Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Aspecte metodologice ale gestionarii globale a patrimoniului


Aspecte metodologice ale gestionarii globale a patrimoniului


Aspecte metodologice ale gestionarii globale a patrimoniului

Aceasta metodologie trebuie in primul rand orientata catre client si consta deci in a asimila toate datele acestuia: ce este, ce poseda, ce doreste.

In functie de profilul interlocutorului, metoda de chestionare poate fi mai mult sau mai putin directa, ea trebuie in orice caz impartita in 2 etape:

- descoperirea persoanei, a situatiei sale profesionale, civile, profilul pshiologic;

- descoperirea patrimoniului pe care il detine, in termeni de stocuri si fluxuri.

a) Analiza persoanei

Inainte de a efectua o analiza a patrimoniului si a tuturor componentelor acestuia se impune studierea detinatorilor acestuia, deoarece in fapt structura unui patrimoniu reflecta aspiratiile si nevoile persoanei. De aceea pentru inceput demersul trebuie centrat pe persoana. Obiectivul acestei faze este de a primi informatiile care sa poata deveni determinante pentru analiza patrimoniului si pentru etapa elaborarii stategiei de urmat, a propunerilor si recomandarilor patrimoniale. In principiu ar trebui colectate doua tipuri de elemente si informatii: unele obiective, celelalte de natura subiectiva.



In randul elementelor obiective putem include:

- identitatea familiala: nume, prenume, varsta, profesie, ocupatie, numar de copii, varsta acestora, studii urmate si profesii exercitate.

Consilierul trebuie sa se intrebe in permanenta asupra implicatiilor patrimoniale ale informatiei furnizate de catre client. Informatia colectata trebuie prelucrata si exploatata:

- varsta: determina durata gestionarii, implicatiile fiscale legate de succesiune, donatie;

- profesia: determina un nivel teoretic al veniturilor dar si al protectiei sociale si a avantajelor (dezavantajelor) specifice; permite identificarea riscurilor economice dar si a temperamentului subiectului (salariat, comerciant, functie de conducere) are implicatii asupra pensiei s.a.

- copii: numarul lor determina bugetul de venituri si cheltuieli al familiei, reprezinta surse de nevoi specifice: finantarea studiilor, ajutor de inceput de drum, transmiterea succesiunii;

- identitatea juridica: informatiile de baza sunt: starea civila a subiectului: casatorit, divortat, vaduv, celibatar, data casatoriei si regimul matrimonial ales (nu este cazul Romaniei deocamdata) existenta unor dispozitii succesorale.

- identificarea dorintelor, obiectivelor, constrangerilor.

In acest caz consideram ca este vorba de a face pe client sa-si exprime planurile, proiectele si constrangerile personale si apoi a le ierarhiza:

obiective - o nevoie de venit sau o nevoie de capitalizare;

- si/sau o nevoie de protejare a familiei.

Raspunsul la primul obiectiv este cautarea unei rentabilitati care sa permita cel putin protejarea capitalului de eroziune monetara. Raspunsul la cel de al doilea obiectiv este unul de ordin financiar si/sau juridic.

2) proiecte specifice: concretizate in efectuarea unor cheltuieli pe termen scurt sau mediu (cumparare locuinta, creare firma s.a.) finantarea studiilor copiilor, pregatirea in vederea pensionarii, transmiterea bunurilor.

3) constrangeri specifice: dorinta de lichiditate, de securitate (sau de risc) de diminuare a fiscalitatii, ele trebuie luate in seama in vederea indeplinirii obiectivelor de baza. In al doilea rand in analiza persoanei, trebuie sa luam in considerare si o serie de elemente subiective.

Astfel, un bun consilier, este dupa parerea noastra cel care realizeaza adecvarea intre dorinte, obiective, constrangeri si da raspunsuri sub forma unei oferte de plasamente, propunand modul de detinere cel mai adaptat si o formula juridica potrivita. Deoarece ideea de la care se porneste este aceea ca fiecare client este unic, rezulta ca raspunsurile la nevoile sale trebuie sa fie personalizate si adaptate in functie de profilul sau comportamental.

Este deci esential sa identificam si sa definim:

- temperamentul si profilul psihologic

- nivelul socio-cultural

- toleranta la risc.

Aceste elemente ne permit sa definim capacitatea clientului de a gestiona, a intelege, a evolua si a accepta un nivel de risc. De asemenea trebuie puse intrebarile potrivite pentru a intelege bine clientul si a-i oferi solutiile optime. Dupa opinia noastra nu exista "produse rele" ci doar produse "prost vandute" sau neadaptate profilului clientului. Abordarea comportamentala este deci esentiala.

b) Analiza patrimoniului

In cadrul acestei faze trebuie sa ne intereseze ce poseda, castiga si economiseste clientul, in egala masura fiind necesar sa tinem cont de datoriile sale, de creantele acestuia.

In principiu patrimoniul cuprinde un stoc (active minus datorii) constituit treptat pe baza unor fluxuri (economii, credite) ce pot fi evaluate in termeni monetari. El se compune de asemenea din drepturi si angajamente viitoare deseori importante dar in general conditionale (pensie, posibile mosteniri etc.), deci dificil de masurat.

Descoperirea patrimoniului se poate face in termeni de:

- stocuri sau bilant

- angajamente in afara bilantului

- fluxuri sau cont de rezultate

1) Bilantul - acesta are un carecter static, este o fotografie la un moment dat a totalitatii utilizarilor si resurselor unei persoane. Ca si in orice bilant, trebuie in primul rand sa facem distinctia intre activ si pasiv.

Activul - utilizari

Distingem un asa numit patrimoniu in folosinta, un patrimoniu de aport si unul profesional.

In cadrul celui dintai includem in primul rand resedinta principala dar si tablouri, alte obiecte de arta. Acest post, prin definitie nu procura venituri, dar reprezinta sume importante.

Cel de-al doilea se refera la plasamente efectuate in vederea obtinerii unei rentabilitati si grupeaza patru mari categorii:

- bunuri reale imobiliare (terenuri, constructii)

- plasamente financiare (actiuni, obligatiuni)

- trezoreria (disponibilitati banesti): cont curent, certificate de depozite, depozite la termen.

- alte active: vehicule, valori "refugiu" (aur, materii prime) participatii la societati comerciale

In patrimoniul profesional, includem dupa caz bunuri necesare exercitarii profesiei (ex.: fond de comert).

Pasivul: resurse

Pentru a repeta analogia cu un bilant, trebuie ca activul sa fie egal cu pasivul. In fapt capitalul social este reprezentat de economii, adica partea din venit neconsumata, care s-a acumulat in decursul anilor.

In continuare regasim datoriile:

- imprumuturi

- datorii fiscale (impozite pe venit, pe avere).

Ca si observatie putem preciza ca activele financiare sunt in general usor de evaluat (curs bursier, valoarea de rascumparare a contractului de asigurare de viata). In schimb, alte investitii (imobiliare, obiecte de arta) prezinta dificultati in evaluare. In functie de marimea patrimoniului putem lua in considerare evaluarea facuta de client sau cea a organelor fiscale (la avere) sau putem cere o expertiza (ex.: valoarea unui fond de comert).

2) In afara bilantului

Pentru familii aici putem include in principal creeante sau drepturi viitoare, mosteniri viitoare, drepturi de pensie. O problema care trebuie solutionata este finantarea pensiei, in sensul constituirii unui capital care sa asigure obtinerea unor venituri complementare in raport cu cele primite de la sistemul de stat de pensii.

3) Contul de rezultate - fluxurile

Este reprezentat de totalitatea cheltuielilor si veniturilor familiei, diferenta dintre acestea determinand capacitatea de economisire sau nevoia de finantare.

Cheltuieli:

Resurse:

impozit pe venit

impozite pe avere

cotizatii sociale

nevoi curente

venituri din activitate

venituri din patrimoniu

alte venituri

Total:

Total:

Economie prevazuta

Rambursarea imprumuturilor

Total iesiri:

Total intrari:

Capacitate de economisire

Nevoi de venituri



3) Activitatea de consultanta patrimoniala

Dupa parerea noastra aceasta ar trebui sa fie reprezentata de gasirea unei metode adecvate si punerea in aplicare a unei strategii menite sa raspunda cel mai bine obiectivelor si constrangerilor clientului, in special in termeni de rentabilitate/risc.

Aceasta activitate trebuie sa se concretizeze intr-un raport scris, in care cel care-l elaboreaza trebuie sa acorde o mare atentie la structura expunerii si la claritate. Ca si oricare operatiune comerciala, consilierea presupune parcurgerea a 3 faze:

a) descoperirea si analizarea situatiei

b) elaborarea orientarilor strategice

c) formularea unor propuneri argumentate.

a)      Reprezinta o etapa prealabila, care vizeaza cunoasterea clientului: situatia sa familiala si financiara, proiecte, comportament, constrangeri. Subiectul analizat trebuie sa-si precizeze cat mai clar obiectivele si constrangerile, rolul consilierului fiind acela de a propune mijloace de raspuns. Este necesar deci sa facem clientul sa vorbeasca, punand intrebarile potrivite, consultantul trebuie sa posede reale calitati de ascultator, observator si analist, pentru a ajunge la esential cat mai rapid. Informatiile obtinute in cursul interviului trebuie apoi structurate, este necesara analiza adecvarii patrimoniului actual la profilul clientului, la obiectivele si constrangerile prezentate la perspectivelele diverselor piete pe care se poate investi. In fapt este vorba de un prim diagnostic care pregateste elaborarea dosarului clientului. Urmeaza apoi formularea unor propuneri initiale argumentate (de ce ) si (cum) menite a gasi raspunsuri viabile la obiectivele cautate.

b)      Analiza pe termen lung a marilor domenii de investitii releva ca acestea cunosc evolutii ciclice. Plasamentele cele mai bune intr-o perioada sunt deseori cele mai dezamagitoare in perioada urmatoare.Aceste miscari au tendinta sa se amplifice si sa se accelereze odata cu internationalizarea pietelor (initial bursiere, in prezent si imobiliare, a operelor de arta s.a.). Aceasta constatare a dus la imaginarea a doua tipuri de strategii:

- strategia de tipul "totul sau nimic", care consta in a prevedea in permanenta evolutiile printr-o strategie mono-investitie catre sectorul ales, urmata de arbitraje. Consideram ca prezinta un mare risc si presupune o anticipare perfecta a evolutiilor.

- strategia de diversificare, care se bazeaza pe faptul ca neputand cunoaste cu certitudine tendintele pietei, apare preferabil sa diversificam patrimoniul pentru a echilibra miscarile. In opinia noastra, ea permite o mai buna adaptare la evolutia fondata pe ciclurile de viata ale menajelor.

c) Formularea unor propuneri bine argumentate, deriva din strategia globala. Ele trebuie sa raspunda la intrebarea "cum?". In acest scop sunt prezentate produsele si modurile de detinere acestora. Ele trebuie adaptate la cele trei etape patrimoniale in care se poate gasi clientul: faza de constituire a patrimoniului, faza de dezvoltare si ceea de transmitere a acestuia.

C1) Faza de constituire a patrimoniului

1) Profilul persoanei si al patrimoniului

1.1) Persoanele

1.1.1. Elermente obiective

- varsta: 30 la 40-45 de ani

- activitate:salariat, profesie liberala, intreprinzator.

- situatia familiala: cupluri casatorite sau nu, avand in general copii mici

In acest studiu preocuparile patrimoniale reale intervin odata cu nasterea copiilor.

- preocupari si obiective: preocuparile profesionale si familiale primeaza fata de obiectivele patrimoniale.

1.1.2. Elemente subiective sau de comportament

Acesta clientela nu este in general familiarizata cu chestiunile financiare si nu se tine la curent cu actualitatea financiara. Relativ autonoma in decizii ea asteapta de la un consilier in gestiunea patrimoniului:

- o informare si o consultanta care sa-i permita sa aleaga personal produsele si modurile de detinere care corespund cel mai bine obiectivelor sale, in acest studiu argumentele pur tehnice nu este necesar sa fie preponderente, dupa opinia noastra.

- un serviciu dupa vanzare de calitate si in special o informare care sa-i permita sa faca arbitraje.

1.2. Patrimoniul

Fiind prima etapa patrimoniala aceasta se caracterizeaza prin relativa putinatate a stocului patrimonial si printr-o indatorare in general ridicata. In schimb fluxurile financiare sunt importante.

1.2.1. Stocul patrimonial

Este putin important si slab diversificat. Patrimoniul in folosinta si/sau cel profesional reprezinta **cvasitabilitatea** patrimoniului total: este vorba in special de resedinta principala si de mijloacele de munca. Patrimoniul de aport este in general putin constituit si cuprinde in principal cateva lichiditati si un inceput de economii.

1.2.2. Fluxurile financiare.

Sunt relativ insemnate si au perspectiva de crestere, in special la inceputul carierei profesionale. Ele trebuie sa acopere cheltuielile importante (rambursarea unor imprumuturi, educatia copiilor, impozite). Rezulta un sold care permite de regula o capacitate de economisire sau de rambursare care va creste in timp.

1.2.3. Masuri de prevedere

Acoperirea sub forma asigurarilor de viata este in general limitata.

2. Cercetarea

2.1. Cunoasterea clientului

2.1.1. Elemente obiective

- situatia familiala:

- varsta este un element determinant al profilului general al clientului

- starea civila:da sau nu, daca da - regimul matrimonial (nu in Romania)

copii: - nu

- da: varsta, nivel si tip de studii

Prezenta copiilor influenteaza comportamentul patrimonial, in special in cazul acelor copii angajati in studii lungi si/sau costisitoare sau care vizeaza o activitate profesionala care necesita ajutorul financiar al parintilor.

- dispozitii particulare: ex. existenta unui testament, a unui act de donatie intre soti

- situatia profesionala

- tip de activitate a clientului, a sotului acestuia- salariat, intreprinzator, profesie liberala

- care sunt: - nivelul riscului profesional (in special pentru activitatile independente)

- perspectivele de evolutie

- nivelul veniturilor

- drepturile la pensie

- protectia familiala: existenta unor asigurari de viata private si/sau profesionale.

- dorinte, obiective, constrangeri:

- obiectiv de economisire

- consum

- imbogatire

- reducerea gradului de fiscalitate

- rata de lichiditate minima

- nivel de risc acceptat

- mod de gestionare a patrimoniului (directa, delegata)

2.1.2. Elemente subiective

Descoperirea lor implica experienta si competenta consilierului. Pentru aceasta el trebuie sa stie sa asculte, sa vorbeasca, sa observe. Trebuie obligatoriu delimitate:

- nivelul de risc realmente acceptat

- aptitudinea de a urmari si intelege mecanismele economice si fiscale si solutiile financiare propuse.

2.2. Demersul juridic

Pentru salariati, transmiterea patrimoniului nu este o preocupare majora pentru ca:

- patrimoniul este in general redus

- speranta de viata este importanta

- in acasta faza a evolutiei lor sociologice, ei tind sa privilegieze investitia culturala (educatia)in raport cu investitia patrimoniala.

In schimb pentru cei care sunt patroni, trebuie analizata incidenta juridica si fiscala a operatiunilor pe care le fac in cadrul activitatii pe care o desfasoara.

De exemplu investitiile trebuie facute cu titlu privat sau prin firma in numerar sau pe baza de credite, la vedere sau la termen, etc.

2.3. Demersul fiscal

Aceasta faza este in general putin afectata de fiscalitatea patrimoniului (succesiuni, impozite pe avere).Persoanele sunt in general sensibile la fiscalitatea veniturilor.Consilierului ii este recomandat sa urmareasca urmatoarele piste:

- daca se prefera economisirea in vederea capitalizarii: sa propuna ca si posibile plasamente asigurari de viata cu componenta de capitalizare, titluri la participare la fondurile mutuale, investitii imobiliare.

-utilizarea unor mijloace prin care sa se diminueze impozitele de plata: asigurari de viata, investitii in "zonele defavorizate"

3. Consilierea patrimoniala

3.1.Datele (recapitulare)

-stoc mic(slab)

-fluxuri importante si capacitate de economisire progresiva

- impozit pe venit ridicat.

3.2. Propuneri:

Investitii

Sector Nivel recomandat

- cladiri - slab, datorita ponderii resedintei principale

- terenuri - nu

- financiar - sector ce trebuie privilegiat: actiuni, obligatiuni, asigurari

- lichiditati - slabe si limitate la nevoile curente: depozite bancare, titluri la fonduri de investitii.

C.2.Faza de dezvoltare a patrimoniului

1.Profilul persoanei si a patrimoniului

1.1.Persoanele

1.1.1.Elemente obiective

-varsta 40/45 la 55/60 de ani

-sfarsitul cheltuielilor cu educatia copiilor

-sfarsitul perioadei de rambursare a eventualelor datorii contractate in vederea obtinerii unei locuinte

-inceputul perioadei de pregatire a retragerii din activitate

-sensibilizarea la componenta de prevedere-sanatate.

Pentru salariati este perioada de asezare profesionala cu venituri regulate, dar in progresie slaba.

Pentru intreprinzatori, reusita afacerilor degaja beneficii importante, dar uneori neregulate.



1.1.2.Elemente subiective

Aceasta clientela se informeaza sau stie sa se informeze, poseda o buna cultura economica si financiara, dar este exigenta, nu ezita sa faca apel la un alt consultant si in general "cumpara sfaturi"inainte de a cumpara" produse".Pe de alta parte solutiile novatoare sau defiscalizante exercita asupra lor o atractie care duce adesea la investitii discutabile.

1.2.Patrimoniul

Patrimoniul de aport se dezvolta rapid, este o perioada de crestere puternica a intregului patrimoniu si trebuie luate in considerare doua aspecte:

-existenta unui stoc deja constituit (imobiliar, bancar, financiar)

-fluxuri si capacitati de economisire importante

Stocurile provin din 10 la 20 de ani de capacitate de economisire (deseori se adauga mosteniri, donatii), capacitate care creste de o maniera exponentiala prin conjugarea a trei factori:

-cresterea progresiva a veniturilor din salarii sau activitati independente.

-incetarea partiala sau totala a rambursarii datoriilor contractate

-sfarsitul unor cheltuieli familiale(educatie)

In consecinta trebuie administrat stocul constituit si fluxurile ce vor veni pentru a optimiza gestiunea patrimoniului.

2.Cercetarea

2.1.Cunoasterea clientului

In afara situatiei familiale si profesionale, este indicat sa se insiste pe o serie de elemente specifice:

- astfel, in cazul clientilor casatoriti trebuie realizata o delimitare a bunurilor proprii de cele comune, este necesar a se preciza soarta sotului supravietuitor in caz de deces.

- pentru salariati, trebuie evaluate veniturile ce vor fi obtinute din pensie

- in situatia unui intreprinzator, este necesar a se face distinctia intre patrimoniul personal si cel al firmei, a se vedea care este incidenta juridica si fiscala a decesului patronului.

2.2.Demersul juridic

Trebuie sensibilizati clientii asupra regulilor juridice care favorizeaza transmiterea patrimoniului. Cauzele care impun aceasta operatiune sunt multiple:

-patrimoniul devine important si continuua sa creasca

-stuctura familiala este practic stabilita (probabilitatea unui divort, recasatoririi este redusa)

-transmitera patrimoniului este un proces de durata care trebuie pregatit din timp.

Consilierul poate recomanda ca si solutii posibile fie efectuarea unor donatii in cursul vietii, fie costituirea unor societati pentru a inregistra activele, urmata de o viitoare cesionare a partilor sociale sau actiunilor in favoarea mostenitorilor.

2.3. Demersul fiscal

Se impune realizarea unei analize globale a fiscalitatii veniturilor si a averii, deoarece presiunea fiscala este mare si trebuie intreprinsa o gestionare si din acest punct de vedere.

Posibilele solutii pot consta in diversificarea patrimoniului, divizarea acestuia intre membri familiei in vederea reducerii efectelor progresivitatii impozitelor, in continuarea privilegierii capitalizarii in detrimentul incasarii de venituri.

3.Consilierea patrimoniala

3.1.Recapitularea datelor:

-existenta unor stocuri si fluxuri impotante care trebuie gestionate global.

-presiune fiscala ridicata

-cautare a valorizarii si diversificarii cu un anumit grad de risc acceptat, in special in cazul valorilor mobiliare.

3.2.Propuneri

Investitii

Sector Nivel propus

-imobiliar -important, cladiri si/ sau terenuri detinute direct sau pe numele

mostenitorilor

-financiar -plasamente bancare, asigurari de viata, valori mobiliare detinute

si gestionate fie direct fie indirect.In acest caz trebuie realizata

ponderea capitalului cu risc, respectiv a celui fara risc

-lichiditati -suficiente sub forma unor certificate de depozit, titluri la fonduri

de investitii monetare

C.3. Faza de transmitere a patrimoniului

1.Profilul persoanei si a patrimoniului

1.1.Persoanele

1.1.1Elemente obiective

varsta: peste55/60 de ani

persoane in general inactive sau in faza de incetare a activitatii

situatia familiala: cupluri casatorite a caror copii se afla la randul lor in faza de creare sau dezvoltare a propriului patrimoniu, ceea ce nu exclude dorinta permanenta de a-i ajuta.

1.1.2.Elementele subiective

Acesti clienti sunt foarte sensibili la problema transmiterii patrimoniului. Dovedesc o nevoie puternica de securitate atat pe plan financiar cat si in ceea ce priveste sanatatea.

In ultimii ani se constata, in special in tarile dezvoltate, un fenomen nou: emergenta unui segment de clientela care devin consumatori(asa- numita piata a "varstei a treia") a caror preocupare de a voiaja, de a-si achizitiona case de vacanta se manifesta tot mai pregnant in detrimetul obiectivului transmiterii patrimoniului.

Pe de alta parte, prelungirea duratei de viata necesita luarea in calcul a nevoi de resurse pentru o perioada mai lunga, inclusiv a cresterii acestor nevoi in cazul in care persoanele doresc sa ramana independente din punct de vedere financiar, sau sa-si petreaca restul vietii intr-o pensiune privata pentru persoanele de varsta a treia.

1.2.Patrimoniul

Este deja constituit iar dezvoltarea sa depinde exclusiv de valorizarea sa viitoare. In acest stadiu, structura patrimoniului reflecta in general fidel comportamentul detinatorului.

O diferentiere se impune a fi facuta intre vechii salariati si liber profesionisti, deoarece, in fapt, ca nivel al veniturilor si activitatii vom avea urmatoarea situatie:

- cei dintai detin un capital global adesea putin important, dar dispun de un potential de drepturi de pensie.

- a doua categorie au constituit prin comparatie un patrimoniu global mai important(ex. cota de impozit pe profit de 25% fata de cota de 40% aplicata la un nivel decent al veniturilor persoanelor fizice), dar vor trebui sa capitalizeze acest patrimoniu pentru a-si acoperi nevoile viitoare de consum.

Prin urmare, securitatea plasamentelor este o nevoie vitala.

2.Cecetarea

2.1.Cunoasterea clientului

In afara elementelor de cunoastere comune tuturor fazelor de gestionare a patrimoniului, trebuie ca demersul sa fie completat si de o serie de elemente specifice, printre care:

-nevoia de a obtine o serie de venituri complementare din patrimoniu( in special in cazul intreprinzatorilor).

-nivelul de risc acceptat (sau mai degraba, de siguranta dorita)

-modul de gestionare dorit, element primordial datorita nivelului patrimoniului constituit

-nevoia de a ajuta familia, din acest punct de vedere, 2 ipoteze putand fi formulate, dupa schemele urmatoare:

Transmitera imediata a Donatie in timpul vietii

patrimoniului

Transmitera ulterioara Pregatirea transmiterii( testament) si pastrare

a proprietatii( conducerii)patrimoniului

In acest ultim caz, costul fiscal poate fi redus daca se urmareste valorizarea patrimoniului dublata de o defiscalizare a acestuia, prin plasamente in terenuri, paduri, asigurari de viata.

2.2.Demersul fiscal

Aceste aspecte trebuie studiate in ansamblul lor:

-fiscalitatea veniturilor din activitati independente (si a pensiei)

-fiscalitatea veniturilor si a plus-valorii din patrimoniu

-fiscalitatea averii

3.Consilierea patrimoniala

3.1.Recapitularea datelor:

Patrimoniul constituit poate fi important. Soldul fluxurilor este slab, adesea negativ. Presiunea fiscala asupra patrimoniului poate fi impovaratoare.Trebuie cautata mentinerea capitalului la nivelul existent (protectie impotriva eroziunii monetare) si eventual o distributie a veniturilor din patrimoniu.

Gradul de acceptare a riscului este in general redus.

3.2. Propuneri

Consilierea poate prezenta dificultati in masura in care produsul care raspunde unei nevoi poate fi contraindicat pentru alta( spre exemplu, cazul asigurarilor de viata, care daca raspund la o nevoie de transmitere a patrimoniului, nu convin la o nevoie de venituri complementare, decat daca are loc o decapitalizare a fondurilor constituite)

In consecinta, parerea noastra este ca trebuie dozate propunerile de produse si oportunitatile de plasament pentru a raspunde fiecare in parte unei nevoi anume, fiind necesara o verificare a interactiunilor dintre aceste propuneri.

Investitii

Sector

Nivel recomandabil

- Cladiri

- Important detinere in direct

- Funciar

- In cazul averilor importante - terenuri, paduri

- Financiar



- Privilegierea economisirii fara risc de capital, trebuie gasit un echilibru intre obiective, venituri si transmiterea patrimoniului

- Lichiditati

- In general importante( in raport cu marimea patrimonuilui) livrete de economii, certificate de depozit.

In loc de CONCLUZII

Pe parcursul lucrarii am studiat cateva dintre cele mai importante aspecte ale unuia dintre cele mai cunoscute fenomene economice care s-au manifestat si au evoluat de-a lungul timpului - fenomenul de economisire.

Unul dintre cele mai importante aspecte ce caracterizeaza economisirea este legatura dintre aceasta si nivelul de trai al populatiei, iar acesta depinde la randul lui de veniturile si consumul oamenilor.

In Romania de dupa 1989 schimbarile intervenite in viata economico-sociala a tarii au marcat profund nivelul de trai al populatiei, iar efectele s-au concretizat in cresterea diferentelor dintre diferitele categorii socio-profesionale si polarizarea accentuata a veniturilor. Influentele s-au resimtit nu numai in nivelul veniturilor si al cheltuielilor ci si in structura acestora. Desi veniturile si cheltuielile au crescut in mod semnificativ de la un an la altul, totusi in termeni reali nivelul de trai al populatiei a inregistrat o degradare continua. Acest fapt s-a datorat inflatiei, somajului, lipsei de restructurare veritabila a economiei, incetinelii procesului de privatizare etc.

In ceea ce priveste structura veniturilor obtinute de populatie, cele banesti sunt preponderente, dar in ultimii ani a crescut puternic autoconsumul, fenomen caracteristic economiilor slab dezvoltate. Cele mai afectate de scaderea nivelului de trai au fost familiile de someri, pensionari, tineri, pentru care adaptarea la noile conditii este greu de realizat, iar programele speciale de protectie sociala au reprezentat paleative de moment si nesatisfacatoare.

Referitor la structura cheltuielilor, ponderea consumului de produse de baza necesare subzistentei in totalul cheltuielilor banesti a depasit in fiecare an 50% si este in crestere.

Cu toate acestea populatia a reusit sa pastreze o parte din veniturile obtinute si deci, sa economiseasca. Motivatia care a stat la baza acestei actiuni a constat nu doar in dorinta de a-si asigura un consum viitor mai constant sau pentru a realiza investitii, ci mai ales pentru a se proteja fata de evenimentele neprevazute care ar putea afecta o viata tot mai plina de incertitudini.

Economiile populatiei au crescut in fiecare an, dar intr-un ritm mai lent decat veniturile nominale. Aceasta majorare nu a fost determinata insa de sporirea castigurilor salariale, ci mai ales de castigurile obtinute de patroni si asociati, care detin o pondere scazuta in totalul populatiei active.

In Romania nu exista deocamdata o veritabila "clasa de mijloc" care in alte tari reprezinta fundamentul activitatilor de economisire - investire, astfel ca, polarizarea societatii este tot mai accentuata.

Strans legat de fenomenul de economisire este si modul in care populatia poate sa-si plaseze resursele banesti disponibile. Odata cu trecerea la economia de piata, in Romania posibilitatile de plasare si fructificare a economiilor s-au diversificat foarte mult. Acest fenomen s-a produs insa pe fondul inexistentei sau a unei slabe "culturi investitionale" a populatiei, obisnuita inainte de 1989 sa-si plaseze banii la C.E.C., unde acestia erau pastrati in siguranta si ofereau o dobanda rezonabila, in conditiile vremii.

Astfel, prin extensie preferinta romanilor pentru plasamentele bancare este explicabila. Este vorba atat de traditie cat si de avantajele asigurate de banci clientilor. Cele mai multe persoane economisiesc la banci sau la CEC pentru ca nu au venituri suficiente sau pentru ca nu isi asuma riscul altor plasamente.

In conditiile actuale, bancile vor reusi sa atraga in continuare economiile populatiei sau sa le retina doar in cazul in care vor oferi rate ale dobanzilor suficient de mari pentru a contracara deteriorarea accentuata a puterii de cumparare a leului.

Pe de alta parte saracirea continua a populatiei a facut ca aceasta sa incerce si alte variante de plasament oferite de catre piata monetara sau financiara, in vederea obtinerii unor castiguri superioare celor obtinute de banci. Lipsa unei educatii economice adecvate a condus la un discernamant alterat in ceea ce priveste cele mai bune optiuni de investire. De cele mai multe ori deciziile de a plasa banii intr-o alternativa sau alta s-au bazat doar pe randamentul promis, fara a tine cont de riscul asociat acestuia. Asa se explica "succesul" unor formule de gen Caritas, Mondragon, etc. pana la F.N.I. - F.N.A. sau mirajul bancilor populare. Aceste scheme si combinatii financiare oferite de intreprinzatori verosi au dus printre altele la discreditarea pe termen lung a uneia din cele mai de succes formule de plasare a economiilor, cea a fondurilor mutuale.

In fapt, daca ar fi sa facem un clasament al celor mai bune optiuni de plasament, vedetele ar fi altele. De exemplu in anul 2000 (pentru care dispunem de date agregate), in contextul in care rata inflatiei a fost de 40,7 % iar deprecierea leului in raport cu dolarul american de 42,02 %, cele mai profitabile investitii au fost in actiuni. Astfel, actiunile "Cimentul" Turda (listate pe RASDAQ) si "Otelinox" Targoviste (B.V.B.) au oferit randamente de 305 %, respectiv 139 %, calculate pentru preturile medii exprimate in dolari.

Nu sunt cazuri singulare, actiunile multor societati numeric vorbind (dar putine fata de total) fiind profitabile. Pe de alta parte, in acelasi an un foarte bun raport rentabilitate - risc au oferit-o certificatele de trezorerie.

In conditiile unui risc practic nul, detinatorii acestora au obtinut in medie un randament de peste 10 % exprimat in USD. Fireste ca pentru investitorul individual crearea si administrarea unui portofoliu optim de valori mobiliare este un deziderat greu de atins fara ajutor specializat. Tocmai de aceea am militat pe parcursul lucrarii pentru abandonarea treptata a pagubosului mod de administrare personala a averii practicat in prezent de catre romani in favoarea unei administrari delegate a acesteia catre o serie de profesionisti in domeniu, sub forma consilierilor in gestionarea patrimoniului.

De asemenea consideram ca statul roman ar trebui sa sprijine direct si nemijlocit revitalizarea capacitatii de economisire a populatiei, nu doar prin programele de relansare a economiei sau de imbunatatire a nivelului de trai. In cadrul unei strategii pe termen lung vizand protejarea si multiplicarea economiilor populatiei, ca fundament al procesului investitional si al unei cresteri economice sanatoase, am recomanda adoptarea unor masuri de genul:

promovarii unei campanii sustinute si permanente de familiarizare a populatiei cu mecanismele economiei de piata si cu produsele si instrumentele investitionale specifice acesteia;

completarea cadrului legislativ privind sistemul bancar cu o serie de aspecte privind limitarea riscului de piata, perfectionarea sistemului de avertizare timpurie si de rating bancar, un nou proiect privind falimentul bancilor etc;

accelerarea procesului de privatizare prin oferirea pachetelor de actiuni detinute de stat pe pietele secundare;

crearea in starsit si dezvoltarea unei piete secundare a titlurilor de stat;

franarea fenomenului inflationist in vederea dezvoltarii finantarii prin emisiuni de obligatiuni;

incurajarea inclusiv prin facilitati de natura fiscala a implementarii unor forme ale economisirii in cadrul intreprinderilor, dupa modelul "planului de economisire intreprindere" practicat in Franta si prezentat intr-un paragraf anterior;

finalizarea si clarificarea cadrului legislativ in domeniul asigurarilor si al fondurilor de pensii, in vederea crearii premiselor necesare dezvoltarii acestor importante segmente ale pietei financiare si salvgardarii securitatii sociale si materiale a populatiei;

acordarea unor facilitati fiscale populatiei care economiseste, in sensul practicarii unor deduceri personale suplimentare la impozitul pe venit, in cazul celor care isi investesc o parte din venituri in actiuni ale unor companii romanesti sau in fonduri private de pensii etc.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate