Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» MANAGEMENTUL CALITATII : PERFECTIONAREA MANAGEMENTULUI CALITATII PROCESULUI EDUCATIONAL


MANAGEMENTUL CALITATII : PERFECTIONAREA MANAGEMENTULUI CALITATII PROCESULUI EDUCATIONAL




UNIVERSITATEA "LUCIAN BLAGA" SIBIU

FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICE




MANAGEMENTUL CALITATII : PERFECTIONAREA MANAGEMENTULUI CALITATII PROCESULUI EDUCATIONAL

INTRODUCERE

Mi-am ales aceasta tema pentru ca in educatie, ca in toate domeniile, avem nevoie de calitate, iar sistemul national de management si de asigurare a calitatii are ca scop esential imbunatatirea calitatii educatiei definita ca ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu si ale furnizorului acestuia, prin care sunt indeplinite asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate.

Unitatile de invatamant au nevoie de calitate in educatie pentru a face fata concurentei din mediul educational, in conditiile finantarii per elev, impuse de procesul de descentralizare, pentru a se bucura de prestigiu in plan local, regional, national, european, pentru a revigora increderea in scoala si in educatia din Romania, ca mijloc de promovare sociala.

Cadrele didactice trebuie sa genereze educatie de calitate ca sa-si consolideze recunoasterea sociala si statusul profesional, sa obtina un salariu mai bun, sa se bucure de increderea elevilor si parintilor si sa revigoreze in Romania valoarea "respect".

Elevii au nevoie de calitate in educatie pentru in ideea de a juca, prin competentele obtinute, un rol activ pe piata fortei de munca de a selecta institutia de invatamant potrivita si a candida cu succes pentru continuarea studiilor, de a se integra cu succes in societatea cunoasterii si a face fata schimbarii.

Nu in ultimul rand, parintii au nevoie de calitate in educatie pentrua avea incredere ca scoala aleasa determina progresul copiilor lor, pentru fi siguri ca educatia oferita este relevanta pentru viitorul copiilor lorsi pentru a nu fi nevoiti sa recurga la meditatii si la alte forme de pregatire suplimentara a copiilor lor.

Scoala identifica si planifica metode adecvate, implementeaza procesele necesare de monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire, pentru a demonstra conformitatea produselor ei, eficacitatea proceselor relevante si ale SMQ.

Liceul Vitomiresti este o unitate scolara care si-a propus, ca obiectiv principal, un proces instructiv - educativ de calitate, corespunzator standardelor Uniunii Ruropene, care sa atraga elevi din judetele limitrofe (Arges, Vilcea) si sa-i pregateasca pentru a raspunde nevoilor cerute de piata muncii din zona. Implementarea unui sistem al calitatii nu este un lucru usor. Pentru cineva care priveste din afara poate parea facil, iar pentru angajati poate parea inutil sau birocratic. In realitate, implementarea sistemului calitatii implica un volum de munca urias si in functie si de alti factori cum ar fi, de exemplu, dimensiunea organizatiei, poate necesita o lunga perioada de timp de implementare. De aceea, se pune problema monitorizarii permanente si a utilizarii celor mai eficiente metode de evaluare a calitatii.

Schimbarile radicale de ordin politic infaptuite la sfarsitul secolului XX la nivel international, disparitia granitelor, libera circulatie in cautarea unui loc de munca, atat la nivel European cat si o circulatie internationala a fortei de munca, ce presupune recunoasterea studiilor oriunde in lume, facilitarea practicarii meseriei dobandite prin studio in orice tara, fie ea puternic dezvoltata sau nu.

De aici a aparut necesitatea introducerii unor reforme in invatamantul preuniversitar si universitar, printre care si asigurarea calitatii. Daca in tarile europene ( Marea Britanie, Olanda , Belgia,etc) reforma invatamantului a inceput din anii 80, la noi acest proces, deloc usor, incepe sa fie discutat in urma comunicatului comun de la Berlin din septembrie 2003, prin care ministrii educatiei se angajeaza ca pana la intalnirea de la Bergen, in mai 2005, in tarile lor sa fie introduse o serie de reforme, printre care si un sistem de asigurare a calitatii invatamantului romanesc..

Asigurarea calitatii inseamna crearea increderii, in randul publicului, ca sistemul national de invatamant romanesc raspunde asteptarilor, face ce trebuie, cheltuieste banul public in chip eficace si eficient Motivele pentru care s-a luat o asemenea decizie sunt legate de noua conditie a universitatii ca invatamant de masa, de convergenta sistemica europeana, de facilitarea circulatiei internationale a fortei de munca, ce presupune recunoasterea diplomelor etc.

Asigurarea calitatii face parte din managementul calitatii, adica un intreg ansamblu de masuri care au ca scop ca universitatile sa poata planifica obtinerea calitatii, sa-i determine parametrii, s-o masoare si sa dovedeasca rezultatul obtinut.

Prin urmare, pentru a se crea un sistem de asigurare a calitatii, ceea ce ministrii educatiei au promis la Berlin ca vor face, trebuie in prealabil introdus un sistem de management al calitatii. Este o sarcina complexa, care presupune in primul rand schimbarea mentalitatii si perceptiei pe care o au pe de o parte cadrele didactice din invatamantul preuniversitar si universitar si pe alta parte masele largi, beneficiarii directi ai sistemului de reforma.

Universitatea a fost in secolele al XIX-lea si al XX-lea un lacas al excelentei. Ideea de a valida calitatea invatamantului romanesc aparea absurda, intrucat nimeni altcineva decat profesorii universitari nu puteau fi exemple de calitate, umana si stiintifica. Era epoca "profesorilor de gandire" (maitres à penser). Dar dupa razboi, in Franta, de pilda, numarul studentilor a crescut de cincizeci de ori. In aceste conditii, ideea de excelenta nu mai poate salaslui exclusiv in universitati. Alte centre conduc progresul tehnologic si stiintific. Transformarile din ultimele decenii au cuprins, dupa cum era si normal si invatamantul, astfel incat nu numai liceul dar si studiile superioare au devenit aproape un invatamant de masa. Noul context, tensionat datorita extinderii rapide si subfinantarii, induce intrebari despre calitatea invatamantului.. In loc de a reprezenta pentru tineri o performanta, universitatea a fost inclusa in dreptul la educatie. Mai mult, in Europa Centrala si de Est a aparut recent si o oferta privata de educatie universitara.

Pentru a asigura standarde minime de calitate, tarile din regiune au folosit sistemul acreditarii, dupa modelul american. Pentru a sprijini dezvoltarea pe mai departe a unei orientari spre competitivitate si excelenta, a aparut necesitatea crearii si aplicarii unor sisteme de management al calitatii in fiecare institutie, coordonate de o agentie centrala. Cele doua sisteme vor fi deci complementare si sinergice.

Sistemul acreditarii stabileste daca un program de studii poate fi initiat in conditii acceptabile, sau daca trebuie sa intre in lichidare datorita deteriorarii acestora. Din momentul in care programul este autorizat, el poate profita de managementul calitatii, pentru a se inscrie pe o spirala a ameliorarii continue. Autorizarea sau, la termen, acreditarea unui program de studii sunt obligatorii in conditiile legii. Auditul sau evaluarea calitatii ar trebui sa fie facultative; decizia de a proceda la un audit extern va fi determinata de dorinta de competitivitate. In aceste conditii, problema calitatii este o problema a managementului strategic. Organizatia educationala stabileste unde vrea sa ajunga, cum doreste sa se pozitioneze in cadrul ofertei nationale, si ia masurile necesare pentru a-si infaptui viziunea; dintre aceste masuri, cele referitoare la managementul calitatii sunt printre cele mai importante. Acreditarea determina daca sunt satisfacute standardele nationale. Managementul calitatii porneste de la standarde stabilite de organizatia insasi, pentru a evolua catre aplicarea celor mai bune practici, si apoi spre comparatia intre diferitele standarde existente pe plan international.

2. PREZENTAREA ORGANIZATIEI SCOLARE

2.1. Date generale despre unitate

Scoala noastra asigura, prin mijloace specifice moderne, caracterizate prin eficienta si rezultate pozitive de lunga durata, pregatirea profesionala a tinerilor, actul pedagogic si didactic inscriindu-se in seria actiunilor si a activitatilor menite sa confere noilor generatii o noua perspectiva, un orizont promitator si atractiv.

Astfel, pornind de la formarea, evidentierea si dezvoltarea disponibilitatilor si a capacitatilor fizice, psihice si intelectuale necesare asimilarii si aplicarii continutului unui invatamant tehnologic, respectand directiile fundamentale ale dezvoltarii personalitatii elevilor nostri in conditiile de libertate culturala si sociala, acestia vor putea asimila valori autentice in plan etic, estetic, juridic etc.

Educati in spiritul libertatii sociale si culturale, al responsabilitatii individuale si de grup, al tolerantei, al integrarii si conservarii tezaurului spiritual, cultural si de valori sociale in cadrul larg al realitatii europene si mondiale, elevii scolii noastre se vor remarca prin respect fata de traditie si continuitate etnica, dar si, in egala masura, prin spirit de initiativa, creativitate si receptivitate la nou, fiind capabili sa asigure in cele mai bune conditii o viata comunitara normala si prospera, atunci cand vor deveni adulti.

Din punct de vedere al calitatii si eficientei socio-economice a gradului de instruire profesionala, absolventii vor fi pregatiti corespunzator pentru a continua studiile in forme variate - invatamant superior sau postliceal - sau, in functie de optiunile lor, se vor putea integra pe piata muncii, avand capacitatea profesionala de a practica si aplica toate cunostintele si deprinderile dobandite in procesul de educatie si instructie.

In acest din urma caz, absolventii liceului tehnologic, in functie de profilul didactic si tehnologic parcurs - lucrari publice in constructii sau mecanic - vor primi certificat de atestare profesionala ca "tehnician".

Gama locurilor de munca pe care le pot viza prin competenta dobandita este marita de diversitatea disciplinelor oferite de scoala in cadrul curriculum-ului adaugat. In acest fel, comanda sociala primeste un raspuns concret, calitativ si cantitativ, iar elevii scolii noastre se vor integra social, comunitar, in timpul optim si in forma cea mai potrivita intereselor proprii si generale.

2.2. Istoricul liceului

Liceul Vitomiresti a luat fiinta in 1971 prin Decret Prezidential pe fundamentul scolii generale cu clasele I-X , din necesitatea de a atrage copii in continuarea studiilor avandu-se in vedere distanta mare fata de cele mai apropiate orase : Dragasani 40 km , Rm Valcea 45 km , Pitesti 60 km , Slatina 70 km.

Activitatea s-a inceput cu doua clase in profil uman s real. Liceul a absorbit elevi nu numai din localitatile limitrofe din judetul Olt dar si din judetele Valcea si Arges , raspunzand astfel solicitarii parintilor care nu aveau si nu au posibilitati materiale pentru a-si da copii la studii la oras , zona amintita fiind zona defavorizata. Pana in 1978 in perioada cat a functionat ca liceu teoretic absolventii celor 6 promotii au continuat studiile universitare in proportie de80%

Restul urmand cursuri de scurta durata. In 1974 se infiinteaza si forma de invatamant seral in paralel cu cea de zi. Se pun bazele unei pregatiri profesionale in cadrul atelierului de lacatuserie. Absolventii din gimnaziu atat din comuna cat si din localitatile limitrofe urmeaza cursurile liceale in proportie de 90 %.

2.3. Profilul actual al liceului

In prezent Liceul Vitomiresti asigura formarea profesionala la nivelurile: I, II, III in domeniile: servicii, resurse naturale si protectia mediului, tehnician agromontan.

Pentru elevii recrutati din localitatile limitrofe, scoala asigura 60 locuri in internatul liceului pentru cazare si masa.

Este un lucru stiut ca educatia si invatamantul tehnic si profesional prin Scoala de Arte si Meserii prezenta si in scoala noastra nu se poate realiza decat in stransa legatura cu piata muncii si cu partenerii sociali.

Realitatea economica si sociala impune ca o conditie sociala oricarei activitati eficiente cooperarea celor doi factori: scoala-parteneri sociali, pe baza recunoasterii reciproce a competentelor si responsabilitatilor.

In anul scolar 2007-2008 scoala functioneaza cu:

5 clase gradinita cu program normal

7 clase invatamant primar

8 clase invatamant gimnazial

5 clase liceu filiera tehnologica

4 clase liceu invatamant la distanta

4 clase SAM,

1 clasa An de completare,

2 clase liceu - ciclu superior pe ruta progresiva

avand un numar de 703 elevi inscrisi. Pentru anii scolari urmatori cifrele de scolarizare sunt asemanatoare.

Liceul Vitomiresti are in subordine 4 structuri pe raza comunei si este scoala coordonatoare pentru zona de nord a judetului.

Sediul liceului functioneaza in locatie special amenajata, formata din 2 corpuri de cladire avand inclus si invatamantul prescolar. Cladirea principala este de tip vechi construita in 1961, cu etaj, fara placa betonata. Corpul B este cladire cu doua nivele , avand atasata bucataria si cantina. Ca spatii de invatamant, liceul dispune de 36 de sali de clasa , din care 4 sunt dotate ca laboratoare (fizica, chimie, biologie, tehnologie agricola), cabinet de informatica, cabinet AEL, matematica, romana, limbi straine, religie, geografie, socio-umane, contabilitate, resurse, atelier scoala, centru de informare si documentare zonal. Scoala detine si o suprafata de 2 ha teren arabil si 1 ha padure. Liceul Vitomiresti dispune de racordare la telefonie digitala, fax si internet, existand asadar posibilitatea de comunicare rapida, acces la informatie prin mijloacele de informatizare..

Salile de clasa au mobilier nou, dotare realizata in acest an de catre ISJ Olt si din alte sponsorizari, calculatoare primite prin proiect PHARE, imprimante, alb - negru si color, la CDI, laboratorul de informatica si in birourile ce necesita folosirea lor curenta, carte scolara, la CDI dar si in bibliotecile din scolile arondate, precum si in minibibliotecile claselor primare, cat si alte materiale didactice, specifice cabinetelor de limba romana, limbi straine, matematica, fizica, biologie, chimie, geografie, istorie, tehnologii, salii de sport, dotare realizata, incepand cu anul 2006, de ISJ-Olt. Atelierul-scoala a fost realizat si dotat prin proiect PHARE dupa normele impuse de UE.

Resurse umane: 46 cadre didactice, 45 calificate, 1 in curs de calificare, astfel: 5 educatoare (2 gradul didactic I, 3 definitivat), 7 invatatori (3 definitivat, 3 gradul didactic II, 1 gradul didactic I), 34 profesori (6 gradul didactic I, 7 grad didactic II, 15 cu definitivare in invatamant, 6 debutanti); 650 elevi: 93 la invatamantul primar, 109 invatamantul gimnazial, 121 invatamantul liceal, 151 SAM, 176 invatamantul la distanta

Media pe clasa este de 27 elevi, rata de absolvire 95%, exista cazuri rare de abandon scolar la clasele de SAM si curs seral.

Comuna are un nivel de dezvoltare mediu din punct de vedere economic si social, dispunand de un liceu tehnologic cu profil resurse naturale si servicii, SAM nivel I, II, III de calificare, 5 gradinite, biblioteca comunala, trei biserici, camin cultural, tabara scolara in conservare.

Colaborarea intre scoala si comunitatea locala se concretizeaza in participarea membrilor acesteia din urma la diverse actiuni si activitati organizate de scoala si prin sponsorizari cu premii a concursurilor organizate cu ocazia diverselor evenimente prezente pe parcursul unui an scolar.

2.4. Analiza SWOT

Puncte tari:

profilul si specializarile scolii sunt cautate pe piata muncii (Profil Servicii - specializare Tehnician in activitati economice si comerciale, Profil Agricultura - specializare Lucrator in gospodaria agroturistica);

buna pregatire de specialitate si metodica a profesorilor este dovedita prin numarul mare profesori calificati (97%), de profesori titulari (60%), cu grade didactice (90%) si cu activitate de cercetare in specialitate, responsabili de cercuri metodice, formatori;

participarea profesorilor la diferite cursuri si stagii de formare profesionala continua: abilitare curriculara, evaluare, inteligente multiple, negocierea conflictelor;

disponibilitatea copiilor de a participa cu placere si interes la activitatile extrascolare;

existenta unui club al copiilor cu activitate diversificata, in functie de aptitudinile si preferintele elevilor, concretizata in: cerc de gastronomie, cerc de croitorie, cerc de ecologie, cerc de pictura, care valorifica util timpul liber al elevilor;

preocuparea conducerii unitatii in dezvoltarea bazei materiale;

stabilirea ofertei curriculare si a schemelor orare prin articularea echilibrata a planurilor-cadru;

utilizarea testelor predictive la clasele de inceput de ciclu, la majoritatea obiectelor de studiu, in vederea stabilirii corecte a obiectivelor si strategiilor didactice si pentru alegerea judicioasa a manualelor scolare;

realizarea continutului stiintific al lectiilor si a instruirii practice, asigurandu-se caracterul formativ-participativ al invatarii;

preocuparea din partea cadrelor didactice pentru a stabili o relatie optima de comunicare, profesor-elev;

desfasurarea in bune conditii a activitatii metodice din scoala, atat la disciplinele de cultura generala, cat si la cele de specialitate;

relevanta actiunilor extrascolare in care s-au implicat un numar important de cadre didactice, ingineri si maistrii instructori;

realizarea unei transparente in luarea deciziilor printr-o comunicare intre membrii Consiliului de Administratie si toate cadrele didactice din unitate ;

conlucrarea eficienta a compartimentelor secretariat, contabilitate, administratie ;

existenta unei baze materiale moderne si functionale ;

Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii implementeaza sistemul de asigurare a calitatii dupa un program coerent si adecvat ;

disponibilitatea si responsabilitatea unor institutii de a veni in sprijinul scolii - primarie, ONG-uri (World Vision), agenti economici;

organizarea de activitati extrascolare si extracurriculare atractive - excursii, serbari, actiuni caritabile - pentru introducerea elevilor in mediul comunitar si socializarea lor;

gestionarea eficienta a resurselor alocate pentru investitii si a resurselor extrabugetare;

capacitatea manageriala de atragere a resurselor proprii de finantare;

climatul la nivelul scolii este favorabil dezvoltarii profesionale a cadrelor si dezvoltarii organizationale;

managerii au formarea adecvata in domeniul managementului educational si managementului calitatii;

promovarea egalitatii sanselor la nivelul organizatiei;

extinderea ofertei de formare profesionala si la adulti;

climatul pozitiv care exista la nivelul scolii este de natura sa favorizeze comunicarea;

experienta cadrelor didactice ale scolii in evaluarea bazata pe standarde;

experienta in dezvoltarea instrumentelor de evaluare;

Comisia pentru Evaluarea si Asigurarea Calitatii implementeaza sistemul de asigurare a calitatii, respectand principiile calitatii dupa un program coerent si adecvat;

management financiar responsabil;

interesul cadrelor didactice pentru continua perfectionare si implicarea acestora in aplicarea noilor metode de invatamant;

spatii scolare riguros intretinute;

o regiune geografica deosebita, cu un important potential turistic si cultural.

Puncte slabe:

nivelul de pregatire nesatisfacator al elevilor inscrisi in clasa a IX-a SAM, ca si lipsa de motivare a acestora, datorata repartizarii computerizate, in functie de medie, fara a se tine seama de preferintele sau aptitudinile candidatilor;

interesul insuficient manifestat pentru utilizarea platformei de instruire ,,AEL" la cat mai multe obiectele de studiu;

participarea la programele comunitare si la programele de dezvoltare scolara in parteneriat national sau international, nu a reflectat potentialul real al tuturor factorilor implicati in procesul instructiv-educativ;

existenta unui numar relativ mare de cadre didactice de specialitate suplinitoare (40%) ceea ce produce un anumit grad de discontinuitate a procesului de invatamant;

scaderea continua a nivelului de trai determina elevii ciclului superior sa absenteze foarte mult sau sa abandoneze scoala pentru a se angaja si sprijini material familia;

valori si structuri informationale dezirabile, dar neintegrate in seturi de experiente de invatare promovate de scoala;

slaba promovare a activitatilor scolare;

lipsa materialelor informative privitoare la actiunile si activitatile desfasurate la nivel local si regional;

ineficienta colaborare a unor parinti cu scoala;

insuficienta utilizare a laboratoarelor, cabinetelor, materialului didactic;

prezenta cateodata a formalismului in activitatea unor comisii constituite la nivelul scolii;

Oportunitati:

relatii de parteneriat cu comunitatea locala

relatii de parteneriat cu parintii

colaborarea foarte buna organizatia nonguvernamentala WORLD VISION

o buna colaborare cu institutiile comunale: Primaria, biserica, autoritatile sanitare, politia

specializarea unor parinti in diverse meserii, putand astfel utiliza informatii cu privire la activitatile propuse;

existenta unui parteneriat cu organizatia nonguvernamentala WORLD VISION.

intensificarea activitatii de pregatire a sterea obiectivitatii in evaluarea formativa continua ;

cresterea gradului de utilizare a mijloacelor electronice si digitale de invatamant in desfasurarea lectiilor, in special a celor din laboratorul de informatica;

varietatea cursurilor de formare si perfectionare organizate de CCD si de alti furnizori de formare ;

interesul agentilor economici pentru parteneriate cu scoala;

realizarea unui schimb real de experienta intre scoli in vederea aplicarii unor strategii care sa eficientizeze actul educativ;

stabilirea unor legaturi ferme de parteneriat cu agenti economici si ONG-uri;

popularizarea ofertei educationale;

promovarea in mod activ si atractiv a imaginii scolii prin activitati la care sa fie invitati reprezentanti ai comunitatii.

- existenta programului de guvernare care prevede dotarea cu calculatoare a unitatilor scolare;

Amenintari:

lipsa unor propuneri si initiative personale ale personalului didactic pentru optimizarea procesului instructiv-educativ, privind calitatea in educatie;

lipsa unei viziuni coerente in ceea ce priveste descentralizarea invatamantului preuniversitar;

statutul social marginalizat al cadrelor didactice;

lipsa unui personal ,,specializat" pentru abordarea proiectelor care se vor putea accesa, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;

posibila blocare a proiectelor de parteneriat international, datorita lipsei de experienta in accesarea fondurilor structurale, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

spirit de grup insuficient dezvoltat;

gandire preponderent reproductiva si nu creativ - formativa;

slaba participare a parintilor la activitatile extrascolare.

3. MANAGEMENTULCALITATII IN INVATAMANTUL ROMANESC[1]

3.1 Calitatea in invatamant si conceptele asociate

3.1.1 Produsul institutiilor de invatamant

Produsul este un rezultat al unui proces (ansamblu de activitati corelate sau in interactiune care transforma elemente de intrare in elemente de iesire). Un produs poate fi material (de exemplu: obiecte sau materiale procesate) ori imaterial (de exemplu: cunostinte, concepte) sau o combinatie a acestora.

Institutiile de invatamant sunt organizatii furnizoare de servicii profesionale si stiintifice. "Produsele" oferite de invatamant sunt competenta si cunoasterea, produse imateriale, furnizate societatii sub diverse forme:

. pregatirea de specialisti in domenii specifice - transfer de competente prin intermediul absolventilor.

. cercetare stiintifica fundamentala si aplicata, consultanta, expertiza - largirea orizontului cunoasterii umane, transfer de competenta catre organizatii ale mediului socio-economic, in scopul generarii noului si cresterea competitivitatii acestora.

. implicarea membrilor comunitatii academice in viata societatii - transfer de competenta realizat prin implicarea directa in organisme ale comunitatii locale, regionale, nationale si internationale.

Pe segmentul invatamant, produsul final al scolii nu este absolventul, ci dezvoltarea lui umana ca valoare adaugata, competenta dobandita de acesta la terminarea studiilor. Rezultatul final poate fi exprimat prin suma de abilitati si cunostinte dobandite, care ii permit acestuia sa se insereze in mod eficient si sa se realizeze profesional intr-un domeniu specific al vietii socio-economice. Validarea interna a competentei mentionate este data de acordarea de catre institutia de invatamant superior a unei diplome care recunoaste dobandirea unei calificari, iar cea externa de masura in care cunostintele si abilitatile dobandite au contribuit la formarea capacitatii absolventului de a raspunde cerintelor domeniului amintit, si implicit la realizarea sa profesionala si materiala pe acest temei.

3.1.2. Calitatea in invatamant

Calitatea se poate manifesta in sau poate lipsi din oricare aspect al activitatii unei firme, institutii sau chiar comunitati umane. Exista o multitudine de definitii ale conceptului de calitate, fiecare dintre acestea prezentand un grad mai mare sau mai mic de adecvare cu activitatea unei institutii de invatamant superior.

Clasicii domeniului definesc calitatea astfel:

- J.M.Juran: "Calitatea unui produs inseamna aptitudinea acestuia de a fi utilizat (bun pentru utilizare)".

"Bun de utilizat" este o eticheta aplicabila, fara indoiala tuturor produselor activitatii universitare: competenta absolventilor, rezultatele cercetarii stiintifice si ale consultantei sau expertizei. In aceasta viziune calitatea reprezinta gradul de adecvare al iesirilor mentionate la cerintele clientului (daca acesta este definit) sau ale domeniului specific al mediului socio-economic caruia i se adreseaza produsul sau serviciul respectiv.

- A.V. Feigenbaum: "Ansamblul de caracteristici ale serviciului sau produsului prin care produsul sau serviciul satisface in utilizare asteptarile clientului".

La nivel general, Feigenbaum descrie calitatea ca "instrument managerial" presupunand patru etape:

. fixarea standardelor de calitate;

. aprecierea conformitatii fata de aceste standarde;

. actiunea in cazul abaterii de la standarde;

. imbunatatirea acestor standarde de calitate.

- G.Taguchi: "pierderea minima adusa societatii prin iesirea produsului pe piata"

In viziunea lui Taguchi, pierderile amintite pot fi:

. ale organizatiei producatoare prin costuri ale non-calitatii repercutate intern (rebuturi sau reprelucrari) sau extern (reparare defecte in garantie si cele rezultate din afectarea imaginii pe piata a producatorului);

. costurile non-calitatii impuse clientului prin performantele scazute ale produsului.

Aceasta ultima definitie este extrem de relevanta din perspectiva invatamantului. In cazul institutiilor de invatamant finantate de stat apare o particularitate ingrijoratoare: atat costurile interne ale non-calitatii, reflectate printr-o utilizare ineficienta a resurselor alocate, cat si cele externe (reflectate prin somaj, incompetenta profesorilor in invatamantul primar si mediu, incapacitatea cercetatorilor si consultantilor de a crea valoare relevanta) sunt suportate in intregime de catre societate.

In acest context se impune identificarea si definirea judicioasa a cerintelor si asteptarilor pe care societatea le are la adresa institutiilor de invatamant superior si a unui cadru de reglementari prin care aceasta poate sa se asigure ca activitatea universitara este indreptata spre satisfacerea cerintelor si asteptarilor mentionate.

Conform standardului calitatea este definita ca fiind "masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerintele".

Pentru un cititor neavizat, definitia calitatii din standardul care reglementeaza terminologia domeniului pare oarecum "criptica". Din aceasta cauza credem ca ar fi utile cateva precizari explicative.

Cerintele pot fi exprimate in mod explicit in contracte sau reglementari legale, sau pot sa fie implicite. In aceasta ultima situatie, ele trebuie identificate si definite de producator (institutia de invatamant). In cele mai multe cazuri, nevoile se modifica in timp, astfel incat se impune o analiza periodica a acestora.

In cazul institutiilor de invatamant, pe segmentul invatamant de exemplu, cerintele clientilor se pot exprima in termeni cum sunt: "ce ar trebui sa stie si sa poata face un absolvent dintr-un anumit domeniu?". In prezent aceste cerinte sunt implicit, nefacand obiectul unui contract. Identificarea si definirea lor nu pot fi apanajul exclusiv al institutiei de invatamant, ci trebuie duse la bun sfarsit numai impreuna cu reprezentanti ai clientilor din domeniul respectiv (angajatori, asociatii profesionale etc.). Definirea cerintelor poate fi si rodul unui context mai larg. Este cunoscut faptul ca stabilirea unui "cadru al calificarilor" este o preocupare prioritara la nivel european. In momentul in care un astfel de cadru este definit si statuat printr-o forma de reglementare, cerintele relative la competentele necesare pentru o anumita calificare a absolventilor devin explicite.

Cerintele se traduc in conditii (trasaturi si caracteristici) conforme unor criterii. Termenul "conditii" se refera la conditiile pietei si la cele contractuale, precum si la conditiile interne ale unei organizatii. Conditiile referitoare la calitate ar trebui exprimate in termeni functionali si documentate temeinic.

Daca cerinta este de exemplu: "competenta privind utilizarea tehnicilor de calcul", conditiile referitoare la calitate pot fi: "sa cunoasca foarte bine operarea pe calculator, foarte bine un editor de texte, bine un editor de grafica, sa aiba notiuni de programare in C etc.", ceea ce reprezinta o prima etapa de exprimare in termeni functionali, si trebuie determinat de catre institutia de invatamant impreuna cu reprezentantii clientilor. O a doua etapa a exprimarii functionale ar constitui-o rezolvarea tehnica a realizarii conditiilor mentionate. Aceasta este o problema interna a institutiei si este legata de structura si continutul programului de studiu (planului de invatamant si programelor analitice). Ea presupune identificarea disciplinelor, a continutului acestora precum si a procedurilor de evaluare-examinare susceptibile sa conduca la satisfacerea conditiilor si implicit a cerintei mentionate. Informatiile aferente acestei faze de proiectare a programului de studiu trebuie mentionate in documente care sa ateste preocuparea institutiei pentru satisfacerea cerintelor clientilor ei.

In acest moment, de cele mai multe ori, viziunea "calitate = indeplinirea cerintelor" imbraca haina "conformitatii cu cerintele minimale", calitatea fiind perceputa ca un filtru, produsele sau serviciile fiind acceptate sau respinse in functie de satisfacerea unor norme sau criterii minime. Daca privim prin prisma conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca absolventul pentru a satisface cerintele clientilor privind competenta aferenta calificarii in chestiune, procedurile de evaluare-examinare ar trebui sa prevada bariera minimala 5 pentru: cunoasterea foarte buna a operarii pe calculator, foarte buna a unui editor de texte, buna a unui editor de grafica etc., la disciplinele care genereaza cunostintele si abilitatile respective.

Consecinta unei definiri moderne a conceptului de calitate este faptul ca zilele in care calitatea era definita de producator sau furnizor au apus. Afirmatii de genul "noi stim ce insemna calitatea si ceea ce facem noi este de calitate" sau "nu avem nevoie sa ne invete nimeni ce avem de facut pentru a realiza calitate" dovedesc suficienta si o profunda ignoranta privind continutul conceptului actual de "calitate". Arbitrul final al calitatii este clientul. Produsul care are trasaturi satisfacatoare pentru client este de calitate.

In cazul unei firme, o conduita inadecvata privind calitatea este penalizata prompt de catre piata si rezultatul previzibil, chiar pe termen scurt, este falimentul. In cazul institutiilor de invatamant superior, procesul evolueaza in aceeasi directie, dar mai lent. Fiind finantate de la bugetul statului pentru activitatea de invatamant, ele nu depind in mod direct de reactia studentilor, absolventilor sau angajatorilor. In ceea ce priveste cercetarea stiintifica si consultanta finantata de beneficiarii directi (din mediul socio-economic) reactia este mai rapida si afecteaza sursele de venituri suplimentare ale scolii. Deja in momentul de fata, veniturile proprii ale unei scolii sunt cel putin egale cu finantarea primita de la stat, ponderea acesteia din urma tinzand sa scada. Scoala este din ce in ce mai dependenta de alte surse decat bugetul. Pe termen lung, neadecvarea calitatii ofertei de invatamant a scolii la cerintele pietei muncii va determina o scadere drastica a afluentei candidatilor la admitere si a nivelului acestora.

3.1.3. Calitatea si factorul uman

Calitatea nu este un concept tehnico-managerial rupt de mediul socio-uman. Ea nu poate fi inteleasa in mod independent de contextul amintit, deoarece principalul factor care o conditioneaza este cel uman. Dincolo de respectarea unor norme prevazute in legi, regulamente si standarde, calitatea presupune implicarea tuturor membrilor unei organizatii in obtinerea si imbunatatirea acesteia. Calitatea unei institutii de invatamant depinde de valoarea profesorilor, si se intemeiaza pe responsabilitatea tuturor membrilor ei pentru propria prestatie la diferitele niveluri ierarhice, prin promovarea constiintei pentru calitate si a disciplinei comportamentale. Componenta culturala si de mentalitate devine esentiala intr-un astfel de context.

Orice societate presupune structuri si sisteme de valori culturale si materiale, care genereaza in timp un anume tip de mentalitate. Toate acestea formeaza un teren mai mult sau mai putin fertil pentru generarea calitatii. Oamenii inteleg sa presteze o munca de calitate daca aceasta este conforma cu propriul lor sistem de valori, cu propriile mentalitati si daca factorul motivational este suficient de puternic.

3.1.4 Clientii institutiei de invatamant

Pentru fiecare organizatie sau subdiviziune a unei organizatii, o prima conditie a realizarii calitatii este definirea clientilor. Urmeaza determinarea cerintelor si asteptarilor acestora privind rezultatele activitatii organizatiei respective.

Clientul este definit de standardul ca fiind o organizatie sau persoana care primeste un produs. El poate fi: consumatorul, utilizatorul, beneficiarul sau cumparatorul acestuia.

Acceptiunea moderna a conceptului de client a impus o largire a sferei acestuia introducand ideea de parte interesata in realizarea produsului sau serviciului.

Clientii, respectiv partile interesate, pot fi interne sau externe organizatiei. Intr-o organizatie, la generarea produselor sau serviciilor coopereaza, de regula dupa un algoritm de tip flux, o serie de grupuri si persoane. Intr-o astfel de configuratie, fiecare grup sau persoana care contribuie la realizarea produsului sau serviciului este un furnizor pentru toti cei a caror contributie este ulterioara. Acestia din urma se manifesta ca beneficiari interni si au cerintele lor proprii privind calitatea.

In situatia unui invatamant, principalul partener al scolii este societatea, reprezentata la interfata furnizor-client de institutii guvernamentale centrale sau ale administratiei locale, firme si organizatii de firme, institutii specializate in gestiunea pietei fortei de munca etc.

3.1.5. Asigurarea calitatii

Standardul defineste asigurarea calitatii ca fiind: parte a managementului calitatii concentrata pe furnizarea increderii ca cerintele referitoare la calitate vor fi indeplinite.

Asigurarea calitatii presupune atat obiective interne cat si externe:

. intern, in cadrul unei organizatii, asigurarea calitatii furnizeaza incredere managementului;

. extern, asigurarea calitatii furnizeaza incredere clientilor sau altora.

Se poate observa ca, in timp ce controlul calitatii se refera la mijloacele operationale utilizate pentru a satisface conditiile referitoare la calitate, asigurarea calitatii are drept scop furnizarea increderii in aceasta satisfacere, atat in cadrul organizatiei cat si in exterior, fata de clienti si societate.

Pentru realizarea asigurarii calitatii sunt uzuali urmatorii pasi:

. intocmirea de documente care sustin politica organizatiei in domeniul calitatii;

. organizarea resurselor pentru implementarea acestei politici;

. stabilirea masurii in care produsul sau serviciul are caracteristici care satisfac nevoile clientului;

. evaluarea proceselor, produselor, serviciilor organizatiei si determinarea locului si tipului de riscuri privind aparitia non-calitatii;

. determinarea masurii in care aceste riscuri sunt tinute sub control;

. stabilirea modului in care se evalueaza conformitatea produsului cu caracteristicile prescrise.

3.2. Managementul calitatii

Definitia data de standardul managementului calitatii este: "Activitati coordonate pentru a orienta si a controla o organizatie in ceea ce priveste calitatea." Orientarea si controlul referitoare la calitate includ: stabilirea politicii referitoare la calitate si a obiectivelor calitatii, planificarea calitatii, controlul calitatii, asigurarea calitatii si imbunatatirea calitatii.

Radial DiagramFig.2.4 Componentele managementului calitatii

Managementul calitatii constituie responsabilitatea tuturor nivelurilor de management, insa trebuie condus de managementul de la nivelul cel mai inalt. Managementul calitatii ia in considerare aspectele economice, fara sa le confere automat o pondere dominanta.

In cazul institutiilor de invatamant, managementul calitatii se refera la principalele componente ale activitatii:

. Calitatea procesului de invatamant

. Calitatea cercetarii stiintifice

. Calitatea ca dimensiune a propriei organizatii

In ce priveste calitatea procesului de invatamant, cateva aspecte cheie sunt urmatoarele:

. definirea unui profil coerent de pregatire pentru fiecare scoala si armonizarea acestor profiluri in cadrul ofertei scolii;

. identificarea oportunitatii programelor de studii (specializarilor) si adaptarea structurala a ofertei scolii;

. identificarea cerintelor si asteptarilor reale ale mediului socio-economic privind competentele absolventilor fiecarui program de studiu (specializari), corelarea acestora cu experienta scolii si cu practica internationala (europeana);

. intocmirea unor planuri de invatamant si programe analitice adecvate;

. identificarea si aplicarea celor mai bune practici de tinere sub control si imbunatatire continua a procesului de invatamant (predare-invatare, urmarire si sprijinire a progresului realizat de studenti si evaluare a cunostintelor si abilitatilor dobandite de acestia);

. introducerea unor criterii si proceduri de evaluare a calitatii pe toate segmentele procesului de invatamant;

. introducerea unui feed-back de la elevi, absolventi si angajatori, privind structura si calitatea prestatiei educationale si imbunatatirea acesteia in consecinta.

Privind calitatea cercetarii stiintifice, sunt de urmarit urmatoarele aspecte:

. Stabilirea unor criterii si proceduri de evaluare a rezultatelor cercetarii care sa motiveze performanta;

. Identificarea unor directii strategice de dezvoltare a cercetarii stiintifice si incurajarea dezvoltarii de centre de excelenta pe aceste directii astfel incat sa se intareasca atit cercetarea fundamentala, cat si capacitatea scolii de a colabora in programe nationale si internationale.

Privind calitatea ca dimensiune a propriei organizatii sunt de luat in considerare:

. Identificarea si implementarea unei structuri organizatorice optime pentru sistemul calitatii. Cateva principii care ar sta la baza unei astfel de structuri ar putea fi:

- delegarea de responsabilitate si autoritate la toate nivelurile relevante;

- realizarea unui echilibru intre decizia manageriala si consultarea partilor interesate (clientii externi, personalul si elevii);

- evitarea unei birocratii a calitatii, centralizate la nivelul scolii.

. Politica privind resursele umane, ale carei coordonate posibile sunt:

- definirea clara a standardelor de performanta, a criteriilor de evaluare si recunoastere a activitatii individuale si de grup;

- crearea unui climat care sa incurajeze responsabilitatea si initiativa;

- promovarea instruirii si perfectionarii continue;

- evaluarea periodica a contributiei individuale la realizarea obiectivelor institutiei.

. Crearea si dezvoltarea unui sistem informational de sprijin pentru sistemul calitatii.

3.3. Imbunatatirea calitatii

Definitia data de standardul imbunatatirii calitatii este: parte a managementului calitatii concentrata pe cresterea abilitatii de a indeplini cerintele calitatii.

O varianta simplificata a definitiei imbunatatirii calitatii ar putea fi: orice actiune care determina o ameliorare a performantelor privind calitatea. Performantele se pot referi la produse, procese, la sistemul calitatii sau la intreaga organizatie. Performantele referitoare la calitate pot fi imbunatatite pe doua cai:

. Imbunatatirea calitatii in cadrul limitelor prescrise de standardul de calitate existent

Aceasta presupune un proces de imbunatatire a activitatilor si proceselor legate de calitate avand ca instrument un control mai eficient al calitatii, iar ca rezultat, reducerea variatiei.

Exemple:

m     Imbunatatirea metodologiei de predare/evaluare pentru reducerea variatiilor privind rezultatele elevilor la examene (incurajarea studiului pe parcursul semestrului prin introducerea de lucrari de verificare si referate de sinteza);

m     Revizuirea programelor analitice pentru o mai buna corelare a acestora in cadrul planurilor de invatamant si evitarea unor suprapuneri nejustificate a cunostintelor predate;

m     Controlul prezentei elevilor si cadrelor didactice la activitatile din orar.

. Imbunatatirea calitatii prin schimbarea standardului de calitate existent cu un altul superior

Aceasta are un caracter inovativ si presupune un salt de tip treapta in ceea ce priveste performantele de calitate. Spre deosebire de situatia anterioara, care presupunea o restrangere18

a variatiilor in cadrul unui nivel de calitate existent, aceasta situatie corespunde cu ridicarea nivelului insusi. Un astfel de efort este justificat daca se identifica necesitatea de schimbare (eventual in urma unui studiu de piata) si se asteapta efecte consistente (eventual prezise de un studiu de fezabilitate).

Exemple:

m     Introducerea sistemului de management al calitatii in institutie constituie o imbunatatire de tip salt catre un nou standard de calitate al activitatii in scoala;

m     Introducerea unor mecanisme de identificare a cerintelor si asteptarilor mediului economic privind competentele absolventilor, corelarea acestora cu experienta scolii si cu practica internationala in intocmirea unor planuri de invatamant si programe analitice adecvate.

Imbunatatirea calitatii bazata pe imbunatatirea controlului acesteia se realizeaza prin selectarea si analiza proceselor, stabilirea si punerea in aplicare a actiunilor corective si preventive necesare, instruire pentru cresterea competentei profesionale si a responsabilitatii membrilor organizatiei.

Imbunatatirea calitatii prin schimbarea standardului de calitate existent cu un altul superior presupune urmatoarele etape:

m     determinarea obiectivului de atins (ex. un nou program de studiu, noi niveluri de eficienta in organizare sau management, noi standarde etc.);

m     determinarea politicii necesare imbunatatirii (ceea ce permite managementului sa determine sau stimuleze imbunatatirea);

m     analiza alternativelor posibile si proiectarea solutiei optime;

m     organizarea resurselor pentru implementare;

m     implementarea solutiei alese;

m     organizarea controlului calitatii corespunzator mentinerii noului nivel de performanta.

Cele doua cai de crestere a performantelor privind calitatea descrise mai sus sunt diferite sub aspectul modalitatilor de realizare, dar conceptual ele pot fi incluse in acelasi termen de imbunatatire a calitatii. Pentru performantele oricarei organizatii, esential din punctul de vedere al calitatii este sa existe o preocupare continua pentru imbunatatirea acesteia.

3.4. Particularitati ale managementului calitatii in invatamant

Introducerea managementului calitatii intr-o organizatie constituie o schimbare majora in cultura acesteia si se loveste de obicei de rezistenta personalului si a structurilor existente. Rezistenta la schimbare nu constituie o particularitate a institutiilor de invatamant, ea fiind prezenta in orice organizatie. Specific scolii este succesul cu care acest tip de organizatie rezista la schimbare. Structura si sistemele acestor institutii birocratice, dezvoltate de-a lungul secolelor, constituie principala sursa generatoare de rezistenta. Avand peste 800 de ani de istorie, rezistand celor mai mari asalturi novatoare, scolile supravietuiesc ca surse de idei noi, ca repere stabilizatoare. Acest conservatorism are o conotatie pozitiva, scolile avand si misiunea de pastratoare ale valorilor perene ale unei natiuni. Conotatia negativa a atitudinii conservatoare deriva insa din necesitatea ca aceste institutii sa genereze noul si sa se integreze dinamismului societatii.

Pe langa conservatorismul istoric mentionat, rezistenta la schimbare din institutiile de invatamant superior poate fi legata de alte cauze, mai "contemporane", care tin de modul in care acestea sunt organizate si conduse:

m           scopuri si obiective formulate defectuos de catre conducere;

m           lipsa unui consens asupra acestor scopuri;

m           definire confuza a obiectivelor si prioritatilor;

m           lipsa unei directii si a unui sens clar de actiune, care sa ofere un ghid coerent pentru alegerea alternativelor.

Aspectele prezentate mai sus pot genera:

m           o stare de confuzie determinand o anumita tendinta spre un comportament anarhic, dincolo de nivelurile normale;

m           descentralizarea puterii in subsisteme asamblate ad-hoc, mai mult decat in alte institutii;

m           insuficienta si incoerenta criteriilor de performanta, care nu creeaza un cadru adecvat pentru a evalua atingerea obiectivelor.

Particularitatile aplicarii managementului calitatii in scoala mai pot fi legate de:

m           Imposibilitatea de a diferentia si a cuantifica contributia elementelor si activitatilor care au impact asupra sistemului calitatii. Se va argumenta si pro si contra asupra metodelor care "merg" si care nu. Asa se explica replica unora dintre profesori "daca nu suntem siguri de rezultatele schimbarii, atunci de ce sa mai schimbam?"

m           Procesele formative din scoala nu sunt simple, liniare, secventiale sau independente, ca si in alte organizatii, avand un singur scop, adica fiind orientate spre profit. Mai mult, anumite persoane si programe din aceeasi scoala ar putea fi in competitie pentru acelasi client, ceea ce complica si mai mult administrarea resurselor, ideilor sau informatiilor.

m           Modul rigid in care are loc delegarea de autoritate in scoala. Practic, delegarea prerogativelor in cadrul facultatilor si al catedrelor este inviolabila, cind este vorba de predare sau cercetare. De exemplu, munca profesorului in clasa este dificil de argumentat, deoarece datele despre performanta trecuta si prezenta sunt sumare. Exista doar zvonuri care privesc cazurile mai bune sau mai rele. Fara protejarea libertatii academice s-ar deteriora si distruge insasi notiunea de scoala. Putine institutii realizeaza o evaluare sistematica si o imbunatatire a predarii, protejand in acelasi timp libertatea academica.

m           Natura managementului scolar si modul in care sunt luate deciziile difera de la o institutie la alta. Se practica deopotriva stilurile de conducere autocratic, birocratic, anarhic, colegial. Acestor stiluri de conducere le corespund structuri specifice, care difera de la o facultate la alta. De exemplu, membrii unor facultati apartin simultan si unor grupuri din afara scolilor (institute de cercetari, universitati), raspund si in fata acestora, sunt recompensati de astfel de grupuri si din aceasta cauza au un comportament anarhic din punct de vedere al disciplinei academice. In alte scoli, membrii corpului profesoral sunt organizati pe subcolective si sunt antrenati in comportamente eterogene. Formarea acestor grupuri predispune la compromisuri, schimburi de favoruri, etc. Noile strategii de schimbare trebuie sa se adapteze procesului local de luare a deciziilor pentru a reduce factorii de rezistenta la schimbare.

m           Profesorii sunt oameni speciali, pretiosi si unici. Profesorii care simt ca reprezinta institutia de invatamant (studenti si profesori) sunt de fapt bariere redutabile in calea schimbarii. Atributele care ii fac sa fie valorosi sunt cele care determina cea mai mare parte din rezistenta la schimbare. De la inceputul carierei au fost educati sa nu accepte adevaruri absolute, sa caute adevarul cu orice pret. Cei care propun schimbarea si delega autoritatea unui astfel de grup vor intampina o rezistenta deosebita. Pentru succesul schimbarii trebuie gasite metode adaptate la stilul fiecarui grup, in vederea diminuarii rezistentei la schimbare fara a diminua capabilitatile specifice acestor tipuri de indivizi (creativitate, originalitate etc.).

m           Se poate considera ca fenomen general lipsa unor informatii utile si oportune privind activitatea din scoala. Aceasta poate justifica unele performante nesatisfacatoare. Ironia consta in faptul ca desi scoala este aceea care creeaza, inmagazineaza si transmite cunostinte, adeseori este lipsita de un sistem informational coerent cu privire la starea organizatiei. De exemplu, realizarile profesorilor si ale elevilor, gradul de utilizare al bibliotecilor si a altor resurse, analiza financiara a fondurilor proprii si guvernamentale, reactiile clientilor scolilor, etc. nu sunt cunoscute si comunicate in cadrul scolii. Lipsa informatiilor ingreuneaza evidentierea nevoii de schimbare, fundamentarea si aplicarea unor astfel de propuneri; astfel va frustra orice incercare de implementare a unui sistem al calitatii. Conducerea schimbarilor in scoala presupune dezvoltarea unor abilitati de negociere in cadrul sistemului, perfectionarea cailor de cautare a consensului asupra propunerilor facute de membrii comunitatii, proiectarea si urmarirea unui sistem de indicatori care sa conduca la evidentierea continua a performantelor in scoala.

4. COMISIA PENTRU EVALUAREA SI ASIGURAREA CALITATII IN LICEUL VITOMIRESTI

4.1. Activitati preliminare: infiintarea CEAC si demararea activitatilor de evaluare interna[2]

4.1.1. Infiintarea comisiei

In cadrul Consiliului de Administratie al scolii se hotaraste, in baza prevederilor art. 11, alin (1) din O.U.G. nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu completari si modificari prin LEGEA nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare), infiintarea comisiei:

- La nivelul fiecarei organizatii furnizoare de educatie din Romania se infiinteaza comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii.

4.1.2. Elaborarea si adoptarea regulamentului

Consiliul de administratie al unitatii de invatamant elaboreaza si adopta Regulamentul de functionare (cf.art.11 alin.2 din O.U.G. nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu completari si modificari prin LEGEA nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare) si Strategia de evaluare interna a calitatii, ca documente reglatoare ale activitatii acesteia:

- Organizatia furnizoare de educatie elaboreaza si adopta propria strategie si propriul regulament de functionare a comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii (Anexa 1).

Regulamentul de functionare a CEAC este, in esenta, o procedura de lucru si va trebui sa raspunda la intrebarile din oricare procedura: cine face un anumit lucru? ce anume face? cum? cand? unde? cu ce rezultate?

Consideram urmatoarele continuturi ca necesare oricarui Regulament al CEAC:

m     Obiectivele CEAC si locul ei in organigrama unitatii scolare;

m     Calitatea de membru CEAC si procedura de selectie a membrilor CEAC - diferentiata pentru fiecare categorie de membri prevazuta de lege;

m     Infiintarea si completarea CEAC;

m     Roluri si responsabilitati specifice ale membrilor;

m     Drepturile si obligatiile membrilor, recompense si sanctiuni;

m     Documentele elaborate de CEAC si modul de comunicare cu organismele de conducere - Consiliul de administratie si directiunea scolii, cu personalul scolii si cu celelalte parti interesate.

Regulamentul poate avea structura si complexitatea care sunt considerate cele mai convenabile pentru unitatea de invatamant. De exemplu, la o gradinita, regulamentul poate sa nu depaseasca doua pagini. In schimb, la un grup scolar care are si clase de liceu, clase gimnaziale, primare si grupe de invatamant prescolar, regulamentul va trebui, in mod obligatoriu, sa cuprinda mult mai multe prevederi care sa se adreseze tuturor acestor niveluri, forme, tipuri si filiere de invatamant. In acest din urma caz, consideram ca aceasta Comisie va trebui sa cuprinda si un reprezentant al angajatorilor din domeniile in care unitatea scolara realizeaza pregatirea profesionala.

In regulament se pot prevedea toate situatiile particulare ale unitatii de invatamant si se pot oferi raspunsuri la intrebari cum ar fi:

m           Pot efectua membrii Comisiei asistente la ore, sau aceasta activitate ramane, ca si pana acum, in sarcina directorilor si a responsabililor de catedre si de comisii metodice?

m           Care este procedura de culegere a datelor privind activitatea cu elevii a cadrelor didactice?

m           Care este numarul de membri ai CEAC, corespunzator unitatii de invatamant respective?

m           Care este durata mandatului unui membru? Recomandam ca durata mandatului membrilor comisiei sa nu coincida cu durata de viata a proiectului de dezvoltare institutionala, tocmai pentru a favoriza continuitatea in activitatea de planificare. In acest fel, CEAC va putea juca un rol consultativ in elaborarea noului proiect de dezvoltare, iar tranzitia de la un proiect de dezvoltare la altul se va realiza prin consultarea CEAC, care va avea grija ca tintele strategice, programele si activitatile prevazute sa vizeze in mod explicit cresterea calitatii educatiei oferite.

m           Care este modalitatea de evaluare a activitatii membrilor CEAC?

m           Care sunt modalitatile de remunerare a membrilor CEAC?

m           Care este spatiul de lucru alocat CEAC?

m           Care sunt echipamentele la care membrii CEAC au acces sau sunt in folosite exclusiv?

m           Etc.

4.1.3. Procedura de selectie a membrilor CEAC

Consiliul de administratie:

m           stabileste perioada de alegere a membrilor comisiei din randul cadrelor didactice;

m           face apelul catre cadrele didactice din scoala;

m           comunica criteriile de selectie stabilite prin Regulament (conditiile care trebuie sa le indeplineasca) si documentele necesare candidaturii (scrisoare de intentie, CurriculumVitae si Raport de activitate);

m           analizeaza propunerile si autopropunerile venite din partea cadrelor didactice;

m           se preocupa de realizarea cadrului formal de alegere a acestora: prezentarea candidatilor in Consiliul profesoral si alegerea acestora de catre Consiliul profesoral, prin vot secret, a reprezentantilor cadrelor didactice;

m           comunica si afiseaza rezultatele;

4.1.4. Stabilirea competentei manageriale (pentru Responsabilul Comisiei pentru Evaluarea si Asigurarea Calitatii intr-o unitate de invatamant)

Profilul cadrului didactic care ar trebui selectat in Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii ar trebui sa aiba competente si calitati, cum sunt:

m           Capacitatea unei de a realiza o sarcina clara sau mai putin clara, responsabilitatea unei persoane, capacitatea unei persoane de a gasi solutii in situatii limita.

m           Sa fie bine informat (informatii legate de activitatea manageriala), sa fie capabil sa indeplineasca functiile unui manager(exemplu: planificare, organizare, decizie, control), sa fie capabil sa aplice in practica informatiile din domeniul managerial.

m           Cunostinte obtinute in cadrul unor cursuri, formari in domeniul managerial, certificate, atestate.

m           Capacitatea de a indeplini cat mai bine sarcinile, de a obtine performante.

m           Capacitatea organizatorica, de a lua in calcul toti factorii: cum sa faci, cand sa faci, ce poti sa faci, cu cine sa faci, pentru cine?

m           Sa fie demonstrate anterior capacitati deosebite in domeniul managerial, in realizarea unor activitati, proiecte, sa fie obtinute rezultate deosebite.

m           Capabil atat sa utilizeze informatiile, sa detina multe informatii, sa fi avut rezultate deosebite, imbinarea acestor capacitati (aptitudine complexa).

m           Motivare corespunzatoare.

m           Un mod corespunzator de a actiona, de a utiliza eficient resursele.

4.1.5. Stabilirea componentei comisiei[3]

Conform Art 11, alin (4) LEGE Nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii in unitatile din invatamantul preuniversitar cuprinde:

a) 1 - 3 reprezentanti ai corpului profesoral, alesi prin vot secret de consiliul profesoral;

b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;

c) un reprezentant al parintilor, in cazul invatamantului prescolar, primar, gimnazial sau liceal;

d) un reprezentant al elevilor, in cazul invatamantului profesional, liceal si postliceal;

e) un reprezentant al consiliului local;

f) un reprezentant al minoritatilor nationale, dupa caz, provenind din corpul profesoral, reprezentantii parintilor sau ai elevilor.

Consiliul de administratie solicita partenerilor implicati desemnarea membrilor acestora, in termenul stabilit: consiliul elevilor (pentru nivelul profesional, liceal, postliceal), comitetul de parinti/asociatia parintilor din scoala, consiliul local, minoritatile nationale, dupa caz.

Membrii comisiei nu trebuie sa se limiteze la simpla constatare a existentei unor probleme, ci sa se implice activ in rezolvarea lor, prin inovatie si cooperare.

Conform art.145, alin(1) din Legea Invatamantului, "unitatea de invatamant este condusa de consiliul de administratie"; directorul scolii este presedintele consiliului de administratie.

Conform art.20 alin.(1) din Statutul cadrului didactic, sunt definite functiile de conducere: director si director adjunct.

Conform. Art 11, alin (9) din O.U.G nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu completari si modificari prin LEGEA nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare, "membrii comisiei nu pot indeplini functii de conducere in institutia de invatamant sau in organizatia respectiva, cu exceptia persoanei care asigura conducerea ei operativa". Tinand cont de necesitatea respectarii principiului separatiei, ARACIP recomanda:

m           Din cadrul Comisiei sa nu faca parte membri din Consiliul de administratie. Evident, pot fi si situatii exceptionale, in cadrul unitatilor de invatamant cu un numar mic de elevi/copii si cadre didactice.

m           Din cadrul Comisiei sa nu faca parte "membri - camelon" (adica un cadru didactic al scolii sa fie simultan reprezentant al parintilor si/sau al Consiliului local).

m           Prin reprezentantul sindicatului nu-l intelegem neaparat pe liderul de sindicat. ARACIP recomanda desemnarea unui cadru didactic din sindicatul reprezentativ, altul decat reprezentantul acestuia in Consiliul de Administratie, pentru a face parte din CEAC.

4.1.6. Decizia de infiintare a comisiei

Directorul unitatii scolare emite decizia de infiintare a Comisiei de evaluare si asigurarea calitatii din scoala.

Decizie de numire a Comisiei de evaluare si asigurarea calitatii[4]

Scoala ..............

Adresa: ...............

e-mail: ..............

telefon: ...............

fax: ................

DECIZIA NR._____/___________

Directorul Scolii ........................ din ........., numit prin Ordinul MedC nr. ..../ .......si Decizia ISMB nr. ...../.........., in conformitate cu prevederile art. 19, lit. b), d) si h) din Regulamentului de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, aprobat prin Ordinul M.E.C. nr. 4925/8 septembrie 2005,

DECIDE:

Art.1 Se constituie la nivelul scolii Comisiei pentru asigurarea calitatii in invatamant.

Art.2 Componenta comisiei este urmatoarea:

Prof. ...........   -

Prof. ............. -

Prof. .............  -

- Reprezentant al elevilor

- Reprezentant al parintilor

- Reprezentant al Consiliului Local

- Reprezentant al Sindicatului reprezentativ

Art.3. Comitetul pentru evaluarea si asigurarea calitatii are urmatoarele atributii:

a)            elaboreaza propuneri de imbunatatire a calitatii educatiei;

b)            aduna materiale pentru Centrul de documentare in domeniul calitatii in invatamant, pentru biblioteca si pentru punctual de informare din cancelarie;

c)            coordoneaza activitatile de formare la nivelul catedrelor;

d)            informeaza si implica Consiliul elevilor si Comitetul reprezentativ al Parintilor in problemele asigurarii calitatii in educatie;

e)            stabileste domeniile de actiune si responsabilitatile membrilor; elaboreaza Fisa postului pentru membrii comitetului;

f)      elaboreaza Regulamentul propriu de functionare; stabileste atributiile si procedurile din diagrama Gantt; elaboreaza Manualul Calitatii pentru liceu si redacteaza raportul de autoevaluare;

g)            elaboreaza planuri de actiuni pentru un model standard, aplicabil tuturor ariilor curriculare (proiecte ale unitatilor de invatare, planificari calendaristice, fise de observare si activitate, itemi de evaluare);

h)            elaboreaza criteriile specifice scolii care definesc performanta ceruta elevilor pentru indeplinirea unitatilor si a calificativelor adecvate (criteriul reusitei);

i)      culege si centralizeaza dovezile/rezultatele activitatilor desfasurate in scoala;

j)      proiecteaza studii de caz la nivelul culturii organizationale, pentru identificarea stilului de invatare, aplicarea de chestionare la elevi, parinti si profesori, consultarea agentilor economici si a comunitatii locale;

Art.4 Activitatea comitetului de lucru va fi coordonata de prof. ....

Art.5 Secretarul Comitetului va fi prof. ...............

Art.6 La sedintele Comitetului participa, fara drept de vot, cu statut de observator, prof. ........, liderul sindical din unitatea de invatamant. Punctul de vedere al liderului sindical se mentioneaza in procesul-verbal al sedintei.

Art.6 Membrii comitetului sunt direct raspunzatori de indeplinirea eficienta si la timp a atributiilor ce le revin.

Art.7 Serviciul Secretariat va comunica printr-o adresa continutul acestei decizii fiecarui component al comisiei.

DIRECTOR,

Prof.

4.2. Activitati preliminare: analiza documentelor esentiale privind functionarea unitatii scolare

Orice unitate scolara functioneaza pe baza unor acte normative si trebuie sa detina documente care sa ateste, in primul rand, legalitatea infiintarii si a functionarii pentru fiecare nivel de invatamant si, dupa caz, filiera, profil si specializare.

4.2.1. Verificarea preliminara a documentelor scolii

Principalele documente care vor fi solicitate la orice vizita de evaluare externa sunt:

m           Documente de infiintare (ordin de ministru, hotarare de guvern, hotarare judecatoreasca, decizie a unei autoritati indreptatite etc.);

m           Documente de functionare (drepturi de folosinta pentru bunurile imobile - cladiri, terenuri etc., transferuri de proprietati, avize PSI, avize sanitare, date privind intretinerea cladirilor si echipamentelor etc.);

m           Documente privind resursele materiale (inventare actualizate etc.);

m           Documente privind resursele umane (state de functiuni si de incadrare, fise de post actualizate, documente de angajare a personalului, situatia la zi a posturilor, catedrelor, orelor ocupate si vacante etc.);

m           Documentele privind situatia si miscarea elevilor (cataloage, registre matricole, situatia eliberarii diplomelor si altor acte de studiu etc.);

m           Documente curriculare (planuri de invatamant, programe, manualele utilizate etc.).

m           Documente financiare (bugete, fonduri alocate pentru diferite capitole si articole, proceduri de achizitie publica realizate, situatia platii facturilor la utilitati, proiecte, documente privind autofinantarea etc.).

m           Documente privind relatia cu autoritatile locale (PRAI, PLAI etc.).

m           Documente de planificare interna (planul de dezvoltare a scolii pe termen mediu si alte documernte de planificare relevante: strategii, planuri operationale, programe, alte proiecte etc.).

4.2.2. Planul de imbunatatire[5]

CEAC formuleaza un plan de imbunatatire pe care il inainteaza, spre aprobare, Consiliului de administratie.

Planul de imbunatatire trebuie sa specifice actiunile si tintele pentru imbunatatirea respectivelor domenii, responsabilitatile atribuite pentru realizarea actiunilor necesare si termenele convenite. Echipa de conducere trebuie sa ia in considerare costurile necesare indeplinirii acestor activitati, atat in ceea ce priveste fondurile, cat si timpul alocat, si sa se asigure ca aceste activitati dispun de resursele adecvate.

a. Ierarhizarea domeniilor de imbunatatire in functie de prioritate

m           se identifica zonele prioritare care necesita imbunatatire;

m           se stabilesc obiective si tinte privind imbunatatirea

m           se planifica foarte atent actiunile si termenele intermediare in scopul cresterii sanselor de succes ale procesului de imbunatatire.

b. Definirea tintelor de imbunatatire

Tintele trebuie sa fie definite clar, sa poata fi masurate, realizabile, orientate pe rezultate (obtinerea de imbunatatiri, nu intensificarea activitatii); trebuie sa li se stabileasca termene limita cu date concrete pentru realizarea lor.

c. Atribuirea responsabilitatilor

Inca de la inceput trebuie sa fie foarte clar cine va purta responsabilitatea totala pentru fiecare actiune, si cine va avea responsabilitati specifice pentru activitatile sau sarcinile din cadrul fiecarei actiuni. Persoanele si echipele numite ar trebui implicate in procesul de planificare detaliata.

Responsabilitatile necesare realizarii actiunilor propuse trebuie sa fie de asemenea mentionate in planul de imbunatatire. Persoana cu responsabilitatea generala trebuie identificata iar ceilalti membri din echipa vor fi desemnati sa implementeze schimbarile propuse. De asemenea trebuie clar definite responsabilitatile de monitorizare a planului si de evaluare a rezultatelor.

d. Specificarea actiunilor pentru realizarea imbunatatirilor

Planurile de imbunatatire trebuie sa furnizeze o baza solida care sa produca imbunatatirea. Pentru acest scop, ele trebuie sa specifice toate activitatile si sarcinile necesare pentru a realiza obiectivele si tintele propuse de imbunatatire. Activitatile trebuie sa fie definite la un nivel de detaliu suficient implementarii eficiente a planului si trebuie sa fie aranjate intr-o succesiune logica.

Planificarea detaliata va trebui sa cuprinda urmatoarele aspecte:

actiunile necesare pentru atingerea tintelor

etaloanele utilizate pentru definirea standardelor si masurarea imbunatatirilor

criteriile dupa care vor fi evaluate actiunile

succesiunea activitatilor care vor fi desfasurate

termenele generale ale actiunilor

termenele intermediare (punctele critice si perioade de timp) pentru raportare si revizuire

Procesul de planificare ar trebui sa precizeze si factorii sau circumstantele care ar putea constitui riscuri pentru plan, precum si o evaluare a impactului potential al acestor factori. Pe cat posibil, ar trebui sa se ia masuri in vederea eliminarii, minimizarii si controlarii acestor factori de risc; insa este foarte posibil ca anumite aspecte ale planului sa fie modificate ca rezultat al schimbarii circumstantelor legate de furnizor sau modificarilor intervenite la nivel local sau national.

e. Costurile si resursele

Pentru activitatile definite in planurile de imbunatatire si actiune trebuie sa se stabileasca in mod adecvat costurile si resursele. In acest scop, trebuie sa se realizeze o estimare a numarului de zile de lucru si alte resurse necesare pentru fiecare sarcina. Costul total al proiectului trebuie identificat si trebuie realizat un buget pentru lucrarile ce urmeaza a fi realizate.

In cazul in care exista dificultati legate de resurse, atunci anumite aspecte incluse in planul detaliat trebuie revizuite si modificate in limita sumelor de bani si timpului prevazute pentru acea actiune.

Acolo unde exista un buget financiar, atunci trebuie clarificate si convenite limite pentru cheltuirea banilor si protocoale pentru aprobarea cheltuielilor, facturare, monitorizare, deschiderea conturilor si auditare.

f. Monitorizarea imbunatatirilor

Unitatile de IPT trebuie sa stabileasca termene concrete pentru finalizarea fiecarei activitati sau sarcini si puncte de referinta pentru evaluarea progreselor in scopul de a mentine planul pe directia stabilita. Este necesar ca implementarea planului de imbunatatire sa fie monitorizata cu atentie prin verificarea daca personalul este deplin implicat in proces, daca actiunile realizate sunt conforme cu planul, daca motivele de departare de plan sunt intelese si aprobate si daca se intreprind actiuni relevante pentru actualizarea sau modificarea planului.

g. Masurarea rezultatelor

La un moment dat in cadrul ciclului (care va trebui convenit in etapa de planificare) rezultatele finale ale actiunilor de imbunatatire vor trebui masurate in functie de criteriile convenite anterior, iar apoi va trebui sa se faca o apreciere in legatura cu eficacitatea reala a acestora. Nu este posibil sa se faca o apreciere completa asupra eficacitatii in cadrul unui singur ciclu.

In evaluarea rezultatelor initiativelor de imbunatatire, unitatile de IPT trebuie sa tina seama de:

  • rezultatele obtinute
  • in ce masura rezultatele corespund cu tintele stabilite
  • efecte neintentionate (pozitive si negative)
  • evidenta anuala a imbunatatirilor performantei
  • strategii de recompensare
  • posibilitati de impartasire a concluziilor, experientelor si a bunelor practici

Ca parte a procesului de revizuire, unitatile de IPT vor cauta sa evalueze eficienta procesului de autoevaluare si imbunatatire a planificarii. Testul final este daca beneficiile rezultate din procesul de autoevaluare depasesc costurile. Este o buna practica a se evalua daca este imbogatita prin acest proces capacitatea de autoevaluare si imbunatatire.


Figura 4.1 Procesul planlui de imbunatatire

Realizarea activitatilor de evaluare interna a calitatii

Dupa constituirea si functionalizarea CEAC, aceasta trece la planificarea, realizarea, evaluarea si revizuirea activitatilor specifice de evaluare si imbunatatire a calitatii.

4.3.1. Planul operational

CEAC elaboreaza un Plan operational anual (derivat din strategia aprobata) cuprinzand proceduri si activitati de evaluare si imbunatatire a calitatii care trebuie aprobat de catre Consiliul de administratie.

Tabelul 5.1. Plan operational Liceul Vitomiresti

Tinte (obiective)

Actiuni necesare

Responsabil pentru indeplinirea actiunilor

Termene si obiective intermediare

Monitorizare si evaluare

Costuri si alte resurse necesare

Semestrul I

Autoevaluare

si

imbunatatirea continua a activitatii

Elaborarea Raportului de Evaluare Interna

Responsabil comisie

Serviciul secretariat

Echipa manageriala

Octombrie

ISJ Olt

ARACIP

Costuri imprimare

Colaborarea cu membrii comisiei in vederea stabilirii unui model comun pentru planul de activitate si pentru procedura

Responsabil comisie

Noiembrie

Echipa manageriala

Colectarea, producerea   si gestionarea dovezilor

  1. standarde de acreditare si evaluare periodica
  2. standarde de referinta
  3. descriptori de performanta

Comisia CEAC

Noiembrie

Decembrie

ISJ Olt

ARACIP

Elaborarea unui sistem de colectare a opiniilor tuturor beneficiarilor (cutie postala, forum)

Responsabil comisie

Echipa manageriala

Octombrie

Costuri materiale

Colectarea opiniilor tuturor beneficiarilor

Membru 1 comisie

permanent

Elaborarea, aplicarea si interpretarea chestionarelor (elevi, parinti, profesori)

Membru 1 comisie

elaborare - Noiembrie

aplicare - Decembrie

interpretare - Ianuarie

Comisia CEAC

Costuri imprimare

Monitorizarea aplicarii planurilor de imbunatatire a activitatii elaborate, revizuirea si actualizarea acestora

Comisia CEAC

permanent

ISJ Olt

ARACIP

Realizarea bazei de date cu parcursul absolventilor

Membru 1 comisie

permanent

Comisia CEAC

Colectarea datelor statistice si de performanta necesare atat Raportului de autoevaluare (CNAC) cat si Raportului de evaluare interna

Responsabil comisie

Serviciul secretariat

permanent

Semestrul II

Autoevaluarea si imbunatatirea continua a activitatii

Corelarea indicatorilor din standardele de referinta propuse de ARACIP cu descriptorii de performanta din Cadrul National de Asigurare a Calitatii in Invatamantul profesional si Tehnic

Responsabil comisie

Martie

ARACIP

Costuri imprimare

Portofoliul comisiei metodice si a profesorului

Responsabil comisie

Martie

Intocmirea planurilor de imbunatatire a activitatii

Comisia CEAC

Martie

ARACIP

Costuri imprimare

Monitorizarea activitatii comisiilor metodice din scoala

Comisia CEAC

Aprilie

ARACIP

Costuri imprimare

Colectarea opiniilor tuturor beneficiarilor

Membru comisie

permanent

Monitorizarea aplicarii planurilor de imbunatatire a activitatii elaborate, revizuirea si actualizarea acestora

Comisia CEAC

permanent

ISJ Olt

ARACIP

Realizarea bazei de date cu parcursul absolventilor

Membru comisie

permanent

Comisia CEAC

Colectarea datelor statistice si de performanta necesare atat Raportului de autoevaluare (CNAC) cat si Raportului de evaluare interna (ARACIP)





Responsabil comisie

Serviciul secretariat

permanent

Comisia CEAC

Elaborarea Raportului de Evaluare Interna (ARACIP)

Comisia CEAC

Serviciul secretariat

Echipa manageriala

Iulie

ISJ Olt

ARACIP

Costuri imprimare

4.3.2. Planul managerial

Planificarea este o activitate complexa prin care se stabilesc obiective, activitati sau actiuni, termene, responsabilitati si modalitati de control si evaluare avand ca scop orientarea si reglementarea activitatilor unitatii de invatamant in conformitate cu legislatia scolara si cea generala.

Produsul procesului de planificare este un document de planificare.

In realizarea functiei de conducere, una dintre atributiile directorului este coordonarea elaborarii proiectului managerial si se elaboreaza in concordanta cu nevoile scolii si ale comunitatii.

El cuprinde:

m     obiective prioritare (generale si specifice) pe termene scurte, clar formulate, rezultate dintr-o buna diagnoza a situatiei existente;

m     fundamentarea obiectivelor;

m     mijloace de realizare (resurse umane, resurse materiale);

m     etapizarea transpunerii in realitate;

m     itemi de evaluare si verificare;

La nivelul unitatii de invatamant, reglementarile legale ofera managerului scolar un camp vast de manifestare a initiativei creatoare. Dincolo de reglementari, realitatea dintr-o unitate de invatamant este cea care determina un anumit lucru, care trebuie conceput cu grija, pe baza unor analize realiste si a evaluarii corecte a resurselor materiale, financiare, umane, informationale si de timp disponibil, precum si pe baza unei bune evaluari a evolutiei probabile a comunitatii locale. Important este sa se stabileasca metodele de control si evaluarea modului in care echipa responsabila se implica in indeplinirea activitatilor si a actiunilor ce concura la realizarea obiectivelor propuse.

Planul anual de activitate si programele semestriale, precum si eventualele modificari si completari ale acestora, se dezbat si se aproba in Consiliul Profesoral ((art. 28 c) din ROFUIP).

Proiectul managerial reprezinta in acelasi timp un instrument de lucru pentru asigurarea calitatii intr-o unitate scolara.

Tabelul 5.2. Planul managerial al CEAC Vitomiresti

PRIORITATEA: Extinderea implementarii sistemelor de asigurare a calitatii in unitatea noastra de invatamant

OBIECTIV: Asigurarea conditiilor egale de acces la programele de invatare si sprijin pentru toti elevii

TINTA:

Dobandirea abilitatilor si competentelor cheie

Autoevaluarea si imbunatatirea calitatii procesului de predare-invatare

Asigurarea progresului scolar

Prevenirea esecului scolar si a abandonului scolar

CONTEXT:

Pentru a exista si a obtine notorietate pe piata ofertelor educationale, unitatea noastra de invatamant trebuie sa introduca sistemele de asigurare a calitatii procesului

instructiv-educativ. Obtinerea calitatii programelor de invatamant oferite presupune elaborarea si aplicarea de strategii si politici , care necesita o planificare riguroasa

si o organizare atenta a activitatii scolare. Extinderea aplicarii sistemelor de asigurare a calitatii permite transformarea liceului nostru in furnizor de servicii educationale de calitate.

Actiuni propuse

Rezultate asteptate

Termen de finalizare

Responsabil

Parteneri

Sursa de
finantare

Actualizarea informatiilor privind calitatea in educatie si evidentierea implicatiilor extinderii sistemului la nivelul unitatii de invatamant

Prezentarea in consiliul de administratie

a Ordinului Nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei si a Legii 87/2006, de aprobare, completare si modificare a Ordinului nr. 75/2005, precum si a modificarilor legislative ulterioare

Cunoasterea cadrului legal

privind asigurarea calitatii in

sistemul educational

Asigurarea transparentei

informatiilor de interes

public

Septembrie 2008

Director

Inspectori scolari Director

adjunct,

Responsabili - comisii

metodice si a CEAC

Consiliul de administratie

Comitetul reprezentativ al

parintilor

Fonduri

bugetare si extrabugetare

Informarea personalului unitatii si a beneficiarilor acesteia privind implicatiile aplicarii sistemului de management al calitatii, la nivelul unitatii de invatamant (consiliul de administratie, consiliul profesoral, comitetul reprezentativ al parintilor, consiliul elevilor, etc.).

Septembrie 2008

Director

Actualizarea la nivelul liceului a punctului de informare/documentare in domeniul calitatii in educatie, a strategiilor si procedurilor de implementare a acestuia in invatamantul preuniversitar

permanent

Responsabil Comisia de

evaluare si asigurare a

calitatii din scoala

Organizarea cadrului pentru desfasurarea activitatilor privind calitatea in educatie

Completarea Comisiei de evaluare si asigurare a calitatii din unitatea noastra de invatamant

Numirea prin decizie, de catre directori a membrilor comisiei de evaluare si asigurare a calitatii

Septembrie 2007

Director, Director adjunct

Toate cadrele didactice

Fonduri

bugetare si extrabugetare

Actualizarea Regulamentului de functionare a Comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii

Alocarea de responsabilitati si stabilirea domeniilor de actiune a membrilor Comisiei

Dezbaterea proiectelor actelor normative elaborate de

A.R.A.C.I.P. cu personalul didactic/ de conducere

Trimestrial

Director, responsabil CEAC

Toate cadrele didactice

Monitorizare orar

Adaptarea orarului la nevoile elevilor, asigurand totodata o repartizare rationala catedrelor pe profesori

Bilunar

Director, responsabil comisie orar

Promovarea unei culturi a calitatii la nivelul unitatii noastre scolare

Numirea si functionarea unor structuri responsabile cu activitatea de relatii publice

Asigurarea transparentei informatiilor de interes public cu privire la programele de studii / certificatele / diplomele / calificarile oferite de unitatea noastra de invatamant

Octombrie 2008

Responsabil - Comisia de

evaluare si asigurare a

calitatii

Director liceu,

Consiliu de

administratie

Promovarea ofertei educationale a liceului si scolii postliceale

Stabilirea ofertei educationale a unitatilor de invatamant in raport ce cerintele pietei muncii Identificarea necesarului de formare a personalului didactic

Septembrie 2008

Director

Consiliul de administratie al unitatii

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Afisarea viziunii managementului asupra politicii calitatii la nivelul

organizatiei in locuri vizibile, accesibile atat personalului unitatii, cat si vizitatorilor acesteia

Responsabil - Comisia de

evaluare si asigurare a

calitatii din liceu

Proiectarea activitatii compartimentelor

/ comisiilor / catedrelor pe baza

unor proceduri de colectare regulata

a feed-backului din partea

beneficiarilor

Responsabili comisii

Implementarea strategiilor privind calitatea la nivelul structurilor organizationale

Elaborarea planurilor strategice si operationale la nivelul fiecarui

compartiment functional al institutiei de invatamant

Realizarea portofoliului cu

documentele specifice la

nivelul compartimentelor

Anual

Responsabili comisii metodice

Comisia de evaluare

si asigurare

a calitatii

Elaborarea criteriilor care definesc performanta ceruta elevilor /

cadrelor didactice pentru indeplinirea cerintelor sistemului de management al calitatii

Elaborarea si aplicarea procedurilor si instrumentelor de autoevaluare institutionala, in acord cu prevederile legale.

Respectarea cadrului legal

Semestrial

Director, director

adjuncti,

sefi de

catedre

Comisia de evaluare

si asigurare

a calitatii

Fonduri bugetare

si extrabugetare

Intocmirea rapoartelor de autoevaluare la nivelul catedrelor / comisiilor

si compartimentelor

Utilizarea rezultatelor autoevaluarii pentru optimizarea functionarii si

dezvoltarii institutiei

Ameliorarea / eliminarea

punctelor slabe

Realizarea prioritatii de asigurare interna a calitatii, conform Planului

de actiune al unitatii scolare

Realizarea Planului de

actiune

Lunar

Monitorizarea calitatii activitatii instructiv - educative

Anual

Proiectarea si dezvoltarea activitatii in raport cu cerintele introducerii sistemului de asigurare a calitatii

Adaptarea ofertei educationale a liceului in raport cu cerintele mediului economico-social Prezentarea informatiilor despre toate procesele de invatare existente in liceu Asigurarea posibilitatilor ca toti elevii sa poata sa se inscrie la programele de invatare conform nevoilor proprii de educare

Realizarea Planului de

scolarizare

Martie

Director

Toate cadrele

didactice, consilierul

scolar

Fonduri bugetare

si extrabugetare

Proiectarea didactica a activitatilor la nivelul catedrelor/comisiilor in

mod unitar, urmarindu-se cresterea eficientei invatarii si diminuarea

esecului scolar Abordarea creativa , personalizata a programelor scolare de specialitate pentru cele doua cicluri ale liceului

Corelarea la nivelul comisiilor

a planificarilor elaborate

pentru fiecare disciplina sau

modul cu curriculele aprobate la nivel national

Semestrial

Responsabili/

comisii/

catedre

Toate cadrele

didactice, consilierul

scolar

Fonduri bugetare

si extrabugetare

Reorientarea proiectarii si desfasurarii instruirii practice prin dezvoltarea activitatilor de parteneriat cu agentii economici

Incheierea de conventii de

practica cu agentii economici

Intocmirea profilului elevilor

Determinarea stilului de invatare preferat de fiecare elev

Lunar

Directori,

Responsabili/

comisii/

catedre

Flexibilitate in proiectarea activitatii didactice pentru asigurarea

egalitatii sanselor si prevenirea discriminarii Identificarea elevilor capabili de performanta scolara Pregatirea acestor elevi pentru a participa la concursuri si olimpiade

Lunar

Proiectarea activitatilor didactice in raport cu nivelul clasei, stiluri de invatare, cunostinte, experienta si abilitati anterioare

Anual

Formarea profesionala a personalului didactic in scopul introducerii sistemelor de asigurare a calitatii

Facilitarea accesului personalului didactic la informatii privind introducerea sistemelor de asigurare a calitati

Cresterea gradului de implicare a personalului didactic in activitati privind introducerea sistemelor de

asigurare a calitatii

permanent

Sef comisie formare si

perfectionare

profesionala

responsabilul cu asigurarea

calitatii

profesori metodisti, responsabil

CEAC

Fonduri bugetare si

extrabugetare

Participarea directorilor / responsabilului si membrilor Comisiei de evaluare si asigurare a calitatii, la stagii de formare in domeniul

managementului calitatii

Participarea la cursurile de initiere, formare si dezvoltare a cunostintelor si competentelor in domeniul

managementului calitatii

Anual

Sef comisie formare si

perfectionare

profesionala

responsabilul cu asigurarea

calitatii

C.C.D. Slatina, alti furnizori

de cursuri acreditati

Fonduri bugetare si

Extrabugetare

Formarea in cascada in domeniul aplicarii gurare a calitatii sistemelor de asigurarea calitatii: expuneri si dezabateri organizate de responsabilii comisiilor metodice/catedrelor/ CEAC pentru membrii comisiilor metodice/catedrelor

trimestrial

Comisia de evaluare si asigurare a calitatii

Imbunatatirea comunicarii

Cresterea ponderii utilizarii in derularea programelor a metodelor participative moderne

Cresterea cu 10% a ponderii profesorilor

care utilizeaza metode participative

Permanent

Directori unitate scolara,

sefi arii curriculare,

cadre didactice

Resp. compartimente, psiholog

scolar

Fonduri bugetare si

extrabugetare

Evitarea deficientelor privind transmiterea oportuna si la termen a informatiilor intre compartimente

Rezolvarea contestatiilor

Aplicarea managementului conflictelor

la nivelul unitatii de

invatamant

Cresterea performantelor scolare prin motivarea elevilor, pentru participare activa la propria formare profesionala

Evaluarea predictiva a elevilor

Comunicarea eficienta cu elevii in raport cu nevoile de instruire ale acestora, plecand de la rezultatele evaluarii initiale

Reducerea conflictelor profesor-elev

Asigurarea progresului scolar

Permanent

anual

Profesori, sefi

arii curriculare

Psihologul scolar,

elevi, parinti

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Promovarea si stimularea invatarii individuale, centrate pe elev sau in cadrul unei echipe

Desfasurarea activitatilor de invatare in conformitate cu nevoile elevilor Monitorizarea frecventei elevilor la programele de invatare

Planificarea activitatilor de

invatare la nivelul catedrelor /comisiilor

Anual

Profesori, sefi

arii curriculare

Psihologul scolar,

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Elaborarea unor strategii de urmarire a evolutiei performantelor scolare, utilizand sistemul national de indicatori privind calitatea

anual

Profesori, sefi

arii curriculare

Psihologul scolar,

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Implicarea elevilor in evaluarea progresului pe care il realizeaza si incurajarea acestora sa-si asume responsabilitati pentru asigurarea succesului propriul proces de invatare

Valorificarea rezultatelor evaluarilor

initiale (teste de progres,

fise de progres scolar)

Anual

Profesori, sefi

arii curriculare

Psihologul scolar,

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Evidentierea si recompensarea pentru performantelor scolare

Monitorizarea acestei activitatii

anual

Profesori, sefi

arii curriculare

Psihologul scolar,

Evaluarea constructiva si consilierea cadrelor didactice in cadrul procesului de predare-invatare

Asistarea la ore a tuturor cadrelor didactice de catre director, membrii comisiei de asigurare a calitatii, profesori metodisti si responsabili de catedre/comisii metodice

Organizarea de interasistente mai ales pentru profesorii debutanti sau suplinitori

Completarea fiselor de observare pentru lectiile asistate

Respectarea programului de

asistente (grafice/fise de asistenta)

Lunar

Director, director

adjunct,

responsabili

comisii / catedre

/ CEAC

Toate cadrele

didactice

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Valorificarea asistentelor. Elaborarea planurilor de imbunatatire a activitatii la nivelul liceului si al catedrelor si implementarea masurilor corective

Ameliorarea / eliminarea punctelor

slabe

Lunar

Director, director

adjunct,

responsabili

comisii / catedre

/ CEAC

Toate cadrele

didactice

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Familiarizarea cadrelor didactice cu formularele de evaluare a activitatii prin prelucrarea lor la nivelul catedrelor / comisiilor

Monitorizarea completarii cataloagelor scolare

Completarea fise de monitorizare privind implementarea principiilor asigurarii calitatii invatamantului

Completarea corecta a formularelor

de evaluare /

autoevaluare

Lunar

Director, director

adjunct,

responsabili

comisii / catedre

/ CEAC

Toate cadrele

didactice

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Analiza criteriilor de evaluare a activitatii didactice, in cadrul sedintelor de catedra

Lunar

Director, director

adjunct,

responsabili

comisii / catedre

/ CEAC

Sefi de catedra/

responsabil CEAC

/ profesori

metodisti

Fonduri

bugetare si

extrabugetare

Asigurarea consilierii / consultantei cadrelor didactice si a feed-back-ului necesar in stabilirea cailor de imbunatatire a programelor de invatare

Chestionare

Semestrial

Director, director

adjunct,

responsabili

comisii / catedre

/ CEAC

Evaluarea constructiva si consilierea cadrelor didactice in cadrul procesului de predare-invatare

Pregatirea materialelor documentare prezentate cu prilejul vizitelor de monitorizare / evaluare externa Selectarea, pastrarea si verificarea

Stabilirea portofoliilor si a documentelor CEAC necesare pentru vizitele de monitorizare / evaluare externa

Responsabil si membrii

CEAC

Crearea unui sistem informatizat de inregistrare a rezultatelor scolare

Imbunatatirea dotarii cu echipamente birotice moderne a unitatii de invatamant si extinderea retelei Internet pentru laboratoare

Minim 1 calculator pentru fiecare laborator si soft-uri corespunzatoare pentru fiecare disciplina

Anual

Serviciul administrati,

biroul

contabilitate,

profesori

Siveco, C.C.D, alti

furnizori de softuri

educationale

Fonduri bugetare si

extrabugetare

Achizitionarea de soft corespunzator si realizarea bazei de date, referitoare la asigurarea interna a calitatii, la nivelul liceului

Constituirea si actualizarea bazei de date, la nivelul unitatii scolare

Anual

Serviciul administratie,

biroul

contabilitate,

profesori

Continuarea formarii personalului didactic in utilizarea calculatorului si a sistemului educational informatizat

Anual

Siveco, C.C.D, alti

furnizori de softuri

educationale

Inregistrarea ritmica a rezultatelor autoevaluarii/ evaluarii externe in baza de date

Anual

4.3.3. Raportul de evaluare interna a calitatii

Raportul de evaluare interna a calitatii este intocmit de catre CEAC si este propus spre aprobare Consiliului de adimistratie. Consiliul de administratie revizuieste, daca este cazul, documentele programatice si strategiile de dezvoltare (inclusiv strategia de evaluare interna a calitatii).

Raportul anual de evaluare interna (Anexa 3) se intocmeste pana la data de 10 septembrie (la inceputul anului scolar urmator) pentru anul scolar care tocmai s-a incheiat si este facut public, este adus in mod obligatoriu la cunostinta beneficiarilor directi si indirecti, prin publicare sau afisare.

In cazul unitatilor de invatamant autorizate sau doar cu un nivel de invatamant/calificare profesionala/specializare autorizat/a, raportul anual de activitate se inainteaza anual la ARACIP.

In cazul unitatilor de invatamant acreditate, raportul anual de activitate se inainteaza la ARACIP, la cererea acesteia.

5. CONCLUZII SI CONTRIBUTII ORIGINALE

Expunerea catorva din modelele relevante existente in domeniul asigurarii/managementului calitatii in scoli pune in evidenta atat diferente cat si similitudini semnificative.

Diferentele au generat abordari contrastante, atat intre sistemele nationale ale tarilor europene, cat si intre institutii apartinand aceluiasi sistem.

O alta problema care continua sa provoace discutii aprinse este cea legata de specificul institutiei de invatamant si masura in care modelele, principiile, regulile aferente asigurarii si managementului calitatii, aplicabile celorlalte organizatii din mediul economico-social, sunt adecvate celor din mediul academic. In opinia noastra, independent de specificul ei, scoala trebuie sa-si asume responsabilitatea deplina pentru prestatia proprie si pentru masura in care justifica increderea si resursele alocate de societate.

In pofida diferentelor de abordare amintite anterior si a specificitatii institutiei de invatamant, orice sistem al calitatii presupune aceleasi elementele fundamentale:

. orientarea spre satisfacerea cerintelor si asteptarilor clientilor (elevi si angajatori) si celorlalte parti interesate ale institutiei de invatamant (personalul institutiei, institutiile statului, comunitatea academica, etc.);

. atitudinea proactiva a conducerii institutiei in problema calitatii, care se exprima in principal prin crearea unui mediu adecvat performantei pe toate dimensiunile activitatii institutiei, precum si sistemul de prioritati in alocarea resurselor;

. abordarea problemei calitatii in termeni strategici: misiune, valori, principii, politici, strategii, obiective, etc.

. mentinerea sub control si imbunatatirea continua a proceselor din institutie;

. implicarea si responsabilizarea personalului;

. identificarea unor indicatori relevanti ai calitatii si evaluarea/masurarea acestora;

.documentarea sistemului in vederea furnizarii de dovezi obiective care sa creeze incredere clientilor si partilor interesate in capacitatea institutiei de a raspunde cerintelor si asteptarilor lor.

Sistemul calitatii nu constituie un scop in sine, ci un mijloc prin care institutia de invatamant este orientata spre performanta. Prin intermediul acestuia se dezvolta o cultura a calitatii in randurile personalului si elevilor.

Sistemul national de management si asigurare a calitatii reprezinta totalitatea structurilor institutionale, normelor, procedurilor si activitatilor concrete de proiectare, implementare, evaluare si revizuire/imbunatatire a calitatii la nivelul sistemului de invatamant, al subsistemelor si al unitatilor scolare.

Sistemul national de management si asigurare a calitatii cuprinde:

Structuri institutionale - ARACIP la nivel national, Comisia de evaluare si asigurarea calitatii (CEAC) la nivel local, alte structuri care vor fi stabilite la nivel national, judetean si local (la decizia autoritatilor centrale si locale).

Documente normative stabilite la nivel national, judetean si local -legi, hotarari de guvern, ordine de ministru, metodologii, regulamente, decizii etc.

Documente reglatoare - ghiduri, manuale si proceduri, strategii, proiecte programe si planuri, analize si rapoarte etc.

Instrumente de evaluare - chestionare, ghiduri de interviu, fise de observare a activitatii, fise de evaluare, liste de verificare, fise de analiza a documentelor etc.

Activitati specifice - reuniuni, asistente la activitati educationale, interviuri individuale si de grup etc.

Sistemul national de management si asigurare a calitatii se constituie pe baza actelor normative mentionate anterior si a valorilor fundamentale ale educatiei din Romania si din Europa:

Pluralismul educational;

Respectarea traditiei si identitatii nationale;

Toleranta;

Libertatea de opinie;

Demnitatea;

Patriotismul;

Independenta gandirii;

Respectarea celorlalti;

Cinste si respect pentru justitie si pentru drepturile celorlalti;

Respectarea modurilor de viata, opiniilor si ideilor diferite de cele proprii, daca acestea le respecta, la randul lor pe ale altora;

Decenta;

Angajament in promovarea proceselor democratice;

Preocupare pentru bunastarea proprie, a altor persoane si a societatii.

Sistemul national de management si asigurare a calitatii se bazeaza pe urmatoarele principii ale educatiei de calitate (cf. Declaratiei de principii a ARACIP, lansata in noiembrie 2005).

  • Educatia de calitate
  • Este centrata pe clientii si beneficiarii serviciilor educationale.
  • Este oferita de institutii responsabile.
  • Este orientata pe rezultate.
  • Respecta autonomia individuala si are la baza autonomia institutionala.
  • Este promovata de lideri educationali.
  • Asigura participarea actorilor educationali si valorizarea resursei umane.
  • Se realizeaza in dialog si prin parteneriat.
  • Se bazeaza pe inovatie si pe diversificare.
  • Abordeaza procesul educational unitar, in mod sistemic.
  • Are ca obiectiv imbunatatirea continua a performantelor.
  • Intelege interdependenta intre furnizorii si beneficiarii implicati in oferta de

educatie.

Sistemul national de management si de asigurare a calitatii are ca scop esential imbunatatirea calitatii educatiei definita ca ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu si ale furnizorului acestuia, prin care sunt indeplinite asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate.

6. BIBLIOGRAFIE

Manual calitatii - anexa nr.2 la O.M.Ed.C nr. 4889/9.08.2006

Mirela Nicoleta Dinescu, Valentina Menegatos, Bogdan Colcea, Iulian Gabriel Albu - Calitatea in companii si institutii publice, Editura Raabe, Bucuresti, 2007

Olaru Marieta, Managementul calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1999.

Olaru Marieta, Tehnici si instrumente utilizate in managementul calitatii, Editura Economica, Bucuresti, 2000.

Oprean, C., Kifor, C. Managementul calitatii, Editura ULBS, 2002.

Oprean, C., Titu, M. Managementul calitatii in economia si organizatia bazate pe cunostinte, Editura AGIR, Bucuresti, 2008.

Titu M., Oprean C., Managementul calitatii, Editura Universitatii din Pitesti, Pitesti, 2007

Titu, M., Oprean, C. Managementul strategic si al dezvoltarii durabile in organizatia bazata pe cunostinte, Editura AGIR, Bucuresti, 2008.

Titu, M., Oprean, C., Tomuta, I. Cercetarea experimentala si prelucrarea datelor. Studii de caz, Editura Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2007.

Titu, M., Oprean, C. Managementul calitatii, Editura Universitatii din Pitesti, ISBN 978-973-690-646-6, Pitesti, 2007.

www.aracip.edu.ro

7. LISTA FORME GRAFICE

Nr.

Crt.

Nr. tabel / anexa/figura

Denumire tabel / anexa

Pagina

Fig. 2.4.

Componentele managementului calitatii

Fig. 4.1.

Procesul planului de imbunatatire

Tabelul 5.1.

Plan operational Liceul Vitomiresti

Tabelul 5.2.

Planul managerial al CEAC Vitomiresti

Anexa 1

Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de Asigurare a Calitatii in Liceul Vitomiresti

Anexa 2

Raport anual de evaluare interna

Anexa 3

Plan de imbunatatire - model

8. CUVINTE CHEIE

Autoevaluare

un proces sistematic si progresiv prin care unitatile de IPT colecteaza si analizeaza dovezi pentru a emite aprecieri in legatura cu performanta realizata fata de obiectivele stabilite.

Calitatea educatiei

ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu si ale furnizorului acestuia, prin care sunt indeplinite asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate.

Dovezi

Fapt sau lucru care arata, demonstreaza ceva; proba convingatoare: documente masurabile, actuale, valide, consecvente, fidele, autentice

Indicatori de performanta

Instrument de masurare a gradului de realizare a unei activitati, prin raportare de standarde, respectiv standarde de referinta

Imbunatatire calitatii educatiei

Evaluare, analiza si actiune corectiva din partea organizatiei furnizoare

Managementul calitatii in invatamant

strategii si proceduri pentru asigurarea calitatii

proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si activitatilor desfasurate

proceduri de evaluare a rezultatelor invatarii, a calitatii corpului profesoral

accesibilitatea resurselor adecvate invatarii

baza de date actualizata, referitoare la asigurarea interna a calitatii

transparenta informatiilor

functionalitatea structurilor de asigurarea calitatii

Organizatie furnizoare de educatie

Institutie de invatamant; alte persoane juridice care, potrivit statului, desfasoara activitati de invatamant pe baza de programe legal autorizate, de formarea initiala si continua

Procedura

Mod specific de efectuare a unei activitati sau a unui proces

Sistem de management al calitatii

Sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea

Standarde de referinta

Descrierea cerintelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activitati in educatie

9. LISTA DE ABREVIERI

IPT - Invatamant Profesional si Tehnic

CEAC - Comisia pentru Evaluarea si Asigurarea Calitatii

ISJ - Inspectoratul Scolar Judetean

SAM - Scoala de arte si meserii

ISO - Organizatia internationala pentru standardizare

UE - Uniunea Europeana

SMQ - Sistem de management al calitatii

CPAC-LV - Comisia pentru asigurarea calitatii din Liceul Vitomiresti

10. ANEXE

Anexa 1

Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de Asigurare a Calitatii in Liceul Vitomiresti

Capitolul I

Dispozitii generale

Art.1. Comisia pentru Asigurarea Calitatii in Liceul Vitomiresti, denumita in continuare CPAC-LV, este infiintata in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei.

Art.2.

Misiunea CPAC-LV este de a efectua evaluarea interna a calitatii educatiei oferite de institutia de invatamant preuniversitar Liceul Vitomiresti, cu scopul de:

  1. a cuantifica capacitatea organizatiei furnizoare de educatie de a satisface asteptarile beneficiarilor si standardele de calitate, prin activitati de evaluare si acreditare;
  2. a asigura protectia beneficiarilor directi si indirecti de programe de studiu de nivelul invatamantului preuniversitar prin producerea si diseminarea de informatii sistematice, coerente si credibile, public accesibile despre calitatea educatiei in Liceul Vitomiresti;
  3. a contribui la dezvoltarea unei culturi institutionale a calitatii invatamantului preuniversitar;
  4. a raspunde cerintelor ARACIP propuse Ministerului Educatiei si Cercetarii, prin promovarea unor politici si strategii de permanenta ameliorare a calitatii invatamantului preuniversitar.

In temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, intelegem:

a.        Educatia se refera la programele si activitatile de formare academica sau profesionala initiala si continua.

b.        Organizatia furnizoare de educatie este o institutie de invatamant, o organizatie nonguvernamentala sau o societate comerciala, care, potrivit statutului, desfasoara activitati sau programe legal autorizate de formare initiala sau continua;

c.        Programele de studii concretizeaza oferta educationala a unei organizatii furnizoare de educatie;

d.        Beneficiarii directi ai educatiei sunt elevii, precum si persoanele adulte cuprinse intr-o forma de educatie;

e.        Beneficiarii indirecti ai educatiei sunt angajatorii, angajatii, familiile beneficiarilor directi, intr-un sens larg, intreaga societate;

f.          Cadrul national al calificarilor cuprinde in mod progresiv si corelat gradele, diplomele sau certificatele de studiu care atesta nivelurile distincte de calificare, exprimate in termenii rezultatelor in invatare. Cadrul national al calificarilor este comparabil si compatibil cu cel european corespunzator;

g.        ARACIP reprezinta Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in invatamantul Preuniversitar;

h.        Calitatea educatiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu si ale furnizorului acestuia, prin care sunt satisfacute asteptarile beneficiarilor, precum si standardele de calitate.

i.          Evaluarea calitatii educatiei consta in examinarea multicriteriala a masurii in care o organizatie furnizoare de educatie si programul acesteia indeplinesc standardele si standardele de referinta. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de insasi organizatia furnizoare de educatie, aceasta ia forma evaluarii interne. Atunci cand evaluarea calitatii este efectuata de o agentie nationala sau internationala specializata, aceasta ia forma evaluarii externe;



j.         Asigurarea calitatii educatiei este realizata printr-un ansamblu de actiuni de dezvoltare a capacitatii institutionale de elaborare, planificare si implementare de programe de studiu, prin care se formeaza increderea beneficiarilor ca organizatia furnizoare de educatie satisface standardele de calitate. Asigurarea calitatii exprima capacitatea unei organizatii furnizoare de a oferi programe de educatie, in conformitate cu standardele anuntate. Ea este astfel promovata incat sa conduca la imbunatatirea continua a calitatii educatiei.

k.        Controlul calitatii educatiei in institutiile de invatamant profesional, liceal si postliceal presupune activitati si tehnici cu caracter operational, aplicate sistematic de o autoritate de inspectie desemnat pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite;

l.          Imbunatatirea calitatii educatiei presupune evaluare, analiza si actiune corectiva continua din partea organizatiei furnizoare de educatie, bazata pe selectarea si adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum si pe alegerea si aplicarea celor mai relevante standarde de referinta.

m.      Criteriul se refera la un aspect fundamental de organizare si functionare a unei organizatii furnizoare de educatie;

n.        Standardul reprezinta descrierea cerintelor formulate in termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activitati in educatie;

o.        Standardul de referinta reprezinta descrierea cerintelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activitati de catre o organizatie furnizoare de educatie, pe baza bunelor practici existente la nivel national, european sau mondial;

p.        Indicatorul de performanta reprezinta un instrument de masurare a gradului de realizare a unei activitati desfasurate de o organizatie furnizoare de educatie prin raportare la standarde, respectiv la standarde de referinta;

q.        Calificarea este rezultatul invatarii obtinute prin parcurgerea si finalizarea unui program de studii profesionale.

Capitolul II

Structura organizatorica a CPAC-LV

Art.3

CPAC-LV este formata din 7 membrii, Conducerea CPAC-LV este asigurata de un coordonator desemnat de catre director si validat prin vot secret de catre Consiliul Profesoral al institutiei. Membrii comisiei sunt propusi de catre coordonatorul comisiei in urma consultarii cu directorul unitatii si sunt validati de catre Consiliul Profesoral al institutiei prin vot secret.

Componenta Comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii din Liceul Vitomiresti cuprinde:

  1. reprezentanti ai corpului profesoral;
  2. reprezentant al elevilor;
  3. reprezentant al parintilor;
  4. reprezentant al Consiliului Local;
  5. reprezentant al sindicatului reprezentativ;

Membrii Comisiei nu pot indeplini functii de conducere in cadrul institutiei.

Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii poate fi remunerata, cu respectarea legislatiei in vigoare.

Art.4.

Atributiile comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii sunt:

  1. elaboreaza si coordoneaza aplicarea procedurilor si activitatilor de evaluare si asigurare a calitatii, aprobate de conducerea organizatiei furnizoare de educatie, conform domeniilor si criteriilor:
    1. Capacitatea institutionala, care rezulta din organizarea interna si infrastructura disponibila, definita prin urmatoarele criterii:

structuri institutionale, administrative, manageriale;

baza materiala;

resurse umane;

    1. Eficacitatea educationala, care consta in mobilizarea de resurse cu scopul de a obtine rezultatele asteptate ale invatarii, concretizata prin urmatoarele criterii:

continutul programelor de studiu;

rezultatele invatarii;

activitatea metodica;

activitatea financiara a organizatiei;

    1. Managementul calitatii, care se concretizeaza prin urmatoarele criterii:

strategii si proceduri pentru asigurarea calitatii;

proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor aplicate CDS si a activitatilor desfasurate;

proceduri obiective si transparente de evaluare a rezultatelor invatarii;

proceduri de evaluare periodica a calitatii corpului profesoral;

accesibilitatea resurselor adecvate invatarii;

baza de date actualizata sistematic referitoare la asigurarea interna a calitatii;

transparenta informatiilor de interes public cu privire la programele de studii si, dupa caz, certificatele, diplomele si calificarile oferite;

functionalitatea structurilor de asigurare a calitatii educatiei, conform legii;

  1. elaboreaza, anual, un raport de evaluare interna privind calitatea educatiei in organizatia respectiva. Raportul este adus la cunostinta tuturor beneficiarilor prin afisare sau publicare si este pus la dispozitia evaluatorului extern;
  2. elaboreaza propuneri de imbunatatire a calitatii educatiei;
  3. coopereaza cu agentia romana specializata pentru asigurarea calitatii, cu alte agentii si organisme abilitate sau institutii similare din tara sau strainatate, potrivit legii.

In functie de activitatile derulate, in cadrul CPAC-LV se pot constitui si alte echipe de lucru speciale.

Capitolul III

Functionarea CPAC-LV

Art.5.

Structura CPAC-LV este urmatoarea:

  1. coordonatorul CPAC-LV;
  2. secretarul CPAC-LV;
  3. membrii CPAC-LV;

Persoanele nominalizate la alin. (1) lit. A., b. si c. Sunt membre de drept ai CPAC-LV si sunt numite conform art.3 alin.2 prin prezentul regulament, pe o perioada de 2 ani;

Secretarul comisiei este desemnat de catre coordonator, dintre membrii comisiei in sedinta de constituire. Secretarul comisiei are printre atributii si redactarea proceselor verbale ale sedintelor CPAC-LV;

Atributiile cadru ale fiecarui membru al comisiei vor fi delegate de coordonatorul comisiei cu respectarea art.4 alin.1 din prezentul regulament;

Comisia se intruneste in sedinta ordinara, lunar conform unui grafic, respectiv in sedinta extraordinara, ori de cate ori este cazul, la cererea presedintelui CPAC-LV sau a doua treimi din numarul membrilor sai. Sedintele ordinare ale CPAC-LV sunt statutar constituite in cazul intrunirii a cel putin doua treimi din totalul membrilor.

In indeplinirea atributiilor sale, CPAC-LV adopta hotarari prin votul a doua treimi din numarul membrilor sai prezenti;

CPAC-LV indeplineste urmatoarele atributii principale:

b.       in conformitate cu prevederile legale, analizeaza si avizeaza proiectul de strategie institutionala;

c.       evalueaza modul de aplicare a standardelor, standardelor de referinta, indicatorilor de performanta, pentru evaluarea si asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar, precum si standardele de acreditare, specifice fiecarei etape a procesului de acreditare in conformitate cu notele de probleme transmise de evaluatorii externi;

d.       aplica si respecta metodologia de evaluare institutionala si de acreditare a organizatiilor furnizoare de educatie;

e.       membrii CPAC-LV respecta Codul de etica profesionala in evaluare;

f.         intocmeste si publica rapoartele de evaluare interna a calitatii;

g.       aplica manualele de evaluare interna a calitatii;

h.       isi indruma activitatea bazandu-se pe ghidurile de bune practici publicate pe site-ul ARACIP;

i.         aduce la indeplinire propunerile venite din partea ISJ OLT, Ministerului Educatiei si Cercetarii sau/si ARACIP masurile de asigurare si imbunatatire a calitatii in invatamantul preuniversitar.

Membrii CPAC-LV, pot fi revocati din functie prin decizia coordonatorului CPAC-LV si instiintarea conducerii unitatii scolare, in urmatoarele situatii:

  1. in absenta nejustificata de la doua sedinte consecutive sau de la trei sedinte intr-un an calendaristic;
  2. daca se afla in imposibilitatea de a-si indeplini atributiile, din diverse motive, pe o perioada mai mare de 90 de zile;
  3. ca urmare a neindeplinirii in bune conditii a atributiilor delegate de catre coordonator;
  4. ca urmare a incalcarii Codului de etica profesionala in evaluare;
  5. la savarsirea oricaror fapte de natura sa atraga raspunderea disciplinara sau penala, cu repercursiuni asupra prestigiului Liceului Vitomiresti, ISJ Olt, Ministerului Educatiei si Cercetarii si/sau ARACIP, dupa caz.

Capitolul IV

Atributiile coordonatorului

Art.6.

Coordonatorul asigura conducerea executiva a CPAC-LV. In indeplinirea atributiilor sale, coordonatorul emite hotarari, note de sarcini, semneaza documentele, adresele, comunicarile care urmaresc indeplinirea sarcinilor de asigurarea a calitatii.

Coordonatorul CPAC-LV are urmatoarele atributii principale:

  1. reprezinta CPAC-LV in raporturile cu conducerea unitatii, ISJ Olt, Ministerul Educatiei si Cercetarii, ARACIP, cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice din ,ara si din strainatate, cu orice institutie, organism etc. interesat in domeniul de activitate al comisiei cu respectarea prevederilor legale in acest sens;
  2. numeste secretarul comisiei, in conditiile prezentului regulament;
  3. stabileste sarcinile membrilor comisiei;
  4. elaboreaza graficul anual de efectuare a monitorizarilor si evaluarii in Unitatea scolara;
  5. realizeaza informari privind monitorizarea, consilierea si indrumarea unitatii de invatamant preuniversitar din reteaua a invatamantului preuniversitar de pe raza judetului respectiv;
  6. informeaza conducerea unitatii, ISJ Olt, Ministerul Educatiei si Cercetarii, ARACIP privind monitorizarile efectuate la nivelul unitatii de invatamant, pe baza standardelor, standardelor de referinta, precum si a standardelor proprii si propun masuri ameliorative;
  7. elaboreaza sinteze anuale ale rapoartelor de autoevaluare ale unitatii de invatamant preuniversitar si ale activitatilor desfasurate prin inspectie scolara si de evaluare institutionala de catre ISJ, pe care le inainteaza atat directorului unitatii, Consiliului de Administratie, Consiliului Profesoral, ISJ Olt, directiilor de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, cat si ARACIP;
  8. aproba evaluarea anuala a performantelor profesionale ale personalului din cadrul comisiei, propunand modificarile legale;
  9. indeplineste orice alte atributii stabilite in sarcina sa de catre ISJ Olt, ARACIP sau Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Anexa 2

Raport de evaluare interna

pentru anul scolar................, finalizat la data de ......

de catre CEAC, avand urmatoarea componenta:

PARTEA I. INFORMATII GENERALE

NOTA:

Informatiile din aceasta prima parte, chiar daca nu se refera direct la calitatea serviciilor educationale, sunt relevante pentru beneficiarii directi si indirecti si le pot orienta optiunile pentru o unitate scolara sau alta, pentru un profil de pregatire sau pentru o anumita specializare.

A) DATE DE IDENTIFICARE:

Denumirea unitatii de invatamant :

Localitate / judet:

Adresa :

Cod postal:

Telefon - fax (incluzand prefixul de zona):

E - mail:

Niveluri de invatamant / specializari /calificari profesionale autorizate sa functioneze provizoriu / acreditate :

(se va preciza baza legala de functionare pentru fiecare nivel de invatamant / specializare / calificare profesionala )

B) INFORMATII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la inceputul anului scolar:

Nivel de invatamant

Numar de clase/ grupe

Numar de elevi / copii / adulti:

Forma

de invatamant

Limba de predare

Prescolar

Primar,

din care

cl. I

cl. a -II-a

cl. a -III-a

cl. a -IV-a

Total

Secundar inferior

Gimnaziu

din care

cl. a -V-a

cl. a -VI-a

cl. a -VII-a

cl. a -VIII-a

Total

Liceal,

(ciclul inferior)

din care

cl. a -IX-a

cl. a -X-a

Total

SAM

cl. a -IX-a

cl. a -X-a

Total

An de completare

Liceal

(ciclul superior)

cl. a -XI-a

cl. a -XII-a

cl. a -XIII-a

Total

Postliceal,

din care

Maistri,

din care

an I

an II

an III

Total

Postliceal

din care

an I

an II

an III

Total

Distributia efectivelor de elevi, din anul scolar curent, in functie de filiera, profil / domeniu, specializare / calificare profesionala:

Nr. Crt.

Nivel

Filiera

Profil / Domeniu

Specializare / Calificare profesionala

Numar clase

Numar elevi

Liceal

Denumire Specializare / Calificare profesionala

a-IX-a

a-X-a

a-XI-a

a-XII-a

a-XIII-a

SAM

Calificare profesionala

a-IX-a

a-X-a

Calificare profesionala

Postliceal

Calificare profesionala

an I

an II

an III

Maistri

Calificare profesionala

an I

an II

an III

C) INFORMATII PRIVIND RESURSELE UMANE

C 1. PERSONAL DIDACTIC DE CONDUCERE

Nume si prenume director..........., grad didactic......, vechime in invatamant.........., are / nu are norma de baza in unitatea de invatamant, modalitatea de numire in functie (delegatie, concurs) ..............., fiind director din anul ......................

Nume si prenume director adjunct ............., grad didactic ......, vechime in invatamant.........., are / nu are norma de baza in unitatea de invatamant, modalitatea de numire in functie(delegatie, concurs), fiind director adjunct din anul........



C 2. PERSONAL DIDACTIC

Personal didactic angajat:

Total

Prescolar

Primar

Gimnazial

Liceal

Postliceal

- cadre didactice titulare

- cadre didactice suplinitoare cu norma de baza in unitatea de invatamant

Distributia pe grade didactice a personalului didactic angajat:

Numar personal didactic calificat:

Numar personal didactic Necalificat

Cu doctorat

Cu Gradul I

Cu Gradul II

Cu Definitivat

Fara definitivat

C 3. PERSONALUL DIDACTIC AUXILIAR

Total personal didactic auxiliar din care calificat pentru postul ocupat

Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal didactic auxiliar, conform normativelor in vigoare:..%

C 4. PERSONALUL NEDIDACTIC (ADMINISTRATIV)

Total personal nedidactic angajat:. din care calificat pentru postul ocupat .

Gradul de acoperire a posturilor existente cu personal nedidactic, conform normativelor in vigoare:..%

D) INFORMATII PRIVIND SPATIILE SCOLARE

Nr.

crt.

Tipul de spatiu

Numar

spatii

Suprafata (mp)

Sali de clasa /grupa

Cabinete*

Laboratoare*

Ateliere*

Sala si / sau teren de educatie fizica si sport*

Spatii de joaca *

Alte spatii*

* DACA ESTE CAZUL

Unitatea functioneaza cu un numar de ...... schimburi, durata orei de curs/ activitatilor didactice fiind de ......minute, iar a pauzelor/ activitatilor recreative fiind de....minute.

E) INFORMATII PRIVIND SPATIILE AUXILIARE

Nr.

crt.

Tipul de spatiu

Numar

spatii

Suprafata (mp)

Biblioteca scolara / centru de informare si documentare

Sala pentru servit masa*

Dormitor *

Bucatarie *

Spalatorie *

Spatii sanitare*

Spatii depozitare materiale didactice

Alte spatii*

* DACA ESTE CAZUL

F) INFORMATII PRIVIND SPATIILE ADMINISTRATIVE

Nr.

crt.

Tipul de spatiu

Numar

spatii

Suprafata (mp)

Secretariat

Spatiu destinat echipei manageriale

Contabilitate *

Casierie *

Birou administratie*

G) CURRICULUM

Curriculum utilizat de unitatea de invatamant este cel national / alternativ aprobat prin .... cu numarul.... din data ......... (se va mentiona pentru fiecare nivel, filiera*, profil / domeniu*, specializare / calificare profesionala* in parte)

* DACA ESTE CAZUL

PARTEA A II-A

DESCRIEREA ACTIVITATILOR DE IMBUNATATIRE A CALITATII REALIZATE

Unitatile de IPT vor atasa planul de imbunatatire elaborat in anul scolar anterior (realizat conform formatului din prezentul Manual de autoevaluare).

PARTEA A-III-A

NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANTA, CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE SI DE EVALUARE PERIODICA (H.G. nr. 21/18.01.200) si STANDARDELOR DE REFERINTA - document supus dezbaterii publice

(se va bifa in dreptul nivelului de indeplinire a indicatorului)

Cifrele evidentiate cu aldine mentionate la indicatorul respectiv se refera la descriptorii de performanta din CNAC in IPT cu care indicatorul respectiv este corelat .

Nr. crt

Indicatori de performanta

Nesatis-facator

Satisfa-cator

Bine

Foarte bine

Exce-lent

DOMENIUL: CAPACITATE INSTITUTIONALA

a)structurile institutionale, administrative si manageriale

Existenta, structura si continutul documentelor proiective

(proiectul de dezvoltare si planul de implementare)

Organizarea interna a unitatii de invatamant

Existenta si functionarea sistemului de comunicare interna si externa

Functionarea curenta a unitatii de invatamant

Existenta si functionarea sistemului de gestionare a informatiei; inregistrarea, prelucrarea si utilizarea datelor si informatiilor.

Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi

Asigurarea securitatii tuturor celor implicati in activitatea scolara, in timpul desfasurarii programului

Asigurarea serviciilor de orientare si consiliere pentru elevi.

b)baza materiala

Existenta si caracteristicile spatiilor scolare

Dotarea spatiilor scolare

Accesibilitatea spatiilor scolare

Utilizarea spatiilor scolare

Existenta, caracteristicile si functionalitatea spatiilor administrative

Existenta, caracteristicile si functionalitatea spatiilor auxiliare

Accesibilitatea spatiilor auxiliare

Utilizarea spatiilor auxiliare

Dotarea cu mijloacele de invatamant si cu auxiliare curriculare

Existenta si dezvoltarea fondului bibliotecii scolare/ centrului de informare si documentare

Dotarea cu tehnologie informatica si de comunicare.

Accesibilitatea echipamentelor, materialelor, mijloacelor de invatamant si auxiliarelor curriculare

Procurarea si utilizarea documentelor scolare si a actelor de studii

c)resurse umane

Managementul personalului didactic si de conducere

Managementul personalului didactic auxiliar si personalului nedidactic

DOMENIUL : B. EFICACITATE EDUCATIONALA

a)continutul programelor de studiu

Existenta ofertei educationale

Existenta parteneriatelor cu reprezentanti ai comunitatii

Proiectarea curriculumului

Realizarea curriculumului

b) rezultatele invatarii

Evaluarea rezultatelor scolare

Evaluarea rezultatelor la activitatile extracurriculare (extra-clasa si extra-scolare)

c) activitatea de cercetare stiintifica sau metodica, dupa caz

Activitatea stiintifica

Activitatea metodica a cadrelor didactice

d) activitatea financiara a organizatiei

Constituirea bugetului scolii

Executia bugetara

DOMENIUL: C. MANAGEMENTUL CALITATII

a) strategii si proceduri pentru asigurarea calitatii

Existenta si aplicarea procedurilor de autoevaluare institutionala

Existenta si aplicarea procedurilor interne de asigurare a calitatii

Dezvoltarea profesionala a personalului

b) proceduri privind initierea, monitorizarea si revizuirea periodica a programelor si activitatilor desfasurate

Revizuirea ofertei educationale si a proiectului de dezvoltare

c) proceduri obiective si transparente de evaluare a rezultatelor invatarii

Existenta si aplicarea procedurilor de optimizare a evaluarii invatarii

d) proceduri de evaluare periodica a calitatii corpului profesoral

Evaluarea calitatii activitatii corpului profesoral

e) accesibilitatea resurselor adecvate invatarii

Optimizarea accesului la resursele educationale

f) baza de date actualizata sistematic, referitoare la asigurarea interna a calitatii

Constituirea bazei de date a unitatii de invatamant

g) transparenta informatiilor de interes public cu privire la programele de studii si, dupa caz, certificatele, diplomele si calificarile oferite

Asigurarea accesului la oferta educationala a scolii

h) functionalitatea structurilor de asigurare a calitatii educatiei, conform legii

Constituirea si functionarea structurilor responsabile cu evaluarea interna a calitatii

Obs: Pentru fiecare indicator, scala de acordare a calificativelor va fi de la 1- NESATISFACATOR la 5 - EXCELENT, utilizand urmatoarele criterii:

  • indeplinirea tuturor cerintelor exprimate, pentru indicatorul respectiv, prin descriptorii din cadrul standardelor de acreditare se considera ca performanta "satisfacatoare";
  • indeplinirea tuturor cerintelor exprimate, pentru indicatorul respectiv, prin descriptorii din cadrul standardelor de acreditare si doar partial a cerintelor exprimate prin descriptorii de performanta din CNAC in IPT (conform tabelului de corelare) asociati indicatorului respectiv este considerata ca performanta "buna";
  • indeplinirea tuturor cerintelor exprimate, pentru indicatorul respectiv, prin descriptorii din cadrul standardelor de acreditare si a tuturor cerintelor exprimate prin descriptorii de performanta din CNAC in IPT (conform tabelului de corelare) asociati indicatorului respectiv este considerata ca performanta "foarte buna";
  • depasirea uneia, mai multor sau tuturor cerintelor exprimate prin descriptorii de performanta din CNAC in IPT asociati indicatorului respectiv precum si inovatia asociata acestora, este considerata ca performanta "excelenta".

Partea a IV-a. Planul de imbunatatire a calitatii educatiei oferite pentru anul scolar urmator

Unitatile de IPT vor atasa planul de imbunatatire elaborat pentru anul scolar urmator (realizat conform formatului din prezentul Manual de autoevaluare).



Titu M., Oprean C., Managementul calitatii, Editura Universitatii din Pitesti, Pitesti, 2007

Ghidul comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii in unitatile de invatamant preuniversitar - partea a II-a Bucuresti

www.aracip.edu.ro

Mirela Nicoleta Dinescu, Valentina Menegatos, Bogdan Colcea, Iulian Gabriel Albu - Calitatea in companii si institutii publice, Editura Raabe, Bucuresti, 2007

Manualul calitatii Manual calitatii - anexa nr.2 la O.M.Ed.C nr. 4889/9.08.2006

Mirela Nicoleta Dinescu, Valentina Menegatos, Bogdan Colcea, Iulian Gabriel Albu - Calitatea in companii si institutii publice, Editura Raabe, Bucuresti, 2007






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate