Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» SISTEMUL LOGISTIC - Elaborarea politicii de distributie


SISTEMUL LOGISTIC - Elaborarea politicii de distributie


SISTEMUL LOGISTIC

Elaborarea politicii de distributie a firmei, care sa contribuie la infaptuirea obiectivelor sale de marketing , presupune nu numai stabilirea canalelor de distributie , dar si formularea strategiei si tacticii referitoare la distributia fizica , respectiv logistica marfurilor. Practica arata ca deciziile luate in acest domeniu pot avea implicatii profunde atat asupra costurilor de marketing , cat si asupra calitatii activitatii inteprinderii, a gradului de satisfacere a intereselor consumatorilor si utilizatorilor cu bunuri sau servicii.

Distributia fizica/ logistica nu mai reprezinta doar un simplu ciclu de activitati de facilitare a circuitului produselor si serviciilor de la producator la consumator ci constituie un instrument foarte eficient al politicii de marketing a inteprinderii.



In cursul ultimelor decenii , specialistii in domeniul marketingului au utilizat diversi termeni pentru a descrie fluxul fizic al marfurilor de la punctul de origine la cele de utilizare . conceptul initial de " distributie fizica" a fost inlocuit de concepte mai cuprinzatoare , cum sunt " logistica" si " managementul lantului de aprovizionare/ furnizare'.

Una din definitiile de inceput ale distributiei fizice este cea propusa de Asociatia Americana de Marketing. Conform acestei definitii , distributia fizica consta in " miscarea si manipularea bunurilor de la locul unde acestea sunt produse la cel in care sunt consumate sau utilizate".

Termenul "logistica" a inceput sa fie tot mai frecvent folosit in anii '80. Initial, distributia fizica si logistica au fost considerate sinonime. La sfarsitul deceniului al noualea, conceptul de logistica a inceput sa fie considerat mai complex , decat distributia fizica , un important mijloc concurential de obtinere a avantajului competitiv. Un exemplu semnificativ in privinta mutatiilor conceptuale care au avut loc in acest domeniu este faptul ca , in anul 1991, Consiliul Managementului Logistic, o prestigioasa organizatie profesionala din SUA a inlocuit termenul de management al distributiei fizice prin cel de logistica, pe care l-a definit astfel:"procesul de planificare , implementare si control al fluxului si depozitarii eficiente si eficace a bunurilor, serviciilor si informatiilor legate de acestea, de la punctul de origine la punctul de consum , cu scopul de a corespunde cerintelor clientului".

In prezent , logistica este considerata o competenta care conecteaza orice inteprindere cu clientii si furnizorii ei prin intermediul a doua fluxuri intercorelative - fluxul marfurilor si cel al informatiilor. Continutul acestui concept este mai amplu decat cel de distributie fizica.Numerosi specialisti considera ca distributia fizica este doar una dintre conceptele logisticii. Dintr-o astfel de perspectiva , la nivelul unei inteprinderi producatoare , sistemul logistic include trei componente majore:

a)          distributia fizica. In canalul de marketing , operatiunile de distributie fizica efectuate de intepridere vizeaza asigurarea disponibilitatii produselor pentru clienti. Obiectivul urmarit este de a oferi utilitati de forma, cantitate , timp si loc, solicitate si asteptate la nivelurile din avalul canalelor de marketing in care firma este implicate.

b)          activitati de sustinere a productiei. In aria responsabilitatilor logice nu este inclusa desfasurarea efectiva a intregului proces de productie. Contributia logisticii in domeniul productiei se refera doar la asigurarea materialelr , componentelor si produselor in curs de prelucrare, in cantitatile necesare desfaurarii activitatilor de productie, in concordanta cu programul de productie stabilite. Ansamblul activitatilor de sustinere a productiei se refera la fluxurile materiale din intertiorul inteprinderii.

c)          aprovizionarea. Activitatile de cumparare ( achizitionare, procurare) a materiilor prime, materialelor, componentelor sau produselor finite necesare indeplinirii obiectivelor firmei sunt operatiuni de natura logistica. Aceasta componenta a sistemului logistic se refera la relatiile ce se stabilesc intre firma si furnizorii ei, respective nivelurile situate in amonte fata de inteprindere.

Eficienta logisticii presupune corelarea celor trei componente ce reunesc activitati desfasurate deopotriva in interiorul inteprinderii cat si la interfata cu secventele din aval si amonte in cadrul canalelor de marketing. Conceptul de logistica este deopotriva aplicabil inteprinderilor producatoare , angrosiste, detailiste,etc.

In cazul intermediarilor implicati in distributia cu ridicata si cu amanuntul structura sistemului logistic difera insa in raport cu cea specifica inteprinderilor producatoare , cuprinzand numai doua dintre cele trei prezentate respective aprovizionarea si distributia fizica. Prin operatiunile logistice specifice , aceste firme creeaza la randul lor, valoare semnificativa pentru clienti .

Utilizarea conceptului de logistica reflecta preocuparea de a integra firma in mediul in care actioneaza, de a pune accentul pe relatiile sale cu furnizorii si clientii. In prezent, cooperarea dintre participantii la canalele de marketing este considerata o modalitate de a facilita indeplinirea cu succes a obiectivelor de marketing din domeniul distributiei. Reusita fiecarei inteprinderi depinde de armonizarea eforturilor sale cu cele ale furnizorilor si clientilor.

Relatiile de colaborare dintre firme dobandesc o importanta tot mai mare , fapt dovedit si de promovarea ideii de parteneriat intre firmele si canalele de marketing.

Pentru a obtine rezultatele pozitive scontate, relatiile interorganizationale de parteneriat presupun indeplinirea urmatoarelor criterii de baza:

excelenta individuala- fiecare participant are o contributie de valoare la realatia interfirme, aport bazat pe punctele forte proprii;

importanta- relatia de parteneriat trebuie sa aiba un rol hotarator in indeplinirea obiectivelor strategice pe termen lung ale fiecarui participant

interdependenta- viabilitatea relatiei depinde de existenta unei complementaritati intre parteneri pentru a face posibil ceea ce ei nu pot realize in mod individual

investitiile- implicarea fiecarei parti este de lunga durata si presupune alocarea de resurse financiare si alte tipuri de resurse;

informatia- schimbul permanent de informatii in ambele sensuri este o conditie a reusitei actiunilor desfasurate pentru indeplinirea obiectivelor comune ale partenerilor

integrarea- intre organizartiile partenere se stabilesc legaturi la diferite niveluri, pentru a face posibila comunicarea si colaborarea,

institutionalizarea- responsabilitatile partenerilor sunt specificate in mod clar, intr-o forma oficiala care sa raspunda intereselor pe termen lung ale partilor;

integritatea- adevaratele relatii de parteneriat presupun din partea fiecarei firme participante un comportament care sa justifice increderea reciproca si sa faciliteze realizarea obiectivelor propuse.

In prezent progresele inregistrate pe plan mondial in domeniul tehologiei informatiei fac posibila cresterea eficientei operatiunilor logistice, ca rezultat al facilitarii comunicarii si accesului la informatii intre diferitele niveluri ale canalelor de marketing, in special prin intermediul schimbului electronic de date (EDI) si transferal electronic de fonduri( EFT)

1 Structura sistemului logistic

Din perspectiva conceptului de marketing, principalul obiectiv al sistemului logistic il reprezinta asigurarea serviciilor de natura logistica in conformitate cu cerintele consumatorilor si utilizatorilor. Pe ansamblu, se urmareste ca la un cost cat mai mic, sa se asigure cat mai multe utilitati de natura logistica, astfel incat nivelul satisfacerii nevoilor consumatorului sau utilizatorului sa fie cat mai ridicat din punct de vedere al logisticii produsului. Clientii sunt interesati sa intre in posesia produselor in momentul in care au nevoie de ele, in cantitatile dorite de ei, in locul dorit si la calitatea solicitata. De asemenea, consumatorii si utilizatorii doresc sa beneficieze de un sistem cat mai facil si mai eficient de plasare a comenzilor, sa poarta returna cat mai usor bunurile uzate, refolosibile. Satisfacerea acestor nevoi de natura logistica, in conditii de eficienta si de stimulare continua a cererii, reprezinta un obiectiv complex, pentru realizarea caruia este necesara o ampla activitate de cercetari de marketing si de conducere a tuturor operatiunilor logistice.

Sistemul logistic este compus dintr-un ansamblu de activitati ocazionate de trensferul produselor intre nivelurile canalelor de marketing, precum si din infrastructura necesara desfasurarii acestor activitati. Dintre activitatile de distributie fizica, cele mai importante sunt urmatoarele: transportul, stocarea, depozitarea, manipularea, sortarea, preambalarea, conditionarea, expedierea si receptia produselor, distributia inversa si fluxurile informationale privind logistica produselor.

Conducerea acestui sistem si integrarea sa eficienta in realizarea obiectivelor de marketing ale intreprinderii reprezinta o sarcina complexa si foarte greu de realizat.Activitatile de distributie fizica sunt extrem de diferite in privinta continutului, ele realizandu-se in momente si locuri diferite in circuitul produsului, de catre unitati apartinand unor structuri organizatorice diferite si ale caror obicetive nu sunt intotdeauna concordante.

Procesul decizional din domeniul logistic trebuie sa aiba in vedere cateva elemente deosebit de importante. Mai intai, desi diferite ca natura, activitatile din lantul logistic au menirea ca, impreuna, sa asigure un flux eficient intre originea si destinatia produsului. De exemplu, la prima vedere, lansarea comenzii pentru aprovizionarea cu un nou lot de marfuri s-ar parea ca nu are nimic comun cu trasnsportul acestora, dar, in realitate, ambele urmaresc ajungerea produselor in timp util, in calitatea necesara, la locul dorit de consumator sau utilizator. In al doilea rand, o decizie care vizeaza o anumita activitate logistica, in mod automat poate determina o decizie in alt domeniu logistic. Astfel, trecerea la o noua modalitate de transportare a unui produs conduce la schimbari in politica de stocare si depozitare a acestuia. In al treilea rand, deseori, o decizie luata in domeniul logistic este resimtita pe un alt plan functional al unitatii economice. De exemplu, modificarea numarului de puncte depozitare poate conduce la nevoi suplimentare de fonduri banesti pentru finantarea diferentei de stoc.

Aceste specificitati au implicatii asupra conducerii activitatilor logistice ale unor intreprinderi. Numai o viziune sistemica poate asigura angrenarea tuturor componentelor distributiei fizice intr-un tot unitar, integrat, precum si colerarea necesara, la nivelul intreprinderii si din exteriorul acesteia. Pe de alta parte, notiunea de logistica trebuie considerate intr-un sens mai larg, ea cuprinzand nu numai fluxurile de produse, ci si fluxurile informationale conexe.

Transportul produselor este considerat cea mai importanta componenta a mixului logistic, ea detinand, de obicei, aproape doua treimi din costurile aferente tuturor activitatilor logistice. Acest domeniu necesita luarea de decizii cu o frecventa foarte ridicata si care, deseori, trebuie reconsiderate la mici intervale de timp, din cauza schimbarii restrictiilor existente in momentul adoptarii lor. Deciziile privitoare la transportul produselor se inscriu pe intregul circuit al acestora si isi exercita impactul asupra tuturor activitatilor din lantul logistic. Printre cele mai importante arii decizionale vizand transportul produselor, pot fi mentionate: alegerea modalitatii de transport, alegerea rutelor de transport si programarea operativa a vehiculelor pentru transportul produselor.

Selectarea celei mai potrivite modalitati pentru transportul unui produs necesita luarea in considerare a influentei unei multimi de criterii tangibile si intangibile, cum sunt: disponibilitatea mijloacelor de transport in locurile dorite, costul transportului, durata acestuia, siguranta in respectarea termenelor, gradul de adaptabilitate la cerintele specifice de transport impuse de particularitatile produsului,masura in care asigura accesul la locurile dorite, capacitatea de a asigura mentinerea calitatilor si a integritatii produselor. In functie de aceste criterii, se alege mijlocul de transport corespunzator sau o combinatie de mijloace.

Alegerea celei mai eficiente rute de transport contribuie in mod substantial la cresterea calitatii transportului si, in consecinta, a sistemului logistic. Prin aceasta, se urmareste minimizarea timpului de transport sau a distantei de parcurs de mijlocul de transport pana la destinatie. Exista doua tipuri de situatii in alegerea rutei de transport, dupa cum originea si destinatia produselor sunt situate in aceeasi localitate sau in localitati diferite. Pentru optimizarea rutelor pot fi folosite metode econometrice

( programare liniara, programarea cu numere intregi, programarea dinamica), metode euristice. Cand sunt antrenate mai multe mijloace de transport pentru realizarea volumului necesar de transport sau cand un singur mijloc de transport trebuie sa faca mai multe rute, se desfasoara o complexa activitate de programare operativa pentru realizarea transportului in cele mai bune condit

Strans legate de problematica transporturilor sunt deciziile care au ca obiect stocarea produselor, o alta componenta a sistemelor logistice, a doua ca pondere in totalul costurilor, capabila sa creeze utilitati de timp si loc. Pintr-o gestiune stiintifica a stocurilor se pot aduce importante economii de fonduri, paralel cu cresterea calitatii serviciilor logistice oferite consumatorilor. Obiectivul central urmarit il constituie asigurarea unei aprovizionari continue, adaptata specificului cererii si cu costuri mai mici. La nivel operational se concretizeaza in decizii referitoare la: marimea unei comenzi, frecventa si momentul lansarii comenzilor, marimea stocului de siguranta pentru evitarea rupturilor de stoc. Printr-o politica rationala de stocare, se constituie stocul de produse necesare, la momentul potrivit, urmarindu-se minimizarea numarului rupturilor de stoc, ca si a costului total aferent stocar

In procesul decizional, vizand o gestiune stiintifica, se cer luate in considerare unele elemente ale mecanismului stocarii, intre care, oscilatiile imprevizibile in manifestarea cererii, incertitudinea legata de timpul de satisfacere a unei comenzi, necesitatea combinarii mai multor produse in procesul de aprovizionare si stocare, existenta mai multor puncte pentru stocareaa produselor, in diferite etape ale circuitului acestora, posibilitatea aplicarii unor rabaturi la cantitatile considetate. In general, minimizarea costului total se face pe baza unei foarte atente analize a costurilor de stocare propiu-zise (c1), pe de o parte, a costurilor de lansare a comenzilor (c2) si a celor generate de rupturi de stoc(c3), pe de alta parte (fig 3). Cele din prima categorie cresc odata cu cresterea cantitatii de reaprovizionat, iar celelalte scad.Luarea celor mai corecte decizii in problemele de stocare este conditionata de obtinerea informatiilor necesare si de conceperea unor modele decizionale adecvate.

Fig 1 Costurile stocarii

Intre activitatile care compun lantul logistic , depozitarea are , de asemenea un rol,important. Amplasarea, proiectarea si alegerea spatiilor de depozitare aflate in punctele nodale ale circuitului fizic al produselor, in vederea realizarii in conditii de eficienta a functiilor care le revin , angreneaza numeroase deciz Dar nu intotdeauna se folosesc unitatii proprii de depozitare ci deseori , se apeleaza la serviciile altor unitati, specializate in prestarea acestui gen de servic

Pentru indeplinirea functiilor sale , orice unitate de depozitare organizeaza o serie de activitati , toate acestea presupunand luarea de decizii dintre cele mai diverse. In aceste unitati se realizeaza receptia produselor intrate , se asigura pastrarea si protectia lor, sortarea , constituirea loturilor corespunzatoare etapelor urmatoare ale circuitului logistic , pregatirea lor pentru expediere, etc.

Manipularea fizica a produselor in diferitele faze ale circuitului logistic exercita un puternic impact asupra nivelului de satisfacere a nevoilor consumatorilor si asupra eficientei distributiei fizice. Printer obiectivele prioritare ale acestei activitati se inscriu minimizarea costurilor de manipulare si utilizarea la maximum a spatiilor de depozitare. Deciziile in acest domeniu urmaresc stabilirea celei mai bune marimi a lotului supus supus unei manipulari , alocarea achipamentelor de depozitare si a celor de manipulare manuala, partial mecanizata sau total mecanizata.

2 Componenetele sistemelor logistice

Sistemele logistice se dedica concilierii distantelor spatiale si temporale intre alcatuirea si luarea in considerare a performantelor intreprinder
Obiectivele legate de impartirea fizica a marfii pot fi desemnate, simplist, prin urmatoarea paradigma. Un sistem logistic are:
' produsul potrivit;
' in cantitatea potrivita;
' la locul potrivit;
' la timpul potrivit;
' cu calitatea potrivita;
pentru a pune la dispozitie astfel costuri logistice minimale.
Principalele functii ale logisticii:
2.1.Prelucrarea comenzilor
. Activitatea logistica incepe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Comenzile pot fi trimise in mai multe moduri -prin posta sau telefon, prin agenti de vanzari ori prin intermediul calculatorului si al schimburilor electronice de date (SED).
O data primite, comenzile trebuie prelucrate rapid si corect. Sistemul de procesare a comenzii pregateste facturile si trimite informatii referitoare la comanda catre cei care au nevoie de ele. Depozitele vor primi instructiuni legate de ambalarea si expedierea marfurilor solicitate. Produsele care lipsesc din stocuri vor fi resolicitate. Marfurile expediate sunt insotite de documente de transport si de facturi, in timp ce copii ale acestor documente vor fi trimise mai multor departamente ale firmei.

2.2.Depozitarea. Depozitarea este apreciata de multe intreprinderi exclusiv drept o problema de costuri. Daca doreste sa se asigure o livrabilitate ridicata, este indicata o baza buna de depozitare. Dar aceasta inseamna , pe de alta parte, atat costuri ridicate de depozitare, cat si de angajare a capitalului.
Se deosebesc trei tipuri de depozite:
' depozite de provizii -sunt amenajate in intreprinderi;
' depozite de mutare -exista la transportatori;
' depozite de livrare -sunt in apropierea beneficiarilor finali, laintermediarii de desfacere sau centrele comerciale.
O problema decizionala centrala consta in precizarea marimii cantitatii depozitate. Din valorile experimentale ale logisticii se vor putea, intr-adevar, prognostica ciclurile de comanda ale clientilor si, pe aceasta baza, se va putea stabili cantitatea de siguranta pentru fiecare depozit, pentru a putea satisface eventualele suprapuneri de scurta durata ale cerer Marimea cantitatii de siguranta depinde insa de urmatorii factori:
' nivelul planificat al scopurilor de livrare;
' numarul depozitelor intermediare necentrale;
' ritmurile de comenzi ale clientilor;
' atitudinea de aprovizionare din timp a intermediarilor de desfacere;
' actiuni de stimulare a vanzarii si actiuni speciale ale distributiei;
' dezavantajele de asteptat de pe urma nelivrarii, respectiv intarzierii in livrare;
' perisabilitatea produsului etc.
De cativa ani, in cadrul gandirii productiei 'Just in time', se discuta si despre efectele acesteia asupra depozitarii, ca si despre logistica. Scopul este de a se livra materia prima, materialele ajutatoare si utilajele necesare pentru productie exact in acel moment, si acestea sa fie chiar atunci utilizate, astfel incat costurile de depozitare sa fie minimizate. Modul de gandire din domeniul productiei poate fi trnspus, in acelasi mod, asupra problemelor transportului si logistic
Depozitarea poate fi vazuta si ca o problema decizionala a afacerii proprii sau straine. Daca va apela la un depozit propriu sau la unul strain, intreprinderea va evalua capacitatea calitativa si cantitativa a depozitelor, dupa criteriile de incarcare a costurilor.
Din punctul de vedere al marketingului si al distributiei -ca un element esential de achizitie in profilarea concurentei- de mult mai multe ori este necesar sa se respecte conditiile de livrare pentru intermediarii de desfacere si pentru beneficiarii finali. In multe piete, conditiile de livrare dau tonul pentru incheieri de contracte.

Stocarea. Nivelul stocurilor influenteaza, de asemenea, satisfactia clientului. Problema de baza consta in gasirea unei cai de mijloc; cu alte cuvinte, nici stocuri prea mari, dar nici prea mici. Stocurile exagerat de mari determina costuri de depozitare ridicate si contribuie la uzura morala a produselor aflate in stoc. Stocurile mai mici decat cele necesare conduc la o penurie de produse, la cheltuieli de urgenta pentru expedierea sau producerea marfurilor, ca si la nemultumirea clientilor. In luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei trebuie sa puna in balanta costurile necesare mentinerii unor stocuri mai mari cu vanzarile si cu profiturile care vor rezulta din aceste stocuri.
Deciziile legate de stocuri presupun cunoasterea momentului in care se va face comanda si a cantitatii care va fi comandata. Cantitati mai mari comandate implica comenzi mai putine, costuri reduse legate de comandarea marfii dar si costuri sporite impuse de stocuri mai mari.
In ultima perioada, multe firme si-au redus semnificativ stocurile si, implicit, cheltuielile legate de aceste stocuri apeland la sistemul logistic just-in.time. Prin acest sistem, producatorii si detailistii isi asigura stocuri mici de produse care le ajung pentru cateva zile de operare. Aceste sisteme contribuie la semnificative economii de cheltuieli legate de stocarea si manipularea produselor. Prin mentinerea unui flux corespunzator de materii prime, semifabricate si produse finite, producatorii si furnizorii pot spori eficienta activitatii de logistica, in paralel cu satisfacerea nevoilor clientilor.
2.4
Transportul. Deciziile asupra transportului trebuie luate pentru a se asigura aprovizionarea depozitelor, intermediarilor de desfacere si beneficiarilor finali cu produse ale intreprinder In miezul problemelor se afla deciziile asupra mijloacelor de transport si asupra celor ce efectueaza transportul.
Cei care efectueaza transportul pot fi proprii angajati ai intreprinderii sau straini. Decizia asupra apartenentei celor care efectueaza transportul se ia in corelatie cu investitiile necesare, cu costurile curente, cu acoperirea pietei si punerea la dispozitie a serviciilor, a imaginii celor care efectueaza transportul, cu posibilitatile de control, cu disponibilitatile pe termen scurt, etc.
Intra in discutie diferite mijloace de transport, cum ar fi camioanele, furgonetele, avioanele, vapoarele, etc. Alegerea formelor de transport subintelese (via autostrada, sine, apa, aer) trebuie privita ca o decizie strategica a politicii de distributie. De regula sunt introduse tipuri de transport combinate. Decizia asupra mijloacelor de transport se ia prin metoda de comparatie costuri-performante. Costurile relevante (totale sau partiale) trebuie comparate cu criteriile de performanta ( de exemplu, timp de transport, siguranta livrarii, flexibilitatea mijlocului de transport, adecvare calitativa si cantitativa a mijlocului de transport pentru performanta programata a intreprinderii, distanta geografica). Si aici se recomanda aplicarea metodei de evaluare a punctelor, pentru a ne putea descurca intre diferitele criterii decizionale calitative si cantitative.
Performanta intreprinderii se afla, in ansamblu, in fata problematicii centrale a stabilirii nivelului logistic optimal. O imbunatatire a nivelului logistic ( de exemplu, timp de livrare mai scurt si pregatire de livrare mai buna) inseamna o curba a costurilor progresiv crescatoare. Cautat este acel nivel logistic care rezolva costuri mai mari prin cifre de afaceri mai mari.

3 Functiile si principiile logisticii de succes

Fiecare organizatie logistica este unica in felul ei. Totusi, departamentele logistice de succes tin cont de o serie de principii esentiale, valabile indiferent de sectorul de activitate, tipul firmei si pozitionarea geografica. Aceste principii de logistica nu sunt revolutionare ; de fapt unii le considera ca fiind evidente ,banale. De fapt importanta pe care companiile de prima marime le-o acorda constituie elementul cheie al succesului lor. Acolo unde operatiunile de logistica respecta principiile, desfasurand activitatile in stransa legatura cu obiectivele firmei, imbunatatirile cantitative vor aparea in domenii ca:

- cresterea globala a activelor

cresterea globala a actiunilor

crearea avutiei, cota de piata

veniturile din utilizarea capitalului total

veniturile din actiuni si din vanzari

valoarea adaugata

veniturile din investitiile in management

Cele 10 principii ale logisticii de succes sunt:

3.1 Asigurarea unei legaturi intre logistica si strategia corporatiei

Toate aspectele operatiunilor de logistica trebuie legate direct de planul strategic al firmei. Aceasta este prima si cea mai importanta regula pentru a atinge potentialul de crestere a profitului pe care-l ofera logistica.Multi directori coordoneaza functia logistica pentru a sprijini strategia firmei in vederea obtinerii avantajului competitiv, fie prin suprematia in domeniul costurilor, fie prin diferentierea serviciilor fie prin ambele modalitati. In industria bunurilor de larg consum, unde logistica detine un procent semnificativ din costul total, o operatie logistica eficienta, cu un cost redus constituie o importanta sursa a avantajului competitiv. Logistica eficienta din punct de vedere al costului are un mare impact in mentinerea pozitiei firmelor din sectorul productiei de bunuri de larg consum, in care chiar si un mic avantaj in privinta costurilor este esential.

Una din cele mai des intalnite abordari in vederea obtinerii avantajului competitiv este crearea unei reputatii de furnizor de servicii superioare. Accentul pus pe apropierea de clienti si pe calitate in derularea tuturor operatiilor constituie un element hotarator pe aceasta tendinta. Inovatia in domeniul logisticii contribuie la detinerea suprematiei in domeniul costurilor si la diferentierea prin servicAnumite firme prefera sa puna la punct noi abordari decat sa devina performante prin aplicarea celor traditionale. In mod ideal legatura dintre logistica si strategia de afaceri a firmei urmeaza un proces identic cu cel ilustrat in figura urmatoare

proiectarea obiectivelor

determinarea planurilor

intelegerea strategiei



logistice pentru:

si a stategiilor

de afaceri a

Firma

logistice

companiei

Piata

corespunzatoare

Canalul de distributie

imbunatatirea

specificarea nivelului de

masuratorilor

performanta

a cotarilor

necesar

si a operatiunilor

masurarea si

stabilirea unui

identificarea proiectarii

analiza

sistem de

operationale si a

performantei prezente

masurare si

executiei cerute

raportare

pentru succesul

activitatii

Fig 1 Legatura dintre logistica si strategia de afaceri a firmei

3.2 Realizarea unei organizari globale

Cel de-al doilea principiu sustine o organizare globala a logisticii, prin care sa fie controlate toate functiile logistice de un singur departament din cadrul firmei: gestionarea materialelor, transportul, depozitarea, distributia, logistica interna- orice functie importanta- trebuie unificate printr-o combinatie adecvata de conducere centralizata si descentralizata.

Asigurarea unor servicii logistice adecvate necesita o coordonare atenta a tuturor operatiilor cu strategia firmei.

Logistica cu costuri reduse presupune compromisuri continue. Deciziile adecvate in ambele domenii sunt usor de luat daca un singur director va fi responsabil pentru toate functiile logistice interdependente.

In ciuda avantajului oferit de centralizarea tuturor functiilor logistice care manifesta o legatura intre ele, exista un numar relativ mic de firme care aplica aceasta strategie. Cu toate ca s-au inregistrat progrese in ultimii ani, schimbarea continua sa se faca la nivelul firmei "cu incetinitorul"



Pentru eliminarea conflictelor de interese care rezulta din sfera larga de influenta a logisticii, cele mai inovative firme trateaza organizarea logistica intr-un context integrat. Ele cunosc interrelatiile esentiale intre logistica , productie, marketing, vanzari si finante.In acest proces ele cauta sa stimuleze cooperarea pentru realizarea obiectivelor comune, sa foloseasca la maxim posibilitatile sinergetice si nu doar sa minimizeze in mod simplist conflictele de interese.Aceasta inseamna ca firma identifica functiile si activitatile care au legatura cu logistica, urmarind o integrare cat mai buna a lor si o conducere adecvata pentru sprijinirea si amplificarea eforturilor concentrate ale tuturor activitatilor.

Valorificarea puterii informatiei

Departamentele logistice profita din plin de avantajul informatiilor si al tehnologiilor de procesare a informatiilor. Aceste departamente percep atat sistemele bazate pe tranzactii, cat si pe cele decizionale ca fiind resurse esentiale pentru realizarea profitului potential al activitatii de logistica. Schimburile electronice de date cu clientii , pot reprezenta o sursa de diferentiere competitiva si de sporire a cotei de piata a firmei chiar si pe pietele internationale. Utilizarea creativa a simularii decizionale poate aduce reduceri de costuri si servicii care vor contribui la castigarea avantajului competitiv.

Informatia este una din putinele surse de afaceri care a inregistrat o scadere semnificativa a costurilor in ultimul deceniu. Drept rezultat, firmele fac din ce in ce mai multe investitii in sistemele de gestionare a informatiilor , ca alternativa la cheltuielile pentru alte resurse logistice mult mai conventionale. Multe firme pun in aplicare versiuni ale acestor sisteme care utilizeaza din plin viteza si capacitatile extinse ale noii generatii de calculatoare si sisteme hardware pentru telecomunicat

O serie de firme utilizeaza deja modele computerizate sofisticate, menite sa ofere un ajutor in luarea deciziilor tactice si operationale. Un astfel de model analizeaza componenta solicitarilor de produse in cadrul comenzilor decizand unde sa pozitioneze echipamentele de transport si rampele de descarcare astfel incat sa minimizeze distantele de transport in cadrul depozitului . Multe firme evita o abordare brusca a modificarii sistemelor, preferand sa implementeze un proiect pe mai multi ani, pentru a face fata nevoilor de informatie ale departamentului de logistica. Departamentele de logistica au fost sufocate in trecut de aceasta abordare de tipul " totul sau nimic"

interese functionale

interfetele logistice

impactul in afaceri

vanzari si

lansarea pe piata

marketing

de produse mai bune

mai multe

SERVIREA

Introducerea rapida a serviciilor

CLIENTILOR

care insotesc produsele

mai putine

PRODUCTIE EFICIENTA DIN

PUNCT DE VEDERE

mai multe

RESTRICTII DE

AL COSTURILOR PRIN:

PRODUCTIE

Productie

Capacitatea de utilizare ridicata

si cuprinzatoare

Reducerea intreruperilor

Intervale mai lungi de

mai putine

productie

CONTROL MAI PUTERNIC

manag.

PENTRU

mai mari



INVESTITII IN

Financiar

nivelul stocurilor

ACTIVE

si al

cheltuieli

mai reduse

Costurilor

investitii

Fig.I1  Interesele si impacturile functionale;gestionarea conflictului de interese

3.4. Accentul pus pe resursele umane

Managementul resurselor umene este vital pentru obtinerea performantelor superioare de logistica. Aceste performante se obtin intr-un mediu care recunoaste ca oamenii sunt cea mai importanta resursa a departamentului. Recrutarea, educarea ,pregatirea personalului si perfectionarea activitatii lui reprezinta practica standard. Conducerea trebuie sa rasplateasca personalul pentru imbunatatirea productivitatii si in anumite situatii sa stabileasca stimulente care sa favorizeze indeplinirea in bune conditii a functiei logistice.

Directorii departamentului logistic inteleg faptul ca existenta unor persoane de conducere experimentate , bine pregatite sunt lucruri esentiale pentru succesul strategiilor si planurilor firmei. Departamentele de logistica au nevoie de un nou tip de manageri, iar recrutarea poate deveni o adevarata problema pentru conducerea departamentului. Un director al unei importante firme producatoare considera recrutarea personalului atat de importanta incat el, si ceilalti asistenti ai lui cheltuiesc o mare parte din timpul de care dispun pentru intalnirile cu profesorii si student

Calitatea este strans legata de resursele umane. Daca firma nu impune in randul personalului sau o orientare bazata pe calitate, produsele si serviciile ei vor ramane in urma concurentei. Cele mai profitabile firme isi conduc personalul din domeniul logisticii astfel incat calitatea sa reprezinte o prioritate zilnica..

In domeniul pregatirii ,conducerea nu mai percepe pregatirea personalului la locul de munca ca pe o garantie suficienta pentru derularea cu succes a operatiunilor de logistica. Multe firme isi trimit managerii si personalul departamentului de logistica sa urmeze programe oficiale de pregatire care urmaresc sa le imbunatateasca cunostintele si sa permita introducerea unor noi concepte si tehnici. In anumite situatii , o astfel de pregatire in afara firmei este esentiala in implementarea noilor abordari si sisteme de management. De exemplu, un producator de bunuri de larg consum a intreprins eforturi sustinute pentru imbunatatirea calitatii operatiilor de productie si logistica. Ca parte a acestui program, firma a trimis cateva sute de angajati sa participe la un curs de pregatire in domeniul tehnicilor de calitate. In plus, producatorul a oferit pregatire si furnizorilor si transportatorilor cheie cu care colabora.

Firmele de renume percep astazi intr-o noua lumina investitiile in pregatirea personalului . Aceste firme au inregistrat importante reduceri de costuri si au marit numarul de servicii oferite prin imbunatatirea operatiunilor si prin modul cum s-au

preocupat de gestionarea resurselor umane. Planurile anuale ale acestor firme includ derularea operatiunilor de proiectare sau achizitionarea a unor tehnici specifice si a unor noi cunostinte de management.

In acest sens, o serie de firme descopera ca reinoirea accentului pus pe productivitatea muncii poate conduce la reduceri de costuri si la imbunatatirea serviciilor oferite. Eliminarea procedurilor redundante contribuie la economisirea timpului si a banilor si in acelasi timp la cresterea moralului si motivatiei angajatilor. Aplicand schimbarile la scara larga in productivitatea muncii, un centru de distributie al unui important producator de produse reuseste sa manipuleze in prezent un volum mai mare de marfuri intr-un timp mai redus ,cu doar jumatate din personalul care i-ar fi fost necesar acum patru ani.

3.5. Constituirea de aliante strategice

Cel de-al cincilea principiu de logistica prevede formarea de catre firme a unor relatii de parteneriat cu alti participanti in cadrul lantului produsului sau al canalului.

Concurenta dura a producatorilor japonezi a impus comunitatii de afaceri din America sa analizeze atent modul in care firmele din cele doua tari isi deruleaza afacerile. Un studiu al practilor japoneze de afaceri ne releva cateva contraste interesante. In fruntea listei se situeaza faptul ca firmele japoneze nu fac afaceri ocazionale cu partenerii lor din lantul ofertei/ cererii produsului. Ele intemeiaza o relatie de parteneriat care trebuie sa fie pe termen lung daca nu permanenta. Indiferent cat de bune sunt produsele sau serviciile ofertantilor sau cat de mici sunt preturile, partile implicate nu intra in nici un fel de relatii pana nu formeaza un parteneriat pe termen lung.

Firmele de renume care au rezultate bune in Japonia- Coca-Cola, Johnson&Johnson, Hewlett-Packard si Xerox- sunt cele care stabilesc relatii eficiente de parteneriat.

Relatiile de parteneriat nu pot avea succes fara un schimb deschis si prompt de informat Firmele trebuie sa-si comunice reciproc datele financiare si operationale , dar si prognozele si planificarile . Producatorii importanti ofera furnizorilor planuri " inghetate" de productie, cu o saptamana sau doua in avans fata de datele stabilite pentru expedierea marfurilor. Datorita acestui fapt, furnizorii reusesc sa-si imbunatateasca nivelul serviciilor. In acelasi timp, producatorii reduc nivelul stocurilor de materii prime

Planificarea si realizarea de avantajoase aliante nu este simpla, in special in cazul firmelor multinationale. Este un obiectiv care necesita o abordare atenta, o coordonare cu clientii si furnizorii sprijinit din partea angajatilor si pregatirea prealabila a acestora. El poate presupune, de asemenea cheltuieli pentru pregatirea si sustinerea schimbarilor operationale. Dar in mod sigur, el necesita implicarea activa a conducerii firmei. Totusi rasplata poate fi semnificativa. Anumite firme obtin economii de costuri din imbunatatirea procesului operational si cresterea cotei de piata, deoarece devin furnizori preferati ai clientilor lor. O firma de succes a considerat ca aliantele strategice i-au permis sa obtina o crestere a cotei de piata de 8%, deoarece reprezinta evident o realizare importanta. Ca si celelalte principii de eficienta in logistica, formarea aliantelor strategice ofera posibilitati de profit nelimitate. Firmele importante de transport demonstreaza modul in care pot fi parteneri deplini ai producatorilor si comerciantilor in cadrul lantului logistic. In mod asemanator firmele inovatoare din domeniul depozitarii constituie aliante puternice oferind servicii de depoziare si manipulare.

Pe masura ce producatorii se confunta cu piete din ce in ce mai complexe si concurentiale, logistica va juca un rol mai mare in servirea clientilor. Acele firme care vor cultiva cel mai bine aliantele strategice cu furnizorii , transportatorii, distribuitorii si clientii vor obtine profituri mai mari decat firmele care nu iau in considerare astfel de aliante.

3.6. Accentul pe performantele financiare

Cunoastera consecintelor financiare ale activitatii logistice este esentiala pentru activitatea de planificare, iar conducerea operatiunilor , tinand cont de efectele financiare mai mari ale acestora, este absolut necesara pentru obtinerea performantelor corespunzatoare obiectivelor si planurilor strategice.

Unele firme de succes acorda o asemenea importanta gestionarii financiare a logisticii incat au ajuns sa numeasca in fruntea acestui department directori cu experienta financiara. Printre aceste firme ar trebui sa amintim pe Gillette, Lipton, si Baxter Travenol Laboratories. In aceste cazuri , performantele logistice s-au imbunatatit ca un rezultat direct al noii orientari financiare.

Una din firmele care au obtinut succese ca urmare a imbunatatirii performantelor financiare in logistica este Xerox Corporation. Xerox reduce costurile si isi ajusteaza serviciile in functie de nevoile unitatilor sale de productie prin crearea unor centre logistice de profit care ofera serviciile solicitate de directorii din domeniul productiei. In ultimii ani firmele de prima marime au adoptat rata eficientei utilizarii activelor ca pe cel mai important indicator financiar de masurare a rentabilitatii renuntand la vechiul indicator al profitului net. Ca urmare a acestei schimbari o serie de firme au inceput sa calculeze eficienta utilizarii activelor logistice pentru masurarea performantelor logistice. In plus aceste firme au descoperit ca masuratorile netraditionale de tipul ratei de recuperare a investitiilor de management pot fi indicatori utili ai performantelor logistice.

3.7. Stabilirea nivelului optim al serviciilor

Firmele care urmaresc stabilirea nivelului optim al serviciilor isi vor imbunatati rentabilitatea . prin urmare, stabilirea unui nivel optim al serviciilor trebuie sa fie unul din principalele elemente ale strategiei logistice ale firmei.

Stabilirea unui nivel optim al serviciilor tebuie sa fie unul din principalele elemente ale strategiei logistice a firmei.Pentru a face acest lucru , firmele trebuie sa cuantifice veniturile suplimentare obtinute din oferirea unor servicii de calitate clientilor si sa masoare raportul cost-profit pentru a stabili diferite niveluri de servire. Aceasta implica intelegerea nevoilor asteptarilor clientilor, si a tipurilor de servicii pe care ei sunt dispusi sa le achizitioneze

Firmele trebuie sa calculeze nivelul optim de servicii si sa determine costurile asociate acestor servic Aceasta poate conduce la stabilirea unor preturi stratificate, in care diferitele niveluri de servicii sa fie asociate unor preturi corespunzatoare costurilor necesare pentru oferirea lor.

Din ce in ce mai mult, contributia profesionistilor din departamentul logistic se dovedeste a fi esentiala in derularea in mod eficient a operatiilor. Atentia partiala acordata problemelor de gestionare a materialelor, cand acestea revin personalului din productie, este considerata prea costisitoare de catre multe firme.

3.8. Importanta rezolvarii detaliilor

Fluidizarea operatiilor si a procedurilor este importanta pentru rentabilitatea firmelor , dar atentia acordata detaliilor poate conduce la economiile semnificative. Cele mai bune operatii logistice au intotdeauna problemele fundamentale sub control si rezolva in permanenta probleme aparent minore. Este necesar ca rezolvarea detaliilor intr-adevar semnificative sa se faca in conformitate cu strategia de ansamblu a companiei. Evident , masurile logistice care stabilesc derularea unor operatiuni care nu corespund nevoilor clientilor pot determina pierderi de vanzari prin inconveniente aparent minore.

Cand se trece la imbunatatirea operatiilor, solutiile simple vor da cele mai bune rezultate. Directorii de departamente logistice care raspund provocarii lansate de logistica integrata, realizeaza ca operatiunile complexe nu trebuie sa fie complicate.

Un element cheie al fluidizarii si simplificarii operatiilor logistice este reprezentat de valorificarea cunostintelor , experientei si creativitatii lucratorilor si directorilor adjuncti. Multe progrese inregistrate de firme in domeniul productivitatii se datoreaza implicarii active a angajatilor.

Gestionarea eficienta a detaliilor conduce la derularea unei activitati consecvente. In firmele din ziua de azi, in care numerosi lucratori, clienti, departamente si discipline interactioneza pe arii geografice largi, consecventa este deseori un element care lipseste. Consecventa scopului, obiectivelor, imaginii si a informatiilor oferite clientilor sunt aspecte foarte importante. Misiunea directorului departamentului de logistica este de a coordona procesul de distributie astfel incat sa asigure consecventa. Aceasta inseamna atentia acordata elementelor de baza si rasplatirea angajatilor pentru indeplinirea in bune conditii a sarcinilor care le revin

Inseamna, de asemenea, adoptarea de planuri si metode comune pentru simplificarea activitatii de gestionare a detaliilor.

3.9. Optimizarea volumului de marfuri

Gestionarea unitara a marfurilor va determina imbunatatirea serviciilor si reducerea costurilor. Pentru a beneficia de avantajele datorate acestor posibilitati, directorii trebuie sa analizeze fiecare optiune logistica si sa caute noi abordari pentru produsele , pietele, transportatorii si clientii firmei.

Indiferent de organizarea logistica a firmelor , managerii care raspund de distributie stiu exact cat au platit in ultima perioada pentru transportul marfurilor, care a fost la nivelul stocurilor in depozitele firmei intr-un anumit interval de timp si cate expedieri de marfuri a realizat firma in ultimul trimestru. Dincolo de aceste aspecte de baza, respectivii manageri au prea putine cunostinte despre factorii care genereaza optimizarea manipularii si transportarii materialelor, a relatiilor cu transportatorii , clientii si pietele.

Pe masura ce departamentele integrate de logisica evolueaza se va realiza o coordoare sporita a volumului de mafuri expediate in interiorul si exteriorul unitatii, ceea ce va contribui la economii importante in privinta costului transportului.

De mai multi ani , cuvintele de ordine ale activitatii logistice sunt:" Trebuie sa gandim international" si putini ar obiecta ca ne desfasuram activitatea intr-o economie " globalizata".

O modalitate consacrata de a obtine un avantaj international consta in constituirea de societati mixte si a altor tipuri de aliante strategice.

Proliferarea unor astfel de aliante va face mai dificila determinarea locului de fabricare a unui produs. Conceptul de terta parte sau de contractare a operatiilor de logistica a castigat o mare popularitate in ultimii ani. A devenit o practica obisnuita in Europa ca firmele sa contracteze cu terte parti prestarea unor servicii de tipul transportului, depozitarii,etc. Astfel procedeaza in special, acele firme care percep logistica mai degraba ca pe o operatiune care impune costuri absolute necesare decat ca pe o arma competitiva. Aceasta nu inseamna ca prin contactarea operatiilor de logistica se urmareste doar reducerea costurilor. Firmele terte care presteaza servicii logistice, cum ar fi depozitele publice, pot oferi adesea servicii de logistica mai bune si mai putin costisitoare decat cele prestate de firma producatoare.

Indiferent de cine presteaza operatiunile logistice, un lucru devine evident. Practica optimizarii volumului si fluxurilor de marfuri va prolifera. Deoarece ne aflam intr-o economie tot mai globalizata care impune firmelor sa-si planifice si sa-si evalueze operatiunile logistice pentru a ramane competitive. De asemenea , conducerea firmei va solicita performante logistice din ce in ce mai bune, in special in privinta eficientei utilizarii activelor.

Departamentele de logistica se vor stradui sa adune informatii sa masoare si sa monitorizeze volumul marfurilor comandate , transportate si manipulate in interiorul firmei considerate ca un intreg. O data ce managerii vor obtine aceste informatii , vor aparea din ce in ce mai multe ocazii favorabile pentru optimizarea activitatii logistice si pentru implementarea operatiunilor creative.

3.10. Evaluarea si depasirea propriilor performante

O data dobandita , eficienta activitatii logistice va trebui sustinuta pentru ca performantele sa nu fie de scurta durata. Firmele trebuie sa-si masoare performantele de logistica si sa reactioneze dinamic la rezultatele obtinute.

Cele mai eficiente operatiuni logistice sunt cele care fac legatura directa intre metodele de operare si strategia logistica de ansamblu. Obiectivele strategiei firmei constituie baza pentru stabilirea nivelului de performanta care ar garanta succesul si masurarea performantei.

Firmele de prima marime percep activitatea logistica ca pe un instrument strategic, si nu ca pe o functie care determina costuri realizand o coordonare a acestei activitati cu productia, vanzarile, marketingul, cercetarea , dezvoltarea si alte activitati ale firmei.

Cand se discuta masurarea performantelor cu directorii departamentului de logistica , se ridica doua probleme. Directorii acestui departament spun:" Sigur, stim ce trebuie sa faca departamentul nostru, dar nu stim cum sa obtinem informatii corecte, cuprinzatoare si in timp util, despre modul in care ne desfasuram activitatea". Sau , aceeasi directori comenteaza: " Noi avem impresia ca masuram destul de bine performantele de operare, dar acest mod de masurare nu este intotdeauna pe intelesul clientilor nostri."

Aceste doua probleme constituie principalul "ghimpe" care sta in spatele principiilor de logistica. Ele duc la stabilirea a doua obiective esentiale:

1) coordonarea logisticii cu strategia firmei astfel incat sa sprijine pe deplin obiectivele firmei si sa permita indeplinirea obiectivelor intr-un mod chiar mai profitabil

2) concentrarea logisticii asupra servirii eficiente a clientilor firmei , astfel incat sa se obtina un profit optim din strategiile de servire alternative.

Importanta masurarii modului in care activitatea logistica face fata acestor doua provocari nu este deloc exagerata.

Directorii departamentelor logistice trebuie sa regandeasca actualul mod de masurare a performantelor, sa imbunatateasca raportarea performantelor, sa inoveze si iar sa inoveze.   De asemenea trebuie sa puna accentul pe nevoile clientilor si pe modul in care departamentul de logistica nu trebuie sa considere niciodata sistemul prezent de masurare a performantelor ca fiind in totalitate adecvat pentru masurarea performantelor de maine.

Analiza unitara a principiilor : Logistica si proiectele firmelor de prima marime.

Majoritatea firmelor din lume sunt din ce in ce mai preocupate in legatura cu competitivitatea lor sau cu capacitatea lor de a face fata unei concurente din ce in ce mai dure din partea companiilor nationale sau straine. Cu siguranta , toti cei care cauta solutii pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta firmele si pentru depasirea concurentei, vor pune aceste intrebari. Cu siguranta , in majoritatea firmelor, productia, vanzarile si marketingul, activitatea de service reprezinta impreuna mai multe resurse, si prin urmare pot avea un impact combinat mai mare asupra rentabilitatii decat logistica. Totusi eficienta logisticii trebuie tratata ca o arma esntiala, parte integranta a arsenalului competitiv al unei firme.

Toate firmele- indiferent de pozitionarea , marimea, produsele realizate sau ramura de activitate - trebuie sa-si concentreze atentia asupra urmatoarelor elemente fundamentale:

crearea de noi produse;

imbunatirea productivitatii

calitatea superioara

noile tehnologii

grija pentru eficienta resurselor umane

oferte valoroase

programe agresive de comercializare si desfacere

distributia eficienta a produselor si eficienta logisticii

serviciile oferite clientilor

Indiferent de provenienta ei - externa sau interna- concurenta din ce in ce mai intensa a devenit o realitate a momentului. Toate firmele trebuie sa-si foloseasca energia si resursele pentru a achizitiona informatii si pentru a progresa in conditiile actuale de concurenta.Existenta unor produse si vanzari de calitate , desi reprezinta un element esential, nu este totusi suficienta. Firmele trebuie sa puna accentul pe gestionarea globala si sa-si dezvolte capacitatea de a aborda probleme legate de produse , costuri, piete si chiar de volumul de marfuri intr-o maniera mult mai critica decat in trecut. Si in plus , vor trebui sa puna in aplicare o strategie concisa aplicabila pe termen lung.

Astazi , liniile traditionale de produse ale majoritatii firmelor sunt ferm pozitionate. Provocarea consta in conducerea corespunzatoare a firmei si in transformarea activitatii de baza intr-un bun solid, care sa aduca un castig multumitor din investitiile facute .

Formularea si reannoirea strategiilor pentru a concura pe pietele din ziua de azi se afla in stransa legatura cu cele 10 principii ale logisticii prezentate in cadrul acestui capitol. Pentru atingerea obiectivelor reflectate de aceste principii , firmele vor trebui sa implementeze gestionatea globala. O functie logistica de prima marime , datorita legaturilor pozitive cu toate actvitatile firmei, poate stimula acele imbunatatiri tangibile, bazate pe operatii, care pot aduce diferentierile necesare pe pietele globale atat de intens concurate.

Concluzie : In mediul de afaceri prezent, ca si in cel viitor, nu este recomandabil pentru firme sa puna in aplicare si sa execute acele strategii care urmaresc numai indeplinirea planului de marketing cu cele mai mici costuri posibile.

Logistica are un rol din ce in ce mai important in activitatea firmelor, aflandu-se intr-o conexiune permanenta cu productia, vanzarea , marketingul si servirea clientilor. Provocarile la care trebuie sa faca fata firmele se refera la obtinerea unui avantaj deplin din utilizarea logisticii eficiente, aceasta functie isi va putea aduce o contributie reala la cresterea rentabilitatii firmei.



C. Florescu - Strategii in conducerea activitatii intreprinderii, Ed. St. si Enciclopedica, Buc. 1987







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate