Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Marketing


Index » business » Marketing
» CERCETARE - Motivatia si obiectivele cercetarii


CERCETARE - Motivatia si obiectivele cercetarii




CERCETARE

Motivatia si obiectivele cercetarii




Motivatia

In zilele noastre salvarea unora dintre noi, iesirea dintr-o situatie limita, tensionata ori stresanta o reprezinta consumul de alcool. In acest mod, pentru cei care isi gasesc un astfel de refugiu, situatiile de viata par a fi controlabile. Iluzia controlului ii va face in cele din urma sa piarda contactul cu viata reala, ajung sa se izoleze si devin dependenti de iluzia astfel creata si implicit de alcool. Pentru alcoolici realitatea este suportabila numai in prezenta alcoolului.

Amploarea dobandita de acest fenomen ne obliga la studierea mecanismelor implicate in geneza si sustinerea sa, precum si a posibilitatilor de a preveni instalarea sa si de a reduce sau opri evolutia sa.

Numarul ridicat al alcoolicilor se poate explica printr-o serie de cauze, de natura economica, sociala sau psihologica. Dar, problema se impune atentiei prin faptul ca acesti indivizi actioneaza prin boala lor atat impotriva celor din jur (prieteni, familie, colegi). Dezagregarea propriei personalitati duce implicit la ruperea si alienarea relatiilor profesionale, colegiale si mai ales familiale. Un alcoolic are o influenta negativa de netagaduit asupra celor din jurul sau. De aceea, este important ca prin cunoasterea unor elemente specifice manifestarii acestei boli (in special modificarile de personalitate) sa incercam sa ne imbunatatim viata (pentru cei aflati in preajma unui alcoolic) si sa-l ajutam pe alcoolic sa-si descopere problema (boala),  sa si-o accepte si sa lupte impotriva acesteia.

Astfel, este necesara cunoasterea vulnerabilitatilor personalitatii indivizilor(alcoolicilor), pe fondul carora apare utilizarea abuziva a alcoolului. De asemenea, cunoasterea acestor vulnerabilitati va permite elaborarea unei strategii eficiente de prevenire si combatere a acestei boli si a problemelor pe care le provoaca.

Obiectivele

Avand in vedere cele aratate cercetarea va urmari relevarea unor aspecte care  sa permita stabilirea unor asemanari si deosebiri existente in planul personalitatii intre alcoolici si cei care nu prezinta dependenta de alcool. Aceste aspecte vor rezulta in urma interpretarii statistice a datelor.

De asemenea, pe baza acestor date statistice si a interpretarii lor voi realiza  o investigare psihologica a personalitatii alcoolicului si am in vedere stabilirea unui profil de personalitate specific, acesta reprezentand obiectivul principal al lucrarii.

Ipoteza cercetarii

Pornind de la obiectivele enumerate voi urmari realizarea urmatoarei ipoteze:

Daca prin consumul excesiv de alcool se ajunge la o destructurare a personalitatii, atunci subiectii dependenti (alcoolici) vor inregistra scoruri scazute la scalele care indica:

q     eficacitatea personala;

q     maturitatea emotionala si interrelationala;

q     eficienta intelectuala;

q     expresia intelectului si zonele de interes (stilul personal).

Metoda de lucru

Prin metoda (gr. methodos =  cale, mijloc) se intelege ”modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective” (S. Chelcea).

Pentru realizarea acestui studiu am folosit metoda psihometrica, din cadrul careia am ales ca tehnica de cercetare testul C.P.I. (Inventarul de Personalitate California), termenul de tehnica desemnand ansamblul de prescriptii metodologice - reguli, procedee - pentru o actiune eficienta, atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera productiei spirituale – tehnici de cunoastere, de calcul, de creatie – precum si in cadrul altor actiuni umane – tehnici de lupta, sportive” (“Dictionar de filosofie”- S. Chelcea, 1978).

Indiferent de etiologie, abuzul de alcool determina modificari in structura personalitatii (modificari ale caracterului mai ales), modificari care pot fi evidentiate prin utilizarea testelor de personalitate. Dereglarile produse afecteaza in mod direct capacitatea subiectului de adaptare la mediu.

Inventarul de Personalitate California (C.P.I.) – descriere

Inventarul de Personalitate California este construit de Harrison Gough pornind  de la acei termeni decriptivi pe care ii utilizeaza oamenii intre ei pentru a-si descrie modurile de a se comporta, caracteristicile obisnuite, zilnice. Scopul urmarit de Gough este sa reuseasca o predictie asupra comportamentului.

Administrarea CPI se poate face individual sau colectiv de la varsta de 15 ani.  Cei 480 de itemi sunt cuprinsi intr-o brosura reutilizabila, raspunsurile constand in acordarea calificativului “adevarat sau fals” fiecarui item. Itemii fiecareia din cele 18 scale sunt notati cu 0 sau 1, notele brute fiind transformate in note standard (a caror medie este de 50).

Forma C.P.I. care cuprinde 18 scale este larg utilizata in practica diagnostica.  Pentru aceasta forma, cele 18 scale au fost grupate in patru grupe de semnificatii psihologice.

Grupa I de semnificatii psihologice

-eficacitate interpersonala- cuprinde 6 scale:

1. Do (dominanta)

Identifica persoanele care au incredere in ele insele, au initiativa si sunt capabile sa influenteze pe altii. Evalueaza factorii aptitudinali de conducere, dominare, persistenta, continuitate si initiativa sociala.

2. Cs (capacitatea de statut-ambitie)

Pune in evidenta persoanele preocupate de ascensiune sociala, ambitioase, care tind sa fie in frunte, in centrul atentiei, care dau impresia sau cred in succes. Serveste ca indice al capacitatii individuale pentru statut. Scala incearca sa masoare calitatile si atributele personale   care fundamenteaza si conduc la statut.

3. Sy (sociabilitatea)

Identifica persoanele sociabile, prietenoase, cu un temperament participativ, carora le place activitatea sociala.

4. Sp (prezenta sociala)

Evalueaza increderea in sine si in interactiuni sociale, echilibrul, spontaneitatea, eficienta in situatii sociale.

5. Sa (acceptarea de sine)

Evalueaza insusiri precum simtul propriei valori, capacitatea de gandire si actiune independenta, absenta complexelor de inferioritate.

6. Wb (sentiment de buna-stare personala sau de bine)

Identifica persoanele care au tendinta sa-si minimizeze necazurile si vor sa apara intr-o lumina favorabila, exagerandu-si problemele personale.

Grupa a II-a de semnificatii psihologice

-maturitate emotionala si interrelationala- cuprinde 6 scale:

7. Re (responsabilitatea)

Identifica persoanele constiincioase, responsabile, care isi iau obligatiile in serios si sunt de incredere, persoanele stabile in dispozitie si temperament.

8. So (socializarea)

Indica nivelul de maturitate sociala, integritatea, capacitatea de a judeca si respecta normele sociale.

9. Sc (autocontrolul)

Indica gradul si adecvarea autoreglarii si autocontrolului, dominarea impulsivitatii si capacitatii de autodisciplinare.

10. To (toleranta)

Identifica persoanele permisive, care accepta pe ceilalti asa cum sunt, persoanele lipsite de prejudecati, deschise. Este o masura subtila a dogmatismului.

11. Gi (impresie buna)

Identifica persoanele care doresc sa faca o impresie buna, preocupate de ceea ce gandesc altii despre ele si care incearca sa faca ceea ce asteapta altii de la ele.

12. Cm (comunalitatea)

Marcheaza gradul in care reactiile si raspunsurile unui individ corespund, concorda cu modul obisnuit, comun de raspunsuri dat de majoritatea oamenilor.

Grupa a III-a de semnificatii psihologice

-eficienta intelectuala- cuprinde 3 scale:

13. Ac (realizare prin conformism)

Pune in evidenta acei factori de interes si motivatie care faciliteaza realizarea in orice cadru, unde asemanarea cu modelul sau supunerea fata de anumite obiceiuri este  un comportament pozitiv.

14. Ai (realizare prin independenta)

Identifica acei factori ai motivatiei si interesului care faciliteaza realizarea in orice cadru, unde autonomia si independenta sunt comportamente pozitive.

15. Ie (eficienta intelectuala)

Indica gradul de eficienta intelectuala atins de un individ.

Grupa a IV-a de semnificatii psihologice

-expresia intelectului si zonele de interes (stilul personal)- cuprinde 3 scale:

16. Py (inclinatia psihologica)

Masoara capacitatea empatica, interesul si reactia la trebuintele, motivatia si experienta altora.

17. Fx (flexibilitatea)

Evidentiaza gradul de flexibilitate si adaptabilitate in gandirea si comportamentul social al unei persoane.

18. Fe (feminitatea)

Evalueaza inclinatiile spre masculinitate sau feminitate. 

Interpretarea datelor

4.1. Descrierea parametrilor grupului

Pentru cercetare am ales un grup de alcoolici si un grup de nonalcoolici, ambele formate din cate 30 de persoane. In ceea ce priveste lotul de subiecti alcoolici acesta este constituit din pacienti internati in cadrul sectiei XVII a spitalului “Al. Obregia” (fost “Gh. Marinescu”).

Tabel 1 – Grupul de alcoolici

SEX

TOTAL

GRUPE DE VARSTA

PREGATIRE

Primara

Medie

Inalta

M

F

Aparent neomogen din punctul de vedere al varstei si al pregatirii, grupul subiectilor alcoolici este omogen sub alte aspecte si anume:

q     numarul persoanelor de sex masculin care alcatuiesc esantionul este egal cu cel al persoanelor de sex feminin;

q     toate cele 30 de persoane supuse cercetarii prezinta dependenta de alcool.

Tabel 2 – Grupul de nonalcoolici

SEX

TOTAL

Grupe de varsta

Pregatire

Primara

Medie

Inalta

M

F

Grupul nonalcoolicilor este omogen sub urmatoarele aspecte:

q     numarul persoanelor de sex masculin care alcatuiesc esantionul este egal cu cel al persoanelor de sex feminin;

q     nici una dintre persoanele cercetate care apartin acestui grup nu prezinta dependenta de alcool, unele excluzand total consumul de alcool din regimul lor de viata, altele fiind doar consumatori ocazionali.

Interpretarea statistica a datelor

Note standard C.P.I. – barbati – grup alcoolici

Do

Cs

Sy

Sp

Sa

Wb

Re

So

Sc

To

Gi

Cm

Ac

Ai

Ie

Py

Fx

Fe

m

M

Graficul mediilor pe grupe de scale – barbati - grup alcoolici


Note standard C.P.I. – barbati – grup nonalcoolici

Do

Cs

Sy

Sp

Sa

Wb

Re

So

Sc

To

Gi

Cm

Ac

Ai

Ie

Py

Fx

Fe

m

M


Graficul mediilor pe grupe de scale – barbati – grup nonalcoolici

Note standard – C.P.I. – femei – grup alcoolici

Do

Cs

Sy

Sp

Sa

Wb

Re

So

Sc

To

Gi

Cm

Ac

Ai

Ie

Py

Fx

Fe

m

M


Graficul mediilor pe grupe de scale – femei – grup alcoolici

Note standard C.P.I. – femei – grup nonalcoolici

Do

Cs

Sy

Sp

Sa

Wb

Re

So

Sc

To

Gi

Cm

Ac

Ai

Ie

Py

Fx

Fe



m

M


Graficul mediilor pe grupe de scale – femei – grup nonalcoolici

Rezultatele obtinute in cadrul CPI

In cadrul acestei sectiuni voi prezenta rezultatele obtinute la cele doua grupuri  de alcoolici (barbati si femei) la testul CPI, in comparatie cu lotul subiectilor nonalcoolici (barbati si femei).

Pentru o mai buna evaluare a diferentelor existente intre cele doua grupe de subiecti (alcoolici si nonalcoolici) am avut in vedere mediile obtinute si rezultatele testului t, utilizat pentru evidentierea diferentelor (semnificativ-nesemnificativ) dintre cele doua grupe, in interiorul fiecarei scale. Se pune problema daca aceste diferente sunt intamplatoare sau au o semnificatie deosebita. Rezolvarea unei astfel de probleme se face cu ajutorul testelor de comparatie care servesc pentru a stabili daca se admite sau se respinge ipoteza nula (H0), potrivit careia diferentele constatate sunt intamplatoare sau neintamplatoare, deci fara sau cu o semnificatie anume. H0 este ipoteza admisa initial, ca urmare a inclinatiei cercetatorului de a o prefera nu neaparat argumentat, ci pur si simplu acordandu-i un credit mai mare, pe baza unor probe insuficiente insa, pentru a o face indubitabila.

Testul t (introdus de R. Fischer) se bazeaza pe repartitia Student cu n-1 grade de libertate si se aplica pentru compararea valorilor medii a 2 esantioane avand volumele mai mici de 30. El consta in determinarea cu ajutorul datelor din cele 2 esantioane a numarului t si interpretarea acestuia pe baza unei tabele la nivelul pragurilor uzuale de siguranta si tinand seama de numarul n al gradelor de libertate. Numarul gradelor de libertate este n = n1 + n2 - 2 n1 si n2 sunt cele 2 esantioane

Interpretarea valorii t se face cu ajutorul tabelei si se respinge ipoteza nula daca valoarea t este in regiunea critica, adica tcalc > ttab Astfel

q       cand  tcalc < ttab  H0 se admite, adica diferentele constatate sunt nesemnificative si intamplatoare;

q       cand tcalc > ttab H0 se respinge, deci diferentele constatate sunt semnificative  si neintamplatoare.

In mod evident prezinta interes diferentele semnificative, care nu sunt intamplatoare.

Pentru calculul diferentei dintre doua medii pentru esantioane independente am folosit formula:

Unde ;

m1, m2 sunt mediile celor doua distributii;

N1 N2 reprezinta volumele celor doua esantioane;

x si y reprezinta mediile notelor fiecarui subiect in parte.

Mediile grupei I de semnificatii psihologice C.P.I. – eficacitate interpersonala – barbati alcoolici – barbati nonalcoolici

B.nonalcoolici (x)

B.alcoolici (y)

x-m1

(x-m1)2

y-m2

(y-m2)2

M

Se constata o diferenta statistic nesemnificativa intre barbatii nonalcoolici si barbatii alcoolici din punct de vedere al eficacitatii interpersonale, aspect relevat de testul t (student) pentru esantioane independente, astfel:

tcalc 1,15 < ttab = 2,05 .

Graficul mediilor din punct de vedere al eficacitatii interpersonale – barbati nonalcoolici-barbati alcoolici:


Mediile grupei a II-a de semnificatii psihologice C.P.I. – maturitate emotionala si interrelationala – barbati alcoolici – barbati nonalcoolici

B.nonalcoolici (x)

B.alcoolici (y)

x-m1

(x-m1)2

y-m2

(y-m2)2

M

Se constata o diferenta statistic semnificativa intre barbatii nonalcoolici si barbatii alcoolici din punct de vedere al maturitatii emotionale si interrelationale, aspect relevat de testul t (student) pentru esantioane independente, astfel:

tcalc = 3,16 > ttab = 2,05 .

Graficul mediilor din punct de vedere al maturitatii emotionale si interrelationale


Mediile grupei a III-a de semnificatii psihologice C.P.I. – eficienta intelectuala – barbati alcoolici – barbati nonalcoolici

B.nonalcoolici (x)

B.alcoolici (y)

x-m1

(x-m1)2

y-m2

(y-m2)2

M

Se constata o diferenta statistic semnificativa intre barbatii nonalcoolici si barbatii alcoolici din punct de vedere al eficientei intelectuale, aspect relevat de testul t (student) pentru esantioane independente, astfel:

tcalc = 4,86 < ttab = 2,05 .


Graficul mediilor din punct de vedere al eficientei intelectuale - barbati nonalcoolici-barbati alcoolici:

Mediile grupei a IV-a de semnificatii psihologice C.P.I. – expresia intelectului si zonele de interes (stilul personal) – barbati alcoolici – barbati nonalcoolici

B.nonalcoolici (x)

B.alcoolici (y)

x-m1

(x-m1)2

y-m2

(y-m2)2

M

Se constata o diferenta statistic nesemnificativa intre barbatii alcoolici si barbatii nonalcoolici din punct de vedere al expresiei intelectului si zonelor de interes (stilul personal), aspect relevat de testul t (student) pentru esantioane independente, astfel:

tcalc = 0,76 < ttab = 2,05 .


Graficul mediilor din punct de vedere al expresiei intelectului si al zonelor de interes (stilul personal) - barbati nonalcoolici-barbati alcoolici:

Mediile grupei I de semnificatii psihologice C.P.I. – eficacitate interpersonala - femei alcoolice – femei nonalcoolice

F.nonalcoolice (x)

F.alcoolice (y)

x-m1

(x-m1)2

y-m2

(y-m2)2

M

Se constata o diferenta statistic nesemnificativa intre femeile nonalcoolice si femeile alcoolice din punct de vedere al eficacitatii interpersonale, aspect relevat de testul t (student) pentru esantioane independente, astfel:

tcalc = 0,60 < ttab = 2,05 .

Graficul mediilor din punct de vedere al eficacitatii interpersonale – femei nonalcoolice-femei alcoolice:


Mediile grupei a II-a de semnificatii psihologice C.P.I. - maturitate emotionala si interrelationala - femei alcoolice - femei nonalcoolice

F.nonalcoolice (x)

F.alcoolice (y)

x-m1

(x-m1)2

y-m2

(y-m2)2

M

Se constata o diferenta statistic nesemnificativa intre femeile nonalcoolice si femeile alcoolice din punct de vedere al maturitatii emotionale si interrelationale, aspect relevat de testul t (student) pentru esantioane independente, astfel:

tcalc = 1,27 < ttab = 2,05 .

Graficul mediilor din punct de vedere al maturitatii emotionale si interrelationale - femei nonalcoolice-femei alcoolice:


Mediile grupei a III-a de semnificatii psihologice C.P.I. -eficienta intelectuala- femei alcoolice – femei nonalcoolice

F.nonalcoolice (x)

F.alcoolice (y)

x-m1

(x-m1)2

y-m2

(y-m2)2

M

Se constata o diferenta statistic semnificativa intre femeile nonalcoolice si femeile alcoolice din punct de vedere al eficientei intelectuale, aspect relevat de testul t (student) pentru esantioane independente, astfel:

tcalc = 3,81 > ttab = 2,05 .

Graficul mediilor din punct de vedere al eficientei intelectuale femei nonalcoolice-femei alcoolice:


Mediile grupei a IV-a de semnificatii psihologice C.P.I. -expresia intelectuala si zonele de interes (stilul personal)- femei alcoolice– femei nonalcoolice

F.nonalcoolice (x)

F.alcoolice (y)

x-m1

(x-m1)2

y-m2

(y-m2)2

M

Se constata o diferenta statistic nesemnificativa intre femeile nonalcoolice si femeile alcoolice din punct de vedere al expresiei intelectuale si a zonelor de interes (stilul personal), aspect relevat de testul t (student) pentru esantioane independente, astfel:

tcalc = 1,24 < ttab = 2,05 .

Graficul mediilor din punct de vedere al expresiei intelectuale si a zonelor de interes (stilul personal) - femei nonalcoolice-femei alcoolice:


CONCLUZII

Analiza statistica efectuata permite desprinderea urmatoarelor concluzii, astfel:

In ceea ce priveste ipoteza enuntata, conform datelor obtinute, s-au inregistrat scoruri scazute in cazul subiectilor dependenti de alcool (alcoolici) la cele patru grupe de semnificatii psihologice ale C.P.I., exceptie facand-o grupa I de semnificatie - eficacitatea personala - in privinta femeilor, inregistrandu-se un scor pozitiv in cazul femeilor alcoolice.

De asemenea, sunt evidente diferentele intre mediile scorurilor celor doua esantioane cercetate pe fiecare grupa de semnificatii psihologice (barbati alcolici-barbati nonalcoolici femei alcoolice-femei nonalcoolice), dar pentru a putea fi luate in considerare am stabilit gradul lor de semnificatie, in functie de testul t (semnificativ-nesemnificativ). Astfel, in ceea ce priveste diferenta dintre doua medii pentru esantioane independente am gasit urmatoarele:

Pentru rezultatele relevand eficacitatea interpersonala, atat in cazul barbatilor cat si in cazul femeilor apartinand celor doua esantioane, diferentele (rezultatele) constatate sunt nesemnificative intrucat (tcalc < ttab);

In cazul datelor reprezentand maturitatea emotionala si interrelationala, in cazul barbatilor apartinand celor doua esantioane diferentele (rezultatele) constatate sunt semnificative (tcalc > ttab), iar in cazul femeilor diferentele (rezultatele) constatate sunt nesemnificative (tcalc < ttab);

In ceea ce priveste rezultatele referitoare la eficienta intelectuala, diferentele (rezultatele) constatate sunt semnificative atat in cazul barbatilor cat si in cazul femeilor apartinand celor doua esantioane (tcalc > ttab);

De asemenea, pentru rezultatele surprinzand expresia intelectului si zonele de interes (stilul personal), diferentele (rezultatele) constatate atat in cazul barbatilor cat si al femeilor reprezentand cele doua esantioane sunt nesemnificative (tcalc <  ttab).

Astfel, diferentele (rezultatele) semnificative constatate ne permit sa afirmam ca persoanele dependente de alcool au anumite trasaturi de personalitate caracteristice.

A. In cazul mediilor grupei a II-a de semnificatii psihologice din cadrul C.P.I.-maturitate emotionala si interrelationala- diferentele semnificative constatate intre barbatii alcoolici si barbatii nonalcoolici ne premit sa afirmam ca barbatilor alcoolici le sunt caracteristice urmatoarele trasaturi de personalitate:

Barbatii alcoolici sunt mai iresponsabili si mai putin demni de incredere decat barbatii nonalcoolici; de asemenea, sunt mai nepasatori, comozi, risipitori, aspecte evidentiate de rezultatele obtinute la scala privind responsabilitatea (Re).

Totodata, barbatii alcoolici au un grad de maturizare sociala, integritate si corectitudine mai scazut, comparativ cu barbatii nonalcoolici; de asemenea, fiindu-le caracteristice incapatanarea, sarcasmul, viclenia, ignoranta, iresponsabilitatea, acestea fiind evidentiate de rezultatele obtinute la scala socializarii (So).

De asemenea, barbati alcoolici au un grad de maturizare emotionala mai scazut (o mai redusa capacitate de dominare a impulsivitatii si capacitatii de autodisciplinare), fiind mai impulsivi, incapatanati, colerici, individualisti, nerealisti, aspecte puse in evidenta de rezultatele obtinute la scala care indica autocontrolul (Sc).

Se constata ca barbatii alcoolici au un echilibru si o siguranta de sine mai scazuta, un grad mai accentuat de rigiditate comportamentala, comparativ cu barbatii nonalcoolici. Barbatii alcoolici sunt mai afectati, reci, superficiali, plangareti, cusurgii, egocentrici, trasaturi relevate de rezultatele obtinute la scala desemnand toleranta (To).

Barbatii alcoolici au o capacitate mai scazuta de a crea impresie favorabila si un interes mai slab fata de reactiile pe care le trezesc celorlalti, fiind mai pesimisti, sacaitori, nemultumiti, reclamagii, fata de barbatii nonalcoolici, rezultatele obtinute la scala Gi (impresie buna) fiind relevante in acest sens.

In acelasi timp, barbatii alcoolici au un grad de socializare mai scazut fata de barbatii nonalcoolici, fiind mai pesimisti, trasatura evidentiata de rezultatele obtinute la scala desemnand comunalitatea (Cm).

Graficul mediilor grupei a doua de semnificatii psihologice C.P.I.- maturitate emotionala si interrelationala - barbati alcoolici-barbati nonalcoolici:


- barbati nonalcoolici

- barbati alcoolici

B. Rezultatele grupei a III-a de semnificatii psihologice C.P.I.- eficienta intelectuala – in cazul barbatilor alcoolici ne permit desprinderea urmatoarelor concluzii:

Barbatii alcoolici au un grad mai scazut de hotarare si placere de a se pregati, acceptare a regulilor si cerintelor, de incredere in propriile capacitati. De asemenea, sunt mai incapatanati, mai dificili si cu o capacitate mai scazuta de proiectare in viitor, comparativ cu barbatii nonalcoolici, aspecte relevate de scorurile scazute obtinute la scala care indica realizarea prin conformism (Ac).

Se constata ca barbatii alcoolici au o independenta in gandire, o creativitate si valorizare a potentialului propriu mai scazute, fiind inhibati, anxiosi, marginiti si suspiciosi, lipsiti de capacitatea de introspectie si de intelegere de sine, comparativ cu barbatii nonalcoolici (maturi, independenti, siguri pe sine, cu abilitati intelectuale si cu discernamant), aspecte relevate de rezultatele obtinute la scala Ai - realizare prin independenta.

Totodata, barbatii alcoolici au o capacitate mai scazuta de a face fata situatiilor de indeterminare si ambiguitate, de a se proiecta in viitor; mai instabili si mai putin organizati decat barbatii nonalcoolici; de asemenea, sunt stangaci, reci, cu interese limitate, superficiali si influentabili, aspecte relevate de scorurile scalei Ie – eficienta intelectuala.

Graficul mediilor grupei a II-a de semnificatii psihologice C.P.I. – eficienta intelectuala – barbati alcoolci-barbati nonalcoolici:


- barbati nonalcoolici

- barbati alcoolici

C. De asemenea, in cazul femeilor alcoolice rezultatele semnificative obtinute in cadrul grupei aII-a de semnificatii psihologice C.P.I. – eficienta intelectuala – ne permit desprinderea urmatoarelor concluzii:

Femeile alcoolice se caracterizeaza printr-o mai redusa incredere in propriile capacitati, o capacitate mai scazuta de realizare a trebuintei de realizare personala; sunt mai dificile, incapatanate si distante fata de femeile nealcoolce, aspecte relevate de scorurile obtinute la scala privind realizarea prin conformism(Ac).

Observa ca femeile alcoolice prezinta o mai redusa independenta in gandire, o valorizare a propriului potential si o creativitate mai reduse, fiind mai inhibate, imature, comparativ  cu femeile nonalcoolice, fapte evidentiate de rezultatele obtinute la scala Ai (realizare prin independenta).

De asemenea, femeile alcoolice se caracterizeaza printr-o redusa capacitate de a se proiecta in viitor, de a face fata situatiilor de indeterminare si ambiguitate, o redusa eficienta intelectuala si personala. De asemenea, femeile alcoolice sunt mai nehotarate, pesimiste, incapatanate, tensionate, retrase, cu interese limitate, fata de femeile nonalcoolice, aspecte relevate de rezultatele obtinute la scala Ie (eficienta intelectuala).

Graficul mediilor grupei a III-a de semnificatii psihologice C.P.I. – eficienta intelectuala – femei alcoolice-femei nonalcoolice:


- femei nonalcoolice

- femei alcoolice

“Individul matur este autonom si creativ. Alcoolicul este dependent si distructiv. Individul matur actioneaza, nu reactioneza. Alcoolicul reactioneaza nu actioneaza. Maturitatea presupune abilitatea alegerii si deciziei, pe care alcoolicul nu o are. Individul matur isi asuma rolul in real, alcoolicul nu isi poate asuma decat roluri fantasmagorice”(Gavril Cornutiu).

In viata alcoolicului se remarca un cerc vicios; predispozitia initiala se accentueaza o data cu instalarea dependentei, iar degradarea morala intareste dependenta, grabind drumul catre tulburari mintale si uneori dementa. Efectele alcoolului se exercita asupra intregii vieti sufletesti,

Alcoolul afecteaza atitudinea fata de lume si familie, alcoolicul suferind o schimbare de caracter (pierzandu-si delicatetea de simtire), afectand in primul rand familia. Astfel, alcoolicul, stapanit de nevoia de a bea, devine cu timpul o fiinta egoista, egocentrica. Totul este sacrificat pentru bautura. Dispar dragostea fata de cei apropiati (sotie sau sot si copii), generozitatea si puterea de sacrificiu, toate in favoarea satisfacerii nevoii imediate de a bea. Astfel, se instaleaza degradarea morala, iar notiuni precum datoria sau sacrificiul sunt necunoscute.

Alcoolicul este un om care nu se poate stapani, care nu-si poate dirija vointa. Astfel, deficienta fundamentala a tulburarilor alcoolicului o reprezinta, se pare, lipsa de vointa a acestuia, incapacitatea de a fi el insusi, de a rezista.

Tulburarile mintale culmineaza cu alterarea grava a judecatii si mai ales a rationamentului. Alcoolicul ajunge sa nu mai distinga precis intre fapte; ceea ce simturile nu mai inregistreza cu fidelitate (iluzii, viziuni) este deformat de gandirea sa imprecisa; nu mai stabileste relatii logice intre faptele exterioare, defectuos inregistrate; are tendinte interpretative; gandeste deformat. Aceasta tulburare de gandire se manifesta prin gelozie fata de sot, prin interpretarea inexacta a faptelor.

In concluzie, putem afirma despre persoanele dependente de alcool ca sunt inhibate, retrase, cu slabe capacitati de relationare cu mediul social, au deci un Eu slab, nediferentiat, ceea ce implica un grad de maturizare emotionala foarte scazut.

Aceasta imaturitate emotionala, aceasta inaptitudine sociala ar putea explica dependenta de alcool a acestor persoane ca reprezentand un mod de a evita problemele cu care se confrunta, o fuga din fata lumii reale. S-ar fi putut refugia de altfel in orice alt tip de dependenta (drog, acrosaj emotional).

Alcoolicii sunt persoane care isi doresc sa fie remarcate, apreciate si gratulate. Cu slabe capacitati introspective, neintelegandu-se ei insisi pretind de la ceilalti sa-i sprijine, sa-i inteleaga si sa le rezolve problemele.

Alcoolul determina pe moment reducerea tensiunilor, cresterea increderii in fortele proprii si creaza o stare psihica pozitiva, adesea euforica. Toate acestea au drept consecinta scaderea anxietatii, a fricilor obsesive, a inhibitieie, cresterea capacitatii de interrelationare si de asemenea cresterea stimei de sine si estomparea sentimentelor de inutilitate. Astfel, alcoolismul trebuie vazut ca un simptom al unei personalitati dezorganizate, care nu poate face fata situatiei si alege alcoolul ca o modalitate de pseudoadaptare la stres.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate