Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Curs formare auditori interni pentru sistemul de management


Curs formare auditori interni pentru sistemul de management




CURS FORMARE AUDITORI INTERNI PENTRU SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

Partea I – OHSAS 18001

1. PRINCIPII OHSAS 18001

Minimizarea riscurilor pentru angajati si pentru partile interesate




Ameliorarea performantelor organizatiei

• Ajutor pentru organizatii in a prezenta o imagine responsabila pe piata

Text Box: Sistem de 
Management



2. Terminologie

Calitate - Masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplineste cerintele.

Mediu - Spatiu in care functioneaza o organizatie incluzand aerul, apa, terenul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii si relatiile dintre acestia.

Sanatate si Securitate Modul in care riscurile de accidente umane sau materiale sunt limitate la un nivel acceptabil.

Sistemul de Management al Calitatii - Un sistem de management folosit pentru a indruma si controla o organizatie referitor la calitate.

Sistemul de Management de Mediu - Componenta a SM general care include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, revizuirea si mentinerea politicii de mediu.

Sistemul de Management al Sanatatii si Securitatii Un tot unitar de personal, resurse, politici si proceduri ce interactioneaza intr-un mod organizat pentru a asigura ca sarcinile sunt indeplinite sau pentru a atinge sau mentine parametrii stabiliti

Politica in domeniul Calitatii - Intentia si indrumarea de ansamblu a organizatiei in legatura cu calitatea asa cum au fost stabilite oficial de catre managementul la cel mai inalt nivel.

Politica de mediu - Declaratia organizatiei referitoare la intentiile si principiile sale asupra performantei de mediu globale si care furnizeaza cadrul de actiune si de stabilire a obiectivelor si tintelor de mediu ale acesteia.

Politica in domeniul sanatatii si securitatii Intentia si indrumarea de ansamblu a organizatiei in legatura cu sanatatea si securitatea asa cum au fost stabilite oficial de catre managementul la cel mai inalt nivel.

Obiectiv al calitatii Ceea ce se urmareste sau spre care se tinde, referitor la calitate.

Obiectiv de mediu Tel general de mediu, rezultat din politica de mediu, pe care o organizatie isi propune sa-l atinga si care este cuantificat acolo unde acest lucru este posibil.

Obiective de sanatate si securitate - Scopuri ( in termeni de OH&S ) pe care o organizatie si le fixeaza si care trebuie cuantificate acolo unde e posibil

Imbunatatire continua Activitate repetata pentru a creste abilitatea de a indeplini cerintele

Imbunatatire continua Proces de dezvoltare a sistemului de management de mediu pentru obtinerea imbunatatirii performantei de mediu globale in acord cu politica de mediu a organizatiei.

Aspect de mediu Element al activitatilor, produselor sau serviciilor unei organizatii care poate interactiona cu mediul.

Factori interni - Forte din cadrul organizatiei care pot afecta abilitatea organizatiei de a implementa politica de sanatate si siguranta ( reorganizare, cultura ).

Factori externi - Forte in afara controlului organizatiei care au influenta asupra sanatatii sau sigurantei si care trebuie luate in calcul intr-un cadru adecvat (regulamente, standarde).

Impact asupra mediului - Orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, totala sau partiala, care rezulta din activitatile, produsele sau serviciile unei organizatii.

Pericol O sursa sau o situatie cu potential de vatamare (ranire sau stare de boala), pagube materiale, pagube de mediu sau o combinatie a acestora

Identificarea pericolului - Procesul de recunoastere ca un pericol exista si definirea caracteristicilor lui.

Performanta de mediu Rezultate masurabile ale sistemului de management de mediu, legate de controlul organizatiei asupra aspectelor sale de mediu, bazate pe politica de mediu, obiectivele si tintele de mediu ale acesteia.

Risc - Combinatie intre posibilitatea si consecinta aparitiei unui pericol specificat.

Evaluarea riscului Proces atotcuprinzator de estimare a magnitudinii riscului si de decidere daca riscul este tolerabil sau acceptabil.

Tinta de mediu - Cerinta detaliata de performanta, cuantificata cand este cazul, aplicabila ansamblului sau unei parti a organizatiei ce rezulta din obiectivele de mediu si care trebuie stabilita si indeplinita pentru atingerea acestor obiective.

Tinta de securitate si sanatate - O cerere de performanta detaliata, cuantificata acolo unde e posibil, raportata la organizatie, ce deriva din obiectivele de securitate si sanatate si care trebuie atinsa pentru a pune in practica aceste obiective

Accident - Eveniment nedorit ce poate produce moartea, boala, ranirea, paguba sau alta pierdere.

Argumente in favoarea Sistemului de Management al Sanatatii si Securitatii Muncii

Factorul uman si accidentele de munca

– Statistica globala si factorii de variabilitate

Legea lui Heinrich: Un principiu care se refera la aparitia ratei de accidente cu raniri. Heinrich a exprimat acest raport dupa cum urmeaza:

Ranire grava: ranire minora: fara ranire = 1: 29: 300

Aceasta ecuatie se explica astfel: atunci cand vezi o persoana care a fost ranita grav intr-un accident, acelasi accident ar fi putut rani minor 29 de persoane. In acelasi timp ar mai fi putut fi 300 de oameni care au avut noroc sa nu fie raniti dar care au trait acelasi accident.

Argumente etice si civice – declaratia drepturilor omului

• Argumente sociale – existenta indicatorilor sociali care permit evaluarea mediului social al unei organizatii

Argumente penale – sunt legi care pedepsesc penal accidentele de munca

Argumente reglementare – sunt multe cerinte legale in privinta asigurarii sanatatii si securitatii

Argumente economice si comerciale

  • Bugetul pentru sanatate si securitate
  • Costurile accidentelor
  • Asigurarea conformitatii echipamentelor
  • Argumente comerciale – sanatatea si securitatea sunt vectori de imagine pentru organizatie
  • Normele nationale si internationale – ex. Standardele ISO

Ameliorarea imaginii propriilor produse sau servicii

Ameliorarea raporturilor cu salariatii, cu autoritatile publice de control, cu clientii si cu comunitatea locala

Prevenirea costurilor suplimentare, de exemplu costurile accidentelor sau imbolnavirilor profesionale, costurile de asigurari sociale

Un pas inainte in aplicarea conceptului “Responsible Care” (grija responsdabila) care integreaza calitatea produselor, serviciilor (ISO 9001), a mediului (ISO 14001) cu securitatea si sanatatea in munca (BS 8800)

Left Arrow: Salariati
Right Arrow: Societatea civila

Right Arrow: Legislatie SSM (RO),Right Arrow: ISO 9001 /ISO 14001 (EU),Left Arrow: Performanta in afaceri,Left Arrow: Clientii,Striped Right Arrow: Calitate Satisfactie, Bunastare


4. OHSAS 18001 - Prezentarea  Cerintelor

4.1. Evolutia conceptelor legate de “omul care munceste” (C

SECURITATEA IN MUNCA (1960)

securitate si sanatate in munca

MEDIUL DE MUNCA (1970)

ergonomie

protejare prin legislatia mediului

VIATA IN MUNCA (1980)

relatii de munca interumane

efectul psihologic al muncii

relatii sociale

4.2. Standardele UE in domeniul Calitatii – Mediului – Securitatii

Rounded Rectangle: EN ISO 9000 
Calitate
Rounded Rectangle: EN ISO 14000 
Mediu
Rounded Rectangle: SANATATE SI SECURITATE

EN ISO 14001

SMM Specificatii

 

OHSAS 18001

SMSS

Cerinte

 

EN ISO 9001 SMQ Cerinte

 

EN ISO 9004 SMQ

 

EN ISO 1400

SMM

 

OHSAS 18002

SMSS

 

EN ISO 19011

Sistem de Management al Calitatii, Mediului si Sanatatii si Securitatii muncii

Audit

 


Sistemul de Management al Securitatii si Sanatatii

- Imbunatatire continua –

Parallelogram: VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA


PDCA – OHSAS 18001 - 1999

Folded Corner: P
4.1. Evaluarea initiala
4.2 Politica de SSM
4.3 Planificare
Folded Corner: A
4.6 Analiza efectuata de conducere


Folded Corner: C
4.5 Verificare si actiune corectiva
Folded Corner: D
4.4 Implementare si functionare


P

4.1 Evaluarea initiala

4.2 Politica de SSM

4.3 Planificare

4.3.1 Planificarea identificarii pericolelor, evaluarii si controlului riscurilor

4.3.2 Prevederi legale si alte cerinte

4.3.3 Obiective

4.3.4 Program(e) de management al SSM

D

4.4 Implementare si functionare

4.4.1 Structura si responsabilitate

4.4.2 Instruire, constientizare si competenta

4.4.3 Consultare si comunicare

4.4.4 Documentatia

4.4.5 Controlul documentelor si al datelor

4.4.6 Controlul operational

4.4.7 Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitatea de raspuns

C

4.5 Verificare si actiune corectiva

4.5.1 Monitorizarea si masurarea performantei

4.5.2 Accidente, incidente, neconformitati si actiuni corective

4.5.3 Inregistrari si managementul inregistrarilor

4.5.4 Audit

A

4.6 Analiza efectuata de conducere

4.1 Evaluarea initiala

Flowchart: Data: Evaluarea 
initiala

Audit

 

Politica

 


  • Organizatiile trebuie sa ia in calcul efectuarea unei evaluari initiale pentru conducerea SSM
  • Aceasta evaluare se face pentru a obtine informatii ce vor influenta decizii despre scopul, potrivirea si implementarea sistemului curent cat si o baza ce permite masurarea progresului.
  • Evaluarea initiala trebuie sa raspunda la intrebarea Unde ne aflam acum ?
  • Evaluarea trebuie sa compare situatia existenta cu

prevederi ale legislatiei relevante ce trateaza probleme de SSM

ghiduri existente in organizatie in domeniul SSM

exemple de buna functionare a sistemului din alte sectoare adiacente;

eficienta si efectivitatea resurselor existente alocate SSM

  • Un punct de pornire util poate fi evaluarea sistemului actual in comparatie cu aceste linii directoare.

4.2 Politica de SSM

Audit

 

Feedback din masurarea performantei

 

Planificare

 

Flowchart: Data: Politica


Trebuie sa includa angajamente referitoare la:

recunoasterea SSM ca parte integrala a activitatilor de afaceri

obtinerea unui randament mare in performanta SSM;

incadrarea in prevederile legale si imbunatatirea continua a performantei

asigurarea resurselor adecvate si necesare pentru implementarea politicii

fixarea si publicarea obiectivelor SSM ( chiar si ca notificare interna )

plasarea managementului SSM ca prima responsabilitate incepand de la nivelul cel mai de varf pana la sefii de formatii

Trebuie sa includa angajamente referitoare la:

asigurarea ca este inteleasa, implementata si mentinuta la toate nivelurile organizatiei

implicarea si consultarea angajatilor pentru a obtine angajamentul vizavi de politica si implementarea ei

revizia periodica a politicii, a sistemului de management si auditarea conformitatii cu politica

asigurarea ca angajatii de la toate nivelurile primesc instruirea adecvata si sunt competenti pentru a-si indeplini sarcinile incredintate.

4.3 Planificare

Politica

 

Feedback din masurarea performantei

 

Audit

 

Implementare

si operare

 


4.3.1 Planificarea pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului

Planificarea identificarii pericolelor, evaluarii si controlului riscurilor.

Sunt necesare proceduri de identificare a eventualelor pericole, evaluarea riscurilor si implementarea masurilor necesare;

Activitati de rutina si non rutina

Activitatile personalului care are

acces la locurile de munca

Facilitatile de la locul de munca

rezultatele evaluarilor si efectele masurilor de control trebuie luate in calcul la stabilirea obiectivelor de SSM

trebuie pastrate inregistrari ale rezultatelor

Planificarea identificarii pericolelor, evaluarii si controlului riscurilor.

Metodologia pentru identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor trebuie sa:

fie definita d.p.d.v. al domeniului, naturii si frecventei acestora

asigure clasificarea riscurilor si identificarea acelora care trebuie sa fie eliminate sau controlate

asigure date pentru determinarea cerintelor referitoare la facilitati, identificarea necesitatilor de instruire si dezvoltarea controalelor operationale

asigure urmarirea actiunilor necesare pentru a garanta atat efectivitatea cat si programarea implementarii lor.

EVALUAREA RISCULUI – Schema flux

Pericolul apare in caz de defectare

 

Nu

 


Matricea evaluarii riscurilor


Matricea planului pentru controlul riscurilor


Rolul identificarii pericolelor si evaluarii riscurilor

Flowchart: Alternate Process: PLANURI DE ATINGERE A OBIECTIVELOR DE SSM

Flowchart: Alternate Process: - OBIECTIVE DE SSM  
- TINTE DE SSM
Flowchart: Alternate Process: EVALUARE INITIALA
CERINTE LEGALE

Flowchart: Alternate Process: POLITICA DE SSM


4.3.2 Cerinte legale si alte cerinte

Procedura de identificare, regasire, actualizare si asigurarea a accesului la cerintele legale si la alte cerinte privind SSM.

Comunicarea cerintelor legale angajatilor si partilor

implic

ate

4.3.3 Obiective si tinte

Documentarea obiectivelor si tintelor de SSM corespunzatoare tuturor nivelelor ierarhice si functiilor relevante din organizatie;

sa aiba in vedere:

cerintele legale si alte cerinte

pericolele si riscurile privind SSM

dezvoltarile tehnologice

capacitatea financiara, operationala, comerciala

punctele de vedere ale partilor interesate

sa fie coerente cu politica de SSM

Obiective cuvinte ghid

• Crestere / Imbunatatire

Mentinere / Continuare

Reducere

Introducere

Eliminare

4.3.4 Programe de management al SSM

Documentate si asociate obiectivelor si tintelor de SSM. Trebuie

sa includa:

desemnarea responsabililor de obiective/ tinte de SSM la fiecare nivel ierarhic si functie relevanta din organizatie;

mijloacele si calendarul de utilizare;

sa faca aplicabil managementul SSM atat proiectelor de dezvoltare cat si produselor/ serviciilor noi.

Organizatia trebuie sa se organizeze astfel incat sa acopere urmatoarele domenii cheie:

planuri globale si obiective, incluzand personalul si resursele, pentru implementarea politicii

accesul la cunostinte suficiente de SSM

aptitudini si experienta pentru a-si controla activitatile sigur si in concordanta cu prevederile legale

planuri operationale pentru a implementa masurile de control a riscurilor identificate si pentru identificarea prevederilor

Organizatia trebuie sa se organizeze astfel incat sa acopere urmatoarele domenii cheie:

planificarea activitatilor de control operational

planificarea pentru masurarea performantei, a actiunilor corective, a auditurilor si a evaluarii

sistemului de management

implementarea actiunilor corective necesare

ANALIZA REALIZARILOR

PLANUL DE IMPLEMENTARE

DA

NU

OBIECTIVE REALIZATE?

DA

Nu sunt necesare actiuni corective, dar trebuie continuata monitorizarea

Planul nu a fost relevant. Trebuie cautat ce a fost in atingerea obiectivelor.

NU

Planul nu este relevant, trebuie elaborat un alt plan

Trebuie facute eforturi pentru implementarea planului; continuarea masurarii indicatorilor

4.4 Implementare si operare

Feedback din masurarea performantei

 

Verificare si actiune corectiva

 

Flowchart: Data: Implementare
 si operare


4.4.1 Structura si responsabilitate

Rolurile, responsabilitatile si autoritatile persoanelor care conduc, executa sau verifica activitatile cu efect asupra SSM sa fie definite, documentate, comunicate.

Sa fie asigurate resursele necesare pentru implementare, control si imbunatatire:

umane - personal cu o calificare adecvata

o         

tehnologice

financiare

Sa fie numit reprezentantul managementului cu atributii si autoritati pentru

a asigura stabilirea, implementarea si mentinerea cerintelor referitoare la SSM in conformitate cu prezentul standard

a raporta conducerii organizatiei performanta SSM, pentru analizare si ca baza pentru imbunatatirea acestuia

La toate nivelurile organizatiei angajatii trebuie sa fie :





responsabili pentru sanatatea si siguranta celor pe care ii conduc, ei insisi si a celorlalti cu care lucreaza;

constienti de responsabilitatea lor pentru sanatatea si siguranta angajatilor ce poate fi afectata de activitatile pe care acestia le controleaza

constienti de influenta pe care activitatea sau inactivitatea lor o poate avea

asupra eficientei sistemu

lui de management SSM.

4.4.2 Instruire, constientizare si competenta

Proceduri pentru a asigura ca personalul de pe nivelurile relevante este constient de

importanta conformitatii cu politica;

procedurile si cerintele SSM

consecintele, reale sau posibile, ale activitatii lor asupra SSM

atributiile si responsabilitatile lor in realizarea conformitatii cu politica SSM, cu procedurile si cu cerintele SSM

consecintele posibile ale abaterilor de la proceduri

Procedurile de instruire trebuie sa ia in considerare nivelurile de: responsabilitate, abilitate si pregatire, risc.

Factori de risc umani ce contribuie la accidente

La nivelul angajatului

Greseli sau actiuni nesigure

Operatii defectuoase

Operatii nesincronizate

Operatii fara autorizatie

Delpasare sau oprire in zone periculoase

Deplasari cu pericol de cadere

Comunicari accidentogene

(2) Omisiuni

Omiterea unor operatii

Omiterea EIP

Nivelul angajatorului

Sarcini de munca nesigure

Operatii, reguli metode gresite

Operatii uitate

Succesiunea operatiilor gresite

(2) Suprasolicitari (conditii de munca)

Suprasolicitari fizice (eforturi statice, pozitii nesigure, stress dinamic)

Suprasolicitari psihice (lucru la viteze

periculoase, monotonia sau repatarea

operatiilor, dificultatea deciziilor imediate)

Aspectele critice ale conceptului de siguranta in munca

educatie insuficienta

instruire necorespunzatoare

aplicare necorespunzatoare a legislatiei

lipsuri in managementul securitatii in munca

responsabilitate manageriala vaga

probleme cu conceptul de auto-reglementare

drepturile muncitorilor tratate necorespunzator

nu este cooperare tripartida

9 acte nesigure specifice omului care lucreaza

  • Efectuarea de operatii neautorizate
  • Operarea sau lucrul la/cu viteze nesigure
  • Aducerea  dispozitivelor de siguranta in situatii neoperative
  • Utilizarea echipamentelor nesigure, utilizarea mainilor in locul echipamentelor
  • Greseli in utilizarea echipamentului individual si imbracamintii de protectie
  • Incercari, pozitionari, amestecari sau alte acte nesigure
  • Pozitii saun posturi nesigure la lucru
  • Lucrul la echipamentele in mijcare sau periculoase
  • Distragerea, tachinarea, insultarea sau starnirea altor angajati

Atitudinea binevoitoare

nu previne accidentele !

  • Arata-mi unde scrie in lege ca trebuie sa fac asa?
  • Asta nu ni s-a mai intamplat niciodata
  • Am mai facut asta inainte si nu s-a intamplat nimic
  • Am terminat managementul de securitate si sanatate in munca
  • Nu este un incident tehnic pentru ca nu a fost nici o pierdere
  • Daca nu a fost un deces sau vatamare atunci nu a fost un incident periculos

Consultare si comunicare

Trebuie definite proceduri pentru comunicarea informatiilor pertinente referitoare la SSM personalului si altor parti interesate.

Personalul trebuie

implicat in dezvoltarea si analizarea politicilor si procedurilor pentru managementul riscurilor

consultat ori de cate ori se fac modificari care afecteaza sanatatea si securitatea la locul de munca

reprezentat in probleme de sanatate si securitate

informat asupra reprezentantului lor in probleme de SSM

4.4.4 Documentatia SSM

Informatiile despre SSM pot fi pe suport de hartie sau electronic, astfel incat:

sa descrie elementele SSM si interactiunea lor;

sa indice modul de a acces la documentatia conexa.

Documentatia este un element important ce permite unei organizatii implementarea cu succes a sistemului de management SSM.

Este de asemenea imporanta punerea cap la cap a cunostintelor SSM.

Este important ca documentatia sa fie la minimul cerut pentru efectivitate si eficienta.

Organizatia trebuie sa se asigure ca este disponibila destula documentatie pentru a garanta implementarea cu succes a planurilor SSM si ca aceasta documentatie este proportionala cu nevoile sale.

4.4.5 Controlul documentelor

Procedura pentru controlul documentelor pe baza urmatoarelor criterii

identificare si regasire

elaborare si avizare aprobare

lizibilitate

disponibilitate

mod de modificare, actualizare si retragere

mod de arhivare si termen de pastrare

creare

4.4.6 Controlul operational

Sa identifice activitatile din intreprindere, care sunt:

asociate cu riscurile identificate

acolo unde trebuie aplicate masurile de control

Sa planifice aceste activitati astfel incat:

sa elaboreze si sa actualizeze proceduri scrise pentru acele situatii in care absenta lor ar putea conduce la devieri de la politica, obiectivele si tintele de SSM;

sa fie descrise criteriile de operare;

sa elaboreze si sa actualizeze proceduri scrise pentru riscurile de SSM semnificative, identificabile ale produselor/ serviciilor achizitionate si/sau utilizate si comunicarea catre contractanti a procedurilor si cerintelor relevante;

sa elaboreze si sa actualizeze proceduri scrise pentru proiectarea locului de munca, procesului, utilajelor, proceduri de lucru adaptate la capabilitatile umane pentru eliminarea sau reducerea riscurilor la sursa, asupra SSM.

E important ca SSM, in sensul sau cel mai larg, sa fie integrat in intreaga organizatie si in toate activitatile, indiferent de marimea sau natura activitatii.

In organizarea implementarii politicii si a sistemului de management efectiv SSM, o organizatie trebuie sa :

defineasca alocarea responsabilitatilor si a resurselor financiare in structura manageriala

asigure angajatii ca au autoritatea necesara pentru a-si indeplini responsabilitatile

aloce resurse adecvate marimii

4.5 Verificare si actiune corectiva

Audit

 

masurarea performantei

 

Analiza efectuata de management

 


4.5.1 Monitorizare si masurare

Proceduri pentru monitorizarea si masurarea periodica a performantei de SSM care sa asigure

masurari calitative si cantitative

monitorizarea gradului in care sunt indeplinite obiectivele SSM

masurari proactive ale performantelor de SSM care sa exprime conformitatea cu programele de management a SSM, cu criteriile de operare, cu cerintele legale si de reglementare.

Proceduri pentru monitorizarea si masurarea periodica performanta SSM care sa asigure

masurari reactive ale performantelor de SSM pentru accidentele, imbolnavirile si incidentele aparute

inregistrarea datelor si rezultatelor masurarilor necesare pentru analiza actiunilor corective si preventive ulterioare

4.5.2 Accidente, incidente, neconformitati si actiuni corective si preventive

Proceduri pentru definirea responsabilitatii/ autoritatii pentru

tratarea si investigarea accidentelor, incidentelor si neconformitatilor

adoptarea masurilor necesare pentru reducerea consecintelor accidentelor, incidentelor si neconformitatilor

initierea si finalizarea actiunilor corective si preventive

confirmarea eficacitatii actiunilor corective si preventive realizate

Proceduri pentru definirea responsabilitatii/ autoritatii pentru

analizarea actiunilor corective si preventive, prin procesul de evaluare a riscului inaintea implementarii acestora

efortul implicat de actiunile corective/ preventive sa fie corelat cu importanta problemelor si cu riscul asteptat asupra SSM

schimbarile intervenite in urma actiunilor corective/ preventive sa fie inregistrate si avute in vedere la actualizarea documentatiei SSM.

Tipuri de masuri corective


4.5.3 Inregistrari si managementul inregistrarilor

Proceduri pentru: identificare pastrare, regasire arhivare/ termen de pastrare distrugere.

Inregistrarile trebuie sa includa informatii referitoare la:

instruirea personalului

rezultatele auditurilor

analizele efectuate de management

performantele SSM

actualizarea documentatiei SSM.

4.5.4 Audit

Proceduri si programe pentru realizarea periodica a auditurilor SSM pentru a determina daca SSM:

este conform cu dispozitiile convenite

a fost implementat corespunzator si mentinut

este eficient in realizarea politicii si obiectivelor.

Rezultatele auditurilor trebuie sa fie analizate de top management.

Amploarea si frecventa auditurilor sa fie corelate cu importanta activitatilor auditate pentru SSM.

Procedurile de audit trebuie sa acopere domeniul de aplicare, frecventa, metodologiile si competentele, responsabilitatile si cerintele pentru conducerea auditurilor si raportarea rezultatelor

Auditurile vor fi conduse de persoane competente si independente pe cat posibil de activitatea auditata dar care pot proveni din organizatie.

In timp ce auditurile trebuie sa fie temeinice,

evaluarea lor trebuie sa fie adecvata marimii companiei si naturii evenimentelor din ea.

La intervale diferite si din diferite motive, auditurile trebuie sa acopere urmatoarele intrebari :

Este sistemul global al organizatiei in stare sa atinga obiectivele de performanta SSM ?

Indeplineste organizatia toate obligatiile sale referitoare la SSM ?

Care sunt punctele tari si slabe ale SSM ?

Indeplineste organizatia (sau parti din ea) ceea ce pretinde ca face in SSM ?

Auditurile pot fi cuprinzatoare sau se pot adresa anumitor clauze in functie de circumstante

Rezultatele auditului trebuie comunicate personalului relevant si trebuie luate masuri corective.

4.6 Analiza efectuata de conducere

Verificare si actiune corectiva

 

Audit

 

Flowchart: Data: Analiza efectuata 
de management


Trebuie realizate analize periodice a SSM in scopul asigurarii ca acesta este permanent

conform cerintelor OHSAS 18001

adecvat politicii organizatiei

eficient

Analizele trebuie sa fie inregistrate si sa aiba la baza informatii pertinente si actuale;

Analizele care se fac trebuie sa tina cont de :

rezultatele auditurilor de SSM;

modificarilor din contextul organizatiei

angajamentul de imbunatatire continua

performanta globala a sistemului de management SSM;

performantele individuale ale elementelor sistemului

Analizele trebuie sa identifice oportunitatile de schimbare a elementelor SSM, in principal a:

politicii de SSM

obiectivelor si programelor de SSM

Ce obtinem dupa implementarea managementului SSM

La nivelul organizatiei:

Tendinta spre “Zero accidente sau imbolnaviri profesionale”;

Dominarea riscurilor prin eliminarea, diminuarea sau controlul factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionale cu ponderea cea mai mare;

Optimizarea (minimizarea) domeniului de acceptabilitate a riscului

Securitate maxima prin imbunatatirea continua a conditiilor de munca cu implicarea tuturor membrilor organizatiei;

Mediul de munca mai bun si mai sigur prin prevenirea pierderilor;

Cresterea nivelului de Securitate si Sanatate in Munca prin educatie si tehnici de antrenare;

Reducerea numarului de zile de ITM pentru accidente si imbolnaviri profesionale si reabilitarea profesionala a celor afectati;

Credibilitate in afaceri, imagine mai buna in fata comunitatii locale, a clientilor si salariatilor


PLUS

Polimateriale/Substante

INTRARI SIGURE

 

IESIRI SIGURE

 
Utilizare sigura

Manipulare sigura

Depozitare sigura

Transport sigur


Ca

MATERIALE SUBSTANTE

Utilizare sigura

Manipulare sigura

Depozitare

sigura

Manipulare sigura

Depozitare

ECHIPAMENTE SIGURE

 


ANGAJATI

Informatie

Instructiuni

Instruire pentru angajati

 
Materiale/Substante

Utilizare sigura

Manipulare sigura

Depozitare sigura

Transport sigur

Legislatie Ro
conformitatea cu prevederile legale


Legislatia Romana de SSM Armonizata cu Directiva Cadru 391/89/CEE si directivele CE/UE

Oval: Codul Muncii
Legea 72/2003

Legea 90/1996

Repub.2001

 


Codul Muncii Legea 72/2003

Art.171- (1) Angajatorul are obligatia sa ia toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor.

(2) Angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca.

(5) Masurile privind securitatea si sanatatea in munca nu pot sa determine, in nici un caz, obligatii financiare pentru salariati.

Art.39- (2) al.(e) –salariatii au obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate in munca in unitate.

Legea protectiei muncii


Left Arrow: NM2 privind certificarea EIP


Legea 90/1996/2001 obligatii angajator (1)

Sa respecte prevederile legii si normele adiacente (art.2, 3)

Contracte colective/ individuale de munca cu prevederi de SSM (art.7)

Organizare activitate de SSM si atributiuni si raspunderi (art.8)

Echipamentele tehnice utilizate sa fie certificate CS (art.12, NM nr.3)

Echipamentele individuale de protectie sa fie acordate neconditionat si cu calitate corespunzatoare CS (art.13,14,15, NM nr.2)

Acordare alimentatie de protectie si materiale igienico sanitare conform contract colectiv (art.16, 17)

Sa comunice, cerceteze, inregistreze, raporteze si sa tina evidenta accidentelor de munca, bolilor profesionale si incidentelor periculoase (art.24-33, NM nr.6)

Sa aloce fonduri de finantare a cheltuielilor legate de SSM (NM nr.7)

Sa tina evidenta si sa monitorizeze locurile de munca cu pericol deosebit si sa identifice locurile cu pericol iminent de accidentare (NM nr.8)

Obligatii privind realizarea masurilor de SSM (art.18)

a) eliminare riscuri din faza de conceptie;

b) autorizarea de SSM a organizatiei (NM nr.1, HG625/2001, HG657/2001,

HG573/2002);

c) masuri de SSM conform factorilor de risc si conditiilor de munca;

d) stabilire atributiuni de SSM la toate nivelurile;

e) elaborare de reguli proprii si instructiuni;

f) control sau inspectii proprii de SSM;

g) asigurare de materiale pentru informare,instruire de SSM (NM nr.4);

h) informarea persoanelor asupra riscurilor si masurilor de prevenire;

i) instruire,antrenare, perfectionare de SSM pe cheltuiala organizatiei;

j) autorizarea meseriilor periculoase conf. prevederilor normative;

k) angajare numai personal conform aptitudinilor psihoprofesionale;

l) evidenta locurilor de munca cu conditii deosebite, accidente de munca, boli

profesionale, avarii, incidente periculoase ;

m) asigurare functionare echipamente de protectie, securitate si control;

n) sa accepte si sa se supuna controlului inspectiilor statului;

o) sa asigure realizarea masurilor dispuse de control;

p) sa participe la control si cercetarea accidentelor de munca;

r) sa nu modifice starea de fapt dupa accidente sau incidente.

NGPM ed.2002 obligatii angajator (1)

qElaborarea de intructiuni proprii sau proceduri de SSM pentru domeniile sau activitatile neacoperite de NSSM (art.5(4));

Implementarea uni sistem de management de SSM (art.10)

Obligatii generale (art11):

a) solutii sigure conform normelor din faza de conceptie, proiectare;

b) evaluarea riscurilor de SSM pentru satabilirea masurilor preventive;

c) auditare de SSM cu institutii abilitate;

d) autorizarea functionarii din punct de vedere al SSM ;

e) masuri tehnice si organizatorice conform factorilor de risc identificati;

f) fisa postului cu atributiuni de SSM;

g) instructiuni proprii de SSM si particularizare norme la specific;

h) control si inspectie de SSM proprie;

i) capacitatea salariatilor de a executa sarcini de munca in acord cu specificul

de SSM;

j) asigurare acelasi nivel de protectie pentru toate persoanele;

k) asigurare de materiale necesare informarii si educarii de SSM ;

l) informarea fiecarei persoane inaintea angajarii referitor la riscurile de SSM la care va fi expusa;

m) masuri si informarea subcontractantilor asupra riscurilor de SSM pe teritoriul organizatiei;

n) asigurare de resurse pentru instruirea, formarea, testarea, perfectionarea personalului cu atributiuni de SSM;

o) autorizarea exercitarii meseriilor conform prescriptiilor normative;

p) sa angajeze numai persoane cu aptitudini psihoprofesionale corespunzatoare;

r) angajatii temporari sau cu durata determinata sa beneficieze de acelesi drepturi de SSM;

s) consultarea angajatilor sau reprezentantilor acestora referitoare la masurile sau probelmele de SSM;

t) timp pentru problemele de SSM in program;

u) acces la locurile de munca cu riscuri numai pentru persoanele instruite;

v) verificarea periodica a nivelului de noxe in mediul de munca;

w) stabilire si evidenta locuri de munca cu conditii deosebite sau cu conditii speciale de munca (HG 261/2001;HG 1025/2003)

x) comunicare, cercetare, inregistrare, raportare accidente de munca si BP;

y) asigurare functionare permanenta a dispozitivelor de protectie, AMC, sisteme de ventilatie, etc:

dd) sa asigure respectarea masurilor dispuse la controalele, interventiile inspectiilor statului;

ee) sa asigure dotarea, intretinerea, verificarea EIP;

ff) acordare materiale igienico sanitare la recomandarea mediului;

gg) sa asigure suppravegherea medicala corespunzatoare pentru toti salariatii:

hh) introcmirea fisei de expunere la riscuri profesionale pentru toti anagajatii;

ii) evidenta, monitorizare sarcini de munca pentru persoanele sub 18 ani, persoane cu handicap, femei gravide sau aflate dupa nastere.

Organizarea serviciului de securitatea muncii (art.30-31)

Organizare structuri medicale si de medicina muncii (art.32-43)

Organizare Comitet de Securitate si Sanatate in Munca (art.44-47)

Modul de angajare si repartizarea personalului, examenele medicale( art

Pregatirea si instruirea personalului (art.82-122)

Organizarea sarcinilor de munca (Titlul III cap. I -cap.VI)

Cladiri si alte constructii (conditii, calitate de SSM si dotare)

(Titlul IV cap.1-cap.7)

Echipamente tehnice periculoase (Titlul V cap.I – cap.V)

Mediul de munca:

cap.I Agentii chimici

cap.II Agentii cancerigeni, mutageni

cap.III Agenti biologici

cap.IV Microclimat

cap.V Ventilare industriala

cap.VI Iluminat

cap.VII Zgomot

cap.VIII Vibratii

cap.IX Ultrasunete

cap.X Radiatii neionizante

cap.XI Presiune crescuta

Obligatii referitoare la SMSSM conform NGPM ed.2002

Art.8 MSM este parte integranta din sistemul de management al organizatiei

Art.9 MSM trebuie sa contina:

- Cai de comunicare, informare eficienta

- Instrumente de control si evaluare (analiza initiala; evaluarea si controlul riscului; auditul de SSM; analiza efectuata de conducere)

- Principiul imbunatatirii continue

- Abordarea problematicii specifice cu instrumente manageriale adecvate



Art.10 Implementarea MSM trebuie finalizat` in 10 ani de la emiterea prezentelor norme

Directiva cadru 89/391 CE

“ Sa constientizam drepturile noastre in mediul in care traim si muncim “Extras din Directiva cadru 89/391 CE”

(1) Angajatorul trebuie sa respecte principiile generale de prevenirea riscurilor in munca;

(2) Angajatorul trebuie sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca lor;

(3) Salariatii trebuie sa-si aiba grija de propria securitate si sanatate in munca , in acord cu instruirea si instructiunile date de angajator si sa raporteze toate situatiile care le pun in pericol sanatatea si securitatea

Directive individuale derivate din Directiva 89/391

locul de munca

89/655 echipamentele tehnice de munca

89/656 echipamentele individuale de protectie

90/269 manipularea sarcinilor si greutatilor

90/270 lucrul la videoterminale

90/394 substante carcinogene

90/679 agentii biologici

92/57 situuri de constructii temporare sau mobile

92/58 semne, semnalizarea de securitate

92/85 lucrul femeilor insarcinate

lucrul in industria extractiva

93/103 vasele de pescuit

Expunere la agenti chimici - Exemplu de armonizare legislativa


Directive CE aplicabile in industrie

Expunere de agenti chimici - Directiva 98/24 Risc chimic; Directiva 67/548

• Expunere la Plumb si compusi cu plumb – Directiva 80/1107 agentii chimici anexa II, Directiva 82/625 expunerea la plumb metalic si compusi ionici

Expunere la clorura de vinil – Directiva 78/610

PARTEA II. AUDITUL CALITATII SI SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA. TERMINOLOGIE

1. DEFINITII

AUDIT: proces sistematic, independent si documentat in scopul obtinerii de dovezi de audit si evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina masura in care sunt indeplinite criteriile de audit.

AUDIT DE PRIMA PARTE: Auditurile interne, uneori denumite audituri de prima parte, sunt conduse de, sau in numele organizatiei insasi pentru analiza efectuata de management sau pentru alte interese interne si pot alcatui baza pentru o organizatie pentru declaratia pe propria raspundere a conformitatii. In multe cazuri, in mod special in cazul organizatiilor mici, independenta poate fi demonstrata prin lipsa responsabilitatilor in activitatea care este in curs de auditare.

AUDITURI EXTERNE: Auditurile externe includ in general acele audituri de secunda si terta parte. Auditurile de secunda parte sunt conduse de parti care au un interes in organizatie, cum ar clientii, sau alte persoane in numele acestora. Auditurile de terta parte sunt conduse de organizatii de auditare externe independente, cum sunt cele care furnizeaza inregistrarea sau certificarea conformitatii cu cerintele ISO 9001 sau ISO 14001.

AUDIT COMBINAT: atunci cand un sistem de management al calitatii si un sistem de management de mediu sunt auditate impreuna, acesta este numit audit combinat.

AUDITCOMUN: Atunci cand doua sau mai multe organizatii coopereaza pentru a audita un singur auditat, acesta se numeste audit comun.

CRITERII DE AUDIT: Ansamblu de politici, proceduri sau cerinte.

DOVEZI DE AUDIT: Inregistrari, declaratii despre fapte sau alte informatii care sunt relevante in raport cu criteriile de audit si verificabile.

CONSTATARI DE AUDIT: Rezultatele evaluarii dovezilor de audit colectate in raport cu criteriile de audit.

CONCLUZIILE AUDITULUI: Rezultat al unui audit furnizat de echipa de audit dupa luarea in considerare a obiectivelor de audit si a tuturor constatarilor de audit.

AUDITOR: Persoana care are competenta de a efectua un audit.

2. PRINCIPII DE AUDITARE REFERITOARE LA AUDITORI

a) COMPORTAMENT ETIC- baza profesionalismului

incredere, integritate, confidentialitate, discretie

b) PREZENTARE CORECTA:

- obligatia de a raporta cu sinceritate si acuratete

- raportarea opiniilor divergente nerezolvate dintre echipa de audit si auditat

c) RESPONSABILITATEA PROFESIONALA

Auditorii actioneaza in concordanta:

sarcina pe care o efectueaza

increderea acordata de catre client sau parti interesate

competenta necesara

3. PRINCIPII REFERITOARE LA AUDIT

a)     INDEPENDENTA

Auditorii trebuie sa fie:

independenti de activitatea auditata

nesupusi unor influente si conflicte de interese

cu gandire obiectiva pe intreg parcursul procesului de audit

b)     ABORDAREA BAZATA PE DOVEZI

Dovezi verificabile

Esantionare a informatiei disponibile

4. EXEMPLE PROGRAME DE AUDIT

Exemplele de programe de audit includ urmatoarele:

a)     o serie de audituri interne care acopera intregul sistem de management al calitatii al organizatiei pentru anul in curs;

b)     audituri de secunda parte ale sistemului de management ale potentialilor furnizori de produse critice, care urmeaza a fi desfasurate in urmatoarele sase luni.

c)      audituri de certificare/inregistrare si supraveghere, desfasurate de un organism de certificare/ inregistrare de terta parte, pentru un sistem de management de mediu, in cadrul perioadei de timp, convenita prin contract intre organismul de certificare si client;

Un program de audit include de asemenea planificarea corespunzatoare, furnizarea resurselor si stabilirea procedurilor de desfasurare a auditurilor in cadrul programului.

5. OBIECTIVELE UNUI PROGRAM DE AUDIT

a)     prioritatile managementului;

b)    intentiile comerciale;

c)     cerintele sistemului de management;

d)    cerinte legale, reglementate si contractuale;

e)     nevoia de evaluare a furnizorilor;

f)       cerintele clientului;

g)    nevoile altor parti interesate;

h)    riscurile pentru organizatie.

6. AMPLOAREA UNUI PROGRAM DE AUDIT

Amploarea unui program de audit poate varia si va fi influentata de marimea, natura si complexitatea organizatiei care va fi auditata, cat si de urmatoarele:

a)     domeniul, obiectivul si durata fiecarui audit de efectuat;

b)    frecventa auditurilor de efectuat;

c)     numarul, importanta, complexitatea, similaritatile si locatiile activitatilor care urmeaza a fi auditate;

d)    standarde, cerinte legale, reglementate si contractuale si alte criterii de audit;

e)     nevoia de acreditare sau de certificare/inregistrare;

f)       concluziile auditurilor anterioare sau rezultatele analizei programului de audit anterior;

g)    orice probleme legate de limba, aspecte culturale si sociale;

h)    preocupari ale partilor interesate;

i)       schimbari semnificative in organizatie sau in functionarea acesteia

7. RESPONSABILITATI ALE PROGRAMULUI DE AUDIT

Responsabilitatile auditorului sef:

sa stabileasca obiectivele si amploarea programului de audit;

sa stabileasca responsabilitatile si procedurile precum si sa se asigure ca sunt furnizate resursele;

sa se asigure ca sunt mentinute inregistrari adecvate ale programului de audit;

sa monitorizeze, analizeze si imbunatateasca programul de audit;

8. RESURSELE PROGRAMULUI DE AUDIT

a)     resursele financiare necesare pentru a dezvolta, implementa, conduce si imbunatati activitatile de audit;

b)    tehnicile de audit;

c)     procesele de realizare si mentinere a competentei auditorilor precum si de imbunatatire a performantei auditorului

d)    disponibilitatea auditorilor si a expertilor tehnici, care au competenta corespunzatoare obiectivelor specifice ale unui program de audit;

e)     amploarea programului de audit si;

f)       timpul de calatorie, cazarea si alte nevoi de audit.

9. PROCEDURI ALE PROGRAMULUI DE AUDIT

Procedurile trebuie sa trateze:

a)     planificarea si programarea auditurilor;

b)    asigurarea competentei auditorilor si a conducatorilor echipei de audit;

c)     selectarea echipelor de audit corespunzatoare si desemnarea rolurilor si responsabilitatilor;

d)    desfasurarea auditurilor;

e)     desfasurarea auditurilor de urmarire, daca este aplicabil;

f)       mentinerea inregistrarilor programului de audit;

g)    monitorizarea realizarii si a eficacitatii programului de audit;

h)    raportarea catre managementul de la cel mai inalt nivel a realizarilor globale ale programului de audit;

10. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI DE AUDIT

a)     comunicarea programului de audit partilor relevante;

b)    coordonarea si programarea auditurilor si a altor activitati relevante pentru programul de audit;

c)     stabilirea si mentinerea unui proces pentru evaluare a auditorilor si a dezvoltarii profesionale continue a auditorilor, in concordanta cu 7.6. si 7.5.;

d)    asigurarea selectarii echipelor de audit;

e)     furnizarea catre echipele de audit a resurselor necesare;

f)       asigurarea desfasurarii auditului conform programului de audit;

g)    asigurarea controlului inregistrarilor activitatilor de audit;

h)    asigurarea analizei si aprobarii rapoartelor de audit si asigurarea difuzarii lor catre clientul auditului si alte parti specificate;

i)       asigurarea activitatilor de urmarire rezultate din audit, daca este aplicabil;

11. INREGISTRARI ALE PROGRAMULUI DE AUDIT

a)     inregistrari pentru fiecare audit, cum ar fi:

planuri de audit;

rapoarte de audit;

rapoarte de neconformitate;

rapoarte de actiuni corective si preventive, si;

rapoarte ale activitatilor de urmarire rezultate in urma auditului daca este aplicabil.

b)    rezultate ale analizei programului de audit;

c)     inregistrari referitoare la personalul utilizat in audit care trateaza teme cum ar fi:

evaluarea competentei si a performantei auditorilor;

selectarea echipei de audit si

mentinerea si imbunatatirea competentei;

12. MONITORIZARE SI ANALIZA PROGRAMULUI DE AUDIT

Indicatori de performanta pentru monitorizare:

capabilitatea echipelor de audit de a implementa planul de audit;

conformitatea cu programele si programarile de audit;

feedback-ul de la clientii auditului, auditati si auditori;

La analiza programului de audit se au in vedere:

a)     rezultate si tendinte din monitorizare;

b)    conformitatea cu procedurile;

c)     nevoile si asteptarile aparute ale partilor interesate;

d)    inregistrarile programului de audit;

e)     practici noi sau alternative de audit;

f)       consecventa realizarilor echipelelor de audit in situatii similare;

13. ACTIVITATI DE AUDIT

13.1. INITIEREA AUDITULUI

13.1.1. Desemnarea conditiilor de audit

- facuta de initiatorul auditului cu acordul auditatului;

6.1.2. Definirea obiectivelor, domeniului si criteriilor auditului

a) Obiective, ex: - gradul de conformitate SMM;

- asigurarea cerintelor legale;

- eficacitatea SMM si atingerea obiectivelor;

- oportunitati de imbunatatire;

b) Domeniul: Locatii, activitati, procese

c) Criterii de audit: standarde, legi, politici, obiective, programe de MM

13.1.3. Fezabilitatea auditului

- Posibilitatea realizarii elementelor planului de audit.

13.1.4. Selectarea echipei de audit

- Pe baza competentei pentru obiectivele si criteriile auditului;

- Sa se asigure independenta si evitarea conflictelor de interese

- Utilizarea expertilor ;

- Prezentarea auditorilor in formare;

- Inlocuirea (refuzarea ) unor auditori;

13.1.5. Stabilirea contactului cu auditatul

- de catre initiatorul auditurilor;

- de catre conducatorul (seful) echipei de audit

13.2. PREGATIREA AUDITULUI

13.2.1. Analiza documentelor

- documentele SMM, rapoarte, inregistrari

- vizita preliminara

- masuri la existenta de probleme privind documentele

13.2.2. Pregatirea auditului la fata locului

a) Planul de audit

- intocmit de conducatorul (seful) echipei si acceptat de auditat

- suficient de flexibil pentru modificari

- Continand: obiective, criterii, domeniul, perioadele, persoanele

b) Repartizarea sarcinilor de audit

- Alocare pe fiecare auditor de: procese, locuri, activitati

c) Pregatirea documentelor de lucru

- chestionare/liste de verificari

- formulare pentru constatari(raport de neconformitate, obs.)

- tratarea cu confidentialitate a documentelor

13.3. DESFASURAREA AUDITULUI

13.3.1. Sedinta de deschidere

- cu managementul si dupa caz, cu responsabilii proceselor auditate;

- confirmare plan de audit;

- prezentare participanti si aspecte de procedura de audit;

- confirmari de resurse si utilitati;

13.3.2. Comunicare pe timpul auditului

- comunicare cu conducerea auditatului;

- comunicare intre membrii echipei de audit;

- aspecte critice necesitand schimbari de plan sau sistare audit;

13.3.3. Rolul ghizilor si observatorilor

- sunt numiti de auditat;

- nu fac parte din echipa de audit;

- nu influenteaza si nu se amesteca in audit;

- furnizeaza clarificari la cererea echipei de audit;

13.3.4. Colectarea si verificarea informatiilor

- se refera la obiectivele, domeniul si criteriile de audit;

- se colecteaza prin esantionare din documente, inregistrari, observarea activitatilor, rezultatele controlului proceselor, date, feedback;

- sunt retinute ca dovezi ale auditului numai informatiile verificabile;

- dovezile auditului (de conformitate sau neconformitate sunt inregistrate);

13.3.5. Constatarile auditului

- rezulta din compararea dovezilor auditului cu criteriile de audit

- pot indica conformitatea sau neconformitatea

- pot indica oportunitatea de imbunatatire(daca este stabilita in obiectivele auditului);

- trebuie sa fie inregistrate impreuna cu dovezile auditului si alte detalii;

- neconformitatile pot fi clasificate(M, m)

- trebuie lamurite orice divergente de opinie cu auditatul;

13.3.6. Concluziile auditului

- rezulta din compararea constatarilor auditului cu obiectivele

auditului(implementare SMM, certificare , etc.);

- convenire concluziilor si a activitatilor de urmarire necesare;

13.3.7. Sedinta de inchidere

- condusa de conducatorul echipei de audit;

- participa auditatii si eventual alti invitati;

- se comunica constatarile si concluziile auditului;

- se poate discuta programul de actiuni corective;

- se pastreaza inregistrari privind sedinta;

- se inregistreaza opiniile divergente daca nu au fost rezolvate;

13.4. RAPORTAREA, INCHEIEREA SI URMARIREA AUDITULUI

13.4.1. Raportarea auditului

- intocmirea raportului de audit de catre conducatorul echipei de audit;

- poate fi un formular tipizat;

- trebuie sa cuprinda cel putin:

Obiectivele si domeniul auditului, entitati, procese

Identificarea echipei de audit si auditorilor

Criteriile de audit

Constatarile si concluziile auditului

Planuri privind rezolvarea activitatilor corective si urmarirea acestora

Modul de difuzare si confidentialitate

Raportul de audit este proprietatea initiatorului auditului

13.4.2. Incheierea auditului

- la indeplinirea activitatilor din plan si predarea raportului;

- se restituie auditatului toate documentele consultate;

- se retin sau se distrug toate celelalte inregistrari intocmite pe parcursul auditului;

13.4.3. Activitati de urmarire post audit

- rezolvarea si eficacitatea actiunilor corective trebuie verificate;

- modul de urmarire trebuie specificat in Raport (prin verificare, prin audit suplimentar);

Rezultatul urmaririi trebuie inregistrat;

14. COMPETENTA SI EVALUAREA AUDITORILOR

14.1. COMPETENTA AUDITORILOR

COMPETENTA = Aptitudini personale +

= Cunostinte si abilitati +

= Studii, intruire si experienta

14.1.1. Aptitudini personale

- comportament etic – cinstit, sincer, de incredere, onest;

- receptivitate, spirit de observatie si perceptie;

- diplomatie, flexibilitate, empatie (a se pune in situatia celuilalt);

- hotarare, tenacitate, siguranta de sine;

14.1.2. Cunostinte si abilitati

a) Pentru auditori SMC + SMM

- principii, proceduri si tehnici de audit(vezi cap. 6)

- sisteme de management calitate si mediu si documente de referinta pentru acestea;

- situatii organizationale si operationale;

- legi si reglementari aplicabile;

b) Pentru conducatorul echipei de audit

- planificare si organizare audit si echipa;

- conducerea auditului si indrumarea auditorilor;

- prevenirea conflictelor si stabilirea concluziilor auditului;

- raportarea si finalizarea auditului;

- relatia cu initiatorul si auditatul;

c) Pentru auditorii SMM

- sisteme de MM;

- stiinte si tehnologii de mediu;

- aspecte operationale tehnice si de mediu;

14.1.3. Studii, instruire si experienta

- studii profesionale (conform 7.1.2.)

- experienta profesionala (in functii tehnice, manageriale pentru formarea cunostintelor conform 7.1.2.)

- instruire ca auditor (prin cursuri in organizatii externe sau in propria organizatie conform 7.1.2.)

- experienta de audit (conf. cap. 6) sub conducerea unui conducator intr-o echipa de audit;

b) Conducatorul echipei de audit

- activitate suplimentara in calitate de conducator al echipei de audit (vezi 7.1.2.b)

c) Auditorii SMC si SMM

- sunt auditorii pentru un sistem de management;

- se instruiesc in al 2-lea sistem de management;

- sa participe la audituri pentru al 2-lea sistem sub conducerea unui conducator competent in cel de al 2-lea sistem;

d) Nivelul de studii si experienta cerute

- recomandari pentru audituri de certificare conform Tabelului nr. 1

- functie de programul de audit se pot stabili cerinte inferioare sau superioare

14.1.4. Mentinerea si imbunatatirea competentei

a) Dezvoltarea profesionala continua

- activitati curente de instruire, studiu individual, participare la conferinte, intalniri in special in aspecte noi ale standardelor, practicilor de audit;

b) Mentinerea abilitatilor de auditare

- participare in mod regulat la audituri

14.2. EVALUAREA AUDITORILOR

14.2.1. EVALUARE = Evaluare initiala ca auditor

= Evaluare la selectarea in echipa

= Evaluarea continua a performantei de audit

14.2.2. Procesul de evaluare

a) stabilirea necesitatilor programului de audit(cunostinte, abilitati, aptitudini);

b) stabilirea criteriilor de evaluare

- studii, experienta profesionala, experienta de audit, aptitudini personale

c) stabilirea metodei de evaluare(Tabelul 2)

d) Desfasurarea evaluarii (Tabelul 3)

Se compara rezultatele obtinute la aplicarea metodelor stabilite(Tabelul 2) cu criteriile stabilite(b).

La neindeplinirea conditiilor se completeaza competenta si se efectueaza o noua evaluare.

1. TEHNICI DE AUDIT

1.1. Tehnicile de audit sunt metode de obtinere a informatiilor si a dovezilor obiective privind nivelul de conformitate a sistemului auditat cu standardul de referinta.

1.2. Tehnicile de audit se pot referi la:

a)     modul de tratare a surselor de informare

b)     modul de abordare a principalelor etape si actiuni, in desfasurarea auditului.

c)     

2. ELEMENTE SPECIFICE ALE TEHNICILOR DE AUDIT

2.1. Modul de tratare a surselor de informatii

2.1.1. Informatia scrisa:

- modul de pregatire si exprimare

- accesul la documentatie

- observatii

Informatia orala:

- dificultati in procesul de comunicare : atitudinile celui auditat si auditorului

- atitudinea auditorului fata de dificultatile posibile in procesul de comunicare

- probleme de disponibilitate si abordare a persoanelor probleme de acces la activitatile desfasurate

Informatii fizico-materiale:

- pregatirea vizitei in teren

- desfasurarea vizitei in teren

2.2. Modul de abordare a principalelor etape si actiuni, in desfasurarea auditului

Primirea sarcinii de audit

Contactul cu auditatul; vizita preliminara

Cunoasterea auditatului

Fixarea traseului si a programului

Tehnici de intocmire a programului de audit

Comunicarea elementelor esentiale ale programului, catre auditat

Tehnici de intocmire a chestionarului de audit sau teste de verificare

Atribuirea responsabilitatilor auditorilor

- Repartizarea dupa cerinta specifica a standardului

- Repartizarea pe departament, produse

- Combinatii cerinte/departament

2.2.9. Tehnici de analiza a documentelor

2.2.10. Tehnici de desfasurare a audditului si de obtinere a dovezilor obiective:

- La sedinta de deschidere

- In timpul vizitelor si interviurilor

- La sedinta de inchidere

- Rapoarte de neconformitati

2.2.11. Tehnici de abordare a neconformitatilor

- Tehnici de identificare si inregistrare

- Clasificarea neconformitatilor

- Acceptarea de catre reprezentantul auditatului

- Obtinerea de angajamente sau stabilirea actiunilor corective, din partea auditatului

2.2.12. Tehnici de raportare a auditului

- Raportul de audit (intern, extern)

- Anexe importante (rapoarte de neconformitati)

- Concluziile finale privind scopul auditului

2.2.13. Abordarea actiunilor corective

- La auditul intern

- La auditul la furnizor

- La auditul de terta parte

2.2.14. Activitati post audit

- Verificarea actiunilor corective

- Supravegherea periodica

- Controale inopinate

2.3. Imbunatatirea tehnicilor de audit

- Actiuni organizate de catre organismele de formare si certificare a auditorilor

- Actiuni organizate de catre companiile care executa auditul

- Acumularea de experienta si perfectionare a auditorilor

EXERCITIUL NR.1

ELABORAREA DE CHESTIONARE DE AUDIT PE ANUMITE ELEMENTE DIN OHSAS

Explicatie : Fiecare echipa de audit intocmeste cate un chestionar de evaluare, pentru cerintele din capitolele standardului OHSAS 18001, repartizate de lectori, pe un formular de“ Chestionar de evaluare ” anexat.

Exemplu : Chestionar de evaluare : Formular 1

Standard de referinta : OHSAS 18001

Cerinta examinata : . . . . . . . . . .

Intrebare : Sunt pastrate inregistrarile referitoare la subcontractantii acceptati ?

Constatari : Da, NU, NEAPLICABIL (NA)

Fiecare auditor sef citeste cu voce tare chestionarul intocmit de echipa sa, celelalte echipe formuland observatii la chestionarul in discutie (Formular 1).

EXERCITIUL NR. 2

PARCURGEREA CHESTIONARULUI CU FORMULAREA DE OBSERVATII LA CONSTATAREA DE ABATERI PE SCENARIILE DATE

Cursantii vor formula observatii pe “Foaia de observatii ” anexata, referitor la situatiile descrise, sub aspectul reflectarii cerintelor din OHSAS 18001.

EXERCITIUL NR. ABILIREA NECONFORMITATILOR SI INTOCMIREA UNUI RAPORT DE NECONFORMITATI PE

1. Fiecare echipa de audit intocmeste cate un raport de neconformitati, dupa modelul indicat in Formularul nr.3

2. Fiecare echipa de audit, prin auditorul sef, isi va prezenta neconformitatile consemnate, iar celelalte echipe vor face observatii sau comentarii.

EXERCITIUL NR. 3

STABILIREA ACTIUNILOR CORECTIVE SI COMPLETAREA FORMULARULUI PE SCENARII DATE

1. Fiecare echipa de audit va completa un formular, la rubrica “Actiuni corective propuse ”, cu acele actiuni corective care, intreprinse, conduc la eliminarea cauzelor neconformitatilor formulate anterior.

2. Fiecare echipa de audit, prin auditorul sef, isi va prezenta neconformitatile consemnate, iar celelalte echipe vor face observatii sau comentarii.

EXERCITIUL NR.4

RAPORTAREA AUDITULUI AUDITULU

1. Fiecare echipa de audit va intocmi cate un raport de audit, pe formular.

2. Fiecare echipa de audit va sustine reuniunea de incheiere, iar celelalte echipe vor formula observatii.

DESCRIEREA SCENARIILOR

SCENARIUL NR. 1

Auditorul solicita programul de management SSM Directorului Economic din cadrul unei societati.

Acesta raspunde ca programul de management SSM nu are legatura cu activitatea Directiei Economice.

Intrebat daca in BVC se aloca resurse pentru realizarea obiectivelor SSM. acesta raspunde ca sumele sunt alocate prin BVC si nu cunoaste o alta forma de alocare decat cea impusa de organele de control fiscale.

Auditorul verifica programul SSM si constata ca acesta nu include resursele, mijloacele de realizare a acestora.

Intrebat de auditor daca are cunostinte de acest program, Directorul Economic raspunde ca este de forma pentru a se trece de acest audit.

SCENARIUL 2

La RAJAC IASI tocmai a avut loc un incendiu.

La intrebarea auditorului privind aplicarea planului de urgenta, seful sectiei raspunde ca da, dar cu toate acestea, 2 oameni s-au accidentat grav.

Intrebat daca s-au efectuat activitati de investigare a cauzei accidentului, seful de sectie a raspuns ca nu este cazul intrucat instalatia unde a avut loc incendiul este veche.

SCENARIUL 3

In sectia taiere geamuri, auditorul observa ca la taierea unui geam, operatorul lucreaza fara manusi de protectie.

Auditorul solicita sefului postului de lucru programul de constientizare pe anul in curs.

La analiza programului, auditorul constata ca operatorul nu fusese instruit.

Intrebat de auditor daca cunoaste procedura specifica de taiere a geamurilor, operatorul raspunde ca o cunoaste, precizand faptul ca nu are ce sa i se intample daca lucreaza fara manusi de protectie.



Formular nr.1

CHESTIONAR DE EVALUARE

Standard de referinta: . . . . . . . . . . . . . . .

Cerinta din standard: . . . . . . . . . . . . . . . .

Nr.crt.

Aspecte evaluate

Dovezi de audit  Constatari

de audit

C

N

C- Conform

N-Neconform

Formular nr.2

FOAIE DE OBSERVATII

1. Organizatia auditata: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Procesul/activitatea auditata . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

3. Perioada auditului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

OBSERVATII CONSEMNATE:

AUDITOR,

Formular nr.3

RAPORT DE NECONFORMITATI SI ACTIUNI CORECTIVE

Numele companiei si adresa :

Raport nr.1

Data :

Auditor :

Reprezentantul companiei :

Referential:

Cerinta :

Departament / Atelier :

NECONFORMITATI CONSTATATE:

Auditor:  Reprezentantul companiei:

Categoria de neconformitate: MAJORA (M) / MINORA (m)

Auditor sef:

Actiuni corective propuse: Termen estimat pentru rezolvare:

Reprezentantul companiei:

Verificarea actiunilor corective:

FORMULARUL COMPLETAT ESTE SECRET

Pagina 1 /2

Formular nr.4.

RAPORT DE AUDIT

DATA:

1. Organizatia auditata: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Obiectivele auditului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Domeniul auditat: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Documentele de referinta:  ISO 9001: 2000

OHSAS 18001:1999

5. Echipa de audit: 1.

2.

3.


5.

6. Reprezentantii auditatului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

7. Perioada desfasurarii auditului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

8. Activitati auditate:

9. Desfasurarea auditului:

9.1. Sedinta de deschidere:  data: ora:

Participanti : a) Echipa de audit b) Reprezentantii auditatului

Pagina 2 /2

9.2. Constatarile auditului:

9.3. Neconformitati constatate:

9.4. Sedinta de inchidere: data: ora:

Participanti:  a) Echipa de audit: b) Reprezentantii auditatului

9.5. Concluziile auditului:

9.6. Aprecieri privind eficacitatea sistemului de managementul calitatii si atingerea obiectivelor:

9.7. Reguli de confidentialitate:

9.8. Difuzarea raportului:

Un exemplar la: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Un exemplu la: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

Auditor sef:

MANGEMENTUL PROGRAMULUI DE AUDIT

Rounded Rectangle: Autoritatea pentru programul de audit (5.1.)

Text Box: PlanificaText Box: EfectueazaText Box: VerificaText Box: Actioneaza


Figura 1 - Ilustrarea fluxului de proces pentru managementul unui program de audit

Tabelul 2 – Metode de evaluare

Metoda de evaluare

Obiective

Exemple

Analiza inregistrarilor

Verificarea pregatirii si experientei acumulata de auditor

Analiza inregistrarilor referitoare la studii, instruire, experienta profesionala si de audit

Feedback pozitiv si negativ

Furnizarea informatiilor despre cum este perceputa prestatia auditorului

Supravegheri, chestionare, referinte personale, marturii, reclamatii, evaluarea prestatiei, analize reciproce

Interviu

Evaluarea aptitudinilor personale si a abilitatilor de comunicare, verificarea informatiilor, testarea cunostintelor, obtinerea de informatii suplimentare

Interviuri fata in fata sau la telefon

Observare

Evaluarea aptitudinilor personale si a capacitatii de a aplica cunostinte si abilitati

Interpretarea de roluri, audituri cu supraveghere, evaluarea in timpul activitatii sale

Testare

Evaluarea aptitudinilor personale, cunostintelor si abilitatilor precum si aplicarea acestora

Examene scrise si orale, testare psihometrica

Analiza post audit

Furnizarea informatiilor atunci cand observarea directa nu este posibila sau nu este adecvata.

Analizarea raportului de audit si discutia cu clientul auditului, cu auditatul, cu colegii si cu auditorul

TABELUL 1

Cerinte

Auditor

Auditor calitate + mediu

Conducator echipa

Studii

  1. Liceale/tehnice
  2. Superioare

Idem auditor

Idem auditor

Experienta profesionala

5 ani

4 ani

Idem auditor

Idem auditor

Experienta in MC sau MM

min. 2 ani din cei de experienta

2 ani in a doua disciplina(e posibil in parallel cu prima)

Idem auditor

Instruire ca auditor

40 ore in domeniul auditului

24 ore instruire in a doua disciplina

Idem auditor

Experienta de audit

4 audituri complete de un total de 20 zile(pregatire + audit + raportare)

3 audituri complete de un total de 15 zile in a doua disciplina

3 audituri complete cu un total de 15 zile ca conducator de echipa sub orientarea/indrumarea unui auditor competent ca conducator de echipa

Actualitate

In ultimii 3 ani

In ultimii 2 ani

In ultimii 2 ani


Nota: Liniile punctate indica faptul ca nu orice actiuni de urmarire a auditului sunt, de obicei coniderate ca facand parte din audit.

Figura 2 – Imagine de ansamblu asupra activitatilor tipice de audit


Dovada de audit


Constatari ale auditului


Figura 3 – Prezentare de ansamblu a procesului de la colectarea informatiilor

pana la stabilirea concluziilor auditului

COMPETENTA


Figura 4 – Conceptul de competenta


Criterii neindepliniteDiamond: Evaluare initiala (7.6.)

Diamond: Evaluarea continua a performantei (7.6.)


Criterii indeplinite


Criterii neindeplinite


Criterii neindeplinite

Neselectionat


Figura 5 – Etapele evaluarii

Tabelul 3 – Aplicarea procesului de evaluare pentru un auditor intr-un program ipotetic de audit intern

Domenii de competenta

Pasul 1

Aptitudini personale, cunostinte si abilitati

Pasul 2

Criterii de evaluare

Pasul 3

Metode de evaluare

Aptitudini personale

Etic, receptiv, diplomatic, cu spirit de observatie si de perceptie, flexibil, tenace, hotarat, sigur pe sine

Performanta satisfacatoare la locul de munca

Evaluarea performantei

Cunostinte si abilitati generale

Principii, proceduri si tehnici de audit

Capacitatea de a desfasura un audit conform procedurilor interne, comunicarea cu colegii de la locul de munca cunoscut

A absolvit un curs de instruire ca auditor intern. A efectuat trei audituri ca membru al unei echipe de audit intern

Analiza inregistrarilor de la instruire.

Observare

Analiza reciproca.

Sistem de management si documente de referinta

Capacitatea de a aplica parti relevante din manualul sistemului de management si din procedurile corelate

A citit si inteles procedurile manualului sistemului de management relevante pentru obiectivele, domeniul si criteriile auditului

Analiza inregistrarilor de la instruire

Testare

Interviu

Situatii organizatio

nale

Capacitatea de a-si desfasura activitatea in mod eficace in cadrul culturii organizatiei si structurii organizationale si de raportare

A lucrat in organizatie cel putin de 1 an intr-o functie de supraveghere

Analiza inregistrarilor referitoare la experienta in munca

Legi, reglementari si alte cerinte

Capacitatea de a identifica si a intelege aplicarea legilor si reglementarilor relevante privind procesele, produsele si/sau emisiile in mediu

A absolvit un curs de instruire despre legile relevante pentru activitatile si procesele care vor fi auditate

Analiza inregistrarilor de la instruire

Domenii de competenta

Pasul 1

Aptitudini personale, cunostinte si abilitati

Pasul 2

Criterii de evaluare

Pasul 3

Metode de evaluare

Cunostinte si abilitati specifice domeniului calitatii

Metode si tehnici referitoare la calitate

Capacitatea de a descrie metodele interne de control al calitatii.

Capacitatea de a diferentia intre cerintele pentru incercarea pe flux si cea finala

A finalizat o instruire in aplicarea metodelor de control al calitatii

A demonstrat la locul de munca utilizarea procedurilor de incercare pe flux si finala

Analiza inregistrarilor de la instruire

Observare

Procese si produse, inclusiv servicii

Capacitatea de a identifica produsele, procesele de fabricatie ale acestora, specificatiile si utilizarea finala a acestora

A lucrat in planificarea productiei ca functionar pentru planificarea proceselor.

A lucrat in departamentul de service.

Analiza inregistrarilor de munca.

Cunostinte si abilitati specifice domeniului mediului

Metode si tehnici ale managementului de mediu

Capacitatea de a intelege metodele pentru evaluarea performantei de mediu

A finalizat o instruire referitoare la evaluarea performantei de mediu

Analiza inregistrarilor de la instruire

Stiinte si tehnologii de mediu

Capacitatea de a intelege modul in care metodele de prevenire si de control ale poluarii utilizate de organizatie trateaza aspectele de mediu semnificative ale organizatiei

6 luni de experienta de munca in controlul si prevenirea poluarii intr-un mediu de productie similar

Analiza inregistrarilor de munca

Domenii de competenta

Pasul 1

Aptitudini personale, cunostinte si abilitati

Pasul 2

Criterii de evaluare

Pasul 3

Metode de evaluare

Aspecte tehnice si de mediu ale operarii

Capacitatea de a recunoaste aspectele de mediu ale organizatiei si impacturile acestora (ex.: materiale si reactiile lor cu altele si impavtul potential asupra mediului in cazul unei scurgeri accidentale sau emisii). Capacitatea de evaluare a procedurilor de raspuns in caz de urgenta, aplicabile in cazul incidentelor de mediu.

A absolvit un curs de instruire interna despre depozitarea materialelor, amestecarea, utilizarea si eliminarea acestora si despre impacturile lor de mediu.

A finalizat o instruire despre planul de raspuns in situatii de urgenta si are experienta ca membru al unei echipe de raspuns in situatii de urgenta.

Analiza inregistrarilor de la instruire, a continutului cursului si a rezultatelor

Analiza inregistrarilor de la instruire si referitoare la experienta de munca.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate

Management


Resurse umane


PUBLICITATE SI RELATII PUBLICE LA S.C McCann Erickson - STUDIU DE CAZ
Narcisismul
Caractersiticile procesului de management
STILURI DE CONDUCERE
Relatii Publice – Publicitate
MENTENANTA – PREZENT SI PERSPECTIVE LA NIVEL OPERATIV SI TACTIC
INFLUENTA CULTURII IN MANAGEMENT
PROIECT MANAGEMENTUL VANZARII
Metode de evaluare intreprindere
Rolul strategiilor de firma