Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Structura si evolutia veniturilor si cheltuielilor publice ale Romaniei, in perioada 1990-2007


Structura si evolutia veniturilor si cheltuielilor publice ale Romaniei, in perioada 1990-2007




Structura si evolutia veniturilor si cheltuielilor publice ale Romaniei, in perioada 1990-2007

1. Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 1990-1992

La scurta vreme de la Revolutia din decembrie 1989 au fost stabilite noi orientari in politica financiara a statului roman in domeniul cheltuielilor publice, menite sa contribuie la edificarea economiei de piata si la instaurarea unei democratii autentice in tara noastra. Astfel potrivit Schitei privind strategia infaptuirii economiei de piata din Romania[1], 1990, prin reforma sistemului de impozite si taxe, precum si a politicii de cheltuieli a statului se prevedea reducerea treptata a fondurilor alocate prin bugetul de stat pentru obiective si actiuni economice. In schimb se avea in vedere ca un volum mai mare de resurse financiare sa fie dirijat direct prin mecanismele economiei de piata. In conditiile tranzitiei, prin bugetul de stat se preconiza sa se finanteze invatamantul, sanatatea, cultura, ordinea publica, rezervele de stat, apararea nationala, organele puterii de stat, precum si unele obiective si actiuni economice de interes general.




Pentru solutionarea urgenta a problememlor sociale grave cu care se confrunta societatea romaneasca, in Schita se sublinia necesitatea sporirii fondurilor alocate asistentei medicale, invatamantului si altor nevoi sociale. Un obiectiv primordial al tranzitiei il reprezenta minimizarea si compensarea costurilor sale economice si sociale si protectia grupurilor si segmentelor sociale expuse in mod deosebit unor efecte negative. In acest context, pentru persoanele defavorizate se lua in considerare organizarea unui sistem de asistenta sociala, care sa le acorde sprijin in bani, in bunuri si servicii. Pentru sprijinirea persoanelor amenintate sa-si piarda locurile de munca, mai cu seama in sectoarele supuse restructurarii se impunea acordarea de ajutoare de somaj, recalificarea profesionala a somerilor, acordarea de facilitati pentru deplasarea in alte localitati etc.

Acestea au fost intentiile, insa situatia Romaniei se confrunta cu probleme economice deosebit de severe, adica o scadere puternica a productiei si o inflatie crescuta, ceea ce impunea ca statul sa joace un rol activ in rezolvarea acestora. Aceasta cu atat mai mult cu cat Romania se confrunta cu un adevarat vid institutional care contribuia la sporirea incertitudinii, ambiguitatii si volatilitatii din mediul economic intern.

Factorii politici au complicat destul de mult starea economiei:

ð     prin omisiune, adica nu au creat conditii si nu au avut tentative reale de reglare a dezechilibrelor macroeconomice inainte de sfarsitul anului 1990 (noiembrie 1990)

ð     prin comitere, adica au fost influentate de alegerile din , si au recurs la mari cresteri salariale, la micsorarea saptamanii de lucru la 5 zile lucratoare, chiar daca productia se afla intr-un proces de scadere, cursul de schimb era supraevaluat si administrarea rezervelor era deficitara.

Toate acestea au dus la o deteriorare rapida a economiei si la cresterea continua a dezechilibrelor, ceea ce a facut ca in sa se introduca un plan de stabilizare sustinut de FMI, care prevedea:

ð     inasprirea politicilor monetara si fiscala

ð     politica a veniturilor bazata pe impozitare

ð     introducerea unui sistem valutar pe doua niveluri

In ciuda drumului intortocheat, s-a produs un anumit grad de schimbare institutionala in acei ani, schimbare menita sa influenteze semnificativ veniturile si cheltuielile bugetare (de exemplu privatizarea funciara in masa si aparitia unui sector privat).

In tabelul urmator prezint evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare in perioada 1990 - 1992, atat in lei cat si in dolari intrucat, datorita puternicului fenomen inflationist din acea perioada, nu putem face o analiza adecvata pe baza valorilor absolute in lei.

Tabelul 8[2]. Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare in Romania in perioada 1990-1992

Indicatori

PIB (mld. Lei)

VBGC (mld. Lei)

CBGC (mld. Lei)

PIB (mln. USD)

VBGC (mln. USD)

CBGC (mln. USD)

Ponderea VBGC in PIB (%)

Ponderea CBGC in PIB (%)

Nota: PIB = Produsul intern brut

VBGC = Veniturile bugetului general consolidat

CBGC = Cheltuielile bugetului general consolidat

Figura 5. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in perioada 1990-1992


Sursa: Date calculate pe baza tabelului 8

Din Figura 5 se observa ca in timp ce in primii doi ani de dupa Revolutie, bugetul a mentinut un sold pozitiv, in 1992 acesta a inregistrat deficit, situatie ce va continua sa se mentina in toti anii ce vor urma. Privite ca pondere in PIB (figura 5), in anul 1991 veniturile au inregistrat o crestere, aceasta insa facandu-se exclusiv pe seama scaderii deosebit de puternice a PIB in acest an.

Figura 6. Ponderea veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in PIB in 1990-1992


Sursa: Date calculate pe baza tabelului 8

In acelasi timp ponderea cheltuielilor in PIB a crescut de la un an la altul, aceasta in special datorita nevoii crescute de cheltuieli pentru protectie sociala.

Structura economica a cheltuielilor publice in perioada analizata releva o crestere substantiala a cheltuielilor curente, de la 79% la 87,6% in total cheltuieli, in timp ce cheltuielile de capital s-au redus de la un an la altul, de la 21% la 9,8%. Aceasta situatie nu putea fi continuata, Guvernul din 1992 propunandu-si reorientarea catre cresterea ponderii cheltuielilor de capital, asa cum vom vedea in sectiunea urmatoare.

Ca structura functionala a cheltuielilor publice se remarca sciderea cheltuielilor pentru actiuni sociale si economice, concomitent cu cresterea celor cu cercetare stiintifica, autoritatile publice, ordine publica si dobinzile pentru datoria publica.

Tabelul 9. Structura functionala a cheltuielilor publice (procent din total), pentru perioada 1990-1992

Structura functionala a cheltuielilor

Cheltuieli pb sociale

Cheltuieli pentru actiuni economice

Cercetare stiintifica

Alte actiuni

Aparare

Autoritati pb, ordine pb si siguranta nationala

Dobanzi si alte cheltuieli pentru datoria pb

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului de Finante

Tabelul 10. Structura veniturilor publice ale Romaniei (procente din veniturile bugetului general consolidat)

Categorii de venituri

VBGC

Venituri curente

Venituri fiscale

Impozite directe, din care:

Impozit pe profit

Impozit pe salarii

Contributii asigurari sociale

Contributii unitati economice

Impozite si taxe de la populatie

Impozite indirecte, din care:

Impozit pe circulatia marfurilor, accize si impozit asupra titeiului

Taxa pe valoarea adaugata

Taxe vamale

Venituri nefiscale

Venituri din capital

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului de Finante

Sursa :Date calculate pe baza tabelului 10

Evolutia diferitelor categorii de venituri reflecta in aceasta perioada foamea bugetului dupa resurse, fara a se tine cont prea mult de unde proveneau aceste resurse, tendinta care se va manifesta si de-a lungul urmatorilor ani, aceasta fiind, evident, si consecinta inexistentei unor metode de proiectare bugetara care sa tina cont de realizarea unor obiective pe termen lung si nu numai de necesitatile pe termen scurt ale Romaniei. Acest lucru este sustinut si de cresterea cheltuielilor curente in detrimentul celor de capital, care reflecta obiectivele pe termen lung ale Guvernului.

Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 1993-1996

Strategia de reforma economico-sociala a programului de guvernare data publicitatii in februarie 1993, constata agravarea starii de criza, exprimata atat prin accentuarea dezechilibrelor structurale macroeconomice si sectoriale, cat si prin persistenta neconcordantelor dintre cerere si oferta, pe fundalul scaderii continue a productivitatii muncii si a eficientei. In acest context Guvernul se angaja sa acorde prioritate stabilizarii macroeconomice, opririi declinului productiei si crearii bazelor cresterii economice, precum si sustinerii acestui proces, cu ajutorul instrumentelor economico-financiare. In acest scop, guvernul se angaja sa isi indrepte eforturile in directia reducerii cheltuielilor curente pentru a permite sporirea cheltuielilor de capital necesare accelerarii procesului de restructurare. Astfel, dupa varful de 87,6% din cheltuielile totale, cheltuielile curente au scazut treptat la 85,%% in 1993, 82,5% in 1994, 83,0% in 1995 si 83,4% in 1996, in timp ce cheltuielile de capital au crescut de la 9,8% din cheltuielile totale in 1992 la 12,5% in 1993, 16,4% in 1994, 15,2% in 1995 si 15,4% in 1996.

Referindu-se la procesul de restructurare a regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, Guvernul preciza ca statul se va implica prin finantarea integrala sau partiala de la buget a unor investitii de restructurare, directa sau indirecta.

Guvernul se angaja sa sustina productia agricola prin practicarea unui sistem de preturi de achizitie stimulative; sa incurajeze producatorii agricoli sa produca, sa vanda si sa reinvesteasca in propria gospodarie. Guvernul isi propunea sa acorde, in continuare subventii producatorilor agricoli, pe calea subventionarii unor produse si a tarifelor unor servicii, si nu prin "dobanda ieftina" la credite. Astfel, subventiile pentru agricultura, ca procent din totalul cheltuielilor bugetului de stat au cunoscut o evolutie crescanda, de la 6,3% in 1994 la 8,5% in 1995 si 9,2% in 1996.

Pentru sporirea gradului de ocupare a populatiei active si reducerea dimensiunii somajului, Guvernul isi propunea sa relanseze investitiile publice la nivel national si local, precum si pe cele private, cu capital autohton si strain, sa sprijine dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, sa largeasca cooperarea economica externa etc.

Strategia nationala de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, adoptata in 1995, prevedea, intre altele, sprijinirea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabila si competitiva in ramurile economiei nationale prin:

F     finantarea integrala sau partiala a unor cheltuieli de capital pentru agricultura, ape , irigatii, desecari si combaterea eroziunii solului;

F     sprijinirea constructiei si modernizarii infrastructurii (energetica, transporturi, comunicatii);

F     stimularea productiei pentru export si a exportului;

F     acordarea sprijinului financiar necesar realizarii programelor de cercetare fundamentala si aplicativa;

F     promovarea cadrului legal de sprijinire si dezvoltare a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii;

F     promovarea investitiilor si atragerea capitalului strain etc.

In deceniul urmator se avea in vedere:

F     promovarea unei politici active, de sprijinire de catre stat, cu ajutorul intrumentelor financiare, a activitatii economice, a dezvoltarii regionale si locale;

F     aplicarea unei politici financiare in plan regional si local, in scopul participarii mai intense la programele comunitare de dezvoltare si cooperare regionala etc.

Modul in care aceste intentii s-au materializat poate fi urmarit analizand tabelul urmator in care prezentam evolutia cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 1993-1996. Astfel, in perioada 1992-1995 atat cheltuielile, cat si veniturile au inregistrat cresteri in termeni reali urmate de o scadere a ambilor indicatori in anul 1996. Ca pondere in PIB se remarca ca in timp ce veniturile au inregistrat in perioada analizata o scadere constanta, cheltuielile s-au mentinut aproximativ la aceeasi valoare, cu un varf in 1995, de 34,7%. Aceasta situatie a fost influentata fara indoiala de fenomenul evazionist crescand care a determinat o proasta colectare a veniturilor bugetare. De asemenea, desi s-au depus eforturi considerabile pentru scaderea cheltuielilor, datorita imprumuturilor contractate pentru sustinerea economiei, bugetul a fost ampovarat cu plata ratelor si dobanzilor la datoria publica, fapt ce a determinat acaesta evolutie a cheltuielilor, agarvandu-se astfel deficitul bugetar.

Tabelul 11 . Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare in Romania in perioada 1993-1996

Indicatori

PIB (mld. Lei)

VBGC (mld. Lei)

CBGC (mld. Lei)

PIB/loc (mii. Lei)

VBGC/loc (mii lei)

CBGC/loc (mii lei)

PIB (mln. USD)

VBGC (mln. USD)

CBGC (mln. USD)

Ponderea VBGC in PIB (%)

Ponderea CBGC in PIB (%)

Nota: PIB = Produsul intern brut

VBGC = Veniturile bugetului general consolidat

CBGC = Cheltuielile bugetului general consolidat

Figura 8. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in perioada 1993-1996


Sursa: Date calculate pe baza tabelului 11

In figura de mai sus se observa faptul ca deficitul bugetar a cunoscut o continua crestere, de asemenea, de la 93 milioane USD in 1993 la 1.359 milioane USD in 1996, aceasta pe fondul neputintei guvernului de a realiza veniturile bugetare la nivelul prevazut.

Figura 9. Ponderea veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in PIB in 1993-1996


Sursa: Date calculate pe baza tabelului 11

Privit ca pondere in PIB (figura 8), deficitul bugetar a cunoscut o crestere accelerata, aceasta datorandu-se in special, cresterii accelerate a cheltuielilor cu bobanzile la datoria publica asa cum se observa si din graficele urmatoare, care surprind structura functionala a cheltuielilor in perioada 1993-1996 .

Tabelul 12. Structura functionala a cheltuielilor publice(procent din total) pentru perioada 1993-1996

Cheltuieli pb sociale

Cheltuieli pentru actiuni economice

Cercetare stiintifica

Alte actiuni





Aparare

Autoritati pb, ordine pb si siguranta nationala

Dobanzi si alte cheltuieli pentru datoria pb

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului de Finante

De asemena se remarca faptul ca, in timp ce cheltuielile pentru actiuni economice au fost in scadere, cele pentru protectia sociala au crescut de la un an la altul, ca urmare a necesitatilor de protejare a disponibilizatilor ca urmare a procesului de restructurare a marilor intreprinderi.

Este evident, din analiza structurii cheltuielilor ca acestea nu au fost fundamentate pe baza unor planuri de dezvoltare pe termen lung, ci numai ca urmare a considerentelor de a face fata pe moment cerintelor de finantare a bugetului aflat sub puternice presiuni din partea datoriei publice si nevoilor de protectie sociala.

O situatie pozitiva in aceasta perioada s-a inregistrat din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, care au fost permanent in crestere. Aceasta evidentiaza dorinta de reorientare a Guvernului catre realizarea unor investitii. Astfel, de la un procent de numai 9,8% in 1992, ele au evoluat la 12,5% in 1993, 16,4% in 1994, 15,2% in 1995 si 15,4% in 1996.

In ceea ce priveste veniturile, Guvernul si-a urmarit politica de reducere a veniturilor fiscale, urmarindu-se atenuarea gradului de fiscalitate cu scopul de a promova dezvoltarea sectorului privat, si asa sufocat de prea multe impozite. Insa, desi s-a incercat reducerea ponderii veniturilor din impozitul pe venit, cele din contributiile la asigurarile sociale au ramas la un nivel inca foarte ridicat, ceea ce a avut efecte negative, evidentiate atat prin evaziune fiscala, cat si prin generalizarea muncii la negru. De asemenea, s-a continuat alinierea la tendintele internationale in domeniu, prin scaderea ponderii impozitelor directe si cresterea celor indirecte in procurarea veniturilor bugetare.

Structura veniturilor bugetului general consolidat in anii 1993-1996 este prezentata in tabelul urmator.

Tabelul 13. Structura veniturilor publice ale Romaniei pentru perioada 1993-1996

(procente din veniturile bugetului general consolidat)

Categorii de venituri

VBGC

Venituri curente

Venituri fiscale

Impozite directe, din care:

Impozit pe profit

Impozit pe salarii

Contributii asigurari sociale

Contributii unitati economice

Impozite si taxe de la populatie

Impozite indirecte, din care:

Impozit pe circulatia marfurilor, accize si impozit asupra titeiului

Taxa pe valoarea adaugata

Taxe vamale

Venituri nefiscale

Venituri din capital

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului de Finante

Ca tendinta generala, anii 1993-1996 s-au caracterizat prin incercarea de a aduce reforma in domeniul veniturilor si cheltuielilor bugetare, incercare ce nu a dat insa rezultatele dorite, in primul rand datorita lipsei vointei politice de a promova reformele reale, in special in ceea ce priveste restructurarea marilor intreprinderi de stat, care au continuat sa necesite mari sume de la buget, ceea ce a impiedicat reducerea cheltuielilor bugetare la nivelul dorit. Acest lucru s-a combinat cu inabilitatea de a promova o restructurare reala a sistemului deimpozite, fapt ce a dus la agravarea fenomenului evazionist, incurajat in mare masura si de coruptia existenta in administratia publica.

3. Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 1997-200

Odata cu venirea la putere a unui nou Guvern de orientare diferita de a celor anterioare se credea ca, in sfarsit, in sectorul public se vor face pasii necesari avansarii reformei.

In decembrie 1996 a fost dat publicitatii Programul de baza de macrostabilizare si de dezvoltare a Romaniei pana in anul 2000, prin care Guvernul, instalat in Palatul Victoriei dupa alegerile din noiembrie 1996, se angaja sa stimuleze dezvoltarea economica, investitiile si crearea de noi locuri de munca in sectorul privat prin reducerea poverii fiscale, iar pe linia cheltuielilor bugetare sa promoveze o dezvoltare economica durabila, bazata pe: cresterea ponderii cheltuielilor pentru invatamant si cercetare, ocrotirea sanatatii, cultura si arta, aparare nationala si ordine publica; cresterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru protectie sociala; reducerea semnificativa a ponderii subventiilor in totalul cheltuielilor bugetare (cea mai mare parte a subventiilor se prevedea sa serveasca pentru sectorul agricol si promovarea exporturilor); diminuarea ponderii cheltuielilor de capital in totalul cheltuielilor bugetare (se preconiza ca acestea sa aiba ca destinatie prioritara infrastructura, protectia mediului, invatamantul si ocrotirea sanatatii).

Pe linia veniturilor bugetare, se preconiza reformarea sistemului de impozite, in special prin introducerea impozitului pe venit si reducerea impozitului pe prorit. Desi aceasta din urma s-a realizat, in ceea ce priveste impozitul pe venit, implementarea acestuia a fost amanata mai bine de doi ani.

Insa, desi pornit cu ambitii mari, guvernul nu a reusit sa aduca o reforma reala, iar an domeniul metodelor de proiectie bugetara nici macar nu s-a pus problema redefinirii acestora, metoda utilizata continuand sa fie cea automata, care evident nu poate fi conectata la nevoile reale ale economiei.

In ceea ce priveste evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare in perioada 1997-2000, aceasta este prezentata in tabelul urmator

Tabelul 14[4]. Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare in Romania in perioada 1997-2000

Indicatori

PIB (mld. Lei )

VBGC (mld. Lei)

CBGC (mld. Lei)

Ponderea VBGC in PIB (%)

Ponderea CBGC in PIB (%)

Nota: PIB = Produsul intern brut

VBGC = Veniturile bugetului general consolidat

CBGC = Cheltuielile bugetului general consolidat

Figura 10. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in perioada 1997-2000


Sursa: Date calculate pe baza tabelului 14

Asa cum se arata in figurile prezentate, corelarea veniturilor cu cheltuielile bugetare a continuat sa se inrautateasca in perioada 1997-2000, deficitul cunoscand o evolutie neuniforma plecand de la un nivel de 3,5% din PIB in 1997, continuand cu un nivel de 1,99% din PIB in 1999, pentru ca apoi sa creasca din nou la un nivel de 3,72% din PIB in anul 2000.

Figura 11. Ponderea veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in PIB in 1997-2000


Sursa: Date calculate pe baza tabelului 14

Aceasta s-a datorat, atat cresterii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica, care au urcat semnificativ in aceasta perioada, cat si deteriorarii semnificative a situatiei sectorului financiar, numeroasele falimente bancare, necesitand preluarea la buget a unor sume importante ce au trebuit sa fie acoperite. Asa cum se reflecta din figurile urmatoare, ponderea cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice a crescut semnificativ, de la un nivel de 4,7% din totalul cheltuielilor publice in anul 1996, la 10,8% in 1997, 12,7% in 1998, 14,3% in 1999 si 13% in 1997.

De asemenea, incepand cu anul 1997, a crescut substantial, in mod constant, de la un an la altul, ponderea in PIB a veniturilor bugetare (lasandu-se la dispozitia operatorilor economici si a populatiei, o parte tot mai mica din PIB creat). S-a ajuns, astfel, de la o pondere a veniturilor bugetului general consolidat in PIB de 29,9% in 1996 la 34,3% in anul 1999 (+4,38 puncte procentuale), pentru ca, in anul 2000, acest nivel sa fie de 31,4%.

O parte tot mai mare din PIB a fost utilizata drept cheltuieli guvernamentale, ceea ce constituie o incalcare a unui principiu economic esential al doctrinelor politice de dreapta, respectiv acela conform caruia statul trebuie sa se implice cat mai putin in functionarea libera a pietei. Ca urmare, se impune, conform teoriilor de dreapta, ca statul sa perceapa impozite si taxe cat mai reduse si, ca efect, sa cheltuiasca cat mai putin. Parghia fiscala si cheltuielile bugetare reprezinta instrumente de redistribuire a averii si veniturilor in societate, in general, in favoarea celor cu venituri mici si modeste, pe seama celor cu venituri mai mari.

In ultimii patru ani insa, politica fiscal-bugetara a favorizat nu omogenizarea sociala la un nivel rezonabil, ci polarizarea sociala intr-un ritm extrem de accelerat.

Astfel, politica financiara a contribuit la redistribuirea, in sens invers decat cel uzual, mentionat mai sus, a veniturilor si avutiei din societate, respectiv la saracirea in ritm rapid, a celor deja bogati.

Acest lucru se reflecta si prin prezentarea structurii economice a cheltuielilor bugetare in anii 1997-2000.

Tabelul 15. Structura functionala a cheltuielilor publice (procent din total) pentru perioada 1997-2000

Categorii de cheltuieli

Cheltuieli pb sociale

Cheltuieli pentru actiuni economice

Cercetare stiintifica

Alte actiuni

Aparare

Autoritati pb, ordine pb si siguranta nationala

Dobanzi si alte cheltuieli pentru datoria pb

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului de Finante

Tabelul 16. Structura veniturilor publice ale Romaniei in perioada 1997-2000

(procente din veniturile bugetului general consolidat)

Categorii de venituri

VBGC

Venituri curente

Venituri fiscale

Impozite directe, din care:

Impozit pe profit

Impozit pe salarii (pe venit)

Contributii asigurari sociale

Contributii unitati economice

Impozite si taxe de la populatie

Impozite indirecte, din care:

Impozit pe circulatia marfurilor, accize si impozit asupra titeiului

Taxa pe valoarea adaugata

Taxe vamale

Venituri nefiscale

Venituri din capital

Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerului de Finante

Majorarea sarcinii fiscale a reprezentat unul dintre instrumentele de baza, utlizate de guvernele de dreapta care au condus tara in ultimii patru ani, pentru aplicarea politicii de reducere a cererii interne, ceea ce a generat reducerea ofertei interne, respectiv a productiei nationale si implicit a PIB.

Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 2001- 2004

Anul bugetar 2001 s-a derulat in conditiile unor evolutii macroeconomice care au confirmat reluarea procesului de crestere economica, precum si debutul unor tendinte favorabile in evolutia principalilor indicatori bugetari.

Contextul macroeconomic intern a devenit in mare masura predictibil si s-a caracterizat pe de o parte, prin cresterea productiei industriale in anul 2001 cu 8,2% in volum absolut fata de anul precedent, si pe de alta parte, prin cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, rata somajului la sfarsitul lunii decembrie 2001 fiind de 8,6% fata de 10,5% la finele anului 2000.

Cresterea economica a condus la majorarea incasarilor totale la bugetul general consolidat fata de anul precedent in valori nominale, cu 100.606,6 miliarde lei, dar si ca procent din produsul intern brut estimat pentru anul 2001 (+0,4%), in conditiile mentinerii veniturilor fiscale ca procent din produsul intern brut, aproximativ la acelasi nivel cu cel din anul precedent (29,6%). In cadrul veniturilor fiscale au scazut, ca pondere in produsul intern brut, impozitele directe si au crescut veniturile din impozite indirecte, fenomen considerat ca fiind de natura sa favorizeze acumularea.

Aceste evolutii au permis cresterea cheltuielilor totale cu 107.176,4 miliarde lei fata de anul precedent, in conditiile in care deficitul bugetar a scazut de la 4,0% la 3,5% din produsul intern brut estimat pe anul 2001. Cresterea s-a inregistrat, in principal, la cheltuielile din domeniul social, respectiv invatamant (+0,3% din PIB), sanatate (+0,3%), asistenta sociala, alocatii pentru copii, pensii (+0,6%).



Tabelul 17[5]. Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare in Romania in perioada 2001-2004

Indicatori

PIB (mld. Lei RON)

VBGC (mld. Lei)

CBGC (mld. Lei)

Ponderea VBGC in PIB (%)

Ponderea CBGC in PIB (%)

Nota: PIB = Produsul intern brut

VBGC = Veniturile bugetului general consolidat

CBGC = Cheltuielile bugetului general consolidat

Figura 12. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in perioada 2001-2004

Sursa :Date calculate pe baza tabelului 17

Obiectivul principal al politicii bugetare, respectiv incadrarea in tinta deficitului bugetului general consolidat s-a realizat la nivelul prevazut,  de 3,5%  din produsul intern brut. Cu toate acestea, la unele venituri, proiectia initiala nu s-a confirmat, fapt pentru care in ultimile luni ale anului 2001 au fost necesare restrictii in alocarea fondurilor aprobate, care au vizat limitarea cheltuielilor bugetului de stat pe lunile noiembrie si decembrie si blocarea in proportie de 50% a cheltuielilor de capital aferente trimestrului IV 2001, restrictii aprobate prin Ordonantele Guvernului nr. 27 si 28/2001 de rectificare a bugetului de stat si respectiv, a bugetului asigurarilor sociale de stat.

Astfel, un grad insuficient de colectare s-a inregistrat la veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat care s-au realizat in proportie de 91,3% din prevederile anuale, bugetul fondului special al drumurilor publice (95,6%), precum si al fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic (90,1%). Conform datelor operative de executie, bugetul asigurarilor sociale de stat, care a fost aprobat echilibrat, inregistra la 31 decembrie 2001 un deficit de 7.205 miliarde lei, in timp ce excedentul fondului special al drumurilor a fost de 1.852 miliarde lei fata de cel anual aprobat de 2.041,7 miliarde lei.

Gradul de fiscalitate calculat ca raport  intre veniturile fiscale incasate la bugetul general consolidat  si produsul  intern brut  s-a  mentinut  in anul 2001 aproximativ la acelasi nivel inregistrat in anul precedent, marcand astfel o tendinta de stabilizare, dar o evaluare corecta a acestuia, trebuie sa aiba in vedere si gradul de colectare a veniturilor la bugetul general consolidat.

O analiza comparativa a structurii veniturilor bugetului general consolidat pe 2001, dupa cum se poate observa si in tabelul 19, arata ca impozitele directe continua sa detina ponderea cea mai insemnata (respectiv 56,16%), constatandu-se totusi o diminuare a greutatii lor specifice atat in total venituri bugetare (cu un punct procentual), cat si in produsul intern brut. Acest fapt se datoreaza, in principal, scaderii ponderii  impozitului pe profit de la 8,1% in anul 2000 la 6,31% in anul 2001, in conditiile  mentinerii  la  acelasi nivel a greutatii specifice a impozitului pe salarii si pe venit.

 Incasarile  din impozitul pe profit au fost superioare celor realizate in anul 2000 cu numai 1.871,7 miliarde lei, ca urmare a scaderii incasarilor din impozitul pe profit aferent sectorului bancar (cu 2.095,2 miliarde lei), dar si modificarii cotei de impozit aferent lunii decembrie 1999 si incasat in luna ianuarie 2000, de la 38% la 25%.

Fata de anul precedent, incasarile din impozitul pe venit in anul 2001 au fost superioare cu 37,7%, ca urmare a cresterii salariului mediu brut cu 33,3%, a numarului de salariati cu 1,6%, modificarilor semestriale ale baremului de impozitare si nu in ultimul rand, cresterii gradului de colectare.

Din impozitul pe salarii si pe venit (respectiv 37.196,9 miliarde lei) colectat pana la finele anului 2001, au fost defalcate, ca si in anul  precedent, cote si sume (in  proportie de 78,3% din total) in favoarea autoritatilor locale.

Impozitele indirecte reprezentau in anul 2001, 36,71% din totalul veniturilor bugetului general consolidat (cu 0,4 puncte procentuale mai mult ca in anul precedent) si au fost, in principal, constituite din taxa pe valoarea adaugata (57% din totalul impozitelor indirecte), accize (21,1%), taxe vamale (7%) si cota asupra pretului cu ridicata pentru carburantii auto livrati la intern si a valorii in vama a carburantilor din import reprezentand veniturile fondului special al drumurilor publice (5,6%).

Taxa pe valoarea adaugata s-a realizat in suma de 73.604 miliarde lei, cu 45,9% mai mult decat in anul 2000. Aceasta crestere s-a datorat pe de o parte largirii bazei impozabile prin renuntarea, incepand cu 1 aprilie 2000, la scutirile cu drept de deducere pentru unele produse si servicii aferente consumului casnic, majorarii inflatiei si reducerii ponderii rambursarilor din taxa pe valoarea adaugata de la 24,9% in anul 2000,  la 22,1%. Din taxa pe valoarea adaugata care este un venit exclusiv al bugetului de stat, au fost defalcate sume pentru bugetele locale in proportie de 29,6% din totalul incasarilor, destinate finantarii invatamantului preuniversitar si a unor actiuni privind sanatatea si agricultura. Aceste sume au contribuit cu 30,7% la constituirea veniturilor bugetelor locale.

Veniturile din accize au totalizat 27.292,6 miliarde lei, ceea ce reprezinta o crestere cu 45,9% fata de anul 2000, ca urmare a cresterii productiei industriale in ramura industriei alimentare si a bauturilor cu 18,4% si in ramura prelucrarii tutunului cu 23,2% in primele 11 luni ale anului 2001, fata de perioada corespunzatoare din 2000, dar si deprecierii monedei nationale in raport cu EURO cu 30,4%.

Taxele vamale au continuat sa scada, in ciuda cresterii importurilor, atat ca pondere in total venituri (cu circa un punct procentual fata de anul precedent), cat si in produsul intern brut, in principal  ca urmare a reducerii cotelor de impozitare conform acordurilor incheiate in acest sens si eliminarii incepand cu anul 2001 a suprataxei vamale care, in anul 2000, a reprezentat 12,3% din taxele vamale incasate.

Veniturile din capital si cele din donatii prezinta o pondere redusa in totalul veniturilor bugetului general consolidat(0,10%), avand chiar o tendinta de scadere in ultimii doi ani analizati.

Tabelul 18. [6] Structura veniturilor publice ale Romaniei in perioada 2001-2004

(procente din veniturile bugetului general consolidat)

Categorii de venituri

VBGC

Venituri fiscale

Impozite directe, din care:

Impozit pe profit

Impozit pe salarii (pe venit)

Contributii asigurari sociale

Alte impozite directe

Impozite indirecte, din care:

Accize si TVA

Taxe vamale

Alte impozite indirecte

Venituri nefiscale

Venituri din capital

Imprumuturi

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat in anul 2001 - 390.316,8 miliarde  lei  si  prezinta  un  grad  de  realizare de 99,3% fata de programul anual.

O analiza comparativa privind evolutia acestora, atrage atentia asupra  mentinerii greutatii lor specifice in produsul intern brut in 2000-2001, evidentiind totodata modificarile structurale intervenite in distributia economica a acestora in anul bugetar 2001. Una dintre acestea se refera la diminuarea ponderii cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica (inregistrandu-se astfel cel mai redus procent din ultimii patru ani), respectiv 11,6%, scaderea fata de anul precedent a ponderii cheltuielilor de personal (cu 0,6 puncte procentuale) si cresterea cheltuielilor materiale (cu 0,9 puncte procentuale). De notat ca, cheltuielile de personal ale bugetelor locale au crescut de 5,6 ori fata de anul precedent, ca urmare a transferarii platii salariilor din invatamantul preuniversitar in sarcina autoritatilor administratiei publice locale.

Este de remarcat  cresterea cu aproape un punct procentual fata de anul 2000, a ponderii cheltuielilor de capital  in total cheltuieli bugetare(9,38 %), acestea fiind finantate, in principal din credite externe (37,3%), bugetul de stat (25,7%) si de la bugetele locale (26%).

Transferurile , reprezentand plati catre alte sectoare, detin cea mai mare pondere in total cheltuieli, in anul 2001 prezentand chiar o crestere cu doua puncte procentuale fata de anul precedent.

Tabelul 19[7]. Structura cheltuielilor publice (procent din total) pentru perioada 2001-2004

Categorii de cheltuieli

CHELTUIELI TOTALE

Cheltuieli curente

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu dobanzi

Subventii,prime

Transferuri

Cheltuieli de capital

Imprumuturi,rambursari

Sursa:Ministerul Finantelor Publice

In anul 2001, reluarea procesului de crestere economica, a fost insotita de o inflatie anuala mai ridicata decat cea prognozata initial (30,3% fata de 25%). Cresterea inflatiei care a determinat cheltuieli suplimentare, ca si gradul redus de colectare a unor venituri, au facut ca tinta de 3,5% deficit bugetar sa fie dificil de realizat, fapt ce a impus reducerea deficitului bugetului de stat sub nivelul programat.

In concluzie, putem aprecia ca anul bugetar 2001 a beneficiat de un climat macroeconomic favorabil care a permis incadrarea in deficitul bugetar aprobat. Totusi, bugetul asigurarilor sociale de stat ramane, in continuare, un factor de risc, deficitul acestuia crescand de la 4,610 miliarde lei in anul 2000, la 7.205 miliarde lei la sfarsitul anului 2001.

Ponderea veniturilor bugetare in produsul intern brut(vezi figura 12.), desi a crescut de la 31,5% la 31,9%, ramane relativ scazuta, comparativ cu tarile in tranzitie, unde media este de aproximativ 40%. In consecinta, cheltuielile se mentin la un nivel redus (35,4%), iar platile obligatorii au o pondere foarte mare, fapt ce limiteaza posibilitatile de interventie a Guvernului in sustinerea efortului de stabilizare macroeconomica, dar si in domeniul social. In acest context, decizia de alocare a fondurilor bugetare si utilizarea acestora pe baza de performante si rezultate devine esentiala.

Figura 13. Ponderea veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in PIB in perioada

Sursa:Date calculate pe baza tabelului

In ceea ce priveste anul bugetar 2002,veniturile bugetului general consolidat pe anul 2002 s-au majorat fata de anul precedent cu 27,6%, in termeni nominali. Bugetele componente prezinta niveluri diferentiate de realizare a prevederilor anuale. La sfarsitul anului 2002 un grad bun de colectare a veniturilor s-a inregistrat la: bugetul de stat 102,1%, bugetul fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic 104%, bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate107,1%. Un grad redus de colectare a afectat, ca si in anii precedenti, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat.

Dupa cum este evident in tabelul 18, in cadrul veniturilor fiscale(se pot semnala unele modificari structurale si anume: si-au majorat contributia la formarea impozitelor directe, in anul 2002 fata de anul precedent, impozitul pe profit cu un punct procentual , contributiile de asigurari sociale cu 1,8 puncte procentuale si impozitul pe venit s-a redus in anul 2002 fata de 2001.

         Taxa pe valoarea adaugata s-a realizat in suma de 140.495,2 miliarde lei, cu 42% mai mult decat anul 2001. Din taxa pe valoarea adaugata s-au redistribuit catre bugetele locale 31.850,9 miliarde lei, destinate finantarii invatamantului preuniversitar si a unor actiuni privind sanatatea si agricultura, precum si sustinerii sistemului de protectie a copilului si a persoanelor cu handicap.

         Veniturile din accize au totalizat 32.433,5 miliarde lei prezentand o crestere in termeni nominali cu 18,8% fata de 2001. Aceasta evolutie s-a datorat scaderii fata anul precedent a vanzarilor cu amanuntul la carburanti cu 18,4% si a productiei in ramura de prelucrare a tutunului cu 7,3%.

         Fata de programul anual, taxele vamale incasate in perioada analizata reprezinta  104% in termeni nominali prezentand o majorare fata de anul precedent cu 3,6%.

         Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut in anul 2002 fata de anul 2001 in termnei nominali cu 25,5%.

         Analiza cheltuielilor social-culturale efectuate evidentiaza mentinerea pozitiei dominate a cheltuielilor pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii de 56,9% in anul 2002.           

Fata de anul 2001, cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajotoare si indemnizatii au crescut in 2002 cu 31% in termeni nominali.

         Cheltuielile pentru sanatate efectuate in perioada analizata prezinta o evolutie relativ stabila, ponderea lor in totalul cheltuielilor bugetare situandu-se in preajma valorii de 12% usor mai scazuta in anul 2002, ca urmare a faptului ca gradul de realizare a cheltuielilor la fondul pentru asigurari sociale de sanatate s-a situat cu 1,2 puncte procentuale sub program.

         Ponderea cheltuielilor cu invatamantul in cheltuielile bugetului general consolidat s-a majorat in anul 2002 cu 0,3 puncte procentuale fata de anul precedent, ca urmare a inregistrarii unei cresteri in termeni nominali cu 29,5%.

        Cheltuielile pentru actiuni economice  au reprezentat 14,4% din totalul cheltuielilor bugetare in anul 2002 cu o crestere de 29,2% fata de anul 2001.

        O tendinta de stabilizare a alocarii pe anumite destinatii a cheltuielilor se manifesta si in domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale care in ultimii doi ani analizati au reprezentat impreuna 9,9% din cheltuielile bugetare, respectiv 3,3% din produsul inten brut.

         Deficitul bugetului general consolidat din anul 2002 a fost de 2,7% din produsul intern brut estimat fata de 3,2% in anul 2001. Principalele solduri negative s-au inregistrat la bugetul de stat, dar si la bugetul asigurarilor sociale de stat care a incheiat executia pe anul 2002 cu un sold negativ in suma de  9.960 miliarde lei. Acest fapt se datoreaza in principal, ca si in anii precedenti, decalajului dintre venituri si cheltuieli, respectiv gradul de colectare a veniturilor la bugetul asigurarilor sociale de stat este mai redus decat cel de efectuare a cheltuielilor.

In anul 2003 s-a inregistrat o colectare satisfacatoare a veniturilor, care au reprezentat 30% din PIB, fata de obiectivul propus de 30,1% din PIB in conditiile unei usoare nerealizari a cheltuielilor (32,1% din PIB fata de obiectivul propus de 32,7% din PIB, vezi tabelul 17).

In anul 2003, veniturile fiscale au evoluat astfel:

impozitul pe profit a crescut cu 46,3% fata de anul 2002

impozitul pe venit  a crescut fata de anul 2002 in termeni reali cu  11,4% ca urmare a majorarii salariului mediu brut cu 23,6% si a salariului minim brut pe tara. Din impozitul pe venit colectat la bugetul statului au fost atribuite 45.884,8 miliarde lei autoritatilor administratiei publice locale, avand ca destinatie: protectia sociala, sustinerea sistemului de protectie a copilului si a persoanelor cu handicap, echilibrarea bugetelor locale cu venituri proprii insuficiente

contributiile de asigurari au scazut cu 2,8%

la veniturile din accize cresterea nominala a fost de 54,5% fata de anul precedent

taxele vamale incasate in anul 2003 sunt superioare cu 37,6% in termeni nominali si cu 19,3% in termeni reali

taxa pe valoarea adaugata este cel mai important impozit indirect cu o dinamica nominala de 30,5% fata de anul precedent

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat, 610.232,0 miliarde lei, comparativ cu realizarile anului 2002 fiind superioare cu 24,9% in termeni nominali si cu 8,3% in termeni reali.

         Un grad de realizare peste medie se inregistreaza la cheltuielile efectuate din credite externe, de 98,7%, precum si la bugetul fondului unic de asigurari sociale de sanatate, de 99,9%.

Cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii isi mentin pozitia dominanta, reprezentand 56% in totalul cheltuielilor social culturale in anul 2003, fiind mai mari cu 21,4 fata de 2002.

Cheltuielile pentru invatamant efectuate prezinta o evolutie ascendenta, cresterea in termeni nominali fiind cu 21,1%, iar in termeni reali cu 5% fata de anul precedent.

Cheltuielile pentru sanatate au marcat o crestere in termeni nominali cu 27,3% majorandu-si ponderea in PIB la 4%.

Cheltuielile pentru actiuni economice au reprezentat 15,7% din totalul cheltuielilor bugetare aferente anului 2003 cu o crestere de 36,2% fata de anul precedent, in principal ca urmare a majorarii cheltuielilor pentru agricultura cu 46,7% si pentru alte actiuni economice cu 80,7%.

Pentru anul 2003 politica bugetara a avut in vedere incadrarea  deficitului bugetului general consolidat in tinta de 2,7% din produsul intern brut.La 31 decembrie 2003, deficitul realizat reprezenta  2,4% din produsul intern brut.

Fata de anul 2002, deficitul inregistrat este superior cu 10,8%, ca urmare a aparitiei unui sold negativ la bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, in suma de 7.138,3 miliarde lei reprezentand 0,4% din produsul intern brut, precum si a diminuarii excedentului bugetului asigurarilor pentru somaj.

Veniturile bugetare colectate in anul 2004 au fost in suma de 706.997,6 miliarde lei, inregistrand o crestere in termeni reali, de 11,5% comparativ cu anul precedent, ponderea cea mai insemnata la constituirea veniturilor a revenit bugetului de stat, respectiv 45,5%.

Ca urmare a cresterii economice, dar si a masurilor legislative intreprinse, veniturile fiscale au avut de asemenea o evolutie ascendenta.

Principalele venituri fiscale au fost influentate in evolutie de factori specifici, comparativ cu anul precedent prezentand urmatoarele caracteristici :

Impozitul pe profit a crecut cu 46,8% ca urmare a cresterii economice, dar si a imbunatatirii gradului de colectare si a modificarii cadrului legislativ;

Impozitul pe venit a crescut in termeni reali cu 19% ca urmare a majorarii salariului mediu brut cu 22,8% si a modificarilor legislative;

Contributiile de asigurari sociale au  avut o crestere nominala de 20,5%, in principal, ca urmare a cresterii salariului mediu brut si majorarii numarului mediu de salariati.

Veniturile din accize s-au majorat cu 31,9% fata de anul precedent

Taxele vamale sunt superioare  cu 26% in termeni nominali ca urmare a cresterii volumului importurilor exprimate in euro cu 22,6% in perioada ianuarie - noiembrie 2004 comparativ cu perioada similara din anul precedent si a cresterii cursului mediu de schimb leu/euro cu 7,9%.

Taxa pe valoarea adaugata este cel mai important impozit indirect cu o dinamica nominala de 21,4%.

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 734.231,7 miliarde lei, comparativ cu realizarile anului 2003 fiind mai mari cu 7,5% in termeni reali, bugetul de stat detinand ponderea cea mai insemnata, respectiv 39,3%.

Principalele caracteristici ale evolutiei cheltuielilor bugetare pot fi sintetizate astfel: 

cheltuielile bugetului general consolidat si-au diminuat ponderea in produsul intern brut cu 0,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2003;

majorarea ponderii cheltuielilor primare in total cheltuieli bugetare s-a realizat, pe seama diminuarii cheltuielilor cu dobanzile aferente datoriei publice, iar cresterea acestor cheltuieli se localizeaza ,in principal, la: cheltuieli de personal (1,1 puncte procentuale in total cheltuieli) si transferuri (doua puncte procentuale).

Evolutia cheltuielilor in structura functionala, fata de anul 2003  releva cresterea greutatii specifice a cheltuielilor social - culturale  si a celor pentru activitati economice cu 1,8, respectiv cu 1,7 puncte procentuale, pe fondul scaderii cheltuielilor pentru servicii si  dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape cu 1,2 puncte procentuale.

La finele anului 2004, deficitul realizat de 27.234,1 miliarde lei reprezinta 72,2% din estimarile anuale, generand un sold primar pozitiv de 0,1% din produsul intern brut cu influente favorabile asupra sustenabilitatii  fiscale.

Inregistrarea unui deficit bugetar inferior tintei anuale s-a datorat, in principal, depasirii cu peste 8.900,0 miliarde lei a veniturilor estimate pe anul 2004 si neefectuarii cheltuielilor cu circa 1.570,0 miliarde lei.

Figura 14.Structura veniturilor publice (procent din total) pentru perioada 2001-2004

Sursa:Date calculate pe baza tabelului 19

Evaluarea cheltuielilor si veniturilor bugetare in perioada 2005-2007

Pe baza datelor prezentate in tabelele urmatoare si a celor reprezentate in figurile de mai jos, se constata o crestere semnificativa a tuturor veniturilor bugetului de stat, respectiv a veniturilor fiscale, a veniturilor nefiscale, a fondurilor externe nerambursabile si a veniturilor din capital in perioada 2005-2007.

Veniturile fiscale din anul 2005 au reprezentat 59,05% din totalul veniturilor bugetare, veniturile nefiscale au fost de 6,8%, iar veniturile din capital de doar 0,6%.Contributiile de asigurari au reprezentat 31,4%, donatiile de 1,9%, iar operatiunile fiscale de doar 0,11%.

In anul 2006, ponderea cea mai mare s-a realizat pentru veniturile fiscale,reprezentand circa 60,05% din totalul veniturilor bugetare, in timp ce veniturile nefiscale reprezinta 6,4%, iar veniturile din capital sunt in proportie de doar 0,75%.

Contributiile de asigurari s-au programat a reprezenta circa 28,5% din totalul veniturilor bugetare, donatiile circa 4,14%, iar operatiunile financiare aproximativ 0,07%.

Anul 2006 reprezinta un punct de referinta pentru constructia bugetara a anului 2007, luand in calcul ca cei doi ani au semnificatii deosebite. In anul 2006 Romania era in procesul de aderare la Uniunea Europeana, iar din anul urmator, respectiv 2007, tara noastra este membra cu drepturi deplina ale Comunitatii Europene. Astfel,veniturile bugetului general consolidat pentru anul 2007 cuprind si fondurile externe nerambursabile (reprezentand 35,2% din produsul intern brut), in crestere cu 2,9 puncte procentuale fata de anul 2006.



In anul 2007, veniturile bugetare au continuat tendinta ascendenta din anul 2006, pentru asigurarea resurselor necesare indeplinirii angajamentelor Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Evolutia si structura principalelor venituri ale bugetului general consolidat in perioada 2005 - 2007 sunt prezentate in tabelele urmatoare:

Tabelul 20.[8] Evolutia veniturilor si cheltuielilor bugetare in Romania in perioada 2005-2007

Indicatori

PIB (mld. Lei RON)

VBGC (mil. Lei RON)

CBGC (mil. Lei RON)

Ponderea VBGC in PIB (%)

Ponderea CBGC in PIB (%)

Tabelul 21. [9] Structura veniturilor publice ale Romaniei in perioada 2005-2007

(procente din veniturile bugetului general consolidat)

Categorii de venituri

VBGC

Venituri fiscale

Impozite directe, din care:

Impozit pe profit

Impozit pe salarii (pe venit)

Contributii asigurari sociale

Alte impozite directe

Impozite indirecte, din care:

Accize

TVA

Taxe vamale

Alte impozite indirecte

Venituri nefiscale

Venituri din capital

Donatii(fonduri externe nerambursabile)

Figura 15. Evolutia veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in perioada 2005-2007

Sursa:Date calculate pe baza tabelului 20

Figura 16. Ponderea veniturilor, cheltuielilor si deficitului bugetar in PIB in perioada

Sursa:Date calculate pe baza tabelului 20

Figura 17. Evolutia principalelor venituri ale bugetului general consolidat in perioada 2005-2007

Sursa:Date calculate pe baza tabelului 21

In anul 2005 comparativ cu anul 2004 se constata o crestere in valoare absoluta a impozitului pe profit, redusa insa, de 38,7 mil RON si aceasta datorita diminuarii cotei de

impozit pe profit la cota unica de 16%, a contributiilor de asigurari sociale cu 13.225,5 mil RON

datorita introducerii aceleiasi cote unice de impozitare de 16% si a reducerii contributiilor

datorate de angajati si angajatori, a TVA cu 11.264,6 mil RON, a accizelor cu 1.144,9 mil RON

si a taxelor vamale, respectiv a impozitului pe comertul exterior si pe tranzactiile internationale

cu 146 mil RON. Alaturi de acestea se observa si o crestere a veniturilor nefiscale si a veniturilor

fiscale in anul 2005 fata de anul 2004.

Pe categorii, ponderea in produsul intern brut a principalelor impozite a evoluat in 2007

comparativ cu 2005 astfel:

impozitul pe profit, componenta a veniturilor bugetare, a crescut cu 0,29 puncte

procentuale ca urmare a reducerii cotei de impozit pe profit aferenta anului 2005 si

a aplicarii cotei standard de impozit pe profit si pentru profitul obtinut din

activitatile de export, cat si ca rezultat al masurilor de relaxare fiscala;

impozitul pe venit si salarii a crescut cu 1,98%, determinat de cresterea castigului

salarial mediu brut cu 32,57% in anul 2007 (castigul mediu salarial brut 1.270

RON) fata de anul 2005 (castigul mediu salarial brut 968 RON) si a numarului

mediu de salariati cu 2,1%;

impozitele si taxele pe proprietate inregistreaza o crestere cu 0,06% (de la 2,15% in 2005 la 2,21% in 2007); acestea cuprind si impozitele pe terenuri;

cresterea cu 0,59% a taxei pe valoarea adaugata (de la 7,8% in anul 2005 la 9,3% in anul 2007 )ca urmare a cresterii activitatii economice si a gradului de colectare

usoara crestere a ponderii accizelor in produsul intern brut (de la 3,2% in anul 2005, la 3,6% in anul 2007) si a impozitului pe comertul exterior si tranzactiile internationale - taxele vamale (de la 0,8% in anul 2005 la 0,4% in anul 2007) este determinata, in principal, de aprecierea monedei nationale si de o estimare mai mica a cresterii importurilor comparativ cu anul 2005;

Trecerea incepand cu anul 2004 la administrarea tuturor obligatiilor contribuabilului -persoana juridica - de catre organul fiscal la care acesta este luat in evidenta ca platitor de impozite si taxe, a determinat reducerea costurilor de administrare prin scaderea numarului de platitori si imbunatatirea mediului de afaceri, prin reducerea numarului de declaratii si de ordine de plata intocmite de catre respectivul contribuabil platitor, deoarece contribuabilii mari declara si platesc lunar obligatiile, iar contribuabilii mici si mijlocii trimestrial, si, implicit, si reducerea costurilor de administrare pentru aceste operatiuni.

Potrivit datelor oficiale furnizate de Institutul National de Statistica[10] si a unui Raport de buget inaintat Parlamentului Romaniei putem prezenta evolutia si principalele caracteristici

structurale ale cheltuielilor bugetului general consolidat in perioada 2005 - 2007, conform

tabelului 22., cat si conform graficelor prezentate:

Tabelul 22[12]. Structura cheltuielilor publice (procent din total) pentru perioada 2005-2007

Categorii de cheltuieli

CHELTUIELI TOTALE

Cheltuieli curente

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu dobanzi

Subventii,prime

Transferuri

Cheltuieli de capital

Imprumuturi,rambursari

Figura 18. Evolutia cheltuielilor bugetului general consolidat in perioada 2005 - 2007

Sursa:Date calculate pe baza tabelului 22

Analizand graficul prezentat in figura 17., se constata:

ð     un trend pozitiv al unor cheltuieli bugetare in 2007 fata de 2005, cum sunt:

cheltuielile de personal in valoare absoluta cu 8.414,3 mil RON

cheltuielile cu bunuri si servicii in valoare absoluta cu 6.939,0 mil RON

cheltuielile cu dobanzi in valoare absoluta cu 685,2 mil RON

cheltuielile privind transferurile intre unitati ale administratiei publice in valoare absoluta cu 4.514,3 mil RON

cheltuielile cu alte transferuri in valoare absoluta cu 8.087,8 mil RON

cheltuielile cu asistenta sociala in valoare absoluta cu 9.237,4 mil RON

cheltuieli de capital in valoare absoluta cu 18.028,1 mil RON

cheltuielile privind operatiunile financiare (imprumuturi) in valoare absoluta cu 47,8 mil RON.

ð     un trend negativ al cheltuielilor bugetare primare privind subventiile in 2007 fata de 2005 in valoare absoluta cu 1.338,6 mil RON

Facand o analiza si asupra datelor din tabelul 20 privind evolutia cheltuielilor bugetului general consolidat in perioada 2005 - 2007 ca pondere a acestora in PIB, se observa:

crestere a ponderii in PIB in anul 2007 fata de anul 2005 a:

cheltuielilor de personal cu 0,9%,

cheltuielile privind transferurile intre unitati ale administratiei publice cu 0,%,

cheltuielilor cu alte transferuri cu 0,7%,

cheltuielilor de asistenta sociala cu 0,1%,

cheltuielilor de capital cu 4,1%,

diminuare a ponderii in PIB in anul 2007 fata de anul 2005 a:

cheltuielilor primare cu dobanzile cu 0,1%,

cheltuielilor bugetare primare privind subventiile cu 0,9%,

stagnare a ponderii in PIB in anul 2007 fata de anul 2005 a:

cheltuielilor primare privind bunurile si serviciile

transferurilor cu alte cheltuieli

operatiunilor financiare (imprumuturilor)

Deficitul bugetar, proiectat pe anul 2006 la 0,5% din PIB, a reprezentat un parametru de baza al politicii macroeconomice, fiind corelat cu alti indicatori pentru asigurarea echilibrelor

macroeconomice necesare respectarii angajamentelor asumate de Romania in procesul de aderare la Uniunea Europeana. Acest deficit prognozat la inceputul anului 2006 a fost majorat de

catre Guvern in luna aprilie 2006 la 0,9% din PIB, majorare motivata fiind de nevoia de a finanta

investitii si institutii publice.Totodata in luna iunie 2006 Guvernul a aprobat pentru a doua oara modificarea deficitului bugetar[13], argumentand cu necesitatea unor cheltuieli de investitii mai mari in proiecte legate de integrarea europeana. A doua rectificare a bugetului pe anul 2006 a determinat majorarea deficitului bugetar de la 0,9% din PIB la 2,5% din PIB.

Analiza executiei bugetare operative in perioada 01.01.2006 - 30.09.2006 arata faptul ca veniturile bugetului general consolidat au fost in suma de 76.530,1 mil RON, cu 22,10% mai mult comparativ cu perioada similara a anului 2005 (76.530,1 mil RON in 2006 fata de 62.678,2

mil RON in 2005 [14]), ca urmare a unei mai bune colectari.

Sumele suplimentare estimate la venituri se localizeaza, in principal, la impozitul pe profit (ca urmare a cresterii incasarilor din impozitul pe profit in primele noua luni ale anului 2006), impozitul pe venit (ca urmare a cresterii numarului mediu de salariati), taxa pe valoarea

adaugata, accize si taxe vamale (determinate de modificarea volumului importului). Cheltuielile

bugetului general consolidat au fost majorate in luna iunie 2006 cu 7.367,2 mil RON, respectiv

2,3% din PIB, iar veniturile bugetului general consolidat au fost suplimentate cu 2.290,5 mil RON, respectiv 0,7% din PIB. Acestea se explica in fapt aderarii la Uniunea Europeana, aderare

care necesita resurse aditionale catre o serie de domenii: infrastructura, dezvoltare regionala si

coeziune sociala, reforme ale administratiei publice.

Modificarea tintei de deficit este o decizie determinata, in principal, de nevoia de asigurare a contextului pentru o capacitate de absorbtie ridicata a fondurilor Uniunii Europene de postaderare estimate. Aceasta presupune demararea inca din anul 2006 a proiectelor care vor fi

finantate din fonduri ale Uniunii Europene pentru a evita eventualele probleme in accesarea acestora in anul 2007. Acest lucru ia in considerare diferenta dintre momentul elaborarii si aprobarii proiectului si momentul demararii acestuia, dar si estimarile de fonduri ale Uniunii Europene, pentru anii 2007-2010, pentru care va fi nevoie de cofinantare din fonduri publice nationale.

Ca Stat Membru al Uniunii Europene, incepand cu anul 2007 Romania asigura plata contributiei sale pentru finantarea bugetului acestei Uniuni Europene in cadrul sistemului resurselor proprii. Nivelul maxim al resurselor proprii necesare finantarii cheltuielilor comunitare nu poate depasi, pe ansamblul bugetului comunitar, nivelul de 1,24% din venitul national brut comunitar. Sumele estimate a fi platite de Romania pentru finantarea bugetului

comunitar [15]sunt in valoare de 1.123,6 mil euro pentru 2007, 1.207,7 mil euro pentru 2008, 1.187,4 mil euro pentru 2009 si 1.307,4 mil euro pentru 2010.

Toate aceste aspecte ne duc la concluzia ca aderarea Romaniei la Uniunea Europeana impune ca eficienta sistemului de venituri si cheltuieli bugetare sa se asigura prin politici guvernamentale bazate pe urmatoarele obiective

ð     continuarea procesului de dezinflatie;

ð     limitarea adancirii deficitului de cont curent;

ð     finantarea unor proiecte pentru infrastructura in domeniile privind transporturile si mediu, precum si a unor proiecte de investitii in domeniul invatamantului si sanatatii;

ð     asigurarea platii contributiei Romaniei la bugetul Uniunii Europene .

De asemenea, eficienta alocarilor bugetare se asigura pe baza politicilor bugetare sectoriale, care se concentreaza pe finantarea de politici convergente cu cele promovate de Uniunea Europeana (infrastructura, cercetare-dezvoltare, mediu si dezvoltare rurala), continuarea si consolidarea politicilor de capital uman (invatamant, sanatate), politici de acompaniament social (asistenta sociala, pensii, asigurari de sanatate) sau alte politici sectoriale (aparare, cultura, religie, comunicatii,etc)



Vacarel Iulian, Schita privind strategia infaptuirii economiei de piata din Romania",Editura Didactica si

Pedagogica,Bucuresti,1990

Sursa: Iulian Vacarel, "Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000", Editura Expert, Bucuresti, 2001

Sursa: Iulian Vacarel, "Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000", Editura Expert, Bucuresti, 2001

Sursa: Iulian Vacarel, "Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000",Editura Expert, Bucuresti, 2001

Sursa: www.mfinante.ro/buletin/arhiva

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Sursa:Ministerul Finantelor Publice/www.mfinante.ro

Sursa: www.mfinante.ro/buletin/arhiva

Datele pe anul 2007 nu sunt definitive

Sursa: www.mfinante.ro/buletin/arhiva

Datele pe anul 2007 nu sunt definitive

Anuarul Statistic al Romaniei 2006 - Capitolul 21 - Finante, decembrie 2006, Institutul National de Statistica al Romaniei

www.mfinante.ro - Raport buget 2007 definitiv prezentat Parlamentului Romaniei, pag. 60

Sursa:Ministerul Finantelor Publice/www.mfinante.ro

Guvernul Romaniei - Biroul de Presa - Comunicat de presa 28 iunie 2006

www.mfinante.ro - Raport privind executia bugetului de stat consolidate in perioada ianuarie -

septembrie 2006

www.mfinante.ro - Raport Buget 2007 inaintat Parlamentului Romaniei, pag. 11








Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate