Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Esenta managementului calitatii


Esenta managementului calitatii




Esenta managementului calitatii

Definirea managementului calitatii.

Functiile managementului calitatii

Principiile managementului calitatii




Strategiile calitatii

Conform standardului ISO 9000:2000 managementul calitatii coordoneaza activitatile pentru a directiona si controla o organizatie cu privire la calitate. Coordonare si control cu privire la calitate include in general stabilirea politicii in domeniul calitatii si a obiectivelor calitatii, planificarea calitatii, controlul calitatii, asigurarea calitatii si imbunatatirea calitatii.

In literatura de specialitate sunt formulate mai multe definitii ale managementului calitatii.

Juran defineste managementul calitatii prin functiile acestuia in termenii triologiei calitatii. In opinia sa managementul calitatii cuprinde trei procese principale de management: planificarea calitatii, tinerea sub control a calitatii (quality control) si imbunatatire calitatii.

In opinia lui Kelada, managementul calitatii reprezinta un ansamblu de activitati avand ca scop realizarea unor obiective, prin utilizarea optima a resurselor. Acest ansamblu cuprinde activitati de planificare, coordonare, organizare, control si asigurare a calitatii.

Deci, managementul calitatii reprezinta in general procesul de identificare si administrare a activitatii necesare pentru realizarea obiectului de calitate ale unei organizatii.

Incercari de definire a conceptului de managementul calitatii au evidentiat urmatoarele aspecte:

Este o politica sau o strategie a organizatiei in domeniul calitatii

Este o filosofie care descrie obiectivele organizatiei in domeniul calitatii

Reprezinta o strategie globala a calitatii

Reprezinta politica organizatiei prin care aceasta tinde sa-si mobilizeze toti membrii pentru imbunatatirea calitatii produselor

Reprezinta satisfacerea nevoilor clientilor in ceea ce priveste calitatea produsului.

In literatura de specialitate sunt exprimate puncte de vedere diferite in ceea ce priveste functiile managementului calitatii.

Luand in consideratie conceptul de triologie a calitatii, definit de Juran, rezulta trei functii principale ale managementului calitatii: planificarea, tinerea sub control si imbunatatirea calitatii.

Tinand seama de succesiunea etapelor corespunzatoare procesului managerial in general si de specificul managementului calitatii, se considera ca functiile acestuia sunt: planificarea, organizarea, coordonarea, antrenarea personalului, tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii.

Planificarea calitatii consta din ansamblul proceselor prin intermediul carora se determina principalele obiective ale firmei in domeniul calitatii, precum si resursele si mijloacele necesare realizarii lor.

Organizarea si coordonarea activitatilor referitoare la calitate - defineste ansamblul activitatilor desfasurate in intreprindere pentru realizarea obiectivelor stabilite in domeniul calitatii. O forma specifica de organizare in domeniul calitatii sunt cercurile calitatii.

Functia de coordonare consta din ansamblul proceselor prin care se armonizeaza deciziile si actiunile firmei referitoare la calitate in scopul realizarii obiectivelor definite in cadrul sistemului calitatii stabilit anterior. Asigurarea unei coordonari eficiente este conditionata de existenta unei comunicari adecvate in toate procesele managementului calitatii.

Antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calitatii - se refera la totalitatea proceselor prin care personalul intreprinderii este atras si determinat sa participe la realizarea obiectivelor planificate in domeniul calitatii, luand in consideratie factorii motivationali.

Tinerea sub control a calitatii se refera la ansamblul activitatilor de supraveghere a desfasurarii proceselor si de evaluare a rezultatelor in domeniul calitatii in fiecare din etapele traiectoriei produsului, in raport cu obiectivele si standardele prestabilite, in scopul eliminarii deficientelor si prevenirii aparitiei lor in procesele ulterioare. Aici un rol important ii revine auditului calitatii si analizei sistemului efectuat de conducere. Unul dintre cei mai importanti indicatori de tinere sub control a calitatii il reprezinta costurile referitoare la calitate (v. tema respectiva).

Asigurarea calitatii se refera la ansamblul activitatilor preventive prin care se urmareste in mod sistematic sa se asigure corectitudinea si eficacitatea activitatilor de planificare, organizarea, coordonare , antrenare si tinere sub control in scopul de a garanta obtinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit. Aceste activitati se desfasoara in paralel cu activitatile corespunzatoare celorlalte functii ale managementului calitatii si in mod continuu.

Imbunatatirea calitatii se refera la activitatile desfasurate in fiecare din etapele traiectoriei produsului in vederea imbunatatirii performantelor tuturor proceselor si rezultatelor acestor procese pentru a asigura satisfacerea mai buna a nevoilor clientilor in conditii de eficienta. Aceasta functie a managementului calitatii este considerata, tot mai mult, ca fiind cea mai importanta. O dovada in acest sens o reprezinta si faptul ca standardele ISO seria 9000 pun un accent deosebit pe imbunatatirea calitatii. Se recomanda ca intreprinderea sa implementeze un asemenea sistem al calitatii, care sa favorizeze imbunatatirea continua a calitatii proceselor si rezultatelor acestora.

Managementul Calitatii se bazeaza pe urmatoarele principii:

Orientarea la consumatori - organizatia depinde de consumatorii sai, de aceea trebuie sa tina cont de necesitatile lor curente si viitoare, sa se conforme cerintelor lor si sa tinda la intrecerea asteptarilor consumatorilor;

Leaderschip - capacitatea de a conduce - liderii stabilesc unitatea scopului si directiei organizatiei. Ei creeaza si sustin un mediu intern, in care angajatii ar fi implicati in atingerea obiectivelor organizatiei;

Implicarea personalului - angajatii de toate nivelele constituie baza organizatiei si implicarea lor completa permite utilizarea capacitatilor lor spre beneficiul organizatiei;

Orientarea la procese - rezultatul dorit se atinge mai eficient atunci cand activitatea si resursele corespunzatoare sunt tratate ca procese. Procesul este o serie de activitati logic dependente, care produc un rezultat final concret pentru consumatorii interni si externi;

Abordarea managementului ca sistem - identificarea, intelegerea si managementul sistemului de procese interdependente pentru un scop bine definit contribuie la cresterea productivitatii si eficientei organizatiei in atingerea scopurilor sale;

Imbunatatire continua - imbunatatirea continua a activitatii organizatiei trebui sa devina un scop permanent;

Decizii bazate pe date - deciziile eficiente se bazeaza pe analiza datelor si informatiei;

Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii - organizatia si furnizorii ei sunt interdependenti, iar relatiile reciproc avantajoase contribuie la capacitatea ambelor parti de a crea valori.

In cadrul unei intreprinderi se pot elabora si aplica o mare varietate de strategii si politici de dezvoltare avand in vedere cerintele de calitate ce trebuie indeplinite.

Strategia calitatii este considerata o strategie concurentiala, deoarece misiunea calitatii este astazi in general aceea de a face fata concurentei. Ea depinde de celelalte strategii concurentiale, adoptate de intreprindere si anume de strategiile de proiectare-dezvoltare de produse, marketing, productie.

Daca se fac referiri la strategia de produs, se face distinctia intre strategia imbunatatirii calitatii pe cale intensiva si extensiva.

Strategia imbunatatirii calitatii pe cale intensiva presupune modificarea favorabila a caracteristicilor de calitate a produsului.

Strategia imbunatatirii calitatii pe cale extensiva presupune cresterea numarului caracteristicilor de calitate a produselor in scopul asigurarii, de exemplu, a unui confort sporit in utilizare.

O atentie deosebita se acorda in prezent strategiei imbunatatirii continue. Aceasta strategie are in vedere imbunatatirea treptata, continua a calitatii produselor si serviciilor, ca si a productivitatii si competitivitatii, cu participarea intregului personal. In Japonia se numeste Kaizen.(kai-schimbare, zen-pentru mai bine).

Strategia Kaizen se bazeaza pe o serie de metode, tehnici si instrumente: planuri de actiuni PDCA (Ciclul lui Deming), cercurile calitatii, grupe mici de lucru, sistemul de sugestii. Kanban, mentenanta, productivitate totala, metoda celor 3S si 5S, etc.

Capitolul 2

Fundamentele teoretice ale managementului calitatii

2.1 Evolutia sistemelor de calitate





2.2 Definirea managementului calitatii

2.3 Functiile managementului calitatii

2.4 Orientari actuale in managementul calitatii

2.5 Sinteza si intrebari recapitulative

2.1 Evolutia sistemelor de calitate

In prezent sintagma "managementul calitatii totale" isi are un loc bine definit in

limbajul specialistilor, a oamenilor de afaceri si constituie tema unui numar impresionant de

lucrari aparute in literatura de specialitate. Putine dintre aceste lucrari amintesc insa despre

evolutia conceptului de calitatea produselor si legaturile care exista intre inspectia de calitate

(IC) controlul tehnic de calitate (CTC), asigurarea calitatii (AC) si managementul calitatii

(MC).

Prima forma de manifestare a preocuparii pe linie de calitate, acordata de producatori

bunurilor si serviciilor realizate, este ,, inspectia calitatii produselor'' si a fost practicata dupa

Revolutia industriala pana la sfarsitul secolului XIX.

CTC-ul, cel de al doilea sistem de calitate cunoscut, reprezinta un ansamblu de

activitati prin care se apreciaza conformitatea produsului cu prescriptiile tehnice. Sistemul

apartine primei jumatatii a secolului trecut si s-a caracterizat prin separarea managerilor de

executanti. In esenta acest sistem se baza pe controlul final al produselor sau subansamblelor

fabricate si retragerea de la livrare a celor neconforme cu prescriptiile tehnice.

AC reprezinta un ansamblu de masuri pentru formalizarea procedeelor de CTC,

organizatorice, de formare si motivare a personalului pe care STE le pune in practica in

vederea garantarii calitatii produselor si serviciilor sale si a fost aplicat in anii '60. Este

perioada in care Crosby lansa conceptul ,,zero defecte" in SUA, iar in Japonia se infiintau

cercurile de calitate.

Anii '80 reprezinta etapa aparitiei si implementarii unor concepte integratoare de

calitate. Specialistii consacrati : Juran, Deming, Feigenbaum lanseaza acum noile concepte

bazate pe controlul total al calitati (Total Quality Control) care sunt aplicate in Japonia. Se

realizeaza astfel o abordare globala a activitatilor de tinere sub control a calitatii in firma,

bazat pe un nou concept - managementul calitatii.

Tot in aceasta perioada, respectiv in 1988, s-a constitutit Fundatia Europeana pentru

Managementul Calitatii (European Fundation for Quality Management-EFQM), prin

participarea a 14 firme industriale occidentale. Fundatia are ca obiectiv consolidarea pozitiei

industriei europene pe piata mondiala, prin imbunatatirea calitatii produselor.

MC reprezinta in esenta un sistem prin care este asigurata calitatea astfel incat sa fie

satisfacute nevoile beneficiarului din punctul de vedere al performantelor produsului, timpului

de livrare, pretului, service etc.

Spre sfarsitul anilor '80 se constata o preocupare sporita pentru impactul pe care il au

procesele desfasurate in firma asupra mediului si capata contur ideea unei noi abordarii a

relatiilor client - furnizor, bazata pe aplicarea acestora si in interiorul firmei, intre

compartimente si intre locurile de munca din sectiile de productie. Se contureaza astfel un nou

sistem de asigurare a calitatii denumit Managementul Calitatii Totale (Total Quality

Management- TQM)

Pentru cunoasterea si intelegerea acestor legaturi si a consecintelor evolutiei

sistemelor de asigurare a calitatii, in fig.8 se prezinta rezultatul unui studiu efectuat in Belgia

in 1997 cu privire la calitatea produselor dintr-o firma pe o perioada de 30 de ani (1960 -

In sistemul de axe pe orizontala se prezinta componenta economica, iar pe cea

verticala componenta sociala. Studiul a evidentiat urmatoarele: in anii 1960 domina sistemul

de control al calitatii produselor dupa conceptul taylorian, adica se verifica conformitatea

produsului finit cu prescriptiile caietului de sarcini, admitandu-se apriori un procentaj de rebut

care uneori ajungea la 30%. Actualmente se practica un control preventiv in spiritul calitatii

totale, caracterizat printr-o cunoastere profunda si stapanirea procesului de fabricatie pentru a

evita aparitia rebuturilor. Prin aplicarea principiului "zero defecte" si stapanirea stricta a

procesului s-a ajuns la un rebut dintr-un milion de piese.

In anii `60 existau 130 de controlori de calitate, in comparatie cu 30 in 1990 si in

conditiile in care numarul total al angajatilor a ramas neschimbat, iar productivitatea muncii a

crescut de patru ori ca urmare a modificarii mentalitatii spre autocontrol. Daca in anii `60

apareau adesea conflicte intre cel ce producea si cel care controla, azi se tinde spre o

participare integrala a personalului la imbunatatirea continua a calitatii si la formarea

profesionala a salariatilor.

Fig.nr.9

Maslar L. Marea mutatie prin evolutia spiritului calitatii, Adevarul economic, nr.9/1998

Componenta economica

Componenta soiala

Controlul

calitatii

Asigurarea

calitatii

Managementul

calitatii totale

. Imaginea intreprinderii

. Reducerea costurilor

. Imbunatatirea continua

*Implicatia personala

*Cultura

Acest grafic poate fi interpretat de o maniera mai generala, asa cum se prezinta in fig.

10, intr-un sistem de trei axe: tehnica, economica, sociala. De la conceptia anilor `60, cand se

aplica doar controlul tehnic bazat in principal pe axele economica si tehnica, in anii `70 s-a

trecut la asigurarea calitatii, bazata tot pe aceleasi componente, prin formalizarea procedurilor

si abia in anii `90 s-a inteles importanta deosebita a personalitatii umane in contextul unei

firme, axa sociala devenind la fel de importanta ca si celelalte doua. A avut loc, asadar, o

evolutie fundamentala spre managementul participativ.

Fig. nr.10

Un lucru esential trebuie retinut: nu poate exista managementul total al calitatii fara

asigurarea calitatii si nici aceasta fara controlul tehnic.

2.2 Definirea managementului calitatii

Pentru definirea MC, vom apela mai intai la punctele de vedere ale specialistilor,

exprimate in literatura de specialitate, iar in final la formularile din standardul ISO 9000/2000.

J.M. Juran, unul dintre marile personalitati mondiale care au lansat conceptul de MC4 ,

il defineste prin functiile sale : planificarea calitatii, tinerea sub control a calitatii si

imbunatatirea calitatii. .

Un alt specialist, J. Kčlada defineste MC ca: ,,un ansamblu de activitati desfasurate in



scopul realizarii unor obiective, prin folosirea optima a resurselor" . Activitatile la care se

refera Kčlada sunt: planificarea, coordonarea, organizarea, controlul si asigurarea calitatii.

Definitia cu circulatia cea mai mare in randul specialistilor, si pe care o vom retine si

noi dat fiind caracterul ei oficial, este prezentata de standardul ISO 9000/2000. Potrivit

standardului, MC reprezinta ansamblul activitatilor functiei generale de management, care

determina politica in domeniul calitatii, obiectivele, responsabilitatile si le implementeaza in

sistemul calitatii prin mijloace cum sunt planificarea, tinerea sub control, asigurarea si

imbunatatirea calitatii. Dupa cum se constata, elementele care definesc esential MC sunt

planificarea, tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii. De asemenea, retinem ca

toate activitatile menite sa realizeze calitatea se regasesc in sistemul calitatii - concept definit

Sunt considerati precursori ai MC: Joseph Moises Juran, Philip B. Crosby, Edward Deming, Armand V.

Feigehbaum si Kaoru Ishikawa

J. Juran , Handuch der Qualitutsplanun, Verlag Moderne Industrie, 1990

Kčlada, J. La gestion integrale de la qualite. Pour une qualite totale , Edition Quafec, Quebec, 1990

T E

CT

AC

S

TQM

ca reprezentand structura organizatorica, procedurile, procesele si resursele necesare pentru

implementarea MC- definitie formulata tot in standardul 9000/2000.

2.3 Functiile managementului calitatii

Existenta mai multor puncte de vedere cu privire la definirea MC (noi am retinut doar

trei), a avut consecinte si asupra stabilirii functiilor acestuia. Astfel, daca ne referim la

conceptul lui Juran, MC are trei functii principale: planificare, tinere sub control,

imbunatatire. Procesele functiei de planificare au ca obiectiv realizarea produselor si

serviciilor in conformitate cu cerintele clientilor. Tinerea sub control, cea de a doua functie,

presupune asigurarea unor tolerante minime de abatere de la nivelul calitativ precizat in

documentatia de proiect. Pentru a le mentine se intervine pe tot parcursul procesului de

fabricatie cu masuratori, verificari, cu ceea ce este CTC-ul, luandu-se, daca este cazul, masuri

de corectare. Functia imbunatatirea calitatii este, in conceptia lui Juran, cea mai importanta si

prin procesele sale specifice trebuie sa asigure obtinerea unor performante superioare

nivelurilor prevazute in standarde, adica un nivel efectiv superior celui planificat.

In cursul nostru vom trata functiile MC de pe pozitia standardelor ISO 9000/2000.

Tinand seama de succesiunea etapelor corespunzatoare procesului managerial in general si de

specificul MC, consideram ca functiile acestuia sunt: planificare, organizare, coordonare,

antrenarea, tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii .

Vom prezenta rezumativ aceste functii.

a) Planificarea calitatii

Functia de planificare se constituie din procesele care definesc principalele obiective

ale STE in domeniul calitatii, resursele si mijloacele necesare realizarii acestora.

Planificarea obiectivelor si actiunilor ce vor fi intreprinse pe linia calitatii poate fi, in

functie de nivelul la care sunt stabilite obiectivele, strategica si operativa. Prin planificarea

strategica sunt formulate principiile de baza, orientarile generale ale STE in domeniul calitatii,

care se vor regasi in politica calitatii pe care o adopta conducerea superioara, iar concretizarea

acestora se realizeaza la nivel operativ prin planificarea operationala. Tot la acest nivel se

desfasoara planificarea interna si cea externa a calitatii STE-ului. Planificarea interna

urmareste stabilirea caracteristicilor produselor la nivelul cerintelor utilizatorilor si

dezvoltarea proceselor care sa faca posibila realizarea acestor caracteristici. Prin planificarea

externa se identifica clientii si se stabilesc cerintele. Informatiile necesare se obtin din studiile

de marketing.

b) Organizarea activitatilor care asigura calitatea

Se realizeaza prin ansamblul activitatilor desfasurate in STE pentru indeplinirea

obiectivelor stabilite in domeniul calitatii. Kelada formuleaza o definitie mai cuprinzatoare

pentru aceasta functie. El considera ca organizarea consta in determinarea structurilor

administrative, alocarea resurselor si aplicarea sistemelor si metodelor care vor permite

realizarea calitatii propuse.

c) Coordonarea activitatilor prin care se asigura calitatea

Functia este determinata de procesele prin care se armonizeaza deciziile si actiunile STE-ului

si ale subsistemelor sale referitoare la calitate, in scopul realizarii obiectivelor definite prin

sistemul calitatii. Asigurarea unei coordonari eficiente este conditionata de existenta unei

comunicari bilaterale si multilaterale adecvate in toate procesele care vizeaza MC.

d) Antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calitatii

In acest scop conducerea STE initiaza o serie de actiuni prin care se mobilizeaza

intregul personal la realizarea obiectivelor planificate in domeniul calitatii. Antrenarea

salariatilor se face prin motivare, pentru care, potrivit lui Juran, managerii pot adopta una

dintre cele doua teorii x si y, pe care el le considera specifice domeniului calitatii. Adeptii

teoriei x considera ca realizarea obiectivelor calitatii este posibila prin constrangerea

salariatilor, in timp ce adeptii teoriei y se bazeaza pe constiinta salariatilor. Dat fiind rolul

hotarator al acestei functii in realizarea celorlalte functii ale MC, specialistii apreciaza ca este

mai indicat sa se opteze pentru tehnicile de motivare pozitiva a salariatilor, printre care

primele si evidentierile pentru propunerile de imbunatatire a calitatii sunt cele mai utilizate.

e) Tinerea sub control a calitatii

Este asigurata prin activitatile de supraveghere a desfasurarii proceselor si de evaluare

a rezultatelor in domeniul calitatii, in fiecare faza a procesului de executie a produsului, in

scopul eliminarii eventualelor deficiente si prevenirii aparitiei acestora in fazele urmatoare ale

procesului de fabricatie. In ceea ce priveste evaluarea calitatii, standardul ISO 9000

precizeaza ca este activitatea de examinare sistematematica efectuata pentru a cunoaste in ce

masura o entitate este capabila sa satisfaca cerintele specificate. Standardul defineste si

activitatile specifice de tinere sub control a calitatii entitatilor. Astfel, prin supravegherea

calitatii se intelege monitorizarea si verificarea continua a starii unei entitati pentru a constata

modul in care cerintele specificate sunt satisfacute.

Metodele cele mai utilizate pentru verificarea si supravegherea calitatii activitatilor

desfasurate in STE sunt controlul tehnic de calitate si auditul calitatii. Activitatea de tinere sub



control a calitatii poate fi apreciata si printr-un sistem de indicatori, intre care mai importanti

sunt: costul noncalitatii, ponderea produselor rebutate si a celor remediate in totalul

produselor fabricate, numarul reclamatiilor de calitate etc.

f) Asigurarea calitatii

Potrivit lui J. Kélada, functia de asigurare a calitatii se refera la ansamblul activitatilor

preventive, prin care se urmareste in mod sistematic sa se asigure corectitudinea si eficienta

activitatilor de planificare, organizare, coordonare si tinere sub control, in scopul de a se

garanta obtinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit

Activitatile intreprinse pentru asigurarea calitatii urmaresc realizarea unor obiective

interne si externe. Astfel, activitatile desfasurate pentru asigurarea calitatii in interiorul STE

au ca scop sa ofere garantii conducerii superioare ca va fi obtinuta calitatea dorita. Asigurarea

externa a calitatii se realizeaza in cadrul unor activitati desfasurate cu scopul de a da incredere

clientilor ca sistemul de calitate al furnizorului permite obtinerea calitatii cerute. Aceste

activitati pot fi efectuate direct de STE-ul in cauza, de clientul acestuia sau o alta parte in

numele clientului, pentru a-l asigura pe acesta ca produsul comandat va fi fabricat si livrat in

conditii de calitate cerute.

g) Imbunatatirea calitatii

Functia se realizeaza prin activitatile desfasurate in fiecare faza de fabricare a

produsului, in vederea imbunatatirii performantelor tuturor proceselor si rezultatelor acestor

procese, pentru a asigura o satisfacere mai buna a nevoilor clientilor, in conditii de eficienta.

Functia urmareste, asadar, obtinerea unui nivel al calitatii superior celui planificat. Aceasta

functie este considerata cea mai importanta pentru MC. Tocmai de aceea standardele ISO

9000 pun un accent mare pe imbunatatirea calitatii, recomandand producatorilor sa

Kelada J. op. citata

implementeze un asemenea sistem de calitate, care sa favorizeze imbunatatirea continua a

proceselor si rezultatelor acestora.

Cadrul conceptual al imbunatatirii continua a calitatii, tehnicile si instrumentele care

pot fi utilizate sunt cuprinse in standardul ISO 9004/2000

2.4 Orientari actuale in managementul calitatii

In prezent exista doua orientari de baza in MC: orientarea tehno-manageriala si

orientarea rationalist-responsabilizanta.

Potrivit primei orientari, conducerea STE-ului trebuie sa imbunatateasca procesele de

care depinde in mod hotarator realizarea unor produse corespunzatoare cerintelor clientilor.

In cea de a doua orientare, raspunderea pentru calitate revine in mod individual

fiecarui salariat. Aceasta orientare a aparut in anii `60 si se datoreaza teoriei ,,zero defecte"

formulata de Crosby . Responsabilitatea pentru noncalitate revine, in cazul acestei orientari,

lucratorilor din cauza neglijentei in productie. De aceea accentul trebuie pus pe mobilizarea si

constientizarea salariatilor, in legatura cu rolul pe care il au in realizarea calitatii si pe

formarea comportamentului acestor in spiritul calitatii.

2.5 Sinteza si intrebari recapitulative

In evolutia sa de la prima Revolutie industriala si pana in prezent, sistemul calitatii a

evoluat de la inspectia calitatii si pana la managementul calitatii totale.

Anii '80 reprezinta etapa aparitiei si implementarii unor concepte integratoare de

calitate. Specialistii consacrati: Juran, Deming, Feigenbaum lanseaza acum noile concepte

bazate pe controlul total al calitati (Total Quality Control) care sunt aplicate in Japonia. Se

realizeaza astfel o abordare globala a activitatilor de tinere sub control a calitatii in firma,

bazat pe un nou concept - managementul calitatii.

MC reprezinta in esenta un sistem prin care este asigurata calitatea astfel incat sa fie

satisfacute nevoile beneficiarului din punctul de vedere al performantelor produsului, timpului

de livrare, pretului, service etc.

MC este definit de specialisti prin functiile sale: planificarea calitatii, tinerea sub

control a calitatii (J: Juran) sau ca un ansamblu de activitati desfasurate in scopul realizarii

unor obiective, prin folosirea optima a resurselor(J. Kélada).

Standardul ISO 9000/2000, defineste MC ca fiind ansamblul activitatilor functiei

generale de management care determina politica in domeniul calitatii, obiectivele,

responsabilitatile si le implementeaza in sistemul calitatii prin planificare, tinere sub control,

asigurarea si imbunatatirea calitatii.

Spre sfarsitul anilor '80 se constata o preocupare sporita pentru impactul pe care il au

procesele desfasurate in firma asupra mediului si capata contur ideea unei noi abordarii a

relatiilor client - furnizor, bazata pe aplicarea acestora si in interiorul firmei, intre

compartimente si intre locurile de munca din sectiile de productie. Se contureaza astfel un nou

sistem de asigurare a calitatii denumit Managementul Calitatii Totale (TQM).

Dupa cum se constata, elementele care definesc esential MC sunt planificarea, tinerea

sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii. De asemenea, retinem ca toate activitatile

menite sa realizeze calitatea se regasesc in sistemul calitatii - concept definit ca reprezentand

structura organizatorica, procedurile, procesele si resursele necesare pentru implementarea

MC- definitie formulata tot in standardul 9000/2000.

Crosby, Ph. Quality is free: The Art of Making Quality Certain, Mc Graw-Hill, 1979

Functiile MC definite de specialisti sunt : planificare, tinere sub control, imbunatatire.

Procesele functiei de planificare au ca obiectiv realizarea produselor si serviciilor in

conformitate cu cerintele clientilor. Tinerea sub control, cea de a doua functie, presupune

asigurarea unor tolerante minime de abatere de la nivelul calitativ precizat in documentatia de

proiect. Functia imbunatatirea calitatii este, in conceptia lui Juran, cea mai importanta si prin

procesele sale specifice trebuie sa asigure obtinerea unor performante superioare nivelurilor

prevazute in standarde, adica un nivel efectiv superior celui planificat.

In cursul nostru vom trata functiile MC de pe pozitia standardelor ISO 9000/2000.

Tinand seama de succesiunea etapelor corespunzatoare procesului managerial in general si de

specificul MC, consideram ca functiile acestuia sunt: planificare, organizare, coordonare,

antrenarea, tinerea sub control, asigurarea si imbunatatirea calitatii .

Verificarea insusirii capitolului se poate face cu ajutorul urmatoarelor intrebari:

1. Cum a evoluat sistemul de asigurare a calitatii de-a lungul timpului?

2. Cum se defineste MC ?

3. Care sunt functiile MC?

4. Care sunt orientarile actuale in domeniul MC ?




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate