Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Politica bugetara - cadrul teoretic


Politica bugetara - cadrul teoretic


Politica bugetara - cadrul teoretic

Bugetul de stat este o categorie fundamentala a stiintei finantelor, la definirea careia concura o abordare juridica si alta economica.

Sub aspect juridic, bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate marimea si structura veniturilor si cheltuielilor anuale ale statului. El are caracter obligatoriu deoarece necesita autorizarea prealabila a puterii legislative. Totodata, el este un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestora si se elaboreaza pe o perioada de un an. Astfel, veniturile se inscriu dupa continutul lor fiscal sau nefiscal si dupa sursa de provenienta, iar cheltuielile conform clasificatiei bugetare, dupa continut si dupa destinatia pe care o capata( pe domenii de activitate, ramuri sau subramuri).

Abordarea economica a conceptului de buget subliniaza corelatiile macroeconomice si, in special, legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut. Bugetul este considerat ca o variabila esentiala in determinarea produsului intern brut si a nivelului folosirii resurselor. Astfel, bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu obiectivele de politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade.



Bugetul public cuprinde toate veniturile si cheltuielile de natura publica ale tarii.

Categoriile de bugete publice cuprinse in sistemul bugetului public (buget general consolidat) sunt: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele institutiilor publice autonome, bugetul trezoreriei generale a statului.

Este important de subliniat ca toate cele sase categorii de bugete care compun sistemul bugetului public sunt autonome. Ele au venituri si cheltuieli proprii, se elaboreaza si se aproba distinct iar, din punct de vedere administrativ, titularii acestora au independenta deplina. Aceste caracteristici sunt consfintite de Constitutie.

Bugetul consolidat reflecta la nivelul unui an dimensiunea efortului financiar public si, dupa caz, starea de echilibru sau dezechilibru.

Bugetul nu reprezinta doar un tablou sintetic in care se inscriu si prin care se compara veniturile si cheltuielile publice. Rolul bugetului este mult mai complex. El este considerat un instrument prin care se realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor si care prezinta utilitate in procesul reglarii activitatii economice si sociale.

Politica bugetara, prin orientarea cheltuielilor bugetare si mobilizarea veniturilor are un rol de maxima importanta in realizarea programelor guvernamentale si a macrostabilitatii in economie. Ea vizeaza si concretizeaza obiectivele generale ale politicii economicea statului, care depasesc cadrul restrans al formari si cheltuirii veniturilor sale.

In economia contemporana, majoritatea statelor folosesc politica bugetara in scopul prevenirii fenomenelor de criza, pentru iesirea din criza si relansarea economiei.

Orientarile anticriza ale politicii bugetare a statelor dateaza din anii '30 si au la baza conceptia keynesista asupra interventiei statului in viata economica.



In realitate, obiectivele politicii bugetare sunt mai ample. Ele nu se limiteaza la economie si cu atat mai putin, la asanarea fenomenelor negative din economie (criza economica, inflatie, somaj). Sfera politicii bugetare este mai cuprinzatoare, integrand din latura financiara si cultura, administratia si ordinea publica, apararea nationala, protectia mediului, etc.

Totusi domeniul predilect al politicii bugetare ramane socialul cu toate componentele sale (invatamant, cultura, sanatate, securitate sociala, etc.).

Prin politica bugetara, un guvern incearca sa influenteze cererea agregata in economie prin intermediul cheltuielilor publice si ratelor de impozitare. Cu alte cuvinte, impozitele si taxele, alocatiile si subventiile bugetare, alaturi de preturi si tarife, credite si dobanzi, cursul de schimb etc. , joaca rolul unor parghii (instrumente) de mare importanta in economia de piata.

Impozitele si taxele, bunaoara, sunt folosite, de regula, ca instrumente de redistribuire a veniturilor intre membrii societatii, de protejare a celor cu o capacitate economica redusa, de stimulare a natalitatii si/sau nuptialitatii, de limitare a consumului unor produse nocive pentru sanatatea omului, de incurajare a productiei si a consumului altor produse, de introducere a tehnicii si tehnologiilor moderne, de stimulare a amplasarii de fabrici si uzine in zone economice slab dezvoltate din punct de vedere economic si chiar de stramutare a unitatilor economice poluante din marile orase in afara acestora, de incurajare a organizarii de intreprinderi de anumite dimensiuni - mici sau mijlocii, dupa caz, de incurajare a exportului si de limitare a importului etc.

O politica bugetara bine fundamentata, care tine seama de conditiile concrete ale vietii economice si sociale, de exigentele prezentului si de imperativele viitorului, se poate dovedi benefica pentru progres; in schimb, daca nu le sesizeaza sau nu tine seama de ele, ea poate frana dezvoltarea, poate duce la involutie si la tensiuni sociale.






Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate