Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
SISTEMUL INVESTITIILOR MUTUALE IN ROMANIA - EVOLUTII SI TENDINTE ACTUALE


SISTEMUL INVESTITIILOR MUTUALE IN ROMANIA - EVOLUTII SI TENDINTE ACTUALE


SISTEMUL INVESTITIILOR MUTUALE IN ROMANIA - EVOLUTII SI TENDINTE ACTUALE

La noi in tara, primii ani de dezvoltare a acestei "industrii" a fondurilor mutuale (1993-1996) au fost marcati de anumite dificultati, datorita insuficientei reglementari in domeniu, a lipsei oportunitatilor de investitie oferite de piata financiara in acea perioada, precum si a politicilor de investire neadecvate a primelor fonduri. Este bine cunoscut opiniei publice cazul SAFI-FMOA, care a adus mari prejudicii investitorilor prin imposibilitatea onorarii cererilor de rascumparare. Fondul a fost transformat in fond inchis de investitii cu numele Fondul Oamenilor de Afaceri (avand acelasi administrator - SAFI Invest).

Si celelalte fonduri infiintate la acea vreme - Credit Fond si Dacia Felix - s-au confruntat cu probleme serioase, datorita dificultatilor mentionate anterior, dar si a problemelor cu care s-au confruntat bancile depozitare ale fondurilor in acea perioada - Credit Bank, respective Dacia Felix. Aceste probleme au fost insa depasite de cele doua fonduri, acestea functionand normal si avand in prezent o evolutie ascendenta. Mentionam si cazul fondului Investitor, ce s-a infiintat dupa cele trei fonduri mentionate mai sus, si care, ulterior, a fost nevoit sa se inchida si sa restituie banii investitorilor.



Trebuie amintita si criza Fondului National de Investitii si a Fondului National de Acumulare. Acestea, prin reclama agresiva si raportarea unor performante neadecvate si fara legatura cu realitatea economica au reusit atragerea a sute de mii de investitori ce au depus mii de miliarde de lei in cele doua fonduri. In final, cele doua fonduri s-au dovedit a fi un paravan pentru un furt organizat, in prezent existand sanse foarte reduse pentru recuperarea sumelor investite. Pierderile cauzate de caderea fondurilor ar fi putut fi evitate in parte prin respectarea unui alt principiu - diversificarea plasamentelor.

Revenind la fondurile cu o functionare corecta, in ultimii ani investitia in aceste fonduri a asigurat o rentabilitate superioara celei de depozite bancare, in conditiile unor riscuri relative reduse. Fondurile mutuale functioneaza dupa reguli clare, bine stabilite si cunosc o reglementare stricta de catre autoritati ale statului si un nivel ridicat de control din partea bancilor depozitare. Gradul de transparenta atins de majoritatea fondurilor in ceea ce priveste structura plasamentelor, gradul de risc si evolutia activului net unitar permite oricarei persoane interesate sa aprecieze atractivitatea acestor instrumente si sa se orienteze spre fondul pe care il considera adecvat scopurilor sale. 

In primul rand, este foarte important de stiut ca investitia in fondurile mutuale - indiferent de categoria din care fac parte - ca si investitia pe bursa, presupune asumarea unui orizont de timp mai lung - cel putin 3-5 ani.

In consecinta, analistii recomanda o investitie actuala in fondurile de actiuni, insa numai in cazul in care nu se asteapta un randament satisfacator imediat. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu se poate estima cu exactitate momentul finalizarii crizei financiare care caracterizeaza economia mondiala in aceasta perioada.

De aceea, trebuie pus in balanta raportul castig-orizont de timp.

Ultimul raport publicat de European Fund and Asset Management Association (EFAMA) readuce in atentie decalajul enorm existent intre piata fondurilor mutuale din Romania si cele din restul tarilor europene. Diferentele sunt uriase insa nu doar fata de pietele tarilor vest-europene, ci si fata de cele din Europa Centrala.

Ca suntem ultimii sau printre ultimii ne-am cam obisnuit, atunci cand privim diversele rapoarte si studii realizate de institutiile si organizatiile internationale. Insa raportul EFAMA, care contine datele comparative din 26 de tari europene, printre care si Romania, le intrece parca pe toate.

Suntem nu doar tara cu cele mai putine fonduri mutuale dintre cele 26 luate in calcul de autorii raportului, ci si cei care avem cele mai mici active administrate de societatile care gestioneaza fondurile deschise de investitii.

Si nu doar ca nivel, ci si ca ordin de marime, Romania fiind singura tara ale carei active administrate exprimate in milioane euro formeaza un numar de doar 3 cifre.

Cu un activ net de numai 265 de milioane de euro la sfarsitul anului 2007, fondurile autohtone nu detin nici macar 1% din totalul activelor detinute de fondurile poloneze. 

Din pacate, comparatia ramane la fel de dezavantajoasa si atunci cand ne referim la tari cu mult mai putini locuitori decat Romania. In Slovenia, activele nete sunt de 11 ori mai mari decat in Romania, in Slovacia de 12 ori, in Cehia de 19 ori, iar in Ungaria de 32 de ori.

Raportul EFAMA arata ca la sfarsitul anului 2007, Romania era pe ultimul loc si in ceea ce priveste numarul de fonduri deschise de investitii din Europa (doar 41). Din pacate, asta nu ne ajuta prea mult in ceea ce priveste activele medii administrate de fondurile romanesti.

Daca in cazul Romaniei, fondurile mutuale gestioneaza,in medie, 6,5 milioane de euro, in Slovenia nivelul mediu ajunge la 27 de milioane euro, iar in Polonia media este de 164 de milioane de euro.

Nici la capitolul ponderii activelor nete ale fondurilor deschise de investitii in PIB, Romania nu sta mai bine. Procentul in cazul tarii noastre este de doar 0,2%, in vreme ce polonezii si slovenii cocheteaza undeva in zona 9-10%, slovacii - in jur de 6%, iar cehii - spre 4%.

Raportul EFAMA are si meritul ca ne ajuta sa intelegem profilul de risc al investitorilor de pe diversele piete central si est-europene. Probabil stimulati de performantele bune ale bursei de valori din anii precedenti, investitorii romni au un profil de risc ridicat - peste 80% dintre active fiind plasate in fondurile de actiuni si in cele diversificate. Procentul este depasit insa de investitorii din Slovenia - aproape 98% si cei din Polonia - peste 87%.

De partea cealalta, investitorii din Slovacia, Cehia si Ungaria sunt cu mult mai prudenti, fondurile monetare si cele de obligatiuni detinand mai bine de 60% din totalul fondurilor gestionate pe respectivele piete.

In tarile din regiune, investitorii in fonduri mutuale sunt taxati de obicei atunci cand achizitioneaza unitati de fond, spre deosebire de situatia de la noi, cand comisioanele apar cu precadere la rascumpararea unitatilor. In foarte multe cazuri, insa, chiar si aceste comisioane dispar daca perioada de investire depaseste 1-2 ani.

In tarile in care investitiile in fonduri mutuale au intrat in obisnuinta populatiei, societatile de administrare percep comisioane la cumpararea unitatilor de fond. Aceste comisioane sunt mult mai mari decat cele percepute la noi si reprezinta sursa de finantare pentru dezvoltarea retelei de distributie a fondurilor.

Pe de alta parte, investitorii straini sunt obisnuiti sa realizeze plasamente pe perioade mai mari - de regula, cativa ani - iar societatile de administrare recomanda perioade cuprinse intre cel putin 5 si 20 de ani pentru fiecare tip de plasament.

La noi, situatia este insa ceva mai diferita. Investitorii autohtoni doresc realizari remarcabile pe o perioada scurta de timp. De aceea, majoritatea fondurilor romanesti percep comisioane la rascumparare pentru a descuraja comportamentul speculativ in anumitele perioade ale pietei.

Cu toate acestea, se pot observa o serie de avantaje in a plasa bani in industria fondurilor mutuale din Romania, atat din perspectiva comisioanelor percepute cat si a randamentelor obtinute.

De exemplu, comparand fondurile de actiuni KD Maximus din Romania si KD Russia din Slovenia putem spune ca fondul de la noi percepe comisioane la cumparare intre 0,1% si 2%, dar totodata percepe si comision la rascumparare de 1,5% pentru retrageri in mai putin de 60 de zile. Cel din urma, KD Russia percepe comisioane mult mai mari, intre 2% si 3,9%, dar in schimb nu percepe comision la rascumparare.

In Cehia, fondurile administrate de CSOB percep comisioane la cumparare de maxim 3% in functie de tipul de fond ales dar si de suma investita. Desi nu se percep comisioane la rascumparare, suma minima necesara este de aproape 200 de euro la intrarea in orice tip de fond iar societatea de administrare recomanda o perioada alocata investitiei intre 1 si 2 ani pentru fondurile monetare si de peste 7 ani la fondurile de actiuni. In schimb, fondurile din tara noastra recomanda o perioada de sub 1 an pentru fondurile mutuale si de 3 ani cel putin pentru cele de actiuni.

Industria fondurilor mutuale din Bulgaria a aparut mai tarziu, prima societatea de administrare - Elana - fiind infiintata in anul 2002. Fondurile Elana percep comisioane atat la cumparare cuprinse intre 0,1% si 0,75% cat si la rascumparare intre 0,35% si 0,75% in functie de tipul de fond dar indiferent de perioada de detinere.

Pentru fondurile Pioneer, vecinii din Ungaria trebuie sa plateasca comisioane fixe atat la intrare cat si la iesirea din investitia facuta. Pentru fondurile monetare si de obligatiuni comisionul este de 2 euro la intrare si tot 2 euro la iesire. Aceeasi modalitate de taxare se aplica si la fondurile de actiuni Pioneer, doar ca valoarea este dubla. In schimb, fondul cu investitii mixte internationale nu percepe comision la cumparare iar comisionul de 5% la rascumparare dispare abia dupa 5 ani.

Dar daca ne-am raporta la suma de 5.000 lei, peste care comisioanele la cumparare sunt negociabile pentru fondurile Pioneer din Romania, un investitor care plaseaza sub aceasta suma in orice tip de fond plateste un comision cuprins intre 1% si 3%. Avantajul vine insa din partea comisioanelor la rascumparare care sunt zero, mai putin la fondul de actiuni Premio la care acestea se reduc treptat si dispar dupa 1 an.

Fondurile mutuale romanesti au fost performerele Europei Centrale si de Est in trimestrul al treilea, reusind sa atraga de la investitori intrari nete de 30 de milioane de euro cand fondurile din regiune raportau retrageri de pana la jumatate de miliard de euro.

Lunile iulie, august si septembrie au fost cele mai negre din istoria fondurilor mutuale din Europa, cand au fost inregistrate retrageri nete de 92 miliarde euro, in contextul acutizarii crizei financiare si al panicii in randul investitorilor.

Cele mai mari victime din Europa Centrala si de Est au fost fondurile poloneze, slovace si ungare, care au pierdut 552 milioane euro, 202 milioane euro, respectiv 173 milioane euro in trimestrul al treilea, potrivit statisticilor Asociatiei Europene a Administratorilor de Fonduri (EFAMA). Cele trei piete sunt si printre cele mai dezvoltate din regiune.

Intrarile nete de 30 de milioane de euro atrase in trimestrul al treilea urca astfel fondurile mutuale romanesti pe primul loc in randul fondurilor central si est-europene din punctul de vedere al vanzarilor nete. Mai mult, cele 30 de milioane de euro au ajutat industria locala sa urce in clasamentul european al fondurilor mutuale dupa volumul activelor nete de pe ultimul pe penultimul loc, devansand Bulgaria.

'Nu doar la nivel regional, ci si la nivel de grup, am constatat ca trimestrul al treilea a fost o perioada mai buna pentru fondurile romanesti fata de alte piete', a spus Dragos Neacsu, presedintele societatii de administrare BCR Asset Management, membra a grupului austriac Erste.

Desi anul trecut fondurile bulgaresti au castigat lupta cu fondurile locale, raportand un volum al activelor nete de 436 milioane euro, mai mult cu 170 milioane euro decat omoloagele romanesti, criza financiara de anul acesta a lovit mai puternic in industria bulgara.

La finalul primului semestru, activele nete ale fondurilor bulgaresti au scazut pana la 300 milioane euro, pentru a incheia trimestrul al treilea la nivelul de 237 milioane euro. In comparatie, fondurile romanesti au raportat fluctuatii reduse ale activelor nete, de la 266 milioane euro la sfarsitul anului trecut la 251 milioane. euro la finalul primului semestru, si pana la 245 milioane. euro la sfarsitul lunii septembrie. 'Rezistenta' mai ridicata a industriei locale in fata crizei isi gaseste explicatie in evolutia fondurilor monetare si de obligatiuni, plasamente preferate de investitori pe timp de criza.

Astfel, fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze prin intrarile raportate pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate. In Romania, ponderea fondurilor de obligatiuni in activele totale ale industriei este de aproape 30%, in timp ce fonduri diversificate si de actiuni controleaza 46% din active, iar in Bulgaria, peste 80% din activele industriei sunt concentrate in fonduri de actiuni si diversificate.

Fondurile BCR Monetar si BCR Obligatiuni, administrate de societatea BCR Asset Management, au fost motoarele de crestere ale industriei locale, cu intrari nete de 23 milioane euro din totalul de 30 milioane euro la nivelul industriei.

In trimestrul al treilea, fondurile de obligatiuni au cumulat intrari nete de 22 milioane euro, din care 18,4 milioane euro au fost atrase de BCR Obligatiuni. BCR Monetar a atras in acelasi interval 4,6 milioane euro, din totalul de 19 milioane euro cat au fost intrarile nete totale ale fondurilor monetare.

'Exista potential ca intrarile in fondurile de plasamente in instrumente cu venit fix sa se continue si in ultimul trimestru al anului, compensand astfel retragerile din fonduri de actiuni si dand o sansa intregii industrii sa incheie anul cu intrari mai mari decat retragerile', a continuat Neacsu de la BCR.

Daca pe plan local, fondurile de obligatiuni au atras cele mai consistente plasamente din partea investitorilor, pe plan european, fondurile de obligatiuni au pierdut din active, in timp ce fondurile monetare s-au situat in topul preferintelor investitorilor europeni. Spre deosebire de fondurile de obligatiuni, fondurile monetare sunt plasamente mult mai lichide fiind recomandate ca investitii pe termen scurt. Fondurile monetare sunt 'un refugiu' unde investitorul isi poate parca banii pana la revenirea pietei de actiuni.

'In Romania, fondurile de obligatiuni nu sunt fonduri de obligatiuni in sens european. Ponderea obligatiunilor in activele fondurilor locale de obligatiuni nu este majoritara pentru ca nu se gaseste 'marfa' in piata si este nevoit ca si administrator sa plasezi activele in depozite bancare', a inchis Neacsu.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate