Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Management


Index » business » Management
» Narcisismul


Narcisismul




Narcisismul

“Narcisismul este motorul care pune in miscare   sefia.”

Kathy Malloch




Specializarea contribuie la imaturiatea grupurilor si la potentialul acelora pentru rau prin mai multe mecanisme diferite [ . ]un astfel de mecanism: fragmentarea constiintei[1]

Interesant cum, cei care decid sa studieze actorul social, independent de baza specializarilor, plecand de la aceeasi teorie, ajung la diverse interpretari si explicatii stiintifice. Raymond Boudon[2], in ideea argumentarii rationamentului subiectiv, da exemplul unei piramide care are laturile colorate divers, astfel incat fiecare individ care priveste o singura latura, poate presupune ca toate celelalte laturi au aceeasi culoare, plecand de la informatia detinuta. Scott Peck,vorbind despre fatetele realitatii, da exemplu petele de pe Luna care in America de Nord pot forma imaginea unui om, iar in America Centrala a unui iepure . Care este realitatea? Realitatea este ca piramida are culoarea laturii private de unul dintre indivizii care o privesc, si Luna are imaginea unui iepure pentru un central-american. Punctele de vedere alternative nu inlatura alte realitati. Un singur punct de vedere poate fi abordat sociologic, psihologic, biologic, sociobiologic, Freudian, rational, existentialist etc.

O disciplina reprezinta un model de abordare.

Alegerea mea este nu de a trata aspectele pozitive ale grupului specializat, ci de a incerca o dicutie fara intentia de a eticheta grupurile specializate ca fiind rele. Un exemplu, extreme intr-adevar, este ziua de 16 martie 1968, cand elemente din forta de Interventie Barker au intrat intr-un grup de sate, MyLai, din provincial Quangai din sudul Vietnamului. Misiunea era de tipul”cauta si distruge” a soldatilor vietnamezi. Urmarea? Trupele Companiei C au ucis intre 500 si 600 de civili, neinarmati, in diferite moduri. Numarul soldatilor implicati poate fi estimat probabil intre 50 care au apasat pe tragaci, si aproximativ 200 care au fost martori directi la ucidere. In cursul unei saptamani, cel putin 500 de oameni din Fortele de Interventie Barker au stiut de masacru. Timp de un an nu s-a raportat nici-o crima. Adevarul a fost aflat intamplator. Cum se face ca aproximativ 500 de oameni, majoritatea nefiind indivizi rai, au putut participa la un act atat de monstrous precum cel de la MyLai?

Comportamentul grupurilor este in mod izbitor imatur[ . ] reprezentand mai putin decat suma partilor lor.[4]

Revenind la exemplele de la inceputul discutiei, raspunsul isi are origine in mai multe cauze. Una din acestea este problema specializarii. Specializarea este unul din marile avantaje ale grupurilor. Exista numeroase feluri in care grupurile pot functiona cu mai mare eficienta decat indivizii. De exemplu Compania General Motors, poate produce un numar enorm de masini deoarece angajatii sai sunt oameni specializati: directori, turnatori, muncitori.

Standardul nostru de viata extrem de specializat il datoram in intregime specializarii societatii noastre. Specializarea contribuie la imaturitatea grupurilor prin mai multe mecanisme, unul fiind fragmentarea constiintei. Cand rolul indivizilor intr-un grup devine specializat, acestuia ii este foarte usor sa plaseze responsabilitatea morala unei alte parti a grupului. Astfel, nu numai individual isi abandoneaza constiinta, ci si constiinta grupului ca intreg devine atat de fragmentata si diluata, incat, aproape ca nu mai exista. Orice grup poate inevitabil sa ramana fara constiinta si caracterizat de rautate pana cand fiecare individ in parte nu va mai fi el insusi in mod direct responsabil pentru comportamentul intregului grup-organismul- din care face parte. S. Peck face urmatoarea afirmatie:”Narcisismul este o stare in lipsa careia fiintele umane se maturizeaza normal”.[5] Altfel spus, narcisismul este o forma de imaturitate. Imaturitatea este un regres al individului. Nu numai la nivel individual se poate vorbi despre regres, ci si la nivel de grup. Un aspect al acestei regresii de grup este fenomenul dependentei de lider . Daca sunt impreuna un numar de indivizi straini unul de celaalalt, in foarte scurt timp unul sau doi dintre ei isi vor asuma imediat rolul de lider. Acest fenomen nu se produce ca alegere obiectiva ci spontan si inconstient. Exemplu poate sta reality show-ul Survivor, unde 16 persoane necunoscute sunt obligate sa traiasca izolat. In cel mai scurt timp, telespectatorii isi pot da seama cine este liderul spontan.

Un raspuns la acest fenomen ar fi nu neaparat faptul ca o persoana doreste sa fie lider, ci, faptul ca ceilalti indivizi doresc sa fie condusi. A dori sa fie condusi se poate atribui si lenei, lenea de a lua decizii, de a face planuri, sa fie responsabil, sa-si exercite initiativa, sa riste sa devina nepopular, sa ai curaj, etc. Problema este ca rolul de supus este rolul copilului. Individual adult este managerul destinului sau. Asumandu-si rolul de supus ii inmaneza conducatorului autoritatea asupra sa si maturitatea de alua decizii. Devine dependent de lider, asa cum un copil este dependent de parinti. Astfel individual mediu are o rendinta pronuntata de a regresa emotional, imediat ce devine membru al unui grup.

Modelele de comportament de grup sunt similare cu comportamentele individuale. Acest fapt se intampla deoarece un grup este un organism. El tinde sa functioneze ca o entitate singulara. Un grup de indivizi se comporta ca o unitate datorita elementului numit coeziune de grup. Cand aceste forte de coeziune esueaza, grupul incepe sa se dezintegreze, si inceteaza sa mai existe ca grup. Probabil cea mai puternica dintre aceste forte de coeziune este narcisismul. Una din variantele narcisismului de grup se manifesta sub forma mandriei de grup. Asa cum membrii se simt mandri de grupul lor, asa grupul se simte mandru de el insusi. Revenind la exemplul armatei unde aceste manifestari  sunt deliberat afisate mai mult ca in alte organizatii prin: introducerea unor insemne ale grupului ( steaguri, trese, uniforme speciale uneori), incurajarea competitiei de grup.

O alta manifestare narcisista de grup este “construirea inamicului” sau ura fata de “celalalt” grup. Specific grupurilor specializate este situatia in care daca nu are un inamic, si-l va crea in scurt timp. Ideea ca cea mai buna cimentare a coeziunii de grup este atatarea urii fata de un inamic extern este foarte adevarata. In stransa legatura cu clasificarea anterioara, in sociologie se mai vehiculeaza cu conceptele de 'in-group' si 'out-group', primul fiind introdus de catre W.G. Summer, prin care intelegea acel grup care se caracterizeaza prin sentimentul de 'noi', loialitatea intre membrii grupului si fata de grupul ca atare, prin sacrificii facute pentru el si relatii prietenesti intense intre membri. Ca urmare, grupul apare ca obiect de autoidentificare pentru membrii care-l compun. Pe de alta parte, conceptul de 'out-group' are in vedere ca nici un grup nu exista in sine, ci numai daca este vazut ca atare de alt grup si apar fata de el vehiculati termeni ca 'ei' sau 'ceilalti', constituind pentru partea adversa obiect de ostilitate sau dispret. Granitile unui grup nu sunt bariere fizice, ci mai degraba discontinuitati in desfasurarea proceselor de interactiune sociala. Granitile unui grup incadreaza indivizii intr-o structura de desfasurare a actiunilor astfel incat ei se simt inclusi in ea. Unele granite se bazeaza pe modul de asezare spatiala-vecinatate, comunitate, natiune, stat. Indiferent se sursa lor, granitile grupurilor actioneaza in doua directii. Prima directie vizeaza atentionarea celor din afara grupului asupra conditiilor ce trebuie respectate pentru a intra in sfera acestuia. A doua se refera la mentinerea celor din grup si la influentarea acestora de a nu opta pentru alte tipuri de interactiune sociala. Altfel, orientarea membrilor catre alte grupuri determina stari de indiferenta, competitie sau conflict direct. Edificator este exemplul persoanelor angajate intr-un loc de munca, dar, din diverse motive, ele isi indreapta atentia spre alte zone ocupationale. Consecinta cea mai importanta este scaderea randamentului in munca si aspiratia continua de a pleca spre alte structuri ocupationale.[6] Competitia intre organizatii este o forma voalata a “urii” fata de alta organizatie omologa. Deficientele in cadrul unui grup managerial, sa presupunem, vor fi trecute cu vederea cu usurinta si fara durere, prin concentrarea atentiei asupra deficintelor altui grup. Folosirea narcisismului inconstient sau deliberat este forma prin care un grup fuge de autoexaminare si vinovatie. Grupul care esueaza se va comporta probabil cel mai rau. Esecul raneste mandria, deci, narcisismul grupului. In cazul unui organism sanatos, esecul este stimul. Prin urmare, liderii din toate timpurile au intarit de obicei coeziunea grupului in momentele se esec, indreptand “ura” grupului catre ceva strain sau inamic.Un alt aspect important al specializarii este ca rareori este intamplatoare. Dincolo de faptul ca individual allege specializarea, si societatea il selecteza pe el.“Orice grup specializat reprezinta o “rasa”, ca rezultat al autoselectiei cat si a selectiei de grup”

Sa luam in considerare un alt exemplu, chiar mai tipic: fortele de politie. Un om nu devine politist din intamplare. Deoarece numai un anumit tip de oameni vor sa devina politisti, ei se duc si candideaza de la inceput pentru acest tip de slujba. Un tanar provenit din clasa de mijloc sau cea de jos, care este atat agresiv, cat si traditionalist, este foarte posibil sa caute o functie in fortele de politie. Un tanar intelectual timid nu va face acest lucru.

Revenind la tema de studiu, managerii, acestora le este absolut necesara detinerea unor abilitati specifice. Managerii buni sunt foarte des numiti rezolvatori de probleme. Ei, in mod continuu , analizeaza situatiile de munca in scopul identificarii problemelor de rezolvat , elaboreaza si dezvolta solutii pentru acestea si implementeaza solutii . Managerii buni sau “rezolvatorii de probleme” stiu unde sa priveasca in situatiile de munca si cum sa inteleaga ceea ce ei vad sau descopera . Carl Jung, creaza “Schema profilului psihosocioprofesional al unui manager”:

Fig. I. 2. Schema profilului psihosocioprofesional al unui manager

Nr.

Crt.

CERINTE

ABSOLUT





NECESARE

NECESARE

DE DORIT

I

Pregatire

Profesionala

x

Stiinta managementului

x

Cunostinte economice

x

Cunostinte juridice

x

Cunostinte de administratie

x

Cunostinte de psihologie

x

II

Experienta

In profilul unitatii conduse

x

De conducere

x



III

Calitati psihologice

Inteligenta generala

x

Flexibilitate a gandirii

x

Capacitate creatoare

x

Motivatie cu valoare sociala

x

Trasaturi caracterologice pozitive

x

Calitati volitionale

x

Temperament puternic echilibrat

mobil

x

IV

Comportament

Sociabilitate

x

Vorbire cursiva

x

Tinuta corecta

x



V

Starea sanatatii

Buna

x

Grupul specializat este un grup omogen de oameni care au multe in comun unul cu celalalt si care sunt diferiti de alte tipuri de grupuri. Se pot discerne 3 principii generale privind grupurile specializate:

grupul specializat dezvolta inevitabil un caracter de grup care se intareste de la sine;

grupurile specializate sunt prin urmare inclinate spre narcisism, adica ele se vad pe sine ca fiind superioare si avand mereu dreptate in relatia lor cu alte grupuri omogene;

societatea in general, partial prin procesul selectiei descris, foloseste tipuri specifice de oameni pentru a indeplini rolurile ei specializate, asa cum foloseste barbatii agresivi si traditionalisti pentru a ocupa functii de politisti.

Atitudinile au un fel de inertie. Odata puse in miscare ele isi continua mersul chiar in fata evidentei. A schimba o atitudine necesita o cantitate considerabila de munca si suferinta.

Narcisismul nostru se manifesta prin aceea ca e mult mai probabil sa ucidem ceea ce este diferit de noi decat ceea ce seamana cu noi. Vegetarianul se simte vinovat pentru ca ucide alte forme de viata animala, dar nu si formele de viata vegetala. Exista vegetarieni care mananca peste dar nu mananca alt tip de carne, altii mananca pui dar nu carne de mamifere. Exista pescari care urasc ideea de a vana si vanatori care impusca pasari, dar, se ingrozesc la ideea de a ucide un cerb, pentru ca are ochii mult mai blanzi. Narcisismul individual sau de grup are multe aspecte, putand vorbi si despre narcisism national, deci, cu atat mai mult despre narcisismul unui grup specializat, managerial, profesie cu un statut special al secolului XXI.

In revista Capital, din 28 Noiembrie 2007, apare articolul ”Filantropia: imagine, narcisism sau cauza nobila?”(autori Razvan Amariei, Mirona Hritcu). In cadrul acestui articol, se ridica problema motivatiei pentru care unele persoane considerate bogate in Romania, fac acte filantropice. Intrebarea jurnalistilor este:” Este aceasta o moda, incearca ei sa-si imbunatateasca imaginea, au mustrari de constiinta pentru modul in care si-au acumulat averile sau exista vreo motivatie de natura fiscala? Ori, pur si simplu, chiar le pasa de lumea in care traiesc?”. Sociologul Mircea Kivu face urmatoarea afirmatie: ”Domeniile in care investesc de obicei filantropii nostri – copiii saraci sau supradotati – sunt mai degraba «la moda“. Pentru unii bogati, implicarea in acest domeniu ar putea fi, de fapt, doar o tendinta. Dupa casa cat mai impozanta, colectia de masini cat mai scumpe si sotia cat mai atragatoare, e posibil sa fi venit la rand fundatia care sa-ti poarte numele. „Cum nu putem vorbi de o motivatie in principal fiscala sau legala pentru fondarea unui ONG, cred ca mai degraba avem de-a face cu ratiuni care tin de imagine“, spune Gabriel Biris, partener la societatea de avocatura Biris Goran. Psihologul Augustin Cambosie, presedintele Federatiei Romane de Psihoterapie, crede ca narcisismul unei persoane nu este pe deplin satisfacut daca are bani. „Trebuie ca ceilalti sa stie acest lucru, iar daca le dai bani celor din jur ai sanse mari sa devii o persoana cu adevarat importanta din punct de vedere sociocultural“, afirma el. Exista si alte motivatii de ordin psihologic pentru a-ti transforma numele in ONG. „Poate exista un soi de culpabilitate sociala. S-au facut bani multi in timp foarte scurt si nu intotdeauna in conditii foarte clare, asa ca unii milionari s-ar putea simti mai mult sau mai putin vinovati fata de ceilalti. Apoi, implicarea in actiuni de caritate poate fi generata si de un mecanism de compensatie pentru lucrurile la care au renuntat acei oameni pentru a ajunge unde au ajuns. E, asa, un fel de impacare cu Dumnezeu si cu sine“, spune Augustin Cambosie.



M. Scott Peck Psihologia minciunii, Editura Curtea Veche, Buc. 2003, p.264

Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 2005, p. 46

M. Scott Peck Psihologia minciunii, Editura Curtea Veche, Buc. 2003, p. 147

M. Scott Peck Psihologia minciunii, Editura Curtea Veche, Bucuresti. 2003, p.

Ibid. p. 270

Constantin Schifirnet, Sociologie, Editura A 3-a, Bucuresti, 2004, p.55

M. Scott Peck Psihologia minciunii, Editura Curtea Veche, Bucuresti, 2003, p.277

https://www.capital.ro/articole/filantropia-imagine-narcisism-sau-cauza-nobila/105944, accesat pe data de 26 /07/2008






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate