj nu trebuie sa poata fi adaptat pentru toate formele si

dimensiunile de ambalaje necesare practic pentru familia produselor respective

a.

lazile si cutiile de carton, bidoanele din metal si plastic, containerele din sticla si cele tipizate ale societatilor de transport

b.

cutiile de carton si pungile de hartie

c.

lazile de metal si sticlele

d.

sacii de plastic si lazile de carton

a.

ambalajele de metal

c.

ambalajele din materialele transparente si cele plastice cu pulverizatoare

b.

ambalajele de sticla

d.

ambalajele de hartie

a.

seful de proiect trebue sa verifice o serie de caracteristici tehice pentru a se asigura ca ambalajul care va fi lansat pe piata corespunde intocmai celui validat de consiliu

b.

proiectantii nu trebuie sa intocmeasca nici o normativa privind culorile, cernelurile, si metodele de tiparire

c.

modulele dimensionale si geometrice care se vor realiza precum si modul in

care vor fi imprimate in functie de diversele marimi si destinatii ale ambalajelor trebuie, de asemenea, sa fie proiectate si exemplificate amanuntit

d.

seful de proiect trebuie sa supravegheze folosirea proiectului in stadiul efectiv de productie

a.

in comparartie cu toate celelalte cai utilizate pentru lansarea unei noi marci functiunile ce revin ambalajului ca purtator al unui astfel de mesaj sunt din ce in ce mai complexe si mai variate

b.

in mare parte prin intermediul ambalajului trebuie sa se actioneze pentru a atrage atentia asupra noii marci si a mentine un anumit nivel al vanzarilor

c.

in contextul utilizarii diverselor mijloace de promovare al vanzarii, de reclama, de publicitate si vanzari efective nu trebuie sa se mai tina cont si de faptul ca tocmai ambalajul indeplineste rolul de a pregati intreaga campanie, de a acredita produsul si de a atrage publicul cumparator in favoarea lui

d.

marca se foloseste in primul rand ca instrument al intensificarii comercializarii produsului respectiv

a.

ambalajul nu aduce marca sub ochii intermediarilor si a cumparatorilor

b.

la introducerea unei noi marci ambalajul nu trebuie sa serveasca drept pivot al tuturor celorlalte comunicatii legate de promovarea desfacerilor

c.

ambalajul implica o perioada scurta de timp de contact cu consumatorul

d.

promovarea desfacerilor trebuie sa se construiasca pe baza marcii si nu viceversa

a.

ambalajul trebuie sa fie astfel conceput incat consumatorul sa fie suficient de tentat sa cumpere marfa respectiva dupa 1 luna, 6 luni sau 1 an, cand nici ambalajul si nici marca nu mai sunt o noutate pe piata

b.

in cadrul rolului sau de asigurare a unei eficiente a unei marci noi, ambalajul nu poate servi ca o punte de legatura intre produsele noi si cele vechi lansate sub aceeasi marca

c.

nu este necesar ca ambalajul sa fie proiectat astfel incat sa fie atragator in rafturile magazinelor, si daca este zarit in treacat si daca este studiat cu curiozitate

d.

daca poseda o atractie spontana si da imediat impresia unui produs placut la utilizare inseamna ca ambalajul nu poate contribui la o campanie promotionala eficienta

a.

nu necesita in nici un caz o reproiectare totala

b.

se alcatuieste un proiect din diverse elemente componente ale ambalajului vechi

c.

nu se implica aceleasi eforturi creatoare, aceeasi conceptie unitara si aceleasi subtilitati ca orice nou proiect de ambalaj

d.

presupune si stuatii in care este necesara schimbarea radicala a unei anumite portiuni a ambalajului vechi

a.

c.

b.

d.

a.

penetrarea pe noi piete

c.

cand s-au adus schimbari in conceptia constructiva sau tehnologica a produsului conferindu-i noi caracteristici sau revizuindu-le dupa o noua reteta care prezinta o importanta deosebita pentru consumatori

b.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte diferit

d.

cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca forma concreta a ambalajului influenteaza defavorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv

a.

a stimula vanzarea acestuia

c.

a determina corect preturile

b.

a crea canalele de distributie optime

d.

a clasifica corect produsele oferite

a.

marca exclusiva pentru produse

c.

marca fabricii

b.

marca prin care se simbolizeaza deopotriva produsul si fabrica

d.

marca canalului de distributie

a.

o forma grafica

c.

compusa de obicei din cuvantul sau cuvintele ce vor fi folosite pentru marcare

b.

un simbol proiectat cu mare grija

d.

codul de bare al produsului

a.

marca nu trebuie proiectat astfel incat sa impresioneze, deoarece a-ti aminti de marca nu inseamna de fapt si a-ti aminti deprodusl repsectiv

c.

marca nu trebuie sa comunice caracteristicile si calitatile produsului, precum si numele organizatiei economice care il produce sau il pune in vanzare

b.

marca nu trebuie proiectata cu grija

d.

marca familiei de produse si a fabricii se foloseste ani la randul indiferent de

modificarile in modelul si in conceptia produselor, de asimilarea unor noi forme ale produselor, de reproiectarea ilustratiilor pe ambalaje sau de modificarile in culorile folosite la realizarea ambalajului

a.

marca este un simbol si se proiecteaza cu mare grija deoarece ea constituie

combinatia grafica prin care va fi identificat si recunoscut produsul sau fabrica respectiva in diverse magazine sau pe strada

b.

forme grafice care constituie interpretari ale strategiei de marcare poarta denumirea de marca

c.

odata adoptata, marca nu devine un simbol permanent de recunoastere a produselor sau a producatorului

d.

rolul marcii este de a permite identificarea produsului sau a fabricii respective

a.

se lanseze pe piata produse care nu au nici un fel de inrudire cu cele realizate in trecut

b.

se suplimenteze substantial cheltuielile cu promovarea

c.

se extinda familia produselor existente adoptand un proiect de ambalaj care intr-un fel oarecare sa semene cu cele ale produselor anterior lansate si prin care sa se foloseasca o marca cunoscuta mai mult

d.

se angajeze personal suplimentar

a.

nu trebuie sa se studieze daca alaturarea simbolului corporatiei la marca produsului va crea un efect mai avantajos

b.

nu trebuie sa se tina seama ca desi consumatorul in general este atras de tot ceea ce i se pare nou vrea in acelasi timp sa se asigure pe deplin ca produsul pe care-l cumpara are o calitate satisfacatoare

c.

daca consumatorul are simtamantul ca intreprinderea producatoare care lanseaza pe piata noua marca este mare, stabila si are reputatia ca realizeaza produse de inalta calitate, perspectivele desfacerii vor fi ceva mai bune deoarece vazand noua marca el va considera ca produsul respectiv se situeaza la nivelul de calitate pentru care este recunoscuta fabrica sau firma respectiva si va avea certitudinea ca ceea ce cumpara este satisfacator

d.

trebuie sa se verifice daca produsul poate fi marcat numai prin propriul sau nume pe baza personalitatii functionalitatii si a reputatiei lui care i se poate crea

a.

efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei in determinarea

preturilor

b.

se bazeaza pe conceptele de venit mediu si marginal si cost mediu si marginal

c.

este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor

d.

reprezinta ideea ca pretul de vanzare pentru o unitate dintr-un produs este egal cu costul total al aceleasi unitati la care se adauga o cota procentuala exprimand

beneficiul anticipat, repartizat pe unitatea de produs

a.

este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor

b.

presupune determinarea preturilor prin adaugarea unui adaos la costul de productie

c.

se bazeaza pe conceptul de venit marginal

d.

poate determina cantitatea care trebuie vanduta la un pret stabilit in vederea

acoperirii costurilor dar nu se poate preciza daca efectiv cantitatea aceasta poate fi vanduta

a.

Pr = costuri fixe totale/pret unitar de

vanzare

c.

Pr = costuri fixe totale/(pret unitar de vanzare - cost variabil unitar)

b.

Pr = costuri variabile/pret mediu de

vanzare

d.

Pr = pret unitar de vanzare/costuri totale

a.

este efectuata pe baza costurilor, insa se tine seama de cererea pietei

b.

precizeaza daca o anumite cantitate ce trebuie vanduta, se poate vinde efectiv

c.

este folosita in domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un nou produs

d.

nu este recomandabila in cazul fluctuatiei de costuri si al schimbarilor in gama sortimentala

a.

stabilirea alternativelor de preturi

c.

pentru a determina cantitatea dintr-un produs care se va vinde efectiv la un anumit pret

b.

analiza riscului

d.

proiectarea beneficiilor

a.

cazul fluctuatiei de costuri

c.

cazul schimbarilor in gama sortimentala

b.

domeniul proiectarii gamei de preturi posibile pentru un produs nou

d.

determinarea cantitatii efective care va fi vanduta realmente, fara a fi nevoie sa se estimeze cererea

a.

in situatia monopolista la care poate ajunge un producator care reuseste sa isi diferentieze produsul si sa se detaseze de concurentii sai pe aceasta cale

b.

pentru a determina cantitatea dintr-un produs ce va fi vanduta efectiv la un anumit pret

c.

pentru a proiecta gama de preturi posibile pentru un produs nou

d.

pentru a prognoza riscul

a.

stagneaza

c.

este indreptata in sus

b.

este indreptata in jos

d.

stagneaza si apoi este indreptata in sus

a.

venit mediu si marginal si cost mediu si marginal

c.

pret mediu si cost mediu

b.

venit mediu si cost mediu

d.

pret mediu si marginal si cost mediu si marginal

a.

pretul mediu raportat la venitul mediu

c.

incasarea obtinuta din vanzarea unei unitati aditionale sau marginale de produs

b.

venitul mediu raportat la costul mediu

d.

incasarea obtinuta din vanzarea produselor

a.

este incasarea obtinuta din cumpararea unei unitati aditionale de produs

b.

este venitul mediu plus o unitate

c.

este obtinut ca raport intre venitul total si numarul de unitati vandute

d.

arata schimbarea venitului total care rezulta din vanzarile unor unitati aditionale

a.

venitul marginal este mai mic decat costul marginal

b.

costul marginal este mai mare decat venitul marginal

c.

venitul marginal este egal cu costul marginal

d.

venitul marginal este mai mare decat costul marginal

a.

scade progresiv

c.

stagneaza

b.

creste progresiv

d.

intai creste si apoi scade progresiv

a.

presupune adaugarea unui adaos la costul total de productie

b.

este cunoscuta in marketing sub numele de stabilirea preturilor potrivit segmentarii cumparatorilor

c.

presupune orientarea preturilor in functie de concurenta

d.

necesita o analiza a pragului de rentabilitate

a.

daca exista necesitatea elaborarii unui nou produs

b.

pentru a orienta preturile in functie de concurenta

c.

in situatia determinarii adaosului necesar a fi adaugat la costul total de productie

d.

daca se doreste determinarea venitului marginal

a.

alinierea la preturile concurentei

c.

stabilirea pretului peste nivelul concurentei

b.

determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii

d.

stabilirea preturilor sub nivelul concurentei

a.

pe piata pe care nu exista o competitivitate ridicata

c.

atunci cand se urmareste determinarea preturilor in legatura cu segmentele cererii

b.

pentru a stabili venitul marginal necesar

d.

in cadrul stabilirii preturilor in functie de concurenta

a.

cumparatorii sunt perfect informati asupra preturilor

c.

vanzatorul are un control efectiv asupra pretului de vanzare

b.

cumparatorii au informatii precise si corecte asupra conditiilor pietei

d.

se doreste stabilirea pretului in functie de concurenta

a.

produselor agricole

c.

produselor necolorate si nevopsite din industria textila

b.

pieselor de schimb pentru autovehicule

d.

produselor colorate si vopsite din industria textila

a.

in comertul cu amanuntul

c.

in comertul de gros

b.

in cazul general al marilor magazine care opereaza cu un rabat mai scazut

d.

in cazul general al magazinelor cu preturi reduse

a.

este necesara eliminarea unor servicii, cum ar fi vanzarea cu plata in rate

b.

produsele au cerere elastica, foarte sensibila la pret

c.

producatorii trebuie sa se lupte cu concurenta sau pentru a patrunde pe noi piete

d.

cererea este inelastica si insensibila la modificarile pretului

a.

produsul are proprietati unice

c.

vanzarea se bucura de o inalta reputatie

b.

produsul are proprietati distincte

d.

produsul nu se diferentiaza

a.

numarul lor depinde de amploarea gamei de produse in care intreprinderea poate fi competitiva

c.

contribuie la determinarea cantitatii de produse anticipata a fi vaduta pe piata

b.

nu se poate efectua cu ajutorul schemei de determinare a diferitelor preturi de baza

d.

numarul lor depinde de gradul existent de elasticitate in functie de pret

a.

optimista

c.

reala

b.

plauzibila

d.

pesimista

a.

bunuri de echipament principal

c.

bunuri de folosinta indelungata

b.

furnituri de consum si intretinere

d.

materii prime

a.

colectia senzitiva

c.

colectia sezoniera

b.

colectia selectiva

d.

colectia de baza

a.

largimea

c.

coerenta

b.

profunzimea

d.

orientarea

a.

cum trebuie folosit proiectul de ambalaj

b.

cand se recurge la proiectarea ambalajului

c.

cat va costa proiectarea produsului nou

d.

care pot fi modalitatile de marcare

a.

particularitatile tipului de produs ce urmeaza sa fie ambalat

b.

caracterul intreprinderii producatoare si resursele sale

c.

relatiile firmei cu furnizori sai

d.

toate caracteristicile enuntate

a.

aspectele caracteristice produselor similare realizate de firmele concurente

c.

specificul canalelor de distributie

b.

tipul de produs ce urmeaza a fi ambalat

d.

toate aceste caracteristici

a.

platforma de marketing

c.

testele de piata

b.

activitatea de creatie

d.

validarea proiectului

a.

criterii subiective

b.

criteri stabilite in platforma de marketing

c.

criterii obiective

d.

criterii estetice

a.

3 sau 4

c.

b.

d.

2 sau 3

a.

examinarea de catre Consiliu

c.

definitivarea proiectului

b.

controlul productiei

d.

activitatea de creatie

a.

c.

b.

d.

a.

ambalajele din carton

c.

ambalajele din lemn

b.

ambalajele transparente din plastic

d.

ambalajele de metal

a.

controlul productiei

c.

definitivarea proiectului

b.

platforma de marketing

d.

validarea proiectului

a.

rezistenta culorilor

c.

fidelitatea reprezentarii grafice

b.

tipurile de cerneluri folosite

d.

rezistenta culorilor si fidelitatea reprezentarii grafice

a.

in vederea asigurarii unei anumite eficiente a marcii

c.

a si b

b.

cand se doreste cresterea eficientei marcii

d.

nici a, nici b

a.

pretul

c.

continutul

b.

ambalajul

d.

distributia

a.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte diferit

b.

cand firma are fonduri pentru reproiectarea ambalajului

c.

penetrarea pe noi piete

d.

cand ambalajul da rezultate bune pe piata

a.

cand sunt revolutionate materialele din care se executa ambalajul

c.

cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca forma concreta a ambalajului influenteaza favorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv

b.

cand se doreste penetrarea pe noi piete

d.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte asemanator

a.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte asemanator

b.

cand cercetarile asupra pietei stabilesc ca forma concreta a ambalajului influenteaza defavorabil volumul desfacerilor la produsul respectiv

c.

cand ambalajul da rezultate bune pe piata

d.

cand sunt revolutionate materialele din care se executa ambalajul

a.

o componenta acorporala a produsului

c.

o componenta corporala a produsului

b.

o componenta a mediului cultural

d.

o componenta a micromediului

a.

ambalajul

c.

produsul

b.

marca

d.

service-ul post-vanzare

a.

de obicei un an

c.

ani la rand, indiferent de modificarile in modelul si in conceptia produselor

b.

cat mai putin timp posibil

d.

de obicei mai putin de 5 ani, dupa care trebuie schimbata

a.

o faza de analiza in determinarea preturilor

c.

o forma de promovare

b.

o strategie de pret

d.

nici un raspuns nu este corect

a.

de la produs la produs

c.

la comerciantul cu amanuntul, cat si la cel cu ridicata

b.

la sortimentele de produse care se vand mai lent, fata de cele care se vand imediat

d.

toate variantele sunt corecte

a.

urmarirea costului total repartizat pe unitatile de productie cu ajutorul  costurilor marginale

b.

urmarirea costului total repartizat pe unitatile de productie cu ajutorul veniturilor marginale

c.

urmarirea costului total repartizat pe unitatile de productie cu ajutorul veniturilor medii

d.

metoda cost toal +adaos nu a fost perfectionata

a.

costul aditional rezultat din producerea unei unitati aditionale

c.

costul rezultat din vanzarea unui produs

b.

costul mediu raportat la venitul mediu

d.

costul mediu rezultat din cumpararea unei unitati aditionale de produs

a.

analiza marginala

c.

preturile orientate dupa competitie

b.

analiza pragului de rentabilitate

d.

nici o metoda din cele enuntate

a.

strategia preturilor de penetrare

b.

strategia pretului peste nivelul concurentei

c.

strategia pretului sub nivelul concurentei

d.

alinierea la preturile concurentei

a.

analiza PERT

c.

analiza BCG

b.

analiza SWOT

d.

analiza bayesiana

a.

c.

b.

d.

a.

rabaturile fac parte din politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

c.

rabaturile pot fi incadrate in politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile, daca sunt oferite in conditii egale tuturor clientilor asemanatori

b.

rabaturile nu fac niciodata parte din politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

d.

doar rabaturile pentru cantitatile cumparate fac parte din politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

a.

rabaturile pentru activitatile promotionale

c.

politica garantiilor fata de declinul pretului

b.

politica pretului unic fata de aceea a preturilor variabile

d.

politica reducerii temporare a pretului la unele articole pentru atragerea clientelei

a.

produsul

c.

pretul

b.

plasamentul

d.

piata

a.

variante ale produselor existente

c.

inovatiile revolutionare

b.

inovatiile dinamice

d.

inovatiile rapide

a.

pertinenta si eterogenitatea

c.

eterogenitatea si operationalitatea

b.

pertinenta si operationalitatea

d.

maturitatea si pertinenta

a.

testarea

c.

conceperea

b.

validarea

d.

trierea

a.

cand ambalajul unor produse realizate de concurenta este foarte asemanator

b.

cand se doreste integrarea produsului caruia ii este destinat ambalajul intr-o anumita familie de ambalaje, respectiv de produse

c.

cand se distribuie produsul pe aceleasi piete

d.

cand sunt revolutionate materialele din care se executa ambalajul

a.

de obicei un an

b.

de obicei mai putin de 5 ani, majoritatea produselor au o vechime de sub 5 ani

c.

ani la rand, indiferent de modificarile in modelul si in conceptia produselor

d.

de-a lungul intregului ciclu de viata al firmei

a.

o decizie referitoare la politica preturilor

b.

o strategie de pret in etapa introducerii pe piata

c.

o etapa in determinarea preturilor de baza

d.

o forma a pretului in functie de concurenta

a.

cost

c.

comunicare

b.

cumparare

d.

comoditate

a.

conducerea strategica

c.

mixul de marketing

b.

politica de marketing

d.

pozitionarea

a.

politica de marketing

c.

strategia de marketing

b.

tactica de marketing

d.

programul de marketing

a.

politica de investitii

c.

politica de pret

b.

politica de personal

d.

politica de dezvoltare

a.

politica de control

c.

politica de promovare

b.

politica de personal

d.

politica de marketing

a.

bunurile de echipament secundar

c.

semifabricate si subansamble

b.

furniturile de consum si intretinere

d.

materii prime

a.

bunuri de echipament principal

c.

furnituri de consum si intretinere

b.

materii prime

d.

semifabricate si subansamble

a.

mobilurile de cumparare pot fi rationale sau emotionale

b.

bunurile de productie se cumpara cel mai adesea in cantitati mici

c.

bunurile de productie se cumpara prin intermediari specializati si de la unitatile comerciale cu amanuntul

d.

evaluarea pietei care ofera bunuri de productie se poate face mai usor decat cea a pietei care ofera bunuri de consum

a.

faza introducerii pe piata

c.

faza dezvoltarii

b.

faza maturitatii

d.

faza declinului

a.

concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

c.

bugetul de marketing

b.

selectarea si trierea ideilor de produse noi

d.

lansarea in productie si pe piata a produsului

a.

selectarea si trierea ideilor

c.

verificarea produsului prin testarea utilizarii lui in consum

b.

concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

d.

perfectionari constructive-tehnice si punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie

a.

selectarea si trierea ideilor

c.

verificarea produsului prin testarea utilizarii lui in consum

b.

concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

d.

perfectionari constructive-tehnice si punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie

a.

beneficiile anticipate posibile de realizat pentru noul produs

b.

situatia produselor din alta gama pe piata

c.

integrarea generala a noului produs in profilul de specialitate al intreprinderii

d.

amploarea investitiilor necesare pentru introducerea noului produs

a.

c.

b.

d.

a.

selectarea si trierea ideilor

c.

concretizarea produsului nou sub forma unui prototip

b.

perfectionarea constructiva-tehnica si punerea la punct a produsului nou si a procesului de productie

d.

identificarea si colectarea ideilor de produse noi

a.

analiza colectiilor de brevete

c.

cercetari in laboratoare

b.

cercetari de marketing

d.

nici un raspuns nu este corect

a.

bunurile si serviciile de productie sunt destinate sa fie consumate sau folosite de individ sau de colectivitate

b.

bunurile de productie sunt denumite si bunuri industriale

c.

bunurile de productie sunt cumparate de toti membri societatii

d.

nici o afirmatie nu este corecta

a.

analiza ideilor

c.

dezvoltarea

b.

maturitatea

d.

cresterea

a.

brainstormingul

c.

analiza sintactica

b.

Delphi

d.

sinectica

a.

anticiparea reactiei competitiei

c.

testele de piata

b.

stabilirea cotei de piata

d.

stabilirea preturilor specifice

a.

cost total

c.

in legatura cu segmentele cererii

b.

analiza marginala

d.

analiza pragului de rentabilitate

a.

rabaturile oferite intermediarilor

c.

rabaturile pentru clietii care isi achita factura la termen

b.

rabaturile pentru cantitatile cumparate

d.

rabaturile pentru activitatile promotionale

a.

cea mai mare reducere ii revine angrosistului

c.

se fac reduceri egale angrosistului si detailistului

b.

cea mai mare reducere ii revine detailistului

d.

nu la angrosist si detailist se refera aceste reduceri

a.

preturile variabile

c.

preturile de livrare uniforme

b.

preturile traditionale

d.

nici un raspuns nu este corect

a.

preturilor de livrare uniforme

c.

preturilor zonale de livrare

b.

pretului la locul de productie

d.

preturilor variabile

a.

politica preturilor in functie de gama de produse

c.

politica reducerii temporare a pretului

b.

politica determinarii revanzarilor

d.

dumping

a.

aliniat la concurenta

c.

psihologic

b.

in functie de cerere

d.

sub nivelul concurentei

a.

planul strategic

c.

viziunea organizatiei

b.

tactica de marketing

d.

politica de marketing

a.

segmentarea pietei

c.

tintirea pietei

b.

pozitionare pe piata

d.

mix de marketing

a.

Marketing  nediferentiat

c.

Marketing strategic

b.

Marketing concentrat

d.

Marketing diferentiat

a.

dintr-o nenumarata gama de posibilitati privind diversitatea elementelor ambalajului, proiectantii trebuie sa aleaga solutionari concrete si sa le imbine

coerent intr-un intreg armonios

b.

alegerea simbolurilor corecte constituie procesul "mistic" al proiectarii deoarece

proiectantii ambalajului nu lucreaza cu altceva decat cu aspecte care trebuie sa aiba anumite semnificatii

c.

nu se tine cont de mobilurile emotionale de cumparare in proiectarea ambalajului

d.

ambalajele vorbesc un limbaj foarte semnificativ si emotional fata de care

consumatorul reactioneaza mult mai puternic puternic desi mult mai putin

constient decat s-ar putea crede

a.

tot ceea ce firma poate sa faca pentru a influenta cererea pentru produsul sau

c.

ansamblul instrumentelor de marketing ale companiei pentru stabilirea unor pozitii puternice pe pietele tinta

b.

totalitatea instrumentelor de marketing cu care se poate influenta piata grupate in jurul celor 4P

d.

toate enunturile de mai sus sunt corecte

a.

marketingul

c.

mixul de marketing

b.

demarketingul

d.

managementul marketingului

a.

segmentarea pietei

c.

tintirea pietei

b.

pozitionare pe piata

d.

mix de marketing

a.

trebuie sa se analizeze minutios cat de larga poate fi gama produselor pe care

organizatia economica respectiva le poate marca astfel

b.

nu trebuie sa se tina seama de faptul ca principalul mijloc prin care se realizeaza o crestere substantiala a productiei intreprinderii si o diversificare a acesteia, inclusiv asimilarea de noi produse, consta din achizitia unor fabrici sau fuziunea cu alte firme

c.

ca urmare a achizitiei unei fabrici sau sucursale a altei firme, sau fuziunii cu alte

intreprinderi , in fabricile fiecareia dintre firmele implicate nu se pot produce

modificari structurale radicale, in sensul ca fiecare vine cu propriile sale marci,

adeseori conducand la combinatii destul de neobisnuite sau chiar neadecvate

pentru gamele respective de produse

d.

in cazul unei achizitii, fuziuni sau al acumularii unor noi produse aplicarea

automata a marcii firmei se poate dovedi eficienta daca nu chiar binefactoare mai

ales daca intreprinderea respectiva nu are reputatia de producatoare a unei largi diversitati de produse