LEADERSHIP-UL PARTICIPATIV - MODELUL DECIZIEI MANAGERIALE

(VROOM SI JAGO)

Inventarul masoara eficienta stilului de conducere (SC) in functie de specificul (particularitatile) situatiei, plecand de la teoria elaborata de Vroom si Jago (in cadrul teoriilor de contingenta), conform careia SC se manifesta in diverse situatii cu care se confrunta conducatorul, e dependent de factorii care actioneaza in situatiile respective, iar eficienta conducerii depinde de adecvarea SC la o situatie data.

In inventar sunt identificate 5 stiluri de conducere ( 5 strategii decizionale ), in functie de masura cu care conducatorul trebuie sa permita subordonatilor sa participe la luarea deciziei, de-a lungul unui continuum care porneste de la stilurile cele mai autoritare pana la cele mai participative.

Fiecare stil de conducere este reprezentat printr-un simbol (ex : A I, C II), in care prima litera reflecta proprietatile de baza ale stilului (A=autoritar; C=consultativ; G= grup/participativ).

In inventar sunt date amestecat (pentru a nu influenta modalitatea de raspuns a subiectului), in modul urmator :

Varianta I corespunde stilului de conducere G II ;

Varianta II

Solutia a corespunde stilului de conducere A II ;

Solutia b corespunde stilului de conducere A I ;

Varianta III

Solutia a corespunde stilului de conducere C II ;

Solutia b corespunde stilului de conducere C I .

Inventarul descrie un numar de 16 situatii intalnite in activitatea de conducere si referitoare la relatia sef - subordonat, privind modul de luare a deciziilor, sistematizate in functie de mai multe caracteristici (descrise de cei doi autori).

Fiecare caracteristica are doua variante (in functie de importanta sau neimportanta ei in luarea deciziei).

Unele caracteristici sunt intalnite in cadrul mai multor situatii, altele nu. Oricum, situatiile nu sunt identice; exista insa modalitati comune de rezolvare a unor situatii, grupate pe cele 5 stiluri de conducere (stiluri adecvate).

In tabelul de mai jos, sunt prezentate situatiile concordante cu stilurile de conducere :

Tabel 1

Pentru fiecare din cel 16 situatii, subiectul trebuie sa distribuie 12 puncte pe cele 3 variante de solutii, astfel :

6 puncte pentru solutia (stilul) cea mai corecta (adecvata) situatiei respective ;

4 puncte pentru solutia (stilul) mai putin adecvat ;

2 puncte pentru solutia (stilul) total inadecvata .

Suma punctelor (notelor) acordate trebuie sa fie intotdeauna 12 pentru fiecare situatie.

Inventarul urmareste evaluarea stilurilor de conducere prin 3 aspecte (diferite prin modul de prelucrare ), si anume :

A Adecvarea conducatorului (a SC) la situatie ;

B Parcurgerea logica a succesiunii stilurilor pentru fiecare situatie, de la stilul considerat de subiect ca fiind cel mai adecvat pana la cel considerat total neadecvat ;

C Neadecvarea conducatorului (a SC) la situatie - neconcordanta stilului cu situatia - , prin masura in care :

Situatiile care nu necesita un stil autoritar sunt rezolvate de subiect in mod autoritar (un stil autoritar);

Situatiile care nu necesita un stil consultativ sunt rezolvate de subiect printr-un stil consultativ ;

Situatiile care nu necesita un stil participativ sunt rezolvate de subiect printr-un stil participativ .

A.    Modalitatea de prelucrare a datelor :

Pentru acest aspect se va lua in considerare doar punctajul maxim (6 puncte) acordat de subiect (si nu modul in care el distribuie celelalte puncte in trepte de raspuns).

Acordarea notei maxime (6) pentru o solutie, in cadrul unei situatii, indica SC adoptat si considerat de subiect ca fiind cel mai adecvat pentru situatia data.

Precizare pentru variantele de solutii II (a si b ) si III ( a si b ):

pe aceste variante poate sa apara urmatorul aspect : subiectul sa acorde nota maxima ( 6 ) pentru solutia a) din cadrul Variantei II. Avand in vedere faptul ca el a identificat totusi varianta ( stilul general autoritar ) in mod corect, dar nu a identificat solutia (intensitatea stilului sutoritar) corecta (in exemplul dat solutia corecta ar fi fost b) ), consideram, in acest caz, ca subiectul nu este complet inadecvat situatiei, ci a raspuns pe jumatate adecvat (se va acorda, deci, jumatate din punctajul maxim, adica 3 puncte). La fel se va proceda, daca apar astfel de raspunsuri, si pentru Varianta a - I I - a ( a si b ).

Utilizand tabelul 1 se urmareste concordanta situatiei cu stilul corespunzator in modul urmator : verificam in foaia de raspuns daca subiectul a acordat nota maxima (6) stilului adecvat (de exemplu, daca subiectul a acordat 6 puncte la situatia 7 pe Varianta III (a), atunci el a identificat corect stilul C II , in exemplul dat , deci are un stil adecvat pentru situatia 7). Dupa ce se face concordanta / neconcordanta fiecarei situatii cu stilul corespunzator ( A I, A II, C I, C II, G II ) regrupam cele 5 stiluri, de-a lungul continuumului, in 3 stiluri principale :

Autoritar rezultat din suma ( A I + A II ),Varianta a - II - a ( a+b )

Consultativ rezultat din suma ( C I + C II ),Varianta a - III - a ,

( a+b )

Participativ ( G II ),Varianta I

Astfel, pentru a vedea cat de adecvat este subiectul la situatiile care necesita un SC autoritar, se insumeaza punctajele maxime obtinute pentru A I si A II (in mod corect, adecvat). Altfel spus, se depisteaza numarul de situatii adecvate SC autoritar. (Daca subiectul acorda 6 puncte pe varianta II, a sau b neconcordante cu tabelul 1 - A I si A II , aceste punctaje maxime nu se iau in considerare). La fel se procedeaza si pentru SC consultativ (se insumeaza punctajele maxime obtinute pentru C I si C II in mod adecvat).

Din tabelul 1 se observa ca avem :

situatii ce necesita un stil autoritar ;

. ? . . situatii ce necesita un stil consultativ ;

. ? . .. situatii ce necesita un stil participativ .

Se calculeaza atat gradul adecvarii pentru fiecare din cele trei stiluri, cat si gradul general de adecvare (pentru cele trei stiluri connsiderate global).

B.     Modalitatea de prelucrare pentru parcurgerea logica

Distinctia celor 12 puncte in trepte de raspuns ( 6 - 4 - 2 ) este utilizata doar in cadrul acestui aspect, pentru a determina gradul parcurgerii logice a succesiunii stilurilor fiecarei situatii (de la stilul considerat de subiect ca fiind cel mai adecvat pana la stilul total neadecvat).

Nu suntem interesati aici de faptul ca subiectul a raspuns adecvat sau nu la situatie, ci de cat de logic parcurge el solutiile la situatia data.

Tabel 2. Succesiunea logica ideala (indiferent de situatie)

Ex : Daca subiectul rezolva situatia in mod autoritar (A I sau A II) - (6 puncte) demersul logic ar fi ca solutia mai putin adecvata sa fie cea de tip consultativ (C I sau C II) - (4 puncte), iar solutia total neadecvata sa fie cea de tip participativ ( grup ) - ( 2 puncte ).

Pentru fiecare din cele 3 Variante de raspuns se urmareste, pe fiecare situatie, punctajul maxim ( 6 ).Consideram nota maxima ( 6 ) ca punct de plecare in parcurgerea succesiunii solutiilor .

Daca, in exemplul dat, subiectul inverseaza Varianta III ( a sau b ) - din foaia de raspuns - cu Varianta I, inseamna ca el nu a parcurs succesiunea logica.

Se afla atat gradul parcurgerii logice pe cele 3 stiluri (cu precizarea ca C = CI + CII).

C.    Modalitatea de prelucrare.

Pentru acest aspect se iau in considerare :

doar punctajele maxime pe cele 3 Variante de raspuns :

Varianta I ;

Varianta II ( a si b ) ;

Varianta III ( a si b ) ;

Situatiile inadecvate, si anume, pe foaia de raspuns se urmaresc :

situatiile care nu necesita un stil autoritar, dar pe care subiectul le rezolva printr-un stil autoritar

Pentru fiecare din aceste situatii se face suma notelor maxime pe varianta II ( a si b ), se afla numarul de situatii re

zolvate autoritar din .

situatiile care nu necesita un stil consultativ, dar pe care subiectul le rezolva in mod consultativ - Varianta III (a) si (b).

situatiile care nu necesita un SC participativ, dar pe care subiectul le rezolva in mod participativ (se urmaresc pe Varianta I, punctajele maxime pentru situatiile neparticipative).