Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» PROVOCAREA DE DEZVOLTARE DURABILA


PROVOCAREA DE DEZVOLTARE DURABILA




PROVOCAREA DE DEZVOLTARE DURABILA

Dezvoltarea durabila este la ora actuala ,una dintre cele mai mediatizate teme.Doua evenimente de ordin mondial au avut loc:in 1992 ,la Rio, Conferinta Natiunilor Unite asupra mediului si a dezvoltarii;in 2002 ,la Johannesburg al doilea Congres al Terreiasupra noului sediu ,renovat al ONU.De unde provine acest concept?

Lucrarea "Noii utopisti ai dezvoltarii durabile aminteste ,prin cuvintele autoarei Anne-Marie Ducroux ca primul termen al ecodezvoltarii apare in 1974 in cadrul unei conferinte a Natiunilor Unite organizata la Mexic.In 1980,expresia sustainable development este adoptata de Uniunea Internationala pentru ocrotirea naturii .Adevarata pista de lansare va avea loc in 1987 ,data la care Madame GroHarlem Brundtland ,pe atunci prim-ministru al Norvegiei ,va defini expresia in raportul sau Our commun future(Viitorul nostru comun):dezvoltarea care va raspunde la nevoile prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare si sa raspunda alor lor".Acest raport va reprezenta baza tratativelor duse in cadrul Sumitului Terrei de la Rio in 1992,de unde vor emana si propunerile Agendei 21,cifra 21 referindu-se la secolul XXI.




Definitia propusa de Tokia Saifi,pe atunci secretar de Stat pentru dezvoltarea durabila,se afla pe aceeasi lungime de unde:"Satisfacerea nevoilor generatiilor prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-sisatisface propriile nevoi".Doua alte definitii evita utilizarea expresiei "fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare si de a raspunde alor lor", prima inlocuind-o prin " si imbunatatirea resurselor generatiilor viitoare",iar o a doua propunere fiind " doar crescand capacitatile generatiilor viitoare".

Afnor precizeaza in ghidul SD21000 asupra dezvoltarii durabile ca "conceptul de dezvoltare durabila in cadrul intreprinderii asociaza trei obiective:eficienta economica,echitate si conservarea mediului."Aceasta norma reprezinta un ghid care nu este destinat certificarii:aceasta propune recomandari plecand de la mizele pe care o intreprindere le considera cele mai semnificative vis-à-vis de pozitionarea sa.Figura 2.2 clarifica necesitatea integrarii satisfactiei celor trei obiective,in mod simultan.

Inconvenientul acestei scheme este acela de a da impresia ca este suficient sa insisti putin pe elementul economc,social si de mediu pentru a conferi durabilitate.Cele trei cercuri ar trebui sa se completeze sau cel putin sa tinda spre o suprapozitionare totala.

ECONOMIE

Echitabil

Viabila

Durabila

Acceptabil

MEDIU

SOCIAL

Figura 2.2-Economie,Mediu,Element social:trei obiective ce trebuie satisfacute in mod simultan

Obiectiile zonei de Sud

Dezvoltarea durabila leaga astfel eficacitatea economica de doua noi provocari:echitatea societala mondiala atat din Nord cat si din Sud si respectarea mediului natural si al resurselor planetei.Este vorba de fapt de aceasta ultima miza care ancoreaza dezvolatarea durabila intr-o instabilitate de mediu.Numirea pentru prima data(dar si ultima?),in mai 2002 in cadrul unui guvern francez al secretariatului de Stat pentru dezvoltarea durabila (Tokia Saïfi) similar ministrului Ecologiei(Roselyne Bachelot) ilustreaza aceasta afiliere a mediului.

Figura 2.1-Dezvoltarea durabila,in centrul celor 3 P





Reconcilierea 3P

Oricare ar fi definitia retinuta,finalitatea este clara:conservarea Pamantului.Paul Valery scria in 1946:"Incepe vremea timpului sfarsit".Este clar ca in starea actuala a cunostintelor stiintifice, pamantulnu este extensibil.Mizele dezvoltarii durabile sunt astfel unele planetare,fie ca sunt:

societale:foamea din lumea intreaga,saracia,cresterea populatiei mondiale,munca in randul copiilor,sub-contractarea in randul tarilor in curs de dezvoltare, dorinta europeana a unei clauze sociale in cadrul OMC-ului ,accesul la apa potabila si la medicamente in tarile dezvoltate.;

de mediu :incalzirea climatica si ratificarea Protocolului din Kyoto,urbanizarea la un nivel ridicat,poluarea datorata transporturilor,crizele sanitare,biodiversitatea si biopirateria;

economice:raporturile Nord-Sud,OMC-ul si contributia la dezvoltarea durabila ,comertul echitabil si economia solidara,transferurile deseurilor toxice:tari din Sud,pubelele din Nord,accesul la apa,agricultura ,OMG-urile..

Proverbul ameindian imprumutat de atatea personalitati,rezuma perfect obiectivul:"Nu mostenim pamantul brevetelor noastre,il imprumutam pe cel al copiilor nostri."

Dezvoltarea durabila are ca ambitie reconcilierea acestor trei P(Acestea au fost vulgarizate pentru prima data de catre Shell:People,Planet and Profit .)

Iata deci un obiectiv promitator:raspunsul la provocarea conservarii pamantului nostru.Totusi,criticile fuzioneaza in jurul conceptului de dezvoltare durabila:"artificiu de comunicare",ipocrizia bogatului european pentru protectia copiilor sai","protectionsim deghizat".

Un argument?Toata lumea recunoaste ca ajutarea dezvoltarii este extrem de insuficienta:nu a depasit niciodata cei 50 de miliarde de dolari pe an.O luna de conflicte in Irak a costat Statele Unite 100 de miliarde.Ce pacat!Nu trebuie sa cercetam motivatiile conflictului,insa de ce lumea trebuie inca in secolul XXI sa distruga,ceea ce nu face decat sa creasca indirect resentimentul victimelor?Nu doar noi,tarile bogate,vom arata ca nu suntem demni de ceaa ce inseamna umanitate,si nici luciditate:vom pretinde ca daca ucidem un om ,suntem niste asasini.Daca ucidem mii de oameni,suntem niste eliberatori.Asadar,va trebui sa raspundem populatiilor tarilor din Sud unde dezvoltarea durabila este ultimul lux sau mai degraba artificiu de comunicare inventat de Occident pentru protejarea copiilor lor!Nu este oare cea mai mare ipocrizie intalnita in Occident?

Cyria Emelianoff ,cercetatoare in CNRS,declara:"Unii vad in dezvoltarea durabila ecologizarea capitalismului.Notiunea este adoptata de toate cadrele:de State,de organizarile interguvernamentale,dar si de actorii economici.Intr-un anumit sens,este vorba pur si simplu despre o varianta a ecologiei .Un fel de discurs corect din punct de vedere ecologic care ar reconcilia militantii,politicile si industriile".In mod sigur ,opinia subiectiva vis-à-vis de ecologie nu doreste sa mai devina prizoniera, si nici sa aclameze alaturi de programul Cassandre asupra mediului inconjurator.Alarma da,catastrofism nu.

Ultimele lucrari publicate sunt relevante:The Skeptical Environnmentalist,L'imposture verte(Impostura verde),Effet de serre(Efectul de sera):Marea minciuna?.. Problemele foametei si ale apei in lume,raman in opinia noastre niste aspecte esentiale:este vorba de mii,de milioane de vieti omenesti.Mai mult de un miliard de fiinte umane nu au acces la apa potabila:scandalul apar atat in constatarea acestei observatii cat si in lasitatea noastra manifestata prin atitudinea ignoranta.Ar trebui ca acest concept de catastrofism a unor ecologisti,util pentru trezirea constiintei ,sau capacitatea unora de a polemiza,sa se mobilizeze pentru a ajunge la o dezbatere reusita a subiectelor cruciale asupra planetei noastre:moartea fiintelor umane din motive financiare.Lipsa banilor este fatala in Sudul Terrei.

Ce sa raspundem?

Economia de piata creeaza in mod sigur enorme inegalitati.In plus,acestea cresc:bogatii devin mai bogati,si proportional,mai multi decat saracii.Echitatea este departe de a fi luata in calcul.Insa saracii ,chiar daca nivelul lor de viata nu a cresut decat foarte putin in raport cu cei bogati,si-au imbunatatit conditiile de viata :saracia a devenit in termenii unei valori absolute(daca o asemenea evaluare poate fi admisibila) mai putin insuportabila decat era acum doua generatii.Proportia populatiei mondiale ce traiesc in saracie absoluta(cu mai putin de un dolar pe zi)s-a redus de la 1,5 miliarde la 1,1 miliarde de persoane in douazeci de ani.Numarul de victime al foametei scade odata cu cresterea populatiei.Malnutritia care este de altfel inadmisibila(o persoana moare de foame la fiecare 4 secunde) a scazut in ultimii treizeci de ani pe cand populatia crestea:numarul persoanelor subnutrite din lume a trecut de la 830la 777 de milioane intre inceputul si sfarsitul deceniului 90(sursa FAQ).

Pe parcursul ultimilor treizeci de ani,populatia tarilor in curs de dezvoltare a progresat de la 1,9 miliarde de persoane,trecand prin valoare de 2,6 la 4,5 miliarde de locuitori.In acelasi timp,totusi,"disponibilitatea energetica alimentara(cantitatea de hrana pe cap de locuitor) a crescut pana la 27%.Acum treizeci de ani,36% din populatia acestor tari era subnutrita:acum nu vorbim decat de 17%".In mod sigur,stabilitatea si pacea in lume nu vor putea sa sa se implice in mod durabil fara a ataca saracia.Nenorocirea pentru acesti oameni este reprezentat de natura in sine a subiectului,si anume aceea ca nu este exploziva:terorismul ,anumite razboaie,alegerile mobilizeaza din ce in ce mai mult,discursul este neclar,actiunea este cvasi inexistenta.




Edgar Morin declara foarte clar:"Acest termen de dezvoltare a devenit viclean,chiar si conotat ca durabil.Trebuie bineinteles sa contam pe economie si pe tehnica ,insa propun sa substituim ideii de dezvoltare pe cea de politica de civilizatie si de umanitate".Doua ilustrari sustin aceasta demonstratie.Dezvoltarea este comparabila cu dictatura:Pinochet le promisese cilienilor ca progresul economic ar dezvolta libertatile umane ,iar Hitler deasemenea,in timpul sau.Dezvoltarea face autonomia sa progreseze in mod individual precum si responsabilitatea personala ,insa acesta distruge in acelasi timp structurile comunitare si cele solidare.Edgar Morin acorda o a doua ilustrare cateva luni mai tarziu : "Revin din Belem in Brazilia,unde constatam revalorizarea interesului Indienilor pentru anumite plante si calitatile lor curative.Aceste societati detin cunostintele lor, intelepciunea lor,propriile lor calitati,iar noi actionam ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.Casi cum alfabetismul s-ar fi realizat pe un teren virgin ,in timp ce analfabetizarea semnifica pur si simplu ca elementul cultural este doar oral."

Dezvoltarea durabila reste ambigua:intre dezvoltare si durabilitate ,nu ar fi mai bine sa facem totul pentru dezvoltarea dezvoltarii mai mult decat am perenza durabilitatea?Istoria relatata de editorialistul Francois Lenglet este savuroasa:"Pentru a conserva o mare de specii rare de fluturi,am suspendat astfel constructia unei autostrazi dintre Statele -Unite si Mexic.De ce au mexicanii nevoie de infrastructura sau de lepidoptere?"

Intre pozitia "in ce ma implic eu" si dreptul la ingerinta,drumul este anevoios.Saracia este prima cauza a poluarii.ONG-ul are dreptate de a condamna prin intreprindere tara care autorizeaza munca in randul copiilor?Ingrijorarea este nobila,insa executarea se poate dovedi dezastruoasa:familiile tarilor sarace au nevoie de munca copiilor lor cu riscul de a creea o stare de saracie extrema.Declaratia principiilor tripartite ale Organizatiei Internationale a Muncii asupra intreprinderilor multinationale si ale politicilor sociale defineste clar carta care ar trebui sa ghideze toate aceste intreprinderi in acest domeniu:"Salariile ,avantajele sociale si conditiile de munca propuse salariatilor prin intreprinderile multinationale nu trebuie sa fie mai putin favorabile decat aceste oferte ale intreprinderilor comparabile din tarile luate in calcul.Acestea pot fi adaptate in functie de pozitia economica a intreprinderii,insa trebuie cel putin sa permita acoperirea nevoilor de baza ale angajatilor si ale familiilor lor."Aceste principii sunt adesea aplicabile:se intammpla rar sa intalnim grupuri internationale sa-si plateasca salariatii cu mai putin decat pe piata locala.Contrariul este frecvent.

Sa conjugam dezvoltare durabila si rentabilitate economica

Refractarii subliniaza ca in spatele "durabilului",se profileaza teoria economica care consista in a lua in considerare costurile colective .Aceasta internalizare mascata genereaza contradictii cu constrangerile de rentabilitate.Si nu sunt siguri ca in revansa,intreprinderea va gasi o noua sursa de avantaje competitive.Consultantii citeaza in zadar numeroase exemple de reducere a costurilor sau de propunere a unor noi oferte,adevaratele motivatii ale unei intreprinderi lasand o urma de scepticism:va trebui caacest aspect sa raporteze sau sa contribuie la construirea unei imagini de dorit.Rentabilitatea reprezinta caracteristica unei societati comerciale de a obtine un venit mai mare decat cheltuielile. Rentabilitatea apare astfel ca un instrument hotarator al mecanismului economiei de piata atat in orientarea activitatii de productie cat si in orientarea utilizarii resurselor materiale, umane si financiare. Profitul este scopul si ratiunea actiunii economice, mobilul principal al investirii capitalului, fiind criteriul principal de analiza al eficientei economice.Maximizarea profitului constituie motivatia agentului economic de a actiona intr-un anumit domeniu de activitate lucrativa, deci este un criteriu de fundamentare a optiunii sale, privind orientarea capitalului si restructurarea productiei. Profitul stimuleaza eforturile agentului economic in vederea perfectionarii activitatii sale si are o semnificatie deosebita pentru societate, deoarece prin prelevarea unei parti din venit la buget sunt satisfacute nevoi sociale generale privind invatamantul, sanatatea, cultura, administratia de stat si apararea. Rentabilitatea este definita sintetic ca fiind capacitatea intreprinderii de a realiza profit, necesar atat dezvoltarii, cat si remunerarii capitalurilor. Profitul (beneficiul), ca indicator absolut (de marime) al rentabilitatii, constituie premisa si consecinta a unei "afaceri". Ca premisa, se are in vedere faptul ca initierea unei afaceri implica o anumita investitie, iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de investitor. Cu cat acest rezultat este mai mare, cu atat se formeaza noi surse disponibile pentru alte investitii. Analiza rentabilitatii se realizeaza pe baza "contului de profit si pierdere", care arata modul in care s-a ajuns la o anumita stare patrimoniala finala, care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli. Regulamentul de aplicare, precizeaza modul de structurare a cheltuielilor si veniturilor si ref1ectarea lor in contabilitate. In general, cheltuielile si veniturile sunt structurate pe domenii de activitate,respectiv: - de exploatare (de baza), privind sectorul industrial, comercial sau prestari de servicii; - financiara, adica participatiile cu capital propriu la alte societati, precum si folosirea de capital strain; -exceptionala, respectiv venituri si cheltuieli care nu sunt legate de activitatea comerciala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera fie la operatii de exploatare, fie la operatii de capital, cum sunt: -despagubiri si penalitati incasate; venituri din cedarea activelor; perisabilitati si lipsuri de inventar; donatii si subventii acordate etc. In consecinta, pe baza structurii veniturilor si cheltuielilor se poate opera cu urmatorii indicatori: -Rezultatul exploatarii (RE) care se obtine ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare. In cadrul soldurilor intermediare de gestiune,rezultatul exploatarii se formeaza astfel: a) valoarea adaagata; b) subventii pentru exploatare; c) impozite, taxe si varsaminte asimilate; d) cheltuieli cu personalul; e) excedentul brut din exploatare f) amortizari si provizionare; g) alte cheltuieli de exploatare; h) rezultatul exploatarii - Rezultatul curent al exercitiului reprezinta diferenta dintre veniturile curente (venituri din exploatare + venituri ftnanciare) si cheltuielile curente (cheltuieli de exploatare -l- cheltuieli ftnanciare). - Rezultatul exercitiului inaintea impozitarii format din rezultatul curent la care se adauga rezultatul exceptional.



Prezentarea castigurilor in contul de profit si pierdere se realizeaza, de obicei, distinct, deoarece cunoasterea existentei acestora este importanta pentru procesul decizional. Castigurile sunt prezentate, de regula, la valoarea neta mai putin cheltuielile aferente.
Veniturile pot fi utilizate pentru achizitionarea de active sau pentru cresterea valorii diferitelor tipuri de active, cum ar fi numerarul, creantele, bunurile si serviciile primite in schimbul bunurilor si serviciilor furnizate. Venitule pot rezulta, de asemenea, din lichidarea datoriilor. De exemplu, o intreprindere poate furniza bunuri si servicii unui cerditor in scopul lichidarii unei datorii legate de un credit in derulare.

Un element care corespunde definitiei unei structuri a situatiilor financiare trebuie recunoscuta in cazul in care:
a) este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat sa intre sau sa iasa in sau din intreprindere;
b) elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluata in mod credibil.
Veniturile sunt recunoscute in contul de profit si pierdere atunci cand a avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, iar aceasta crestere poate fi evaluata credibil. Aceasta inseamna ca recunoasterea veniturilor se realizeaza simultan cu recunoasterea cresterii de active sau reducerii datoriilor ( de exemplu, cresterea neta a activelor rezultata din vanzarea produselor sau serviciilor sau descresterea datoriilor ca rezultat al anularii unei datorii).Procedurile adoptate in practica in mod normal pentru recunoasterea veniturilor, de exemplu cerinta ca venitul din acticitatea curenta sa fie realizat, deriva din criteriile de recunoastere. Aceste proceduri au menirea de a limita recunoasterea veniturilor la acele elemente care pot fi evaluate credibil si care prezinta un grad suficient de certitudine.
Veniturile intreprinderii reprezinta concretizarea activitatii agentilor economici, acestea fiind grupate in:
-venituri din exploatare;
-venituri financiare;
-venituri extraordinare
Veniturile din exploatare cuprind:
-veniturile din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate, serviciilor prestate, care se incadreaza in categoria veniturilor generate de activitatea de baza, fiind legate in mod direct de profilul principal de activitate al agentilor economici. Sunt considerate deci venituri din activitatea de exploatare, reprezentand cea mai mare pondere in totalul acestora;-veniturile din productia stocata, reprezinta bunurile obtinute din productia proprie de Natura semifabricatelor, a produselor finite, produselor reziduale, a animalelor si pasarilor;-veniturile din productia de imobilizari sunt formate din: costul de productie al imobilizarilor corporale si necorporale realizate in regie proprie si evidentiate ca active imobilizate, cheltuielile auxiliare privind procurarea si punerea in stare de folosinta a activelor imobilizate;-veniturile din subventii de exploatare, reprezinta sumele primite de unitatile patrimoniale din partea statului sau a altor organizatii publice pentru finantarea unor activitati de cercetare, pentru acoperirea unor diferente de pret la produsele si serviciile de stricta necesitate , precum si pentru acoperirea unor pierderi din activitatea desfasurata;-alte venituri din exploatare, in aceasta categorie se incadreaza veniturile din creante reactivate si alte venituri din exploatare.In prezent,devine indispensabil sa dispunem de niste indicatori slabi si pertinenti.Criteriile evaluarii dezvoltarii durabile vor trebui sa fie ,scrie analistul Thierry Huon,"coerenti in ceea ce priveste scopul propus,insa mult mai omogeni oricare ar fi sectorul de activitate al intreprindeii pentru a putea duce la comparatii intre intreprinderile mai multor sectoare."




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate