Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» IMPACTUL INVESTITIILOR COMPANIILOR STRAINE IN ROMANIA IN ULTIMII 5 ANI


IMPACTUL INVESTITIILOR COMPANIILOR STRAINE IN ROMANIA IN ULTIMII 5 ANI




IMPACTUL INVESTITIILOR COMPANIILOR STRAINE IN ROMANIA IN ULTIMII 5 ANI

1. Evolutiile investitiilor straine directe in Romania

In ultimii ani, Romania a devenit o locatie atractiva pentru investitorii straini, numarul celor prezenti in tara noastra fiind in crestere. Datorita aderarii la NATO si apoi la UE, Romania si-a consolidate pozitia in zona Eoro-Atlantica atat in plan economic cat si politic. Investitiile straine directe vor facilita accesul direct la pietele straine precum si "importul" de tehnologie si "know-how". Potrivit UNCTAD, Romania a atras cea mai mare parte a investitiilor straine directe, volumul acestora ridicandu-se la 13 miliarde de euro, ocupand primul loc in regiunea est-europeana . Totusi, comparand cu tari central-europene cum ar fi Ungaria, Cehia si Polonia, aceasta realizare nu mai poate fi considerate de o amploare atat de mare avand in vedere ca aceste tari au absorbit aprozimativ 80% din volumul investitiilor straine directe din regiunea central-europena.




Factorii care au determinat avantul investitiilor directe au fost pozitia in Europa, disponibilitatea resurselor materiale si umane costuri salaraile scazute si dupa indelungi rectificari, legislatia. Pana in anul 1997, cadrul legal al tari noastre nu era considerat propice pentru realizarea investitiilor de catre investitorii straini. Astfel in anul 2001 a fost promulgata: "Legea 332/2001 privind promovarea investitiilor directe cu impact semnificativ in economie", care prevedea un numar de "stimulente" de care investitorii straini beneficiaza, beneficii aditionale celor prevazute deja de codul fiscal. Printre acestea au fost incluse: scutirea lata impozitelor a companiilor care realizeaza investitii cu un impact major asupra economiei Romaniei, permiterea utilizarii accelerate in primul an de depreciere pentru investitiile mai mari de un million de dolari ETC. Beneficiile au fost diferentiate in functie de amploarea investitiei.

Potrivit BNR, in periaoda 2003-2006, investitiile straine directe au fost intr-o continua crestere, Graficul de mai jos ilustreaza aceasta crestere, evidentiand proportia in carea contribuit fiecare element la cresterea investitiilor straine directe:

Fig nr.1- Evolutia investitiilor straine directe in perioada 2003-2006

In anul 2007, investitiile straine directe au crescut cu 2,4% fata de nivelul inregistrat in anul 2006, "diferenta constand in participatiile la capital si profitul reinvestit". Insa , acestea acopera doar in proportie de 41,9% din deficitul balantei de plati.

Pentru anul 2008 este preconizata o crestere a investitiilor straine directe cuu 10% fata de anul 2007.

Structura investitiilor straine directe in Romania functie de tara de origine a investitorilor

Tara noastra constiuie un pol de atractie investitional pentru tari din toate colturile Europei si din toate colturile lumii datorita resurselor de cae disoune si in principal datorita costurilor scazute cu forta de munca. In tara noastra, majoritatri sunt investitorii europeni, fiecare detinand, la 31 decembrie 2006, un procent din totalul investitiilor straine directe evidentiat prin graficul de mai jos:

Fig nr. 2 - Structura pe tari a investitorilor straini din Romania

Investitiile olandeze

Din totalul investitiilor directe in Romania, Olanda detine peste 20% din acestea. Peste 2700 de companii care activeaza in Romania detin capital olandez, investitii consistente fiind facute de Unilever, ING, ABN AMRO, Frans Maas, Frans Maas, Remco, Philips, Damen Shipyards Group, KPMG, Heineken, SPAR, Friesland,Verder Group, TNT, Golden Tulip Hotels, KLG (Kuijken Logistics Group), Centrum Transport, etc.

Investitiile olandeze au fost realizate in principal in domenii de activitate precum IT, productie si logistica, procesarea laptelui, sistemul bancar etc.

Investitiile austriece

Incepand din 1990, Austria a fost unul dintre partenerii principali ai Romaniei, in materie de schimb commercial. Cu un capital subscris de 2,1 miliarde de euro, cu peste 4300 de companii care detin capital austriac.

Insa, tranzactia BCR schimba pozitia acestei tari printre investitorii straini. Venirea Erste Bank in tara noastra si preluarea BCR a devenit uan dintre cele mai importante actiuni de privatizare desfasurate in Romania. Principalii investitori austriaci din tara noastra, sunt OMV, Raiffeisen, Schweighofer, Strabag, Porsche Romania, Bramac Baumit Wienerberger, Volksbank, Vienna (detine Omniasig si Unita).

Multe dintre companiile austriece sunt interesate sa investeasca in domeniul imobiliar prin cumpararea terenurilor aflate in vecinatatea soselelor,a principalelor noduri de transport, sa investeasca in industria constructoare de masini, in indutria metalurgica, productia de echipament, industria alimentara etc

In domeniul bancar, Raiffeisen Bank si Volksbank detin un rol fruntas in topul investitorilor din cadrul acestui sector. Dupa preluarea BCR, Austria a devenit principalul investitor strain in Romania

Investitiile franceze

Peste 4800 de companii care detin capital farncez sunt inregistrate la Registrul Comertului. Principalii investitori de origine franceza sunt: Orange, Société Générale, Lafarge Romcim, Renault-Dacia, Vivendi Environment, Carrefour, Auchan si Alcatel. Companiile franceze au fost interesate in principal de companiile romanesti aflate in procesul de privatizare. O exceptie o reprezinta Alcatel si Oraange. Alcatel a investit in Romania inca din anul 1991

Investitiile nemtesti

Germania e un important partener commercial al tarii noastre. Peste 14500 companii opereaza in Romania, aportul de capital in moneda straina fiind de peste 1,5 miliarde de euro. Majoritatea investitiilor sunr effectuate in afaceri de mici proportii. Mai mult de peste 90% din totalul investitiilor sunt de mai putin de 40000 de euro, insa contributia la cresterea economica e Romaniei este substantiala. Totusi, statisticile nu iau in considerare investitiile nemtesti effectuate in tara noastra de filialele din alte tari europene ale companiilor germane.

Principalele sectoare de investitie ale companiilor de origine germana sunt: industria automotive, metalurgie, comert, indutria materialelor plastice, IT, servicii financiare, principalii investitori fiind: Metro, Praktiker, Kaufland (membru al concernului Group Lidl & Schwarz), Selgros, Billa, Tengelmann (Plus), E.ON Ruhrgas, Steilmann, Linde, Heidelberger Cement (CarpatCement), Siemens, Dr. Oetker, etc

Ulima investitie majora a fost efectuata de Willy Kreutz (in Parcul Industrial din Timisoara situate in Freidorf) care a investit peste 8 milioane de euro in productia de lampi fluorescente si and Marquardt Schaltsysteme care e ainvestit aceeasi suma in facilitatea de productie din Sibiu. De asemenea, se preconizeaza ca vor mai fi investiti peste 15 milioane de dolari in prodctia de componente ale automobilelor in anul 2008.

Investitiile italiene

Peste 22000 de companii din Italia activeaza in present in Romania. Sectoarele de activitate in care sunt concentrate investitiile de origine italiana sunt: industria textile, constructii, comert, servicii si agricultura.

Principalii investitori sunt: Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli Telecom, Tenaris Dalmine, Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefin.

Italstrade, Unicredito Italiano, Radicifibres, Butangas, Pirelli Telecom, Tenaris Dalmine, Radici, Natuzzi, Zoppas, Cefininvesti.

Investitiile americane

Investitorii americani au devenit investitori in sectoarele strategice ale Romaniei cum ar fi: telecomunicatii, infrastructura, industria constructoare de masini, finante si agricultura. Mai mult de 5000 de companii americane sunt prezente in Romania conform cu statisticile effectuate in martie 2007.

Investitiile effectuate de companiile din SUA insumeaza peste 700 milioane de euro, principalii investitori sunt: Qualcomm, Philip Morris, General Electric, UPC, Citigroup, AIG, IBM, Procter&Gamble, Coca-Cola, Solectron, Timken, McDonald's, Trinity Industries, Kraft Foods, American Life Insurance Company, Precision Cast Parts Corporation, Sara Lee, Smithfield.

Investitiile britanice

Marea Britanie e considerat ca un alt mare investitor din Romania, cu intrari de capital de peste 600 milioane de euro din cadrul a 2900 de companii. Domeniile predilecte de investitie ale investitorilor englezi sunt domeniul imobiliar, cel al constructiilor, al transporturilor feroviare, industria textila, electrica, si agricultura.

Investitoriisin Marea Britanie sunt: GlaxoSmithKline, BPB Gypsum Ltd, Mivan-Kier, Coats, Aviva, Halewood, British Vita. DIY retailer Brithouse planuieste sa investeasca 25 de milioane de euroin urmatorii 5 ani, in Romania.

Investitiile cipriote

Ciprul a investit peste 600 milioane de euro in 2700 de companii din Romania. Domeniile de activitate in care actioneaza companiile cipriote in tara noastra sunt: telecomunicatii, comert, servicii, industria alimentara, industria textila etc. Majoritatea investitiilor straine directe au fost efectuate de companii off-shore cu sediul in Cipru (in principal companii grecesti), si de catre fonduri de investitii.

Investitorii care s-au remarcat au fost: Synek (in ramura industriei alimentare) si Chroma Holdings (industria vopselelor).

3. Structura pe sectoare a investitiilor straine directe

Investitiile straine directe pot fi clasificate si functie de ramura industriala in care sunt effectuate. La sfarsitul anului 2006, structura sectoriala a investitiilor starine directe arata astfel:

Fig. nr 3. : Structura pe ramuri industriale a investitiilor straine directe in Romania

Investitiile in agricultura

Aproximativ 62% din teritoriul Romaniei este arabil (peste 10 milioane de hectare), in timp ce 28% e ocupat de paduri. Avand in vedere privatizarea, in present 90% din totalul terenului arabil e proprietate straina. Acest tip de reforma a generat un numar mare de ferme cu o suprafata medie de 2 hectare si cu o productivitate scazuta. Romania ofera conditii prielnice pentru cultivarea pomilor fructiferi, producerea de cereale, de floarea soarelui, viticulture si pentru cresterea animalelor cum ar fi: bovine, porcine, oi si pasari.

Investitiile straine directe in industria alimentara

Acest sector a fost printer primele sectoare abordate de catre investitorii straini, in special din perspective dimensaiunii pietei (a doua dupa Polonia

Printre investitorii prezenti in Romania se numara: Coca-Cola, Pepsi Co., Danone, Unilever, McDonalds', si Kraft Jacobs Suchard. De asemenea, investitorii autohtoni cum ar fi: Pan Group, Dobrogea, Pambac, siEuropean Drinks au inceput sa isi consolideze pozitia pe piata.

Investitiile din sectorul retail

Dezvoltarea producatorilor e puternic influentata de schimbarile din comportamentul consumatorilor care a inceput sa imprumute caracteristici ale comportamentului cetatenilor din comunitatea europeana. S-au dezvoltat foaret mult obiceiurile cetatenilor romani de a achizitiona bunuri din supermarket-uri si din mall-uri si centre comerciale. Principalii retaileri din Romania sunt:Cora, Carefour, Tengelmann (Plus Discount), Minimax, Metro Cash and Carry, REWE(Billa, Sellgross, XXL), Univers'all,

Rapida expansiune a investitiilor in sectorul retails se datoreaza urmatorilor factori:

Schimbarile din comportamentul consumatorului

Cresterea puterii de cumpararea consumatorilor

Crestearea cererii pentru bunurile de consyum

Facilitatea accesului la creditele de consum





Este preconizat ca volumul investitiilor straine directe in sectorul retail va creste avand in vedere calificarea fortei de munca si totodata faptul ca salariile din aceasta ramura sunt mici comparativ cu alte tari din Uniunea Europeana.

Investitiile din sectorul materialelor de constructii

Aceasta ramura a industriei este foarte atractiva pentru investitorii straini, fiind integraldeschisa privatizarii. French Lafarge, Swiss Holcim si German Heidelberg Cement isi impart piata in mod egal, asteptandu-se o crestere in acest domeniu cu 5% in urmatorii ani.

Investitiile straine din industria automotive

Dezvoltarea industriei automotive in Romania a inceput in anul 1999 odata cu preluarea uzinelor Dacia de catre Grupul Renault. Grupul francez a beneficiat de o scutire pe 5 ani e la plata impozitului pe profit, de la plata taxelor vamale etc. in anul 200 Grupul Renault a inceput modernizarea uzinelor, avand in vedere planurile investitorilor francezi de a produce annual 200000 de masini, dintre care 80000 pentru export.

Pe piata automotive actioneaza si alti gigantic internationali cum ar fi: Continental (care a deschis o facilitate de productie moderna de productie la Timisoara), Solvay, Autoliv, Ina Schaeffer care a finalizat in 2007, o investitie de 180 milioane de euro.

Si aceasta ramura reprezinta o sursa de oportunitati pentru investitorii straini.

Investitiile in sectorul petrolier si al gazelor naturale

Romania are rezerve mari de petrol si gaze naturale care au starnit interesul investitorilor straini. Cu sprijinul Bancii Mondiale si BERD, Romania a inceput sa implementeze un program cu durata de 20 de ani care isi propune sa revitalizeze indutria de petrol si gaze naturale prin introducerea e noi metode de productie si prin sigurarea de echipament nou pentru desfasurarea activitailor. Companiile care activeaza in Romania sunt: Shell (Anglia- Olanda), Enterprise Oil (Marea Britanie), Paladin Resources (MArea Britanie), Elf Aquitaine (Franta) si OMV (Austria). OMV a devenit unul dintre principalii investitori din regiune dup ace a achizitionat Compania Natioanla Petrom. De asemenea, personalul calificat din industria extractiva, apropierea de Marea Caspica (regiune importanta pentru resursele de petrol si gaze naturale), precum si buenle relatii mentinute de tara noastra cu tarile arabe si ex-sovietice sunt conditii propice pentru cresterea investitiilor in acest sector.

Investitiile din sectorul petrochimic

Romania are un sector industrial petrochimic diversificat, cu o capacitatea de procesare care o depaseste pe cea de extractie a petrolului. Schimbarile din cadrul acestui sector a inceput in a nul 1997, prin reformarea companiei Petrom (preluata de OMV) care este in prezent producatoare de petrol, detine trei rafinarii si o ramura de distributie, cea mai mare de pe piata. Petrom se afla in competitie cu Rompetrol, Shell, Mol, Agip si alti producatori private. In 1998, Lukoil Europe a achizitionat 51% din actiunile Petrotel (a treia rafinarie ca marime din Romania).

De asemenea, multe companii straine ce activeaza in industria chimica, tintesc piata din Romania. Acestia sunt: ICI, AstraZeneca, BASF etc.

Investitiile in energie electrica

RENEL, compania care detinea monopolul in aceasta ramura industriala, a fost divizat in 5 companii intre ani 1998-2000. Guvernul a facut de asemenea investitii strategice in Centrala de la Cernavoda.

In anul 2003, guvernul a inceput privatizarea companiei. La 19 iulie 2004 s-a semnat contractul cu compania italiana ENEL. In viitor, vor fi de asemenea incurajate investitiile in aceasta ramura industriala.

Investitiile in industria metalurgica

Industria otelului in Romania este diversificata. Comapniile ce activeaza in acest sector se afla in process de restructurare. Cea mai importanta companie producatoare de otel, Sidex GAlati a fost achizitionata de compania LNM Ispar. Privatizarea Sidex se considera a fi foarte importanta pentru reforma industriei din tara noastra. Sectorul metalurgic ofera posibilitati atractive de investitii.

Investitiile din sectorul industrial textile

Investitiile din ramura industriala textila din tara noastra pot fi considerate un adevarat model de privatizare de success, avand in vedere ca peste 98% din companiile din sector au fost privatizate. Investitorii au fost atrasi de oportunitatile din ramura confectiilor, a prelucrarii produselor din piele, a incaltamintei. Conditiile din Iugoslavia au favorizat de asemenea acet tip de investitii.

Investitiile din acest sector au determinat o cresterea a exporturilor. Din anul 2000, Romaina a devenit unul din principalii furnizori de confectii textile ai Uniunii Europene. Totusi, cresterea costurilor salariale ii poate determina pe investitori sa gasesaca alte oprtunitati in tari in care costul fortei de munca este mai scazut.

Investitille in telecomunicatii

Pentru a imbunatatii conditiile de telecomunicatie din tara noastra, Guvernula atras fonduri in valoare de 8 miliarde de dolari de la Banca Mondiala si BERD. De asemenea , s-au modernizat centralele telefonice prin introducerea celor digitale, cu ajutorul companiilor: Alcatel, Siemens, Goldstar.

Intre anii 1997-2003, pachetul amjoritar de actiuni si drepturile de vot aferente au fost achizitionate de comania greceasca OTE. La 1 ianuarie 2003, sectorul telecomunicatiilor a fost deschis competitiei, astfel ca in bransa au patruns companii precum: CATV, NMT450, GSM LEMS, DECT etc. Pana in anul 2005, ANRC a autorizat 2609 companii sa ofere servicii comunicatie electronica.

Telefonia mobile a cunoscut o crestere surprinzatoare, pana la sfarsitul anului 2004, peste 36% dintre romani detinand un telefon mobil. Piata telefoniei mobile e impartita intre 3 operatori: Orange, Vodafone (Mobifon), Cosmote (devizia mobila a OTE).

Investitiile in domeniul IT

Domeniul IT a cunoscut o dezvoltare rapida in Romania, aceste domeniu devenind unul dintre cele mai atractive domenii de invsetitii. Romania ofera personal calificat in aceasta ramura si de asemenea costul fortei de munca este mai scazut decat in tarile dezvoltate. Una dintre cele mai important proicete de investitii derulate au vizat ramura hardware creand peste 6500 locuri de munca. De aseenea, dezvoltarea investitiilor in aceasta ramura e incurazata de "stimulnte fiscale" (impozite mai mici) desi exista o polemica in ceea ce priveste modul lor de acordare.

Una dintre cele mai de success tranzactiia fost achizitionarea de catre Microsoft a unui antivirus (RAV) produs de o companie locala GeCad. Valoarea tranzactiei nu e nici in prezent cunoscuta insa e estimata la 10 milioane de dolari

De asemenea, exista alte companii ce actioneaza in domeniul IT si isi consoloideaza pozitia pe piata devenind astfel mai atractive pentru investitorii straini.

Fondurile de investitii

Fondurile straine de investitii activeaza intr-o proportie mare pe piata din Romania. Prezenta acestora pe piata s-a consolidat simultan cu sectorul privat.Companiile care au fost tintite au fost cele cu potential de dezvoltare, cu o cota de piata stabile si un management competitiv.

Fondurile regionale devin din ce in ce mai atractive, pentru investitori chiar daca competitia nu e foarte mare in acest domeniu.

4. Climatul investitional in anul 2006

Ideea prezentata in capitolul anterior in favoarea investitiilor straine directe in Romania a fost intarita intr-unul dintre ultimele studii efectuate de expertii prestigioasei companii de consultanta Ernst & Young. Acestia considera tara noastra drept cea mai atractiva destinatie pentru investitii din Europa de Sud - Est, in conditiile unei imbunatatiri substantiale a perceptiei investitorilor straini asupra acestei parti a batranului continent. Aceslasi studiu intitulat "South East Europe Attractiveness Survey" releva faptul ca exista premisele necesare pentru o imbunatatire a pozitiei tarii noastre ca destinatie pentru investitii in urmatorii trei ani, lucru ce il vom dezvolta pe parcursul lucrarii.

Imbunatatirea mediului de afaceri, efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania au condus la atragerea unui volum de investitii straine directe in valoare de 9,1 miliarde euro doar in anul 2006. Aceasta valoare record din 2006, in crestere cu 74,24% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent (5,213 milioane euro), include suma de 2,2 miliarde euro, reprezentand preluarea de catre Erste Bank a 36,8% din actiunile Bancii Comerciale Romane.

Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania a fost reprezentata de "participatiile la capital" ( in valoare de 4098 milioane Euro reprezentand 45,1% din volumul total investitiilor straine directe), urmata de "alte capitaluri", adica imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (3029 milioane euro reprezentand 33,3% din volumul total de investitiilor straine directe), si componenta "profit reinvestit" (1956 milioane Euro reprezentand 21,5% din volumul total investitiilor acestor categorii de investitii).

Asadar, anul 2006 reprezinta recordul absolut in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase de Romania. (Fig. 4). In 2006, volumul cumulat al investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit pragul de 30 de miliarde de euro, inregistrandu-se un stoc de 31,130 miliarde de euro (Fig. 5).

Fig. 4. Fluxurile anuale ale investitiilor straine directe intre anii 2000 - 2006 (Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raport anual 2006)

.

Fig. 5. Stocul investitiilor straine directe accumulate inre anii 1990 - 2006 (Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raport anual 2006)

Din punct de vedere al fluxurilor lunare ale investitiilor straine directe, valoarea medie pentru anul record 2006 a fost de aproximativ 757 milioane euro, puternic influentata de intrarea in luna octombrie a sumei de 2,2 miliarde euro din amintita privatizare a Bancii Comerciale Romane (Fig. 7).

Fig. 7. Fluxurile lunare ale investitiilor straine directe din anul 2006 (Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raport anual 2006)

In anul 2006, in competitia acerba in atragerea de investitii straine in regiunea Europei Centrale si de Est, Romania a detinut un binemeritat loc doi cu amintita valoare de 9,1 miliarde euro (Fig. 8).

Fig. 8. Comparatie regionala a fluxurilor de investitii straine directe (Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raport anual 2006)

Atractivitatea Romaniei ca tara de destinatie pentru investitorii straini a fost manifestata si prin cresterea cu 9,2% in anul 2006, comparative cu anul precedent, a numarului de societati comerciale cu participare straina nou inregistrate. Ca pondere anul 2006 reprezinta 9,1% din numarul total al societatilor comerciale cu participare straina la capital inregistrate in Romania in perioada 1991-2006. Sub aspectul distributiei lunare numarul societatilor comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a avut o tendinta relativ constanta de crestere.

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital nou inregistrate a urmat aceeasi tendinta ascendenta, cu o rata de crestere de 165,4%,

corespunzator valorii de 238 milioane USD in anul 2006 comparativ cu 89,9 milioane USD in anul 2005.

Tarile europene reprezinta principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, tinand cont ca 84% din valoarea capitalului social subscris din stocul acumulat in perioada 1990-2006 provine din aceste tari, iar procentul capitalului provenit din tarile Uniunii Europene este de 65%. In clasamentul pe tari de provenienta a investitiilor straine, primele cinci sunt tari ale Uniunii Europene, tari a caror prezenta in Romania reprezinta o traditie in domeniul dezvoltarii afacerilor (Fig. 5).



Fig. 9. Clasamentul pe tari de origine a capitalului social subscris (Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raport anual 2006)

Capitalul social subscris de societatile comerciale cu participare straina la capital -indicator care exprima valoarea totala a aporturilor, in numerar si in natura, subscrise de asociati la constituirea societatii, precum si la majorarea capitalului social in cursulexistentei societatii comerciale - a inregistrat in anul 2006 valoarea de 2434 milioane Euro, in crestere cu 0,5% fata de anul 2005.

Ca pondere, anul 2006 reprezinta 15,7% din soldul valorii capitalului social subscris, incepand cu anul 1991. Cele mai dinamice luni ale anului 2006 sub aspectul valorii capitalului social subscris au fost: august (85,5 milioane euro) si decembrie (355,5 milioane euro).

Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini in cursul anului 2006 se evidentiaza: Kaufland Romania SCS (comert cu amanuntul) - 164,6 milioane euro, Doosan IMGB (productie masini grele) - 63,5 milioane euro, Astra Vagoane - 37,4 milioane euro, Alexandrion Group Romania - 36,3 milioane euro, Celestica - 35,4 milioane euro, Renault Mecanique (industria auto) - 34,6 milioane euro, Egger (industria lemnului) - 33,8 milioane euro, Lukoil (industria petroliera) - 31,1 milioane euro, Agri Concept - 27,4 milioane euro, Distrigaz Sud (distributie gaze naturale) - 24,9 milioane euro.

Distributia pe domenii de activitate a capitalului social subscris de societati comerciale cu participare straina la capital ramane constanta comparativ cu anii anteriori, pe primul loc in preferintele partenerilor straini fiind industria cu 50,6%, urmata de servicii profesionale (26%), comert (13%), transporturi (6,4%). Cele mai putin atractive domenii pentru partenerii straini sunt: constructiile (1,6%), turismul (1,5%) si agricultura, ceea ce atesta potentialul inca neexploatat al acestora (Fig. 10).

Fig. 10. Valoarea capitalului subscris pe domenii de activitate (Sursa datelor: Agentia Romana pentru Investitii Straine - Raport anual 2006)

Asadar, din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice, in anul 2006, investitiile straine directe s-au localizat cu precadere in industria prelucratoare (34,2% din total), in cadrul acesteia cele mai atractive investitii fiind in metalurgie (8,3%), industria alimentara, a bauturilor si tutunului (5,5%), prelucrare de titei, produse chimice, cauciuc si mase plastice (4,5%), precum si industria mijloacelor de transport (4,1%).

Alte activitati care au atras importante investitii straine directe pe parcursul anului 2006 sunt intermedierile financiare si asigurarile, care cuprind activitatea bancara si de asigurari si reprezinta 22,2% din totalul acestora, comertul cu amanuntul si cu ridicata (12,2%), telecomunicatiile (8,2%), constructii si tranzactii imobiliare (6,4%) Se observa o pondere inca redusa, fata de potential, a unor domenii cum ar fi industria textila, a confectiilor si pielariei (2,1%), precum si hoteluri si restaurante (0,8% din total).

Din punct de vedere al tipului de investitii straine directe, sunt evidentiate investitiile greenfield, care reprezinta 48,5% din soldul total existent la 31 decembrie 2006, respectiv 16725 mililoane de euro, diferenta reprezentand preluarile de firme.

5. Climatul investitional in anul 2007

Romania se afla la un stadiu de maturitate din punct de vedere al investitiilor straine directe, care manifesta o tendinta crescatoare, mentinand tara pe a doua pozitie in topul statelor est europene, dupa Polonia. In primul semestru al anului investitiile straine au cumulat aproximativ 3,5 miliarde euro si cred ca pana la finele anului vor ajunge la peste sapte miliarde euro, un nivel similar celui inregistrat anul trecut daca nu luam in calcul privatizarea BCR, care a contribuit cu 2,2 miliarde euro. De precizat este faptul ca din totalul investitiilor straine directe inregistrate in primele sase luni ale anului, 50,6% reprezinta profitul reinvestit si participatiile de capital. In 2006, investitiile straine directe au fost de 9,1 miliarde de euro, plasand Romania pe locul doi in regiune dupa Polonia, care a avut un nivel de peste 11 miliarde de euro.

Volumul investitiilor straine directe din Romania s-au situat la o valoare medie de 7,7 miliarde USD (5,5 miliarde euro), ceea ce o situeaza pe locul 30 intr-un clasament mondial realizat de Economist Intelligence Unit (EIU). Aceasta valoare duce tara noastra la o cota a investitiilor straine directe de 0,51% din volumul total al investitiilor din statele din Europa de Est insa, Romania claseaza pe a doua pozitie, fiind devansata de Polonia. Polonia este pe prima pozitie intre tarile din Europa de Est: locul 24, FDI 12,6 mld. USD, 0,84% din volumul mondial total.

Raportul, realizat de EIU in cooperare cu Columbia Program on International Investment (CPII), estimeaza ca influxul investitiilor straine directe la nivel mondial a crescut in 2007, desi la un ritm mai scazut decat cel din 2004-2006. Dupa aceasta crestere va urma un declin usor in 2008, dar isi va reveni la un ritm puternic in urmatorii ani, in 2009-2011. Statele Unite vor ramane destinatia numarul unu pentru investitii straine directe si in perioada 2007-2011, cu un procent de circa 17% din volumul investitiilor totale la nivel mondial.

Situatia se schimba insa cand vine vorba despre mediul de afaceri favorabil pentru FDI. Danemarca este pe primul loc la calitatea mediului de afaceri, urmata de Finlanda, Singapore si Elvetia. Nicio tara din Europa de Est nu apare in primele 20.

Romania vine de-abia pe locul 48, surclasata de Bulgaria (44), dar si de celelalte state din regiunea centrala si de est a Europei: Estonia (21), Cehia (26), Slovacia (29), Slovenia (32), Polonia (34), Ungaria (35), Letonia (37), Lituania (38), Croatia (47). Totusi, depasim tari ca Sri Lanka (66), Republica Dominicana (67), Bangladesh (74), Kenya (77).

In 2007, principalele industrii spre care s-au orientat investitorii straini au fost industria auto si a componentelor auto, telecomunicatiile si IT, energia (biodisel si eoliana), industria materialelor de constructii si altele. Printre proiectele facute publice se afla cele dezvoltate de Renault Technologie, Delphi Diesel, Honsel, Nokia, Ericsson, dar si Pirelli Ambiente Technology, in domeniul componentelor auto, cu o valoare de 25 milioane de euro.

De asemenea, BYD China are in domeniul componentelor electronice si IT, un proiect in valoare de 20 milioane de euro, compania belgiana Walkens a anuntat un proiect in valoare de 5 milioane de euro in domeniul imprimeriei si materialelor publicitare, compania Hirschmann vine cu un proiect de 5 milioane de euro in domeniul cablajelor auto, iar Helovet din Belgia, cu 3 milioane de euro investiti in domeniul echipamentelor si dotarilor unitatilor medicale.

6. Investitiile straine directe in anul 2008

Investitiile straine directe au urcat in primele doua luni ale anului 2008 la 1,22 miliarde euro, cu 40% peste nivelul din acelasi interval din 2007, si au acoperit peste jumatate (55,5%) din deficitul de cont curent, proportie superioara celei de anul trecut.

Dupa primele doua luni ale anului trecut, investitiile straine directe ajunsesera la 870 milioane euro si acopereau 42,5% din deficitul de cont curent de la acea vreme. 

Din totalul investitiilor straine directe realizate in Romania in lunile ianuarie si februarie, participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat mai putin de jumatate (49,2%), iar creditele intra-grup au reprezentat restul de 50,8%. Creditele pe care le iau firmele localizate in Romania de la companiile mama cu sediul in strainatate au potentialul de a adanci deficitul de cont curent, deoarece vor fi returnate la scadente. 

Ponderea acestora in investitiile straine directe in primele doua luni din 2008 a crescut usor fata de primele doua luni din 2007, cand creditele intra-grup reprezentau 46% din total. 

Fata de ianuarie 2008, investitiile straine directe au avansat, in februarie, cu 75,25%. Investitiile straine directe au insumat, in prima luna din acest an, 695 milioane euro, dar acopereau intr-o mai mare masura (61,2%) deficitul de cont curent. 

Investitiile straine directe in Romania au scazut anul trecut cu 22,3% pana la 7,069 miliarde euro si au acoperit deficitul balantei de plati in proportie de 41,9%.

In 2008 Romania ocupa prima pozitie in randul celor mai atractive tari pentru investitori din Sudul Europei, avand un procent de 52% din totalul investitiilor , fiind urmata de Turcia cu un procent de 50%, Bulgaria cu 40%, Grecia cu 31%, Croatia cu 28% si Serbia cu 19 %.

In 2009, procentul se va reduce si mai mult, la 36,4% si la 30% in 2013, mai arata proiectiile Comisiei Nationale de Prognoza. Astfel, deficitul de cont curent se va largi in acest an pana la 18,2 miliarde euro, dar se va diminua ca pondere in produsul intern brut, pana la 13,6%, in comparatie cu rezultatul revizuit de 13,9% in 2007, se mai spune in prognoza de primavara a CNP.

In urmatorii ani, investitiile straine directe se vor reduce treptat, pana la 6,4 miliarde euro in 2013. In acest an, investitiile straine vor acoperi doar 41,2% din deficitul de cont, fata de anul trecut cand a acoperit 41,7 procente.

7. Efectele si rolul investitiilor straine directe in Romania

Valoarea investitiilor straine directe a crescut in primul semestru cu 63,5%, comparativ cu perioada similara din 2007, la 4,85 miliarde de euro, potrivit Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Investitiile straine directe au acoperit deficitul de cont curent in proportie de 61%, se arata intr-un comunicat al BNR.

Din valoarea totala a investitiilor, participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat 59%, iar creditele intra-grup 41%.

Anul trecut, valoarea totala a investitiilor straine directe a fost de 7,06 miliarde de euro.

Pentru tarile Europei Centrale si de Est , investiitiile straine directe sunt de o importanta cruciala pentru integrarea lor in economia mondiala. In mod evident, la inceputul tranzitiei, tarilor din Centrul si Estul Europei le lipsea capitalul fizic si financiar care sa ajute restructurarea si sa stimuleze cresterea economica

Investitiile straine directe genereaza beneficii suplimentare colaterale pentru tarile recipiente si nu numai cele strict legate de producerea de bunuri si servicii. In cazul tarilor din Europa Centrala si de Est, acestea sunt mai importante decat capitalul insusi.

Valoarea investitiilor straine directe a crescut in primul semestru cu 63,5%, comparativ cu perioada similara din 2007, la 4,85 miliarde de euro, potrivit Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Investitiile straine directe au acoperit deficitul de cont curent in proportie de 61%, se arata intr-un comunicat al BNR.

Din valoarea totala a investitiilor, participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat 59%, iar creditele intra-grup 41%.

Anul trecut, valoarea totala a investitiilor straine directe a fost de 7,06 miliarde de euro.

7.1. Principalele efecte ale investitiilor straine directe

Transferul tehnologic

In mod evident, este foarte probabil ca investitiile straine directe sa aduca tehnologii din strainatate, inclusiv echipament si fabrici in sine, ca si procese moderne de productie. Cumpararea firmelor de stat de catre firme din economii avansate a rezultat in modernizarea acestor fabrici. Aceast fapt a dus la cresterea productivitatii care a fost dupa aceea suplimentata prin programe de calificare in cadrul firmelor, rezultand in cele din urma o crestere a calificarii si a salariului real.

Sume mari de investitii din partea investitorilor strategici nu garanteaza imbunatatiri tehnice care creaza structuri de export cu valoare adaugata sporita. De exemplu, sucursala Audi in Romania nu se foloseste de furnizorii locali, astfel incat furnizori locali nu au contact cu tehnologii si metode noi si nici stimulente de a isi imbunatatii tehnologia proprie.

Dar exista si exemple pozitive. Tipul de investitie care imbunatateste puterea industriei de export este cea facuta de Renault in Romania. Renault a investit in productia moderna si exporta la preturi la nivelul celor occidentale.

O intelegere a principiilor competitiei (atat interne cat si internationale), a fost necesara, in timp ce practicile de marketing cum ar fi campaniile de publicitate atractive si ambalajul diferentiat erau complet inexistente.

Practicile recente introduse de stilul nou de conducere erau de asemenea inexistente. Logistica si managementul canalului de aprovizionare erau de asemenea necunoscute. Lipsea de asemenea atentia indreptata asupra calitatii in procesul de productie si concentrarea pe serviciul clienti, atat in sectorul de productie, cat si in cel de servicii. Noile practici de management presupun competitie, oportunitate pentru succes, dar si o amenintare reala la adresa existentei firmei.

Investitiile sunt benefice pentru piata

Investitiile straine directe realizate de firmele multinationale sunt probabil cea mai contraversata forma de globalizare. Exista si critici care spun ca firmele straine exploateaza lucratorii saraci si lacunele legislatiei muncii. Problema este ca acesti critici isi bazeaza critica pe cazurile de abuzuri raportate. Exista si cei careau alta parere, si care spun ca investitiile straine aduc capital nou, tehnologie, si locuri de munca in tarile care au nevoie acuta de ele si aceste afirmatii se bazeaza pe studii la nivel macroeconomic.

Investitiile directe straine ajutata in mod cert economia locala. Acestea fac posibila cresterea productivitatii si a productiei in sectoarele respective, sporind in acelasi timp venitul national pe masura reducerii preturilor si a imbunatatirii calitatii si ofertei serviciilor si a produselor pentru consumatori. Investitiile straine nu s-au dovedit a fi benefice numai pentru industria in care s-a investit direct, ci au generat si efecte pozitive colaterale pentru intreaga economie



Standardul de viata se imbunatateste

Poate cel mai important efect al investitiilor straine directe este capacitatea de a ridica standardul de viata local. Se estimeaza, ca aproximativ 80 la suta a investitiilor straine directe facute astazi, sunt efectuate de firme care intra pe pietele locale si vand produse acolo si nu de firme care produc ieftin pentru a exporta.

Consumatori locali sunt cei mai mari beneficiari ai acestor investitii. In aproape toate cazurile cercetate consumatorii locali ajung sa beneficieze de preturi mai mici la produse sau o beneficiaza de o gama mai diversificata de produse, dupa ce firmele straine au venit in tara respectiva.

Preturile scad pentru ca firmele straine imbunatatesc eficienta si productivitatea sectorului in cauza prin introducerea de capital nou, tehnologie, know-how si prin determinarea firmelor locale mai putin eficiente sa isi imbunatateasca ciclul economic sau sa iasa de pe piata. Cu toate ca anumite firme vor pierde cota de piata, consumatorii la urma urmei beneficiaza prin scaderea preturilor de imbunatatirea standardului de viata.

Se creaza locuri de munca

Exista critici la adresa investitiilor directe, facute de firme care cauta sa investeasca in productia de produse ieftine care urmeaza sa fie exportate. S-a constatat totusi ca si astfel de investitii sunt pozitive pentru economiile locale pentru ca creaza locuri de munca si determina crestere economica, fara sa ameninte firmele locale prin concurenta.

Firmele straine, indiferent daca sunt orientate catre export sau nu, platesc salarii care sunt cel putin egale sau de multe ori mai mari decat salariile oferite de competitorii locali.. Asta vine in special de la faptul ca firmele straine platesc salarii mai ridicate pentru a atrage cei mai buni muncitori, pentru a-i motiva si pentru a reduce fluctuatia de personal.

Firmele care fac investitii straine si sunt orientate catre export nu ameninta producatorii locali deoarece firmele straine nu concureaza pentru cota de piata interna. Pe de alta parte, firmele locale pot sa profite de pe urma acestei situatii actionad ca furnizori locali pentru aceste firme. De asemenea, firmele locale pot castiga daca ajung sa copieze firmele straine, daca preiau technologia si know-how-ul de la acestea.

8. Criticile aduse investitiilor straine directe

In cadrul valului de globalizare a economiilor nationale, criticii investitiilor straine directe argumenteaza ca investitiile sunt o forma de neocolonialism prin care se prezerva statutul de dependenta a tarilor care nu fac parte din clubul tarilor dezvoltate.

Alt argument este ca investitiile straine directe se concentreaza asupra sectorelor de economie care sunt intensive in forta de munca si nu asupra acelora care sunt tehnologic avansate si ca dimpotriva se submineza sectoarele acestea avansate pe plan local

Pe de alta parte firmele straine ce actioneza intr-un mediul institutional slab utilizeaza la scara larga practice de afaceri restrictive, in vederea prevenirii intrarii noilor firme intr-un anumit sector. Acestea includ achizitia potentialilor competitori, preturi de dumping, contracte restrictive cu furnizorii si distribuitori pentru a nu stoca produse competitive, monopolizarea know-how-ului prin patentare si achizitia drepturilor de licente care nu sunt apoi folosite, lobby pentru bariere tarifare ridicate si lobby pentru costuri ridicate intr-un anumit sector.

Inca un argument este ca somajul in loc sa scada, pe termen lung este in crestere. De asemenea, societatile multinationale sunt acuzate ca exclud cetatenii tarii gazda de la pozitii manageriale si ca scot profituri nejustificate folosind tehnica preturilor de transfer.

In ultimul timp a aparut inca o temere: societatile multinationale transforma tarile gazda in "oaze ale poluarii de mediu", investind cu precadere in acele industrii care in tarile de origine au un impact ecologic negative ridicat

Cel mai pronuntat efect al competitiei asupra fluxurilor de investitii este inghetarea reglementarilor de mediu la un nivel mai scazut de protectie. Tarile se tem ca prin luarea unei decizii unilaterale referitoare la cresterea standardelor de mediu o sa riste sa piarda un avantaj competitiv in favoarea unor tari cu reglementari avand standarde mai scazute. Cu alte cuvinte, angajamentele de mediu isi pierd valoarea pentru motive care sunt legate de atragerea investitiilor.

Globalizarea economica a extins foarte mult oportunitatile capitalului sa externalizeze costurile impuse de restrictiile legate de protectia mediului asupra tarilor sarace, prin exportul deseurilor si a factorilor de poluare.

Chiar si beneficiile fiscale sperate de tara gazda sunt de multe ori evitate cu succes de firmele investitoare. De multe ori, firmele multinationale nu sunt supuse impozitarii efective datorita abilitatii lor de a exploata preturile de transfer si alte metode in vederea minimalizarii datoriilor.

O varietate de factori pot face ca investitiile straine directe sa aiba un impact negativ asupra tarii gazda. Impactul investitiilor straine depinde de sectorul in care investitiile au loc si de mediul legislativ, social si economic in care investitiile au loc.

Dezavantaje ale atragerii investitiilor straine in cazul unui mediul institutional slab si ineficient:

Firmele atrase vin sa investeasca in dorinta sa obtina venituri suplimentare din crearea structurilor monopoliste si sunt atrase exact de mediul institutional slab si manipulabil;

Aceste investitii au mai degraba un efect negativ asupra societatii respective in termeni de dezvoltare sociala (chiar daca in termeni de crestere economica nominala se asista la o crestere);

Firmele multinationale care actioneaza intr-un mediu instutional slab sunt periculoase chiar si pentru firmele locale competitive datorita puterii relativ mari pe care o au.



www.bnro.ro - Raportul annual asupra investitiislor straine directe 2006

www.bnro.ro - Raportul annual asupra investitiilor straine directe 2006

https://rbd.doingbusiness.ro/larive_foreign_direct_investment_sept2007.htm

www.bnro.ro - Raportul annual asupra investitiilor straine directe 2006

https://rbd.doingbusiness.ro/larive_foreign_direct_investment_sept2007.htm

Agentia Romana pentru Investitii Straine - Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006, pag 2

Agentia Romana pentru Investitii Straine - Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006, pag 2

Agentia Romana pentru Investitii Straine - Evolutia investitiilor sraine directe din Romania in anul 2006, pag 4

Diana Farrell, Jaana K. Remes, and Heiner Schulz, New Horizons: Multinational Company Investment in

Developing Economies, Mckinsey Study, www.mckinsey.com/knowledge/mgi/newhorizons

Diana Farrell, Jaana K. Remes, and Heiner Schulz, New Horizons: Multinational Company Investment in Developing Economies, Mckinsey Study, www.mckinsey.com/knowledge/mgi/newhoriz

Tripartite Meeting on Labor Practices in the Footwear, Leather, Textiles and Clothing Industries, International Labor Office" ,Geneva 2002, pag. 15

Beata K. Smarzynska, Shang-Jin Wei, "Pollution Havens and Foreign Direct Investment: Dirty Secrets or Popular Myth?", (SSN Working Paper, Sept. 2001), pag 11






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate