Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» Esantionarea - Cand este reprezentativ esantionul


Esantionarea - Cand este reprezentativ esantionul




Esantionarea

Esantionarea (selectie) = set de operatii cu ajutorul carora, din ansamblul populatiei vizate de cercetare, se alege o parte esantion, ce va fi supusa investigatiei. Esantioanele = oglinzi ale populatiei, trebuie sa reflecte structura populatiei cat mai aproape de realitate.

Alegerea trebuie facuta de asa maniera incat, prin intermediul acestui studiu redus, sa se obtina concluzii cu valabilitate generala, adica dand seama de caracteristicile intregului univers de indivizi constituenti ai populatiei.

Motive:

  • Irational si ineficient sa studiezi intregul (supa, pentru testare este necesara o singura lingura sau eprubeta) pentru oameni 1000-2000 persoane.
  • In unele situatii – cercetarile selective sunt impuse (ex. Activitatea geologilor, nu pot aduce muntele in laborator ci trebuie sa ia mostre (esantioane) de roci.
  • Cum operatorii sunt principala sursa a erorii” ea creste pe masura ce volumul populatiei investigate creste pentru ca implica astfel mai multe resurse umane, mai multi operatori de interviu. studiul pe esantion asigura un control mult sporit al activitatii intregii echipe de cercetare.
  • O investigatie cu cat se extinde asupra unui numar mai mare de indivizi inseamna si aplicarea unor instrumente simple si nepretentioase: ex. Exit polls, recensamant.
  • Esantionul trebuie sa posede o calitate esentiala = reprezentativitate (capacitatea de a reproduce cat mai fidel structurile si caracteristicile populatiei din care e extras.



Reprezentativitatea (reproducerea cat mai exacta a caracteristicilor populatiei in esantion) e determinata in functie de 2 entitati:

    1. eroarea maxima (d) = diferenta cea mai mare acceptata intre o valoare v* gasita in esantion si valoarea corespunzatoare v din populatie.

Ex. “media de varsta” si caracteristica varsta

Procentul barbatilor (femeilor) si caracteristica sexul

T determinand o valoare v* pe esantion cu ajutorul erorii d se construieste un interval

(v* - d, v* +d) in interiourul caruia se va gasi valoarea cautata, v. Precizia e data de marimea intervalului.

    1. nivelul de probabilitate/ incredere (p) = ce sanse sunt ca eroarea reala sa nu depaseasca limita d

T cele doua sunt dependente in sensul ca daca vreau sa cresc nivelul de confidenta, scade precizia si invers.

Cand este reprezentativ esantionul?

Reprezentativ este definit prin: - eraoarea maxima = diferenta dintre valorile din esantion si valorile din

populatia totala (admisa 3 – 5% si precizie 1 – 3%).

P = nivel de probabilitate sau incredere = ce sanse sunt ca diferentele dintre valorile esantionului si valorile populatiei pentru o anumita caracteristica sa nu depaseasca eroarea maxima. P = 95 –99%.

T esantionul este reprezentativ daca pentru toate caracteristicile (se verifica pe date demografice) in marja maxima estimata.

T marimea esantionului depinde de eroarea maxima acceptata si de nivelul de probabilitate (marimea populatiei totale nu conteaza practic a cata parte? Din 1,2 miliarde, 1000 este aproape 0, din 400 este 25%) reprezentativ nu este direct proportional cu marimea esantionului decat la valori mici, de cateva sute, peste

700-800 sporul de precizie este aproape nul.

Cautarea unei valori din populatie prin esantion conduce doar la o valoare estimata a celei dintai (parametru). Prin mijloace matimatico-stratistice se poate prezice clar cum este posibila o asemenea estimare si cat de buna este.

Estimarea valorii medii

Fie x o caracteristica de tip cantitativ definita pe o populatie de volum N, a carei valoare medie este urmarim sa o estimam prin studierea unui esantion de volum n. extragand un esantion oarecare vom obtine o medie ’ in general diferita de . Diferenta ( = va reprezenta eroarea pe care noi o comitem atunci cand, in loc sa cercetam toti cei N indivizi, prelevam datele numai de la o subpopulatie oarecare de n indivizi.

Distributia de esantionare

Am o combinatie de 1000 de persoane din 18 milioane.

Am n esantioane:

n T unele sunt mai apropiate de media din populatie altele sunt ami departate. Aceste medii se distribuie pe o curba normala, iar media mediilor = media din populatie.


Cu cat mediile sunt mai indepartate de media din populatie cu atat am o frecventa de aparitie mai mica si invers, adica cele mai multe esantioane imi vor da o medie buna a populatiei.

Ex. Lui Stoetzel:

Pentru formula (varianta medie, abaterea standard () la patrat

eroarea mamima la patrat

practic la p=0,95 sau

la p=0,99

valorile functiei p(t) = intervalul pe care se gaseste media unui esantion cu o probabilitate suficient de mare ca sa putem conta pe o eroare mai mica decat lungimea intervalului.

Formula la p=95%

Daca se schimba dispersia (abaterea) sau probabilitatea, valoarea esantionului difera valoric.

P = 0,95 T p = 0,05 T t = 2;

P = 0,99 T p = 0,01 T t = 2,6;

P = 0,999 T p = 0,001 T t = 3,3

Cu alte cuvinte, exista 95% sanse ca o valoare medie determinata pe esantion sa se abata cu mai putin de 2e de la valoarea medie in populatie; sau, exista 99% sanse ca respectiva abatere sa fie mai mica de 2,6e si 99,9% - ca ea sa nu depaseasca 3,3e.

Reprezentativitatea depinde de:

  1. caracteristicile populatiei ce urmeaza a fi studiate
  2. marimea esantionului
  3. procedura de esantionare folosita
  1. adica pentru o populatie omogena numarul indivizilor de studiat poate fi mai mic, sau daca e dat, esantionul este mai reprezentativ.
    • Ex. la un volum esantion 1000 persoane precizia varstei medii a indivizilor e mai mare daca populatia vizata e cea a studentilor (grup omogen ca varsta) decat in cazul in care avem in vedere toti locuitorii tarii.
    • Nivelul de omogenitate/eterogenitate se identifica prin abaterea standard.
  1. marimea esantionului = desi la nivelul simtului comun se vede ca reprezentativitatea creste o data cu sporirea nr. indivizilor cuprinsi in esantion, in realitate sporul de reprezentativitate nu e direct proportional cu cresterea volumului esantionului.

Relatia dintre volumul esantionului si reprezentativitate este redata grafic astfel:

  reprezentativitate




A B marimea esantionului

Pentru a ilustra acest fapt elocvent este exemplul lui Stoetzel si Girarg (1978, p. 98) ce prezinta proportia raspunsurilor da la o intrebare a unui sondaj efectuat in Franta, pe un esantion de 1600 de persoane, in 1945, inainte de refendum:

Sute succesive

Procente de DA

Procente cumulate



    • procentul „da” –urilor la referendum a fost de 66,5; se observa ca sporul de precizie dupa ce efectivul esantionului depaseste 700-800 indivizi devine foarte mic.
    • Marimea esantionului nu este legata de prezenta unei catimi suficient de mari din popualtie in esantion, iar nevoia unui esantion mai mare apare atunci cand se pune problema unor prelucrari pe subesantion (profile enhotarati de ex., etc)

Proceduri de esantionare

Tipuri de esantionare:

  • Neprobabiliste (pe cote, etc.)
  • Probabiliste (fiecare individ are sanse egale de a fi selectat):

– esantionare aleatoare simpla (lista, bile)

esantionare sistematica (interval) alege primul la intamplare

cluster – grupare unitati si apoi selectie de grupuri (ex. Licee sau clase) care sunt intervievate in intregime

stratificat – clasificare in straturi si apoi selectie aleatoare proportionala pe straturi

multifazic – decuparea unor esantioane mai mici din esantioane mari (ancheta), ex. Esantion de establisment

multistadial – mai multi pasi (stratificare, aleator loccalitati, aleator sectii, aleator subiecti)

Metode de selectie:

procedura pasului (exista cadru de esantionare) ex. 1000 din 100000 = 100 deci pas de 5, urmeaza 105, 205, .

metoda areolara sau pe zone – impartirea in zone (areale)

- selectie zone

- inventar locuinte in zonele selectate

- selectie locuinte cu pas

- selectie aleatoare subiecti

metoda itinerariilor (random route) – alegerea punctelor de pornire, aleator, sectii de votare, cartea de tel., etc.

- se indica prima adresa + pasul

- se indica drumul, dreapta, apoi stanga, apoi dreapta, stanga, capat

alegerea persoanei de anchetat: - ziua de nastere

- stabileste operatorul prin impartirea numerelor de 2-3 cifre din chestionar la cifra persoanelor anchetabile (numerotate in ordinea desrescatoare a varstei) si alege persoana cu rangul indicat de rest; daca rezulta zero alege cea mai tanara persoana.

Metoda kish, selectia adreselor si alocarea de numere posibile de persoane si sub ele numarul care trebuie anchetat.

Tehnici de esantionare probabilistica

1. simpla aleatoare

Indivizii ce formeaza esantionul sunt alesi in mod uniform cu probabilitate identica pentru fiecare. Procedura tipic-ideala este ce a loteriei sau a tragerii la sorti. Fiecare individ este inscris pe un biletel care se baga intr-o urna, se amesteca bine si se extrag atatea bilete cat cere efectivul esantionului.

In utilizarea practica se foloseste procedura tabelelor cu numere aleatoare. Pentru asta cercetatorul ar trebui sa posede  o lista cu toti indivizii din popualtie si fiecaruia sa-i dea un numar de la 1 la N. Primul numar se alege la intamplare si se cauta individul caruia ii corespunde respectivul numar de ordine. Procedura se continua cu numarul urmator pana se completeaza efectivul n al esantionului.

Azi exista programe de computer care genereaza numere aleatoare si efectueaza extragerea indivizilor de pe lista cadru, introdusa in prealabil in computer.

2. esantionarea prin stratificare

pasi:

A. Diviziunea populatiei dupa un criteriu (o caracteristica) A in s clase care insumate dau efectivul total al populatiei.

B. Alegerea esantionului in s etape (se selecteaza prin procedura simpla aleatoare s esantioane de marime

n1, n2ns, fiecare din ele provenind din cate un strat al populatiei proportionale cu marimea stratului).

Avantaj:

Daca asociem o caracteristica B cu A, atunci matematic se poate demonstra ca esantionul stratificat dupa A va produce mai corect caracteristica B.

Ex. daca opinia oamenilor intr-o problema este puternic dependenta de nivelul de instructie al acestora, atunci pentru estimarea gradului de raspandire a opiniei in randul populatiei este preferabil sa se lucreze cu esantion stratificat in baza criteriului “nivel scolar”

Fiind greun de determinat o caracteristica dupa care sa se faca stratificarea, se utilizeaza una multipla, dupa mai multe criterii, urmarindu-se de ex. impartirea populatiei in categorii de sex, varsta, ocupatie, nivel de scolaritate, stare civila, rezidenta, etc.

Un alt avantaj, pe langa sporul de calitate este nevoia de comparatii intre caracteristicile diferitelor subpopulatii (de ex. Sa vada cum voteaza barbatii in comparatie cu femeile).

3. esantionarea multistadiala

Daca pentru un sondaj de opinie am ales un esantion simplu aleator intr-un judet nu este greu sa ne imaginam cum arata din punct de vedere al dispersiei teritoriale, practic din fiecare localitate a intrat un individ, doi sau mai multi, ceea ce presupune deplasarea operatorilor in toata aria geografica a judetului pentru o persoana, doua.

La fel stau lucrurile in orasele mari ca sa nu mai vorbim de teritoriul unei tari T impediment serios.

Astfel in toate cercetarile sociologice concrete se foloseste esantionarea numita selectie multistadiala sau grupala.

Populatia poate fi privita ca fiind formata din indivizi ce apartin unor grupuri in cadrul carora ei se gasesc in proximitatea spatiala; la randul lor aceste grupuri sunt formate din altele mai mici s.a.m.d. pana se ajunge la individ. Ca atare nu e obligatoriu ca esantionarea sa inceapa cu individul, se poate porni cu grupurile, trecand succesiv prin toate nivelurile.

“Multistadial” = exista mai m ulte stadii in alegerea esantionului final, corespunzator fiecarui nivel al unitatilor de esantionare.

Ex. populatia tarii este grupata pe judete.

Pas 1: alegerea unui esantion de judete

Pas 2: in cadrul judetelor alese se selecteaza un numar de localitati

Pas 3: in cadrul localitatii anumite stazi sau cartiere ajungandu-se la gspodarii din care se alege un individ sau mai multi.

Avantaj: Reducerea costului si timpului de culegere a informatiei.

Dezavantaje: daca alegem sa zicem 5 judete pentru un sondaj pe teme electorale este clar ca prognoza va conduce la un esec pe un astfel de esantion. Asa incat se utilizeaza combinarea cu selectia prin stratificare.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate

Marketing


Comunicare


PUBLICITATEA PE PIATA UNICA EUROPEANA
Obiectivele politicii de pret
Marketing in activitatea de piața a firmei
Utilizarea combinata a tehnicilor de promovare a vanzarilor
ANALIZA PIETELOR
Politici de marketing – test grila
Atelier de publicitate
ANALIZA MIXULUI DE MARKETING AL GRUPULUI RENAULT IN ARGENTINA
RELATIILE DINTRE INTREPRINDERE SI PIATA
POLITICA DE DISTRIBUTIE