Sistemul de indicatori ai managementului durabil in intreprinderi si organizari

Sistemul de indicatori ai managementului durabil in intreprinderi si organizari

Asemenea habitatului,al materiilor prime,al hranei,al energiei,etc.,apa ,aerul sideseurile au facut dintotdeauna obiectul trocului ,deci al contabilitatii.Aceeasi constatare se impune serviciilor sociale ,dintre care guvernele si sindicatele noastre din cadrul Uniunii Europene .In consecinta dezvoltarea durabila ,ansamblu al managementului economic,social si de mediu,nu poate decat sa aiba ,in urma unei ultime analize un singur soclu al indicatorilor ,cel al indicatorilor financiari.

Insa acolo unde instrumentele pentru masura financiara din domeniul economic si social detin un sistem de codificare destul de extins-in mod legal- ce duce, in consecinta,la o vulgarizare ,astfel incat sunt necesare multe eforturi pentru ca cele ale masurii financiare de mediu sa fie la acelasi nivel.

Intarzierea contabilitatii de mediu

Contrar contabilitatii din domeniul economic,si chiar din domeniul social,o contabilitate de mediu intampina dificultati in aparitia sa,chiar si in acceptarea sade catre majoritatea partilor interesate.

Consideram ca ceea ce vine de la natura nu poate fi contabilizat.pentru ca ar fi vorba de un dar al naturii:apa cade din cer sau curge dintr-un izvor,ingrasamintele provin din compost si din excrementele naturale ale animalelor,anumiti combustibili provin din deseurile nereciclabile.Si astfel natura ramane neatinsa.O conceptie Rousseauista a naturii,survine in secolul Luminilor ,reapare odata cu romantismul francez si german si este reinventat prin generatia Woodstock(1964)si Paris(1968).Insa natura “Rousseauista” nu a existat niciodata.

A invata sa contabilizezi costul apei

Apa potabila este un “produs” ce poate fi cumparat,deci o materie prima,de la Atena lui Pericle pana in zilele noastre.

Negustorul de apa este un personaj pe care il regasim in literatura de la Souetone(secolul I )pana la Stendhal (secolul al XIX lea)si Giono,la inceputul Celui de-al 2lea Razboi Mondial.

Cine spune negustor,spune negustorie,deci tranzactie comerciala.De cand exista civilizatia citadina ,exista si comertul cu apa.Insa in imaginatia populara –si in consecinta,in mass media-apa cade din cer sau se scurge dintr-unizvor.

Este interesanr sa compare acest refuz cultural de contabilizare al costului apei cu acceptarea culturala a pretului petrolului.

Consideram deasemenea ca este natural ca petrolul,extragerea sa,debitul si pretul sau sa fie decise prin intermediul unui cartel al tarilor numite”producatori” reunite in cadrul OPEP.Trebuie sa notam ca aceste tari nu produc nimic,ci se multumesc doar sa pompeze prin diverse categorii de hidrocarburi care se gasesc ,dintr-o intamplare geologica,istorica si politica,in solul lor.

Ce ar spune mijloacele media-si in consecinta opini publica-daca maine,Elvetia,in loc sa oboseasca sa recicleze petrodolarii,se multumeste sa factureze m3 de apa care curge fara discontinuitate din Alpi in Rhon?Si daca aceasta i-ar factura Germaniei ,Frantei si Olandei ,o impartire echitabila a prelevarilor din Rhin?Sau,mai mult,daca Canada ar prezenta factra prelevarilor de apa din lacul Michigan orasului Chicago?Si daca Soudan calculand aportul sau la apa Nilului ,ar factura barajul Assouan?Insa,in realitate,cui apartine apa din Jourdain?Si cea din Euphrate?

Si cum ar putea o OPEPde apa sa fie mai absurda decat o OPEP de petrol?

Petrolul ca sursa de energie poate fi inlocuit intr-o perioada de timp de mai puitn de o generatie ,asa cum a demostrat-o programul nuclear francez ,dupa socul petrolier din 1974.Insa cu ce sa inlocuim apa,care reprezinta 80% din corpul uman?

Apa este o resursa rara,risipita fara discernamant,pentru ca ea cade din cer sau curge dintr-un izvor.Ca si pentru petrol,va trebui sainvatam sa stapanim consumarea si,in consecinta,sa o contabilizam.

Costul aerului

Contrar aparentelor ,problema costului aerului nu este noua.

Deja sub domnia imparatuluiAugustus

Poluarea aerului mijloceste aparitia ,sub domnia regelui Augustus(secolul I dHr.)la subventii pentru citadinii Romei care decid sa se instaleze la tara.

Fara a vorbi de resturile a 2 milioane de locuitori ai Romei la inceputul erei noastre,care se aruncau zilnic prin Cloaca Maxima in Tibru.Poluarea aerului in Roma imperiala,insalubritatea aerului mareelor in jurul portului din Ostia sunt descrise de Suetone in Martial,acum 2000 de ani.

Sa nu uitam ca in secolul al-XIX-lea ,sanatoriile localizate in munti facturau scump “aerul curat” pentru tuberculosii bogati,la fel ca si Frontul Popular ,din 1936 ,ofera-pe cheltuiala populatiei –vacante “la aer curat” pentru tinerii clasei muncitoare.

Aerul curat exista astazi la La Grande Motte,in Herault-oricare ar fi rationamentul pe care il putem duce asupra amenajarii urbane de pe coasta-multumita unui efort financiar considerabil al colectivitatii pentru eradicarea tantarilor”naturali” si a paludismului pe care acestia riscau sa-l transmita constructorilor de cladirilor din stuff si altor amatori de pescuit sau de vanatoare.

Daca ar fi fost necesara o demonstratie evidenta a monetizarii aerului-deci a nevoii imperative de indicatori financiari –recenta Bursa mondiala a emisiilor de CO₂ este o dovada sclipitoare.Puitn conteaza judecata morala si de echitate Nord-Sud pe care am putea-o aplica asupra acestui tric al drepturilor pentru poluare,este vorba de negocierea in termeni financiari.

Astfel,inca din Antichitate,si mult timp inainte de aparitia automobilului si a centralelor termoelectrice sau a incalzirii domestce cu gaz,”aerul curat”a avut dintotdeauna un prêt. Putem intelege de ce pana in prezent am refuzat sa-l calculam din motive culturale si ideologice ,insa astazi,nu doar ca este posibil de a efectua acest calcul costuri/beneficii,insa este cu adevarat necesar.

Astfel,recenta TGAP(Taxa generala pe activitatile poluante)nu doar obliga masurarea emisiilor canalizate(cosuri)de praf,de COV(Compusi organici volatili),de dioxine si furane,etc. insa devine deasemenea o o incitare puternica pentru calcularea returului investitiei facute pentru filtrele de curatare a emisiilor de gaze.Si mai mult,calcularea avantajelor costuri/beneficii al uneischimbari de tehnologie ,vizand eliminarea sursei emisiei de gaze.

Gestionarea costului deseurilor

Este suficient sa observ de la fereastra mea capetele peronului Saint-Antoine din Lion sau sa observ ariile de odihna de pe autostrazi,ca sa-mi dau seama ca pentru cetatenii nostril,deseurile reprezinta un fenomen “natural”.

Gestionarea deseurilor este o problema a marilor orase pe care doar inginerii din Istambul ai lui Soliman Magnificul(secolul al-XVI-lea)au incercat in zadar sa le resolve prin:

-trierea selective;

-depozitarea in mare pentru deseurile ce putrezesc;

-utilizarea unui taluz pentru deseurile solide pe cheile de pe Corne d’Or;

-ordonante ce obliga proprietarii de cai, de catari si de magari sa stranga fecalele-prin servitori sau sclavi ,evident- sub pedeapsa unor amenzi si/sau unor bastonade din partea zbirilor vizirului,insarcinat cu directia drumurilor.

Ce sa facem cu fecalele animale?Simplu,fie le utilizam in propria gradina,fie le vindem ca ingrasamant pentru primavera si combustibil(uscate) iarna.Este evident ca vizirul insarcinat cu reteaua de drumuri sa-si ridice dijma pe vanzarea/cumpararea fecalelor.Din care o parte probabilii apartine.

In aceleasi timpuri,undeva intre Marigname(1515) si Vitry-le Francois,unde obliga judecatorii sa vorbeasva franceza ,Francois I adopta ceea ce este astazi probabil primul decret pentru mediu al regatului Frantei.

Suprimand motocroturile si lovind in proprietarii de caini ce contravin decretului lui Francoi I,primarul Parisului si-a justificat decizia in 2010 printr-un simplu calcul.Si a avut drepatate.

Sa speram ca nu va urma exemplul varului sau indepartat din Istambul,vizirul drumurilor ,care cunostea perfect diferenta intre contabilitatea publica si conturile sale personale.

Concluzie

La fel ca habitatul,ca materiile prime,ca hrana,ca energia,ca hainele,etc.,apa, aerul si deseurile , de la aparitia primelor civilizatii de citadini,de acum cinci mii de ani, au facut obiectul termenilor de troc,deci de contabilitate.

In consecinta,dezvolatarea durabila,ansamblu de management economic,social si de mediu,nu poate avea decat un singur stalp de sprijin al indicatorilor:indicatorii financiari.

Insa acolo unde instrumentele pentru masurarea financiara din domeniul economic si din cel social destul de mult codificate-in mod legal-si in consecinta vulgarizate,multe eforturi vor fi necesare pentru ca masura financiara a mediului sa gaseasca un loc echivalent.

Referintele indicatorilor de management durabil

Referintele micro-economice

Una dintre problemele majore ale managementului durabil in cadrul intreprinderilor si al organizatiilor este ca toate propunerile de indicatori sunt macro-economici si in general ne monetari. Microeconomia studiaza comportamentul economic al diferitilor consumatori (teoria bugetara), al firmei (teoria productiei) si problematica impartirii bunurilor limitate si a venitului limitat. In cadrul microeconomiei indivizii sunt vazuti ca forta de munca, ca si consumatori ai bunurilor produse, pe care acestia le consuma cu scopul de a-si maximiza folosinta. Unitatile de productie utilizeaza factorii de productie cum ar fi munca, capitalul, progresul stiintific cu scopul de a maximiza profitul. Rolul teoriei economice este de a arata factorilor de decizie costurile si implicatiile uneia sau alteia dintre optiunile de dezvoltare economica. Obiectivul teoriei economice il constituie studiul activitatii economice. Activitatea economica este o realitate sociala, complexa, reprezentand un camp de actiune legat de productia, repartitia, schimbul si consumul de bunuri materiale si de servicii urmarind satisfacerea cu resurse limitate a necesitatilor indivizilor si societatii.
In cadrul productiei sunt grupate actiunile celor care se ocupa cu industrie, agricultura, constructii, respectiv a persoanelor care supun lucrurile unor modificari pentru a le face mai utile.Productiei ii urmeaza repartitia respectiv impartirea veniturilor intre oameni, in functie de factorii de productie care participa la realizarea bunurilor si serviciilor.
In sfera schimbului sau a circulatiei marfurilor sunt cuprinse operatiunile de comert, de transport, telecomunicatii etc., adica activitati prin care bunurile sunt puse la dispozitia consumatorului. In final are loc consumul, care inseamna o actiune de utilizare a bunurilor si serviciilor, conform destinatiilor, respectiv unele pentru consumul propriu-zis, altele intr-un proces de productie.
Activitatea economica, desi se realizeaza de oameni, nu e de domeniul arbitrarului, la care in primul rand, o semnificatie obiectiva, si anume existenta sociala, care se asigura prin satisfacerea trebuintelor, lucru care nu este posibil decat in conditia respectarii stricte a unor corelatii cu resursele existente. Studiul activitatii economice urmareste, in final, solutionarea optima a raportului dintre trebuinte si resurse prin folosirea cat mai eficienta a resurselor.

Trebuie deci sa intelegem ca ipotezele enuntate mai sus sunt doar cu titlu indicative si nu pretinde exhaustivitate.

Definirea indicatorilor financiari

Costuri/beneficii ale reabilitarii terenurilor

Indicatorul financiar presupune:

-valorizarea terenurilor poluate;

-identificarea tipurilor de poluare;

-identificarea viitoarei ocupari terenurilor;

-identificarea metodelor de depoluare si estimarea calendarului de imobilizare a terenurilor;

-estimarea costului de depoluare;

-valorizarea estimata a terenurilor livratepentru viitoarea lor ocupatie;

-tabloul de bord si planningul previzional al cheltuielilor de munca ;

-bilantul asteptat.

In acest caz,indicatorul financiar este fondat pe un contract initial,proiectia in viitor ,trasarea cheltuielilor(tablou de bord) si bilantul la terminarea activitatii.Urmarea acestui indicator poate dura ani.

STUDIU DE CAZ

Parcela industriala de 7500 m²,cartier la S-E de Paris

Terenul

In trecut,terenul a fost ocupat de catre un concesionar de automobile,cuprinzand un garaj pentru reparatii(doua fose) cu o suprafata de 1200 m²,un atelier de ambalaje(lespede de beton de 3000 m²)si o spalatorie industriala(3200 m²).

Valorizarea terenului

7500m² la pretul de 1000 /m²,deci 7 500 000

Utilizarea posterioara a terenului

Municipalitatea are in veder in Planul local de urbanism(PLU)2005-2030,sa includa terenul intr-o zona mixta de habitat,cu spatii verzi si echipamente sensibile(scoli,crese,adaposturi,cladiri publice,etc.)

Din acest motiv,trebuie:

-sa identificam poluarile din trecut;

-sa identificam ocuparea viitoare a terenurilor;in special a locatiilor sensibile;

-sa stabilim un studiu detailat al riscurilor(EDR),in vederea identificarii masurilor de remediere ce trebuie luate pentru o viitoare utilizare sensibila a terenurilor;

-definirea metodelor de depoluare ,in functie de viitoarea ocupare a terenurilor;

-estimarea costului de depoluare;

-estimarea terenurilor dupa depoluare;

-stabilirea tabloului de bord ,a planningului,imobilizarea terenurilor.

Tablou sinoptic al indicatorilor de remediere

Costuri/beneficii de reabilitare a echipamentelor

Indicatorul financiar consta in :

-valorizarea echipamentelor in stat(cladiri industriale sau publice:Jussieu de exemplu),uzine de productie(Arcelor a Dunkerque,de exemplu),echipamente de transport public(RATP sau metrouinLondra,de exemplu);

-studiul impacturilor(de mediu) si evaluarea riscurilor (igiena si securitate)a echipamentelor in stat;

-identificarea si valorizarea riscurilor si a impacturilor viitoare ale echipamentelor in stat;

-identificarea istoricului leziunilor ,bolilor(sociale)si a impacturilor durabile (de mediu)direct sau indirect imputabile echipamentelor in stat;

-identificarea si ierarhizarea metodelor de remediere,de organizare ,de formare si de informare necesare;

-identificarea mijloacelor si metodelor de remediere si/sau de insarcinare a impacturilor si riscurilor inglobate in trecut ,ale caror efecte sunt datorate functionarii echipamentelor in trecut;

-identificarea mijloacelor si investitiilor ce permit reducerea sau eliminarea riscurilor si a impacturilorinvestitiilor;

-estimarea costurilor de remediere si a termenelor limita de amortizare a investitiilor necesare;

-estimarea costurilor de remediere,de insarcinare si de evaluarea duratei costurilor de reparatie;

-valorizarea estimate a echipamentelor dupa punerea in practica a mijloacelor de remediere si a sistemului de remediere si de reparatie financiara;

-tabloul de bord si planning-ul previzibil a cheltuielilor

-valorizarea viitoare aechipamentelor;

-bilantul asteptat.

Indicatorul financiar este fondta aici pe costuri de remediere a pasivitatii sociale si de mediu si asupra calculului investitiilor necesare pentru reabilitarea echipamentelor.

Urmarea acestui indicator poate dura ani.

EXEMPLU

Indepartarea azbestului de pe Jussieu sau readopatarea normelor de securitate a metroului din Londra.

Costuri/beneficii de reabilitare a monumentelor si a site-urilor patrimoniului

Indicatorul financiar presupune:

-evaluarea costului de restaurare;

-amortizarea costului de restaurare pe termen de 20 de ani;

-evaluarea costurilor de intretinere,de mentinere side functionare;

-evaluarea resurselor de exploatare;

-evaluarea impacturilor economice induse(tursim,comert,formare,educatie);

-calcululriscurilor de mediu induse (deterioararea mediului natural si cultural,poluare)si evaluarea costului de remediere;

-calculul riscurilor sociale induse(speculatii imobiliare,activitate sezoniera,marginalizarea poluarii de origine,etc.)si evaluarea costului masurilor corrective si preventive;

-tabloul de bord preventive pe termen lung.

Contrar indicatorilor precedenti ,greutatea evaluarilor si a calculelor in termeni de costuri,de beneficii si de riscuri are in vedere mai putin urmarea responsabilitatii,dedicate perimetrului de gestiune, ci impacturilor induse de costuri,de beneficii si de riscuri.

EXEMPLU

Saint-Tropez,Le Mont-Saint-Michel

Costuri/beneficii ale politicii sociale ale unei intreprinderi sau ale unei organizatii

Acest indicator presupune:

-evaluarea riscurilor sociale,legate de activitatile trecutului(igiena si securitate,sanatate,politica de angajare,politica salariala,etc.);

-evaluarea riscurilor sociale,legate de activitatile actuale(accidente,sanatate,miscari sociale,plecarea agentilor cheie ai organizarii intreprinderii,pierderea competenteor si a creativitatii,etc);

-evaluarea riscurilor sociale legate de planurile pe termen mediu si lung(pierederea raportului valoare adaugata/cost a structurii sociale,miscari sociale,neadaptare la mediul economic si tehnologic mondial,etc);

-evaluarea avantajelor unei politici proactive de igiena ,de securitate si de sanatate;

-evaluarea unei politici proactive de renovare a competentelor de integrare si de formare;

-evaluarea unei politici proactive de negociere si de concertare pe termen lung;

-calculul costului maximal legate de activitatile din trecut;

-calculul costurilor de functionare sociala legata de activitatea din present;

-calculul costurilor de derapaj al planului pe termen mediu si lung;

-identificarea mijloacelor de indemnizatie si de perventie a accidentelor,a bolilor,a riscurilor pentru individ(dintre care asigurari,fonduri de pensie si provizii pentru boli profesionale nedetectate inca);

-identificarea costurilor de restructurare si/sau a riscurilor de expansiune prin achizitii;

-identificarea mijloacelor de promotie si de dobandire a competentelor;

-identificarea sistemului de negociere ,conceratare pe termen lung;

-calculul beneficiilor trecute,prezente si potentiale a unuiplan de prevenire a accidentelor si bolilor;

-calculul beneficiilor si mijloacelor de promovare,de formare si innoire a competentelor;

-calculul beneficiului sistemului de negociere,in termenii raportului costuri/beneficii,greve/acorduri sociale consolidate;

-identificarea costurilor/riscurilor de restructurare sau de expansiune exterioara prin achizitie;

-tabloul de bord preventive al politicii ,al scopurilor si al obiectivelor sociale,vizand soldul din trecut ,gestiunea din prezent si stapanirea riscurilor sociale viitore.

EXEMPLU

In Emisfera Nordica,marile echipamente(Valeo,Bosch),construcorii de masini (Renault,PSA,GM)si a marilor gurpuri farmaceutice.

In Emisfera Sudica ,marile grupuri industriale braziliene –CVRD,Petrobras,Aracuz Cellulose-indieni-Tata industries-sunt la nivel mondial cele mai avansatein ceea ce priveste punerea in practica a acestor indicatori.Nu pentru ca se preocupa mai mult de dezvoltarea durabila ,ci pentru ca slabiciunea mijloacelor serviciilor publice (sanatate,educatie,infrastructura)le obliga sa se substituie serviciilor si investitiilor pe termen lung,care in Europa sunt asigurate de catre puterile publice.

Costuri/beneficii ale politicii sociale ale politicii de mediu

Acest indicator presupune:

-evaluarea impacturilor asupra mediului si a riscurilor de disfunctionare a activitatii actuale si viitoare(apa ,aer,deseuri,poluarea solurilor,materii prime,zgomote) pe termen mediu;

-evaluarea investitiilor si a organizarii in vederea diminuarii riscurilor si a imacturilor asupra mediului;

-identificarea costurilor/beneficiilor de investitii si de optimizare;

-amortizarea investitiilor si a optimizarii;

-tabloul de bord al puenrii in practica si urmarea preventive a evaluarii cheltuieli/economii pe termen mediu si lung.

EXEMPLU

Societatile serviciilor de tratare a apei si a deseurilor(Veolio,Seche),societatile specializate in tratarea deseurilor radioactive(Areval,si locatiile publice(Porturile autonome,Aeroportul din Paris,etc.).

Costuri/beneficii ale analizei ciclului de viata al produselor si serviciilor

Indicatorii financiari sunt astfel alcatuiti:

●In ceea ce priveste produsele

a)Analiza

-originea productiei sau a extractiei,transportul materiilor prime,de consumatie a apei si energiei;

-evaluarea daunelor colaterale ale extractiei,in termeni tehnologici,de mediu si sociali;

-evaluarea impacturilor ,de la prima transformare pana la vanzarea produselor finite:incluzand produse industriale(otel,automobile,petrol de exemplu),este vorba despre impacturi de mediu in majoritatea cazurilor; incluzand produse de consumatie(hrana,imbracaminte,dar si de locuinta,mobile etc.),este vorba despre impacturi sociale.Insafiecare dintre aceste doua impacturi este present in aceste doua sectoare.

-identificarea intrarilor /iesirilor ,de la conceperea pana la punerea lor in actiune,a serviciilor precum si a transporturilor,a infrastructurilor in general,a productiei pana la consumarea energiei,a emisiei de gaze cu efect de sera,etc.

-identificarea impacturilor produselor la sfrasitul vietii de utilizare(deseuri,risc pentru sanatate,risc de poluare a solurilor ,risc pentru emanari de gaze nocive,de explozie si incendiu,poluare a retelei acvatice si a panzei freatice,etc.)

b)Remedierea sicalculul costuri/beneficii

-identificarea mijloacelor de optimizare a extrctiei de materii prime,de transport ,de consumare a energiei si a apei,in termeni de mediu(apa,aer,energie,deseuri)si in termeni sociali(munca,salarii,sanatate);

-identificarea costurilor/beneficiilor a masurilor de optimizare ,a perioadei de amortizare si de repercursiune asupra pretului produsului;

-identificarea mijloacelor de diminuare a efectelor colaterale(extractie de materii prime,transport,impacturi socio-economice,sanatate,etc.);

-identificarea mijloacelor de stapanire a impacturilor produselor la sfarsitul vietii(reciclare,valorizare energetica ,compostare,etc.);

-identificarea costurilor/beneficiilor masurilor de diminuare a efectelor colaterale si ale stapanirii impacturilor produselor uzate si a repercursiunii asupar pretului produselor.

EXEMPLU

Sectorul electronic si produsele electrodomestice ,a caror analiza a ciclului de viata,desi supusa unor reglementari nationale si europene,din ce in ce mai Explicite,intampina inca dificultati in a face loc unei organizatii “de laleagan la mormant”.

●In ceea ce priveste serviciile

a)Analiza

-functionarea si rolul socio-economic si de mediu al serviciilor(turism,transporturi);

-evaluarea impatruilor directe si colaterale ale functionarii serviciilor,in termeni economici,sociali si de mediu;

-identificarea intrarilor(nevoia de enrgie,spatiu,infrastructura,bunuri de consum,etc.);

-identificarea iesirilor:

-impacturi de mediu asupra siturilor si a peisajelor;

-impacturi socio-economice directe si indirecte;

-satisfacerea/nesatisfacerea utilizatorilor si clientilor.

b)Remedierea si calculul costuri/beneficii

-identificarea mijloacelor de optimizare a nevoilor de apa ,energie,spatiu,infrastructure,bunuri consumabile,etc.atat in termeni economici,de mediu si cat si sociali;

-identificarea costurilor/beneficiilor mijloacelor de optimizare ,perioada de amortizare si de repercusiune asupra pretuui serviciului respective;

-identificarea mijloacelor pentru stapanire impcturilor colaterale,calculand costurile/benficiile si impactul asupra petului serviciilor.

Costuri/benficii in cercetare si dezvoltare

Indicatorii financiari sunt bazati pe urmatoarele evaluari:

a)Analiza

-identificarea legaturilor slabe din ciclulde viata al produselor si al serviciilor,din punct de vedere:

-impacturi de mediu si sociale;

-slabiciunea mijloacelor de optimizare;

-identificarea tehnologiilor /metodelor susceptibile de intarire a acestor legaturi.

b)Planul de actiune si indicatorii financiari

estimarea investitiilor ,a achizitiei interne si externe a competentelor;

-identificarea obiectivelor si a termenelor limita;

-tabloul de bord al urmarii financiare;

-bilantul previzional.

EXEMPLU

Sunt la fel de variate ca si sectoarele si regiunile lumii avute in vedere:

-Impamantenirea liniilor THT in Europa(EDF);

-Utilizarea energiei de hydrogen in China pentru masini(universitatea din Shangai);

-Regenerarea biodiversitatii padurii amazoniene(Brazilia);

Deasemenea:

-Dezvoltarea unui tesut biodegradabil pentru scutece(Franta);

-Eliminarea prin reciclare a resturilor de productie de aliaje feroase(Germania).

Cateva exemple practice

Concluzie

Transformarea indicatprilor macro-economici ,cel mai adesea calitativi,in indicatori micro-economici este foarte adesea posibila si necesara pentru gestionarul intreprinderii,organizatiei sau a colectivitatii locale.Unitatea de masura pe care se bazeaza acesti indicatori este,in mod natural pentru orice gestionar,unitatea monetara.

Aceasta constatare nu semnifica doar ca va trebui sa reducem realitatea economica,sociala si de mediu a organizatiilor la un calcul financiar.In spatele cifrelor bugetului,a bilanturilor si a previziunilor,sunt realitatile sociale ,economice si de mediu ,ce include corpurile sociale si cetatenii,salariatii si actionarii,impacturile activitatii umane asuora mediului,de o complexitate si o bogatie a informatiilor fara o alta masura comuna.Insa pentru a invata si a ghida a ceasta complexitate ,gestionarul trebuie,in ultima instanta,sa faca apel la indicatori financiari.

Marele risc,in aceasta contabilizare a realitatii sociale,economice si de mediu,este aceea ca aceasta nu are in vedere decat organizatia in sine,in aria limitata a perimetrului economic.Reducerea functionarii unei intreprinderi ,a unui birou,a unei gari,a unei scoli sau a unui spital la performantele sale financiare din interiorul perimetrului sau economic este un rationament opus spiritului si practicii de management durabil.

Insa ,in loc sa aiba curajul si luciditatea de a exprima aceste realitati complexe sociale si de mediu in termeni financiari,gestionarul cade inevitabil in capcana-mortala (terminologic)-unei contabilizari simpliste a propriei sale responsabilitati ,fara o alta viziune,calculate,a rasturnarilor de situatie si impacturilor sociale si de mediu.

Formarea dirigentilor in managementul durabil,trebuie sa aiba ca obiectiv obligarea ,daca este necesar,unui calcul al functionarii organizatiilor si a intreprinderilor in termeni financiari ai impacturilor sociale si de mediu globali si locali.

Aceasta noua abordare a managementuluidurabil s-ar putea rezuma,parafrazand celebra maxima a dezvoltarii durabile,urmatoarei variante:”Think local,count global.”(Gandeste pe plan local,numara pe plan global.”)

Elaborarea tablourilor de bord

Bazandu-se pe structura descrisa mai sus ,este destul de usor sa punem in practica tablouri de bord sinoptice a indicatorilor financiari.Acestia vor avea in vedere trecutul,prezentul si viitorul.

Fara a avea pretentia de a fi exhaustive,le putem vizualizadupa cum urmeaza:

COSTURI BENEFICII Mediu Social Economic Costuri de remediere Costuri de depoluare Costuri de revalorificare a biotopului/a echilibrului bioecologic ----» ----» Revalorizarea terenurilor Revalorizarea activitatilor industtriale si tertiare Revalorizarea biotopului Revalorizarea echilibrului bioecologic Costurile fondurilor de pensiune Sarcini patronale obligatorii Costuri ale bolilor profesionale Costuri ale bolilor cauzate de poluare Costuri pentru accidentele de munca Revalorizarea actiunilor fondurilor de pensiune Diminuarea costului bolilor profesionale Diminuarea sarcinilor patronale Diminuarea bolilor cauzate de poluare Diminuarea accidentelor de munca Costuri de investitii pentru reducerea impactului: -emisiile de gaze ,evacuari de apa,pamanturi poluate,deseuri,daune Costuri de investitii pentru diminuarea riscurilor: -risc de mediu,risc social -estimarea costului accidentelor si incidentelor de munca -estimarea costului pentru accidente si incidente de mediu Diminuarea taxelor(CO2,efluenti toxici,deseuri toxice) Diminuarea primelor de asigurari Cresterea cotatiei la Bursa Ameliorarea bugetelor de intretinere si mentinere Diminuarea accidentelor si incidentelor de munca Diminuarea accidenteor si incidentelor de mediu Bilant financiar al managementului durabil din trecut

Tablou sinoptic al indicatorilor financiari din prezent

COSTURI BENEFICII Mediu Social Economic Costuri de investitii pentru intretinere si mentinere Costuri de optimizare a ciclului de viata Costuri/amortizari pentru invetitiile de apa/energie/materii prime/deseuri/resturi ----» ----» ↓ Revalorizarea terenurilor Revalorizarea activitatilor industriale si tertiare Revalorizarea biotopului Revalorizarea echilibrului bioecologic Costurile investitiei pentru formare si comunicare igiena si securitate/calitate/mediu Costuri de functionare igiena/securitate/calitate/mediu(QHSE) Costurile de formare si comunicare igiena si securitate/calitate/mediu Diminuarea probabilitatii accidentelor de munca Ameliorarea performantelor financiare QHSE Costuri de investitii si de mentinere/intretinere in QHSE Subventii nationale si europene Diminuarea costurilor de asigurarea pentru risc Cresterea cotatiei la Bursa Cresterea productivitatii Bilant financiar al managementului durabil din prezent

Tablou de bord financiar previzional

COSTURI BENEFICII Mediu Social Economic Costul gestiunii mediului Costul de investire in energie regeneratoare Costul de investitie in cercetarea si dezvoltarea reciclarii ,inlocuirea materiilor prime si a celor de consum Cost estimate de reversibilitate Cost de distrugere/eliminare/reciclare sau stocare a deseurilor ----» ----» ↓ Valorizarea aspectului imobiliar Economii de energie pe termen mediu si lung Economii si castiguri din materialele reciclabile Economii din eliminarea si tratarea deseurilor Costuri salariale Costul riscului social Costul serviciilor publice /private:sanatate,securitate, igiena,transporturi,distributie,educatie Nivel de productivitate Locuri de munca(reducerea costurilor licentierilor) Competente(cresterea productivitatii) Negocierea(reducerea zilelor de munca pierdute) Costul investitiilor de ameliorare sociala side mediu Costul proiectelor de cercetare si dezvoltare in vederea ameliorarii performantei de mediu,sociale si de calitate. Returul investitiilor Previziuni de rentabilitate pentru zece ani/douazeci de ani Cifra de afaceri la zeceani/douazeci de ani Valorizarea anticipate de Bursa Bilant financiar al managementului durabil din prezent

Indicatorii financiari pentru intreprinderile multi-site si multinationale (SMASH)¹

Pertinenta indicatorilor in functie de loc si de meserie

Concentarea si consolidarea indispensabila a datelor nu ridica cu nimic exigenta de punere in practica a indicatorilor locali.

Cu toate acestea,aceasta punere in practica trebuie sa se realizeze prinr-un dialog,cateodata lung,intre centru si periferie,astfel incat sa permita uniformitatea datelor la nivel local,garantand o viziune centrala coerenta.

Stapanirea disparitatii si a multiplicitatii parametrilor

Identificarea denominatorilor principali intre diferite meserii

In cadrul grupurilor industriale ,precum si in cele administrative,activitatea presupune mai multe meserii,foarte adesea caracteristice unuiloc specific,dar reprezentand anumite impacturi de mediu,anumite riscuri sociale de igiena si securitate si exigente de calitate,destul de divergente.

Problema consta in identificarea denominatorilor comuni intre aceste diferite meserii,impacturile lor,riscurile si exigentele lor economice,care sa se poata exprima pe baza unor indicatori comuni de management durabil.

Luarea in considerare a variatiilor de perimetru

Dinamica industriala,aceea a serviciilor,si chiar cea a administratiilor,nu este imuabila.

Industriile se extind sau diminueaza dobandind,cedand sau oprind activitatile,ceea ce modifica din punct de vedere calitativ (schimbare de tehnologie) si cantitativ(schimabare de perimetru) impacturile,riscurile si exigentele economice,pe care trebuie sa le stapaneasca.

Serviciile,distributia,transporturile,turismul ,banca,agro-alimentatia,etc. cunosc aceeasi dinamica de schimbare a perimetrului.Indicatorii managementului trebuie sa tina cont de aceasta dinamica.

Insesi administratia ,chiar daca intr-un ritm foarte scazut ,este supusa deciziilor politice ce modifica acest perimetru ,si in consecinta impacturile,riscurile si exigentele legate de activitatea sa.

Adaptarea la specificitatea multinationala

Pentru societatile multinationale,ca si pentru serviciile internationale(Banca Mondiala,FMI,BERD) apare problema disparitatii conditiilor sociale,de mediu ,legale si economice ,facand identificarea indicatorilor transversali ai managementului durabil ,mult mai dificil de dusla buna sfarsit.In plus,sistemul de indicatori ai managementului durabil trebuie sa se adapteze la aceste conditii.

O metoda de a stapani multiplicitatea si disparitatea datelor,este aceea de a se servi de cercuri concentrice din ce in ce mai sintetizate.Astfel,bogatia informatiilor ramane intacta la periferie,consolidandu-se in trei domenii-economic, social si de mediu inconjurator-si se gaseste integrat intr-o clasa unica de indicatori,exprimati in termeni monetari ,adica financiari.

Abordare-sistem de indicatori

ai managementului durabil in cadrul unui mare grup industrial

Analiza domeniului politic

Reidentificarea impacturilor in functie de loc si meserie

Cele trei domenii ale managementului durabil ,cel economic este cel mai usor de discernat.

Datele in functie de loc si meserie a evaluarii rezultatelor sunt in general disponibile ,chiar si destul de usor de identificat(primul cerc al managementului durabil).

Regruparea prin diviziune

Regruparea prin diviziune sau prin natura meseriilor a acestor date este destul de usurata ,dat fiind ca este vorba despre niste date exprimate in termeni financiari matematici,si in consecinta usor de integrat(al doilea cerc al managementului durabil).

Modelul SMITH

Domeniul economic

Consolidarea datelor economice

Aceasta facilitate,evidenta dealtfel,se complica dat fiind ca este vorba de protectia individuala ,pe viitor pe termen mediu si mai ales lung(al treilea cerc al managementului durabil).Consolidarea datelor economice intr-un singur fascicol impune doua probleme:

-disparitatea realitatilor economice pe care le cuprinde

-incertitudinea activitailor viitoare

In consecinta,aceasta consolidare va avea un rol de reducator in raport cu realitatea si va face apel la imaginatie in ceea ce priveste previziunea viitorului.

Consolidarea economica trebuie sa se bazeze in mod imperativ pe anumite ipoteze clar enuntate de regrupare a impacturilor si a proiectarii lor intr-un viitor pe termen lung si mediu.

Elaborarea indicatorilor

Cele trei perspective trebuie sa fie descrise in aceasta perspective:expansiune,stagnare si recesiune.

Doar dupa aceasta munca de analiza ,sinteza si prospectiva va fi posibil sa aducem elemente economice corpului central al indicatorilor SMASH ai dezvoltarii durabile din cadrul organizatiei.

Analiza domeniului social

Reidentificarea impacturilor in functie de loc si meserie(primul cerc al managementului durabil )

Pentru evaluarea impacturilor sociale ale unei locatii si/sau meserii mai multi factori sunt luati in considerare:

-riscul ,in termeni de igiena si securitate;

-raportul accidente/numar de salariati si subalterni;

-raportul formare/masa salariala;

-raportul salariu/costul vietii;

-raportul evolutia salariilor/productivitate;

-numarul de zile de greva;

-raportul de abstinena justificata/nejustificata

-raportul ore de munca/productie.

Impacturile sociale trebuie sa fie identificate pentru fiecare locatie,pentru fiecare meserie si in plus,pentru fiecare situatie speciala.

Consolidarea impacturilor la nivelul diviziunilor

(al doilea cerc al managementului durabil)

Fiecare impact poate fi descries in termeni financiari ,ceea ce confera o anumita usurinta consolidarii la nivel de diviziuni ,chiar la nivel c central.

In acest scop va trebui sa evaluam masurile ce trebuie luate pentru optimizarea functionarii sociale,din punct de vedere uman ca si financiar.

Consolidarea domeniului social

Doar dupa acest exercitiu dificil si controversat,este posibila consolidarea domeniului social al managementului durabil.

Aceasta consolidare este fondata pe mai multe ipoteze ,si duce in consecinta spre 4 scenarii,pe care va trebuie sa avem curajul sa le calculam,inainte de a le integra in fascicolul de indicatori ai managementului durabil.

Elaborarea indicatorilor

(al treilea cerc al managementului durabil)

Patru scenario trebuie sa fie luate in calcul ,in vederea validarii indicatorilor adusi in centrul sistemului:

-expansiunea

-stagnarea

-recesiunea

-criza

Fiecare dintre aceste ipoteze este fondata pe masuri de insotire ,de prevenire ,de formare,de remuneratie previzibile-cel putin partial-si potfi exprimate in termeni monetizati,deci financiari.

In consecinta,le putem integra intr-un fascicul central al indicatorilor managementului durabil SMASH.

Analiza mediului inconjurator

Masurarea si conrolul la nivelul locatiilor si al meseriilor

Impacturile trecute ,prezente si cele viitoare ale activitatilor la nivel de locatii si meserii sunt destul de usor de identificat(primul cerc al managementuluidurabil).

Fie ca este vorba despre de analiza pasivitatii de mediu,de cea a impacturilor apa/aer/deseuri /materii prime/energia activitatii in curs sau studiul impacturilor activitatilor viitoare,instrumentele metodologice exista si sunt validate,bineinteles de catre legiferator,la nivel national precum si la nivel international.

Consolidarea la nivelul diviziunilor

(al doilea cerc al managementului durabil )

Pentru a capata un sens,consolidarea la nivelul unei diviziuni sau al unei activitati trebuie sa identifice parametrii masurilor,independent de statutul sau calitatea echipamentelor.

Astfel,rezultatele emisiilor in aer,ale evacuarii apelor incarcate cu deseuri,ale consumului de energie ,ale materiilor prime sau ale apei de izvor,sau chiar ale prezervarii peisajelor si biodiversitatii,devin niste indicatori calitativi ale diferitelor locatii si meserii.

Pentru a le putea cuantifia,in termeni monetary si in consecinta,financiari,va trebui sa evaluam investitiile necesare ,fie pentru remedierea (trecut),fie pentru reconversia tehnica (prezent),sau pentru mutarea tehnologica (viitor).

Consolidarea mediului inconjurator

(al treilea cerc al managementului durabil)

Consolidarea mediului inconjurator se bazeaza pe o evolutie a impacturilor ,a riscurilor,a costurilor si a beneficiilor celor mai bune tehnici disponibile. Problema rezidurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate.
Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global.

Astfel ,este posibil sa stabilim un plan pe termen mediu sau lung,de ameliorare a performantelor ,ceea ce permite integrarea mediului in cercul indicatorilor managementului durabil SMASH.

Stabilirea unei ierarhii multicriteriu a impacturilor

Ierarhizarea impacturilor

In momentul treceriila cercul de consolidare a impacturilor locale la nivel de grup,va trebui sa facem niste alegeri ,vis-à-vis de importanta relative a fiecaruia dintre aceste impacturi consolidate.

Validarea grilei de evaluare

Grila de evaluare prezentata in cele ce urmeaza,este valabila si validate in Europa Occidentala.Este evident ca aceasta trebuie sa fie adaptata,in special in ceea ce priveste intreprinderile si meseriile din America Latina,Asia,Africa si Europa Orientala.

Grila de evaluare a impacturilor

Ierarhizare

* Return on investment-intoarcere asupra investitiilor

Notatia activitatii si/sau a diviziunii

Obiectivul notatiei activitatii si/sau diviziunii este aceea de a identifica si,pe cat posibil,de a integra scopurile prioritare ale managementului durabil,economice ,sociale si de mediu in cadrul unui singur plan de actiune pe termen mediu sau lung.

Notatia este prin definitie, subiectiva.Este de preferat,ca aceasta sa fie efectuata de catre un comitet pluridisciplinar ,cuprinzand membri ce nu fac parte din organizatie.Cu toate acestea,cateva criterii obiective pot fi introduce infiecare dintre aceste trei domenii ale managementului durabil,in special conformitatea legala si aplicarea principiului BATNEC.

Notatia pe fiecare coloana:

1 semnifica faptul ca impactul este considerat putin important,

5 semnifica faptul ca impactul este considerat extreme de important.

Ierarhizarea multicriteriu

-In ceea ce priveste domeniul economic,este vorba de o evaluare a riscului pentru returul asupra investitiilor(ROI).

-In ceea ce priveste domeniul social,este vorba de o evaluare a riscurilor pentru sanatate,igiena,dar si tensiunile sociale,echilibrul piramidei varstelor,cumulul experientelor,nivelul formarii initiale,formarea continua,etc.

-In ceea ce priveste mediul inconjuraor,este vorba despre evaluarea impacturilor trecute,prezente si viitoare asupra locului(soluri,apa,aer,biotop),consumul resurselor (energie,materii prime,apa),si generarea “sub-produselor” si a efectelor secundare(deseuri,materiale si echipamente uzate,etc.).

Investitiile/Amortizarile

-In ceea ce priveste domeniul economic,este vorba despre evaluarea riscului cost/beneficii ale investitiilor productive;

-In ceea ce priveste domeniul social,este vorba despre evaluarea raportului cost/beneficii al ansamblului de investitii sociale:formare,securitate si igiena,comunicare, organizare/certificari,participarea la beneficii,etc.

-In ceea ce priveste domeniul mediului inconjurator,este vorba despre investitiile destinate ameliorarii performantei impacturilor asupra mediului,si eforturilor in cercetare si dezvoltare in vederea optimizarii acestei performante.

Riscurile

-In ceea ce priveste domeniul economic,este vorba despre evaluarea riscurilor ce expun societatea in cazul prapusirii pietei,a iruperii concurentilor celor mai performanti de pe piata,reglementarilor si legilor ce reduc in mod semnificativ campul de actiune al societatii.

-In ceea ce priveste domeniul social,este vorba despre evaluarea riscului de responsabilitate sociala a prezentului si a trecutului(accidente,boli profeionale,reducere de efectiv sau inchiderea unor unitati) si a riscului miscarilor sociale(greve,contestatie externa a unei activitati),precum si a riscului impacturilor sociale pe termen lung(nevoi de mana de lucru necalificata,fie in direct,fie in subordine).Aceasta evaluare nu presupune doar activitatea insesi,ci si amontelesi avalul canalului complet de producere;

-In ceea ce priveste domeniul mediului inconjurator ,este vorba despre evaluarea riscurilor neglijentelor trecutului ,riscurile ce reprezinta activitatile actuale si riscurile pe care le-ar putea reprezenta in viitor:

-Riscul legat de trecut este in general dedicate calitatii solurilor si a panzelor freatice,rezidurilor de deseuri toxice si periculoase ,distrugerilor grave ale biotopului si resurselor naturale;

-Riscul legat de viitor este cel al reversibilitatii deciziilor de cercetare si de dezvoltare a produselor si a serviciilor,luate astazi.

Realizarea evaluarilor

Notatia impacturilor este realizata de catre un grup de auditori interni ,formati in managementul durabil si asistati de catre experti externi.Validarea acestei notatii este realizata cu acordul directiunii ,inregistrata si arhivata in conformitate cu acesta.

Tratarea impacturilor semnificative

Sunt considerate impacturi semnificative,acele impacturi cotate deasupra valorii u6 pentru fiecare din aceste domenii,deasupra unitatii 10, pentru cotatia consolidate.

Aceste impacturi vor face obiectul planului de management durabil(PDM) pe termen scurt si mediu(5 ani).

Elaborarea unui plan de ameliorare

Acest plan va comporta obiectivele,mijloacele tehnice,bugetele si calendarul prevazatori ai reusitei.Acesta este fondat pe prioritatile indicate prin sistemul de notatii descries mai sus.

Stabilirea ipotezelor costuri/beneficii

Plecand de la planul de ameliorare,este posibil sa stabilim ipotezele costuri/beneficii pe termen mediu(5ani) si termen lung(mai mult de 5 ani).

Afisarea obiectivelor economice din plan

Obiectivele economice ale planului vor fi ,fara surpriza,exprimate in termeni financiari.

Determinarea obiectivelor sociale din plan

Obiectivele sociale au in vedere diferite posture evocate mai sus.Acestea vor putea face obiectul estimarilor costurilor si al beneficiilor,bazate pe niste curbe de experienta sip e statistici ale trecutului ,si ale benchmarking-ului in profesie.

Estimarea obiectivelor de mediu din plan

Obiectivele de mediu,au in vedere impacturile principale identificate inca din faza precedenta.Acestea vor face obiectul unei estiamari de costuri si beneficii,fondata pe calculul investitiilor necesare:

-remedierii,

-respectarea normelor,

-formarii,

-organizarii productiei,

-cercetarii si dezvoltarii,si inovatiei tehnice.

Randamentul asteptat al acestor investitii este evident fondat pe ipoteze,solide pe cat posibil,insa mai aleatorii decat cele pe care se sprijina previziunile economice pe termen mediu si lung.

Indicatorii SMASH

Sa trecem de la plan la indicatori

Plecand de la planuri,cu obiectivele lor,mijloacele de punere in practica ,atat la nivel inteectual,manual cat si financiar,a termenelor si al organizatiei,devinde din ce in ce mai simplu sa stabilim indicatorii de progres.

Exprimarea indicatorilor in termeni financiari

Realizarea sintezei consolidarilor

Consolidarea planurilor economice ,sociale si de mediu trebuie inevitabil sa se exprime bazandu-se pe un denominator comun.Singurul denominator comun pe are il putem aplica in intreaga lume este denominatorul financiar.

Identificarea indicatorilor

Indicatorii trebuie sa fie esalonati pe un evantai ce cuprinde nu doar costurile directe,ci si costurile colaterale,incluzand desemenea si riscurile.

Deasemenea,indicatorii trebuie sa urmareasca beneficiile directe,dar si beneficiile indirecte,incluzandu-le pe cele induse.

Rezumatul obiectivelor sistemului de lectura SMASH

Reducerea complexitatii

Sistemul de cercuri concentrice permite atat reducerea complexitatii domeniilor economice ,sociale si de mediu ale unui grup industrial spre cea mai simpla expresie ,care este cea a indicatorilor financiari.Insa in acelasi timp,sistemul permite reperarea precedenta a elementelor ce au permis reducerea complexitatii lecturii domeniilor economice,sociale si de mediu.

Astfel,aceasta permite atat sintetizarea elementekir de management durabil intr-un numar limitat de indicatori financiari,insa de a pastra posibilitatea investigarii radacinilor acestor indicatorisi,in cazul de fata,de a modifica continutul.

In cazurile-destul de frecvente-de modificare a perimetrului cantitativ (achizitie sau vanzare de activitati) sau calitativ(dezvolatarea sau incetarea activitatii),posibilitatea astfel oferita constituie un ajutor considerabil pentru analist si gestionar.

Calitatea de instrument de urmat in gestiune

Numarul de parametric ai managementului durabil face ilizibile tablourile de bord care aveau ca scop evidentierea evolutiilor impacturilor economice ,sociale si de mediu al activitatilor unui grup industrial multinational.

Metoda cercurilor concentrice permite concentrarea indicatorilor de gestiune intr-un fascicul unic si de a pastra urma si deschiderea spre datele de origine.

Adaptarea la practica

Este imposibil sa alaturam unei norme sau unui cursor al datelor periferice, unei sinteze centrale.In alta oridnede idei,fiecare organizatie ,la un moment dat,tinand cont de vizibilitatea pe care o are pentru aspectele economice ,sociale si de ,mediu ale viitorului sau ,este capabil de a identifica indicatori de gestiune care in ultima instanta vor fi indicatori financiari.