Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Modelul lui Geert Hofstede


Modelul lui Geert Hofstede


Modelul lui Geert Hofstede

Axul abordarii lui Geert Hofstede este reprezentat de patru concepte sau dimensiuni, fiecare dintre acestea constand din interactiunea a doua caracteristici complementare si adverse. Cele patru dimensiuni sunt:

F     individualism - colectivism ;

F     masculinitate-feminitate ;



F     distanta fata de putere mare sau mica ;

F     evitarea incertitudinii.

Individualism - colectivism

Aceasta dimensiune se refera la raporturile individului cu celelalte fiinte umane. Anumite societati apreciaza individualismul ca pe un element pozitiv iar altele dezaproba.

Intr-o societate in care predomina individualul, legaturile dintre membrii sai sunt reduse. Se considera normal ca fiecare individ sa-si urmareasca in special propriile interese, indivizilor acordandu-li-se o mai mare libertate de alegere a activitatilor de actiune.

Intr-o societate colectivista, indivizii conlucreaza intre ei, luand in considerare in mod frecvent deciziile si actiunile celorlalti.

Nr. Crt.

Individualism

Colectivism

Se considera normal ca fiecare sa aiba grija de el insusi si de familia sa restrnsa

In societate, oamenii apartin unor mari formatiuni / grupuri care in schimbul loialitatii lor ii protejeaza

EU - element predominant

NOI - element predominant

Identitatea e concentrata pe individ

Identitatea persoanelor se raporteaza la sistemul social

Identitate independent afectiva a indiviziilor fata de organizatii si institutii

Se manifesta o dependenta afectiva a indivizilor fata de organizatii, se pune accent pe dimensiunea morala

Initiativa si realizare individuala

Apartenenta la organizatie

Fiecare persoana are dreptul la o viata privata si opinii personale

Viata privata este invadata de organizatiile si clanurile din care face parte individul

Se solicita sistemului social sa asigure autonomia, varietatea si securitatea individului

Expertiza, ordinele, obligatiile si securitatea sunt asigurate de grup sau organizatie

Se manifesta nevoia pentru prietenii specifice

Prieteniile sunt predominante in relatiile sociale stabile

Aceleasi standarde de valori sociale ar trebui sa se aplice pentru toti

Standardele pentru valorile sociale sunt diferite pentru cei din grupuri fata de cei din afara grupurilor

Masculinitate - feminitate

Cuantifica diviziunea rolurilor intre sexe.

Societatile pot fi clasificate in functie de inclinatia lor de a minimiza sau maximiza diviziunea sociala si pe baza de sex ale rolurilor ce revin membrilor sai.

Societatile de tip masculine, pun accent pe :

- subordonare ;

- obtinerea de bani ;

- indiferenta fata de altii.

Intr-o societate de tip masculin, este considerat erou, acea persoana care e un performer sau realizator de succes.

Intr-o societate de tip feminin, valorile dominante se refera la cooperare intre oameni, conservarea mediului, importanta calitatii vietii.

Nr. Crt.

Feminitate

Masculinitate

Barbatii nu ar trebui sa fie predominanti ; ar trebui sa-si assume roluri auxiliare

Barbatii trebuie sa fie predominanti si femeile sa-si asume roluri auxiliare

Rolurile exercitate in societate sunt fluide

Rolurile exercitate sunt diferentiate

Reprezentatii( F+M ) ar trebui sa fie egali

Barbatii ar trebui sa domine in societate

Calitatea vietii este foarte importanta

Performanta este cea care conteaza in viata

Muncesti pentru a trai

Traiesti pentru a munci

Oamenii si mediile sunt foarte importante

Banii si bunurile sunt foarte importante

Serviciile asigura motivare

Ambitia reprezinta forta

Se manifesta simpatie fata de cei "necajiti"

Admiratie fata de performeri

Conceptul de "frumos" este mic si lent

Conceptul de 'frumos' este mare si rapid

In cazul preponderent masculine, managementul promoveaza politici si strategii agresive, aceste strategii fiind globale iar implementarea lor se realizeaza cu ajutorul abordarii . Se urmareste diviziunea muncii si a rolurilor, persoanele de sex masculin sunt net avantajate, se motiveaza mai ales material cu diferente mari in functie de pregatire, sex si vechime.

Abordarea manageriala este autoritara.

In organizatiile in care predomina femeile, se utilizeaza strategii centrate pe firma mai putin ofensive si implementate pas cu pas. Motivatia materiala se imbina cu cea morala. Discriminarea persoanelor dupa anumite criterii este redusa.

Managementul este de tip democratic.

Distanta fata de putere

Este asociata cu mijloacele pe care societatea le foloseste in relatiile cu oamenii care sunt inegali. Prin nastere, oamenii sunt diferiti si isi exploateaza in masura diferita calitatile mentale si fizice.

In anumite societati, inegalitatile individuale se amplifica si in timp duc la diferente mari in bogatie si putere, diferente institutionalizate de societate.

Ca urmare, societatea stabileste criterii diferite de alocare a resurselor si astfel inegalitatile dintre membrii se amplifica.

Societatea care incearca sa reduca cat mai mult inegalitatile in putere, bogatie si informatii este o societate cu o cultura caracterizata printr-o distanta a puterii redusa.

Societatea care institutionalizeaza diferentele intre bogatie si putere e considerata o societate cu o cultura a care-i distanta fata de putere este mare.

In organizatiile unde managerii mentin un grad ridicat de putere, subordonatii tind sa accentueze dependenta lor fata acestea.

In contrast, organizatiile cu un grad redus a distantei fata de putere, managerii promoveaza o reducere a distantei ierarhice fata de subordonati.

Nr. Crt.

Distanta mica fata de putere

Distanta mare fata de putere

Minimizarea inegalitatii in societate

Fiecare persoana are un bloc repartizat indiferent de rang

Interdependenta cvasi-generala intre oameni, este o caracteristica

Un numar redus de persoane ar trebui sa fie independente

Managerii considera subordonatii ca fiind persoane aidoma lor

Managerii considera subordonatii altfel de persoane

Folosirea puterii trebuie legalizata

Puterea este un fundament al societatii ce percepe binele si raul

Toate persoanele ar trebui sa aiba drepturi egale

Detinatorii puterii sunt indreptatiti la privilegii

Sistemul este subiectul blamului ( critica )

Blamarea se adreseaza anumitor persoane aflate pe post de tap ispasitor

A schimba un sistem social echivaleaza cu redistribuirea puterii

Modalitatea de a schimba un sistem social se refera la detronarea detinatorilor puterii

Exista o armonie latenta intre cei care detin puterea si celelalte persoane

Exista o stare conflictuala latenta intre detinatorii puterii si ceilalti

Din punct de vedere managerial, aceasta dimensiune se reflecta in diferente apreciabile in cea ce priveste exercitarea functiei de motivare si a functiei de organizare.

Curs 2 - continuare

Evitarea incertitudinii.

Se refera la abordarea societatii vis-a-vis de faptul ca timpul curge intr-o singura directie. Exista un trecut, un prezent si un viitor iar societatea se ocupa in mod diferit de fiecare dintre acestea.

Viitorul este necunoscut si incertitudinea este asociata conditiei umane.

In anumite societati, se considera ca incertitudinea face parte din viata si putine se pot realiza pentru a o influenta ( viziune fatalista ).

Alte societati incita componentii sai sa lupte, sa influenteze si sa controleze viitorul.

O societate ce isi invata membrii sa lupte pentru viitor are un grad mai ridicat de evitare a incertitudinii. Caracteristic a acestor societati este tendinta de a incerca sa controleze viitorul prin reguli si proceduri in cadrul sau existand o intoleranta fata de neprevizibil.

Evitarea incertitudinii in plan organizat influenteaza masura in care organizatia incearca sa satisfaca necesitatea de a structura activitatile sale.

In organizatiile cu o puternica evitare a incertitudinii ( a riscului ), stabilirea de reguli si reglementari ale muncii sunt modalitati de lupta cu incertitudinea, managementul fiind orientat spre planificarea si solutionarea de sarcini si centrat pe desfasurare a muncii la nivelul postului.

Daca gradul de evitare a incertitudinii este redus, se pune mai putin accent pe planificare, organizare si control, salariatii fiind incurajati tacit sau direct sa accepte ambiguitatea.

Nr. Crt.

Grad mic de evitare a incertitudinii

Grad mare de evitare a incertitudinii

Incertitudinea este inerenta in viata si acceptata relativ usor

Incertitudinea este perceputa ca o amenintare continua cu care trebuie luptata

Timpul este considerat ca nu are valoare

Timpul inseamna bani

Munca intensa nu este considerata o virtute

Exista o disponibilitate interna a indiviziilor pentru munca intensa

Comportamentul agresiv este respins

Comportamentul agresiv propriu si al altora este acceptat

Exteriorizare redusa a emotiilor este o dominanta

Exteriorizarea intensa a emotiilor este preferata

Conflictele si competitia sunt mentinute la nivel de fair-play ( joc cinstit )

Conflictele si competitiile pot genera agresiuni

Devierea fata de standarde nu este o amenintare

O intoleranta pronuntata fata de deviatiile de standard

Nationalism mai redus

Nationalism persistent

Se pune accent asupra relativismului si empirismului

Se manifesta o puternica necesitate pentru reguli si regulamente scrise

Se manifesta incredere in bunul simt si in generalisti

Se manifesta incredere in experti si in cunostintele acestora

Managementul organizatiilor din SUA

Caracteristici contextuale ale managementului din Statele Unite :

a. existenta unei foarte numeroase clase de mijloc ;

b. existenta unui puternic sector bancar ;

c. sunt stabilite in mod precis zonele de interventie ale statului pentru :

- asigurarea functionarii economiei de piata evitandu-se monopolul

- obtinerea resurselor financiare necesare finantarii partiale sau integrale a activitatilor de importanta nationala

- protejarea resurselor majore americane in relatiile cu alte state ( exemplu: administratiile federale si locale pot aplica legea antitrust care urmareste evitarea concentrarii a prea multa putere de cateva companii sau sindicate impiedicand prin instaurarea dominatiei de monopol libera concurenta si libertatea de miscare normala a firmelor) agentiile federale avand un rol important in economia americana creand frecvent situatii conflictuale cu certurile si agentii economici ;

d. din punct de vedere politic, statele sunt dominate de doua partide.

Managementul organizatiilor nord-americane : incadrarea in modelul Hofstede.

1.Societatea, cultura si managementul se caracterizeaza printr-un individualism pronuntat. Cetatenii au mare libertate de actiune individuala, initativa lor economica fiind incurajata prin multiple modalitati. Individualul este considerat principalul artizan al dezvoltarii si prestigiului natiunii.

2. Distanta fata de putere este redusa  existand un consens pentru diminuarea inegalitatilor dintre indivizi. Se recurge in mod frecvent la descentralizari pronuntate ale sistemului economic si de management.

3. Evitarea incertitudinii prezinta o valoare medie. Se constata ca nord-americanii acorda o atentie destul de mare mijlocelor prin care se cauta minimizarea riscului asociat viitorului. Se folosesc planuri pe diferite teme, iar structurile organizatorice si procedurile prezinta un grad ridicat de formalizare. Cu toate acestea este larg raspandita perceptia ca viitorul este neanticipabil si insuficient influentabil.

4. O pronuntata masculinitate concretizata in diferentierea puternica a rolurilor sociale pe sexe, goana dupa bani.

Managementul S.U.A. prezinta un pronuntat pragmatism punand accent pe maximizarea profitului, eficienta organizationala si cresterea productivitatii.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate