Dimensionarea resurselor necesare realizarii obiectivelor strategico-tactice ale firmei

Dimensionarea resurselor necesare realizarii obiectivelor strategico-tactice ale firmei

1. Determinarea necesarului de invetitii

Din comparatia necesarului cu existentul de utilaje si instalatii rezulta, pentru unele tipuri, deficite, care vor trebui acoperite prin investitii (tabelul 38).

Tabelul nr. 38

Valoarea investitiilor in anul curent

Concomitent cu valoarea investitiilor effectuate s-a luat in calcul si valoarea utilajelor prevazute a fi vandute prin licitatie, asa cum se arata in tabelul nr. 39, rezultand in final o diferenta de 27.880.590 UV, respective 43.98590 UV - 16.10000 UV.

In final, societatea comerciala isi va majora capitalul social in anul curent cu 28 milioane UV, valoarea totala a acestuia insumand 278 milioane UV.

Tabelul nr. 39

Valoarea utilajelor care vor fi vandute prin licitatie

2 Calculul gradului de utilizare a capacitatii de productie

In sectia I avand in vedere ca exista organizata o linie de productie in flux, capacitatea de productie (C_p) se determina dupa formula:

unde T_md timpul maxim disponibil

T timpul liniei de productie in flux

Gradul de utilizare a capacitatii de productie (G_cp) va fi de

Deoarece productia fabricata in sectia a II-a este eterogena, marimea capacitatii de productie la fiecare grupa de utilaje si posturi de lucru se determina pe baza timpului maxim disponibil (T_md) si a normei de timp a produsului reprezentativ (N_tr)

iar gradul de utilizare a capacitatii de productie se stabileste pe baza formulei

unde :

Q_fk = cantitatea de produse fabricate pe utilajul k

C_ek = coeficientii de echivalenta ai produselor din punct de vedere al normelor de timp fabricate pe utilajul k.

Pentru sectia a II-a calculele sunt expuse in tabelul 40.

Pentru precizarea ca, in fundamentarea capacitatii de productie aferenta sectiei a II-a, s-a folosit aceeasi metoda, respectiv metoda produsului reprezentativ.

S-a optat pentru aceasta modalitate intrucat inteprinderea simulata are un nomenclator de fabricatie constituit din doua produse (sectia a II-a), fiecare cu cate trei repere (R₃, R_4, R₅, respectiv R₃, R₆, R₇). Determinarea capacitatii de productie in produs reprezentativ comporta mai multe etape:

a)      se stabilesc coeficientii de echivalare (sau echivalenta) ai produselor ca raport intre normele de timp ale acestor produse si norma de timp a produsului reprezentativ. Se considera produs reprezentativ, produsul ce ocupa ponderea cea mai ridicata in consumul total de manopera solicitat de fabricarea produselor din nomenclatorul de fabricatie, pe un anumit echipament (utilaj).

Cu titlul de exemplu, folosind datele din tabelul nr. 40, precizam ca pentru masinile de tip "a" pe care se fabrica reperele R₄ si R₅ (produs B), respectiv R₆ si R₇ (produs C), cantitatile planificate sunt de 4,7 ore/buc, 2,8 ore/buc, respectiv 5,8 ore/buc si 4,6 ore/buc.

Se considera produs reprezentativ produsul B (reperul R₄) deoarece consumul total de manopera solicitat la fabricarea celorlalte repere. Norma de timp a acestuia este de 4,7 ore/buc.

16.000 buc. * 4,7 ore/buc = 7200 ore

16.000 buc * 2,8 ore/buc = 44.800 ore

11.400 buc * 5,8 ore/buc = 66.120 ore

11.400 buc * 4,6 ore/buc = 52.440 ore

Coeficientii de echivalare sunt:

b)      se determina productia planificata exprimata in produse (repere) reprezentative, prin ponderea productiei fizice planificate cu coeficientul de echivalenta.

Tabelul nr. 40

Utilizarea capacitatii de productie in sectia a II-a

In continuarea exemplului la carene+am oprit evidentiem nivelurile productiei echivalente realizate pe utilaje "a":

B-R₄ - 16.000 buc * 1.000 = 16.000 buc

B-R₅ - 16.000 buc * 0,596 = 9.536 buc

C-R₆ - 11.400 buc * 1,234 = 14.068 buc

C-R₇ - 11.400 buc * 0,979 = 11.157 buc

Total = 56.761 produs (reper) reprezentativ

c)      In mod firesc, ar trebui determinate ponderile productiei fiecarui produs in totalul productiei exprimata in produs (reper) reprezentativ.

d)      Se determina capacitatea de productie exprimata in produs (reper) reprezentativ, luand in considerare numarul de utilaje fondul de timp maxim disponibil al acestora si norma de timp a produsului (reperului) reprezentativ.

Pentru masinile de tip "a", situatia se prezinta astfel

Capacitatea de productie in produs reprezentativ

e)      Se calculeaza indicele de utilizare a capacitatii de productie ca raport intre productia in produs (reper) reprezentativ si capacitatea de productie determinata dupa formula de mai sus.

Exemplu pentru masinile de tip "a" :

50.761 buc

*100 = 63,81%

79.549 buc

Capacitatea de productie in produs (reper) reprezentativ poate fi transformata in capacitate de productie in produse reale prin impartirea la coeficientii de echivalenta.

3. Resursele materiale

3.1 Determinarea necesarului de materii prime

Avand in vedere normele de consum valabile in anul curent se va calcula in continuare necesarul de materii prime de aprovizionat (tabelul 41).

In legatura cu fundamentarea necesarului de materii prime prezentam urmatoarele:

a.       Productia fizica (coloana 3 din tabelul 41) este cea planificata pentru anul curent. Dat fiind faptul ca in compunerea produselor D, B, C reperele se regasesc intr-o norma de 1/1, productia fizica a produsului respectiv coincide cu productia fizica a reperului.

b.      Norma de consum de materii prime, exprimata in kg/buc, este data de reteta de fabricatie a fiecarui produs. "Ajustarile" fata de perioada de baza sunt consecinta aplicarii unor masuri de caracter tehnic, economic ori organizatoric prin care se urmareste realizarea obiectivelor strategico-tehnice.

c.       Pretul de aprovizionare (UV/kg) se stabileste pe baza negocierilor cu furnizorii de materii prime.

d.      Necesarul de materii prime s-a calculat in doua ipostaze:

cantitativ (coloana 6), prin ponderea productiei fizice cu norma de consum.

Exemplu: necesarul de materie prima m₄, utilizata in fabricarea produsului B, a fost

16.000 buc * 15 kg/buc = 240.000 kg = 240 tone

- valoric (coloana 6), prin ponderarea necesarului cantitativ cu pretul de aprovizionare.

Prelungind exemplul de mai sus, necesarul valoric de materie prima m₄ este

240.000 kg * 221 UV/kg = 53.040.000 UV = 53.040 mii UV

In mod firesc, totalul materiilor prime necesare pentru realizarea productiei fizice se exprima doar valoric.

e.       Stocul initial (cantitativ) se preia din perioada de baza.

f.        Stocul final se determina cantitativ pe baya formulei:

N_Q - necesarul de materii prime pentru realizarea productiei

Ia - intervalul dintre doua aprovizionari succesive

In situatia simulata Ia = 15 zile.

Exemplu: pentru determinarea stocului final pentru material prima m₄, formula a condus la rezultatul urmator:

g.       Necesarul de aprovizionat (a nu se confunda cu necesarul de materii prime pentru realizarea obiectivului de productie fizica) se determina, cantitativ, cu relatia

Na = N_Q + S_f - S_i, unde :

N_Q - necesarul cantitativ de materii prime pentru realizarea productiei fizice

S_f - stocul final

S_i- stocul initial

Pentru aceeasi materie prima m_4, necesarul de aprovizionat este

N_am4 = 240 tone + 10 tone - 4 tone = 246 tone

Valoric, necesarul de aprovizionat rezulta din ponderarea necesarului cantitativ cu pretul de aprovizionare.

Pentru materia prima m_4:

N_am4 = 246.000 kg * 221 UV/kg = 54.366 mii UV

3.2 Alte resurse materiale

a.Materiale auxiliare

Cresterea consumului de materiale auxiliare reprezinta 95% din cresterea cifrei de afaceri pentru sectia I, sectia a II-a si atelierul mecanoenergetic. Pentru administratia generala, indicele de crestere este egal cu indicele de crestere a preturilor materiilor prime (130%).

In termeni nominali indicele cifrei de afaceri este egal cu

Indicele cresterii consumului de materiale auxiliare va fi

100 + (141,96 - 100) * 95% = 139,86%

In tabelul 42 sunt prezentate nivelurile de cheltuieli cu materiale auxiliare in anul curent, pe diferite centre de gestiune.

Tabelul nr. 42

Cheltuieli cu materiale auxiliare

b. Obiecte de inventar si materiale de protectie

Se estimeaza ca sporul cheltuielilor cu aceste obiecte si materiale va reprezenta 82,46% din cresterea cifrei de afaceri pentru sectia I, sectia a II-a si atelierul mecano+energetic.

Deci, indicele cresterii cheltuielilor cu obiecte de inventar si materiale de protectie va fi de

In tabelul 43 sunt aratate nivelurile de cheltuieli cu obiecte de inventar si materiale de protectie in anul curent, pe diferite centre de gestiune.

Tabelul nr. 43

Cheltuieli cu obiecte de inventar si materiale de protectie

c. Combustibil

Coeficientul de crestere a cheltuielilor cu combustibili va fi de 1,40 in sectia I. Sectia a II-a si Sectia Mecano-Energetica si de 1,35 la Administratia Generala. Noile niveluri de cheltuieli sunt cuprinse in tabelul 44.

Tabelul nr. 44

Cheltuieli cu combustibilii

d. Cheltuielile cu energia electrica in anul curent

In urma aplicarii masurilor vizand reducerea consumului de factori de productie, consumul de energie electrica pentru forta motrica reduce cu 8,35 kw/buc. In cazul produsului B si cu 10,55 kw/buc in cazul produsului C. In anul curent se estimeaza o crestere in termeni reali cu 5% a consumului de energie electrica pentru forta motrica la atelierul mecano-energetic. Energia electrica consumata pentru iluminat se mentine la nivelul anului anterior. In aceste conditii, cheltuielile cu energia electrica vor fi cele aratate in tabelul 4

Tabelul nr. 45

Cheltuieli cu energia electrica in anul curent

Fundamenterea cheltuielilor cu energia electrica, realizata in tabelul de mai sus, necesita cateva lamuriri:

a. Norma de consum (kwh/buc) s-a determinat prin ponderarea normei de timp,exprimata in ore-masina, cu puterea instalata a motorului ce actioneaza masina specific operatiei mecanizate respective. Exemplul de mai jos este edificator in aceasta privinta:

Pentru produsul B:

Operatii mecanizate Norma de timp Putere instalata

(ore) (kw)

R₃- I (CP) 9,9 3

R₄- I (a) 4,7 3

II (b) 5,7 2,5

III (h) 8,5 3

R₅- I (a) 2,8 2,5

II (b) 4,8 1,5

III (i) 1,8

Total consum de energie electrica pe produs B :

(9.9 x 3) + (4.7 x 3) + (5,7 x 2.5) + (8.5 x 3) + (2.8 x 3) + (4.8 x 2.5) + (1.8 x 1.5) = 106.65 kwh/buc

b. Consumul total de energie electrica pentru scopuri tehnologice se determina ponderand norma de consum cu productia fizica planificata.

Continuand exemplul nostru, consumul de energie electrica pentru realizarea productiei planificate din produsul B este:

16.000 buc x 106.65 kwh/buc = 1.706.400 kwh

c. Cheltuielile cu energia electrica pentru scopuri tehnologice se stabilesc prin ponderea consumului planificat cu tariful unui kwh.

Pentru acelasi produs B, acestea sunt de:

1.706.400 kwh x 20 UV/kwh = 34.128.000 UV

d. Tariful de 20 UV/kwh se utilizeaza si in fundamentarea cheltuielilor cu energia electrica pentru iluminat.

4. Dimensionarea resurselor umane

4.1. Determinarea numarului de muncitori direct productivi si a fondului de salarii aferent manoperei directe.

Avand in vedere noile norme de timp precum si salariile tarifare orare care s-au negociat pentru anul current, se trece la dimensionarea personalului direct productiv, precum si a cheltuielilor cu manopera directa. (tabelul 46)

Tabelul nr. 46

Numarul de muncitori direct productivi si fondul de salarii directe

In fundamentarea necesarului de muncitori direct productivi si a salariilor directe au fost luate in considerare urmatoarele aspecte de natura metodologica:

a. Informatiile din coloana 1 sunt mai preluate din procesul tehnologic al fiecarui produs ce intra in structura sortimentala a productiei. Modificari importante fata de perioada de baza intervin in sectia I unde s-a renuntat la fabricarea produsului A in favoarea produsului D, acesta din urma cu o tehnologie de fabricatie substantial modificata. De asemenea, in sectia a II-a apar modificari in procesul tehnologic de obtinere a reperului R, ce intra in " compunerea" produselor B-C, in sensul ca numarul operatiilor tehnologice s-a redus la una singura, iar dotarea tehnica este cu totul alta.

b. Cantitatea planificata (buc.) reprezinta obiectivele asumate de societatea comerciala pentru anul simulate in ceea ce priveste productia fizica.

c. Timpul efectiv de lucru, exprimat in ore-om, este identic cu timpul normat si se preia, de asemenea, din tehnologia de fabricatie (vezi sinteza normelor de timp, rezultate din operationalizarea unor modalitati de realizare a obiectivelor - table nr.36).

d. Timpul annual disponibil / persoana este fundamentat in tabelul nr. 21 si tine cont de structura si cuantumul fiecarei categorii temporale specifice sectiilor I si II. Dimensionarea diferita a timpului maxim disponibil / muncitor este justificata de faptul ca, in sectia I, fabricatia propriu-zisa a noului produs D incepe la 1 februarie.

e. Necesarul de muncitori direct productivi ( coloana 5) s-a fundamentat, asa cum s-a mai precizat, cu relatia:

, unde:

- necesarul de muncitori direct productivi

- productia fizica (buc.)

- timpul efectiv / buc

- timpul maxim disponibil / muncitor.

f. Salariul tarifar orar, diferentiat pe produse, repere si operatii, se preia din tehnologia de fabricatie a produsului, respective din " sinteza normelor de timp si a salariilor tarifare orare " ( tabelul nr.36) pentru produsele B si C.

g. Fondul de salarii directe ( coloana 7 ) se fundamenteaza pe baza a trei parametri:

productia fizica planificata (buc.)

timpul efectiv de lucru (ore-om)

salariul tarifar orar (UV/ora)

, unde :

- fondul de salarii directe

i - produsul (D,B,C)

j - operatia tehnologica

- productia fizica din produsul i

- timpul efectiv de lucru pe operatia j

- tariful de salarizare pe operatia j

4.2. Personalul indirect productive

Numarul si structura personalul indirect productive nu se modifica in anul current fata de anul anterior. De asemenea, se prevede o crestere a salariilor nominale cu 30 %. Drept urmare, faondul de salarii pentru personalul indirect productive este cel prezentat in tabelul 47.

Tabelul nr.47

Fondul de salarii pentru personalul indirect productive in anul curent

In continuare se vor calcula alte componente ale costului si anume:

Cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi;

Sporul de vechime;

CAS;

Contributia la fondul de protectie sociala.

A.Cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi se determina pornind de la numarul de zile de concediu de odihna, numarul de zile efectiv lucrate si cheltuielile cu manopera directa.

Sectia I:

x 121.700.000 UV = 10.628.821 UV

Sectia a II-a:

x 351.747.584 UV = 30.586.746 UV

Total cheltuieli aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi = 41.21567 UV

B. Sporul de vechime reprezinta si in anul current 10% din salariile tarifare si

cheltuielile aferente concediului de odihna al muncitorilor direct productivi.

In aceste conditii salariile directe si sporurile salariale pe cetrul de gestiune vor fi:

Sectia I

Salarii muncitori direct productivi = 121.700.000 UV

Cheltuieli aferente concediului de odihna = 10.628.821 UV

Salarii personal indirect productive = 8.54680 UV

Total salarii si concedii de odihna = 140.874.501 UV

Spor de vechime = 14.087.450 UV

Total cheltuieli cu salarii indirecte = 33.261.951 UV

Sectia a II-a

Salarii muncitori direct productivi = 351.747.584 UV

Cheltuieli aferente concediului de odihna = 30.586.746 UV

Salarii personal indirect productive = 21.556.080 UV

Total salarii si concedii de odihna = 403.890.410 UV

Spor de vechime = 40.389.041 UV

Total cheltuieli cu salarii indirecte = 92.531.867 UV

Atelier mecano-energetic

Salarii = 22.629.360 UV

Spor de vechime = 2.262.936 UV

Total cheltuieli cu salarii indirecte = 24.892.296 UV

Compartimente functionale

Salarii = 39.124.800 UV

Spor de vechime = 3.912.480 UV

Total cheltuieli cu salarii indirecte= 43.037.280 UV

Total spor de vechime la nivel de firma = 60.651.907 UV

C. Deteminarea C.A.S ( 25% din fondul de salarii)

a.       C.A.S aferenta salariilor directe

Sectia I :

121.700.000 UV x 25% = 30.42000 UV

Sectia a II-a:

produsul B: 174.927.200 x 25% = 43.731.800 UV

produsul C: 176.820.384 x 25% = 44.20096 UV

Total sectia a II-a = 87.936.896 UV

Total C.A.S. afferent salariilor directe = 118.361.896 UV

b.      C.A.S. aferenta veniturilor salariale indirecte este prezenta in tabelul 48.

Tabelul nr.48

C.A.S. aferenta veniturilor salariale indirecte U.V.

D. Determinarea contributiei la fondul de productie sociala ( 5 % din veniturile salariale) este reprezentata in tabelul nr. 49.

Tabelul nr. 49

Contributia la fondul de protectie sociala

5 Resurse financiare ( calculul amortizarii )

Avand in vedere modificarile operate in baza tehnologica a intreprinderii, se va calcula in continuare valoarea amortizarii in anul curent ( tabelul 50 ).

In ceea ce priveste determinarea cheltuielilor cu amortizarea atentionam asupra variabilelor luate in considerare.

a.       Valoarea mijloacelor fixe a ramas nemodificata fata de perioada de baza pentru masinile, utilajele, instalatiile si alte categorii la care nu s-au operat decat modificari cantitative. Pentru mijloacele fixe noi valoarea de inventar se preia din "modalitatile de realizare a obiectivelor" sau din tabelul nr.38 ( "Valoarea investitiilor").

Tabelul nr. 50

Amortizarea capitalului fix aflat in patrimonial societatii comerciale in anul curent

b.      Norma medie de amortizare s-a pastrat pentru principalele grupe de masini,

utilaje,instalatii.

c.       Cuantumul amortizarii s-a determinat cu formula:

, unde :

A - amortizarea totala

V - valoarea de inventar a mijlocului fix i

N - norma medie de amortizare a mijlocului fix i ( i1;n)