Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Pozitia Judetului Ilfov in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov


Pozitia Judetului Ilfov in cadrul regiunii Bucuresti-Ilfov




ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Pozitia Judetului Ilfov in cadrul regiunii




Bucuresti-Ilfov

I. Caracteristici generale ale Judetului Ilfov

Pozitia Geografica

Judetul Ilfov, actualmente cel mai mic judet al Romaniei, se afla in Campia Romana. In monografia Romaniei din sunt mentionate ca vecine ale Judetului Ilfov, judetele Ialomita la est, Buzau, Prahova si Dambovita la nord, Giurgiu la vest si Calarasi la sud.

Judetul se gaseste in regiunea de sud-est, chiar in centrul Campiei Romane, langa Bucuresti. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17' - 44°46' latitudine nordica si 25°52' - 26°27' longitudine estica.

1.2 Vecini

In ziua de astazi, Ilfov se invecineaza cu judetele Prahova (N), Dambovita (V), Giurgiu (S-V) si Ialomita si Calarasi (E).

1.3 Suprafata

Judetul Ilfov, actualmente cel mai mic judet al Romaniei, se afla in Campia Romana.

In anul 1972 acesta se intindea pe o suprafata de 8.225 km˛, fiind in dimensiunea pe care o detinea atunci, al cincilea ca marime din Romania. Noua ani mai tarziu, al cincilea judet al Romaniei ca suprafata, a fost dezmembrat in avantajul judetelor limitrofe si micsorat la o unitate teritorial-administrativa care inconjoara zona capitalei, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov.

In 1997, legea nr. 50/97 a schimbat denumirea de Sectorul Agricol Ilfov in Judetul Ilfov, revenind deci la denumirea veche, dar nu la dimensiunile de dinainte de 1972. Judetul Ilfov cuprinde 34 de asezari rurale si opt orase: Buftea (resedinta oficiala, desi administratia isi are sediul in Bucuresti), Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Magurele, Popesti-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593 km˛.

Judetul Ilfov, actualmente cel mai mic judet al Romaniei, se afla in Campia Romana.

1.4 Relief

Judetul este situat in exclusivitate in zona de campie ,cu o altitudine intre 50 si 120 m ,apartinand (integral sau partial) subunitatilor Campiei Vlasiei (portiuni din campiile Snagovului,Movilitei,Calnaului s.a.,precum si Campia Bucurestiului in intregime) in cadrul careia se evidentiaza interfluvile largi (48km),presarate cu crovuri,movile,vaiugi,lacuri.

1.5 Retea Hidrografica

Zona, in trecut, era acoperita de foarte cunoscutul Codru Vlasiei, devenit Campia Vlasiei, care este strabatuta acum de raurile Ialomita, Arges, Sabar si Dambovita. De asemenea exista si o serie de rauri mai mici care isi au obarsia pe teritoriul judetului Ilfov (Pasarea, Mostistea, Ilfov, Calnau, Cociovalistea, Slotea, Cocioc, Vlasia etc.). Reteaua hidrografica are o densitate de 0.2-0.3 km/kmp, multe din raurile mici avand un curs semipermanent, secand in timpul verilor secetoase. Lacurile naturale si antropice sunt concentrate, cu precadere in partea de N, de V, si de E a judetului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Caldarusani (224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogosoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha). Suprafata ocupata de ape este de 5311 ha in 2006 fata de 5479 in anul 2001.[1]

In judetul Ilfov sunt peste 75 km. diguri de aparare pe cursurile de apa si 98 km. albii de rauri calibrate si amenajate.

1.6 Clima

Clima este temperat-continentala cu nuanta excesiva, cu veri calduroase si secetoase si ierni friguroase, dominate de prezenta frecventa a maselor de aer rece continental din Est sau arctic din Nord si de vanturi puternice care viscolesc zapada ,cantitatea medie anuala a precipitatiilor de 460-500 mm.

Temperaturi medii: - anuala 10° C;
- maxima 42° C;
- minima absoluta - 33° C (1942 Moara Domneasca).
Vanturile dominante bat din directia nord-est cu o frecventa de 21,9%. Mediile lunare ale vitezei vantului inregistrate sunt de 4,7 m/s. Numarul mediu de zile cu vant tare (11 -16 m/s) este de 77,2. Iernile sunt reci, geroase cu temperaturii medii de - 3°- 0° C.
Verile sunt calde cu un pronuntat caracter continental arid, cu temperaturi medii de 20° - 23° C.

1.7 Vegetatia

Padurile judetului Ilfov fac parte din renumitii "Codrii Vlasiei", in prezent fiind de interes social si recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, artar, salcam, tei), in amestec sau in masive. Stejarul - specia predominanta - formeaza masive in padurile Snagov, Caldarusani, Tunari, Afumati, iar salcamul si teiul se intalnesc in masiv in padurea Scrovistea.
Vegetatia ierboasa este predominant reprezentata de graminee si leguminoase.
Vegetatia hidrofila din luncile raurilor si lacurilor este formata din specii lemnoase de salcii si plopi. Marginile baltilor si lacurilor sunt brodate cu nuferi si stanjenei de balta.
Fauna de padure este reprezentata de cerb lopatar, iar padurile Balta Neagra, Ciolpani, Snagov, Comana si Gruiu sunt populate cu cerb precum si cu caprior, vulpe, veverita.
Pasarile, ce dau adevarate concerte in paduri si luminisuri sunt ciocarlia de padure, privighetoarea, ciocanitoarea, etc.

1.8 Resurse naturale

In subsolul judetului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind depistate cateva zacaminte de titei si gaze naturale in special in localitatile Peris ,Moara Vlasiei ,Pasarea, Catelu ,Bragadiru,Jilava.Exploatarile de nisip si balast se efectueaza in albiile raurilor mari , in special in lunca Arges - Sabar ( la Bragadiru si Jilava ).

1.9 Grad de urbanizare

Cele mai solide proiecte de dezvoltare urbana sunt, cele de infrastructura a localitatilor urmarindu-se modernizarea lor, in vederea atingerii unui grad de civilizatie european.
Consiliul Judetean Ilfov, a fost si este preocupat de problema urbanismului, elaborand planuri, conform regulilor stipulate de Legea urbanismului din 1997, pentru dezvoltarea armonioasa a comunelor si satelor. Recent a aprobat inceperea vanzarilor si concesionarilor de terenuri pentru demararea constructiei de locuinte si alte obiective civile in zona, comunele Chitila si Stefanesti fiind primele care au actionat efectiv. Ideea se bucura de un mare succes, aducand venituri importante la bugetul judetului si sporind gradul de urbanizare. Acest program reprezinta o solutie si pentru sprijinirea tinerelor familii ce doresc sa aiba propria casa, prin acordarea de facilitati financiare la obtinerea de credinte in conditii avantajoase pentru constructia de locuinte.
Pe de alta parte, in ultima perioada s-a inregistrat o crestere spectaculoasa a constructiei private de case de lux, in special in nordul judetului, in cele mai atragatoare zone turistice precum Snagov, Mogosoaia, Corbeanca.

1.10 Populatia

Totala: 285.311 locuitori - conform Directiei Judetene de Statistica Ilfov la data de 01 01 2006.

Pe sexe: din totalul de 285.311 locuitori, 138946 (48,7%) erau de sex masculin,iar 146.356 (51,3%) erau de sex feminin.

Pe medii (urban, rural): din cei 285.311 locuitori, 119.298 locuitori, reprezentand 41,8% locuiau in mediul urban, iar 166.013 locuitori, reprezentand 58,2% din totalul Populatiei, in mediul rural.

Orasele judetului Ilfov

Nr.crt

Oras

Anul atestarii

Suprafata (kmp)

Locuitori (2005)

Componenta

Bragadiru

Bragadiru

Buftea

Buftea

Chitila

Chitila

Magurele

Magurele

Otopeni

Otopeni

Pantelimon

Pantelimon

Popesti - Leordeni

Popesti-Leordeni

Volunatri

Voluntari

Comunele judetului Ilfov

Nr.crt

Oras

Anul atestarii

Suprafata (kmp)

Locuitori (2005)

Componenta

Afumati

Afumati

Balotesti

Balotesti

Berceni

Berceni

Branessti

Branesti

Cernica

Cernica

Chiajna

Chiajna,Dudu,Rosu

Ciolpani

Ciolpani,Izvorani,Piscu

Ciorogarla

Ciorogarla

Clinceni

Clinceni

Corbeanca

Corbeanca

Cornetu

Cornetu

Darasti - Ilfov

Darasti

Dascalu

Dascalu

Dobroiesti





Dobroiesti

Domnesti

Domnesti

Dragomiresti Vale

Dragomiresti Vale ,Deal,Zurbaua

Ganeasa

Ganeasa, Moara Domneasca

Glina

Glina,Catelu

Gradistea

Gradistea

Sitaru

Gruiu

Gruiu,Floresti,Silistea Snagovului

Jilava

Jilava

Moara Vlasiei

Moara Vlasiei

Mogosoaia

Mogosoaia

Nuci

Nuci

Peris

Peris

Petrachioaia

Petrachioaia

Snagov

Snagov, Tancabesti

Stefanestii de Jos

Stefanestii de Jos ,Sus

Tunari

Tunari

Vidra

Vidra, Sintesti

1 Decembrie

1 Decembrie

Copaceni

Copaceni

 Sursa: www.Consiliul Judetean Ilfov.ro

Orase - Suprafata ocupata de locuitori

1.11 Programe de care beneficiaza judetulu Ilfov

Investitii in Turism

Domeniile vizate de acest program de finantare sunt: reabilitarea si dezvoltarea infrastructurii de turism si a celei cultural-istorice, a infrastructurii regionale de transport, a zonelor industriale si dezvoltarea infrastructurii de afaceri.

Valoarea totala a unui proiect: minim 2 milioane de euro

Valoarea finantarii PHARE: maxim 5 milioane de euro. Finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din valoarea proiectului.

Data limita pentru depunerea cererilor de finantare: 17 decembrie 2004.

Solicitanti eligibili din regiune: Primaria Municipiului Bucuresti, Consiliul Judetean Ilfov si consiliile locale orasenesti din judetul Ilfov.

In cadrul acestui program, ADRBI a contractat un singur proiect, respectiv 'Dotarea pensiunii ORFEU pentru asigurarea unor servicii competitive niselor de piata idenficate' apartinand SC Eurocons International SRL cu o valoare de 881.075 RON din care 399637 RON finantare de la bugetul de stat. Proiectul a inceput in luna octombrie 2005, este in perioada de implementare, data estimata de finalizare fiind decembrie 2006.

Investitii in servicii sociale

Programul sustine financiar serviciile sociale, promovand parteneriatul dintre administratia judeteana sau locala si societatea civila.

Asistenta financiara se acorda primariilor si consiliilor locale din regiunea Bucuresti-Ilfov sau Consiliului Judetean Ilfov, pe baza proiectelor depuse si selectate, pentru crearea sau modernizarea unor servicii sociale adresate grupurilor defavorizate social care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau sociala, nu au posibilitatea sa isi asigure nevoile sociale sau sa isi dezvolte propriile capacitati si competente pentru integrare sociala.

Bugetul total estimat al programului aferent anilor 2003 si 2004, este de 425.719 milioane lei, din care, suma de 387.722 milioane de lei, este alocata de la bugetul de stat.

In cadrul Subprogramului, ajutorul financiar nerambursabil aferent unui proiect are valori cuprinse intre 300 milioane lei si 3 miliarde lei.

Finantarea nerambursabila nu poate depasi 90% din costurile eligibile totale ale proiectului, diferenta reprezentand minimul contributiei proprii a solicitantului.

Din cele 5 proiecte contractate in judetul Ilfov, in valoare totala de peste 18 miliarde lei, din care 14,5 miliarde de la bugetul de stat, au fost finalizate 2 proiecte.

Dezvoltarea oraselor prin stimularea activitatii intreprinderilor mici si mijlocii

Acest program, finantat de Guvernul Romaniei, este menit sa sprijine dezvoltarea economica a localitatilor urbane de rang III (Buftea si Otopeni, in cazul regiunii Bucuresti-Ilfov), conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, din afara zonelor de restructurare industriala (HG nr. 399/2001) si a zonelor defavorizate.

Obiectivele subprogramului

accelerarea dezvoltarii economice a oraselor avand ca scop transformarea acestora in poli industriali care sa atraga populatia din mediul rural in activitati industriale

cresterea investitiilor in sectorul privat si crearea de noi locuri de munca;

infiintarea sau dezvoltarea firmelor capabile sa desfasoare activitati productive sau de servicii generatoare de produse cu valoare adaugata mare

diversificarea si imbunatatirea produselor si serviciilor.

Bugetul total estimat al Subprogramului pentru anii 2003 si 2004, este de 825.608.000 mii lei.

In cadrul Subprogramului, ajutorul financiar nerambursabil aferent unui proiect care poate fi finantat, are valori cuprinse intre 350 milioane lei si 3,5 miliarde lei.

Licitatia de proiecte a fost lansata in luna aprilie 2003, la sediul Ministerului Integrarii Europene fiind depuse 21 proiecte pe regiunea Bucuresti-Ilfov. In urma procesului de evaluare a fost aprobat un numar de 15 proiecte. Dintre acestea, 4 proiecte au fost finalizate cu succes in cursul anului 2005.

II . Structura economica in profil sectorial al judetului Ilfov

2.1 Industria

Industria ilfoveana se remarca printr-o gama variata de produse, de la energie electrica si termica, la anvelope si articole din cauciuc, acumulatori, aparate si instrumente de masurare si control, pana la utilaje de transporturi, fire si fibre artificiale, produse chimice, oxigen industrial, ambalaje pentru industria alimentara, confectii, tricotaje, tesaturi, fire de in si de canepa, prefabricate din beton, caramida, placi si dale din ceramica, nutreturi combinate, mobilier si obiecte din lemn, seruri si vaccinuri, conserve din legume si fructe, preparate din carne si lapte, bauturi alcoolice, bere, bauturi racoritoare, produse de panificatie si altele.
O ramura aparte o reprezinta industria cinematografica, dezvoltata mai ales de Studiourile Mediapro din orasul Buftea.
Numarul total al societatilor comerciale active din industrie este de 480 societati din care:
- Industria extractiva - 4 societati (extractia pietrisului si nisipului);
- Industria prelucratoare - 476 de societati, din care :
- Industria alimentara si a bauturilor -139 unitati (29.08%);
- Industria textila si a produselor textile -22 unitati (4.60%);
- Industria confectiilor de imbracaminte -18 unitati (3.77%);
- Industria pielariei si incaltamintei -18 unitati (3.77%);
- Industria de prelucrare a lemnului (exclusiv productia de mobila) -35 de unitati (7.32%);
-Industria hartiei, celulozei, cartonului si a articolelor din hartie si carton -34 unitati (7.11%);
- Industria chimica si a fibrelor sintetice si artificiale -18 unitati (3.77%);
- Industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice -45 unitati (9.41%);
- Industria altor produse din minerale nemetalice - 14 unitati (2.93%);
- Industria metalurgica - 8 unitati (1.67%);
-Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii) - 37 unitati (7.74%);
- Industria de masini si echipamente - 15 unitati (3.14%);
- Industria de echipamente electrice si optice - 17 unitati (3.56%);
- Industria mijloacelor de transport - 5 unitati (1.05%);
- Productia de mobilier si alte activitati industriale -16 unitati (3.35%);
- Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile - 35 de unitati (7.32%).
Un aspect demn de semnalat este locul 5 pe tara detinut de judetul nostru in privinta numarului de societati inmatriculate cu participare straina la capital in luna septembrie 2001 si locul 1 in functie de capitalul social subscris.
In perioada analizata, judetul a avut o evolutie foarte buna in privinta numarului de societati comerciale cu participare straina inmatriculate, in luna mai ocupand locul 3 pe tara, iar in luna august locul 2, ceea ce a determinat ca in ultimele luni judetul sa detina locul 1 in privinta capitalului social subscris.
Acest fapt se datoreaza si cadrului investitional propice, creat in ultima perioada pentru revigorarea si dezvoltarea activitatii economice.
Chiar daca valorile mai sus prezentate sunt exprimate in preturile curente ale perioadei respective, se observa o crestere semnificativa a valorii productiei industriale.
Aceasta crestere se datoreaza faptului ca in anul 2001 au aparut pe teritoriul judetului noi firme, unele dintre ele foarte puternice - Philip Morris, Chippita Romania, Pharmex, Phonx, Infantis, F.T.F. International, Cream Line - aceste firme detinand circa 40% din cifra totala de afaceri. In judet exista si o serie de firme mai vechi, cu traditie - ROSTAR, Angst, Gourmet, Baneasa, Danubiana, Arteca Jilava, Kraft-Sac, Romcarton, Star Foods - care in ultima perioada si-au imbunatatit activitatea, unele dintre acestea ocupand locuri fruntase, la nivel national, in ceea ce priveste productia realizata.
Activitatea agentilor economici care acopera aproape toate subramurile industriei prelucratoare, cateva avand o pondere importanta in productia judetului, se reflecta si la nivel national.
Cele mai reprezentative ramuri ale industriei ilfovene sunt : industria alimentara, bauturi si tutun; pielarie si incaltaminte; celuloza, hartie si carton; prelucrarea cauciucului si a maselor plastice.
Cea mai importanta ramura o constituie industria alimentara, a bauturilor si tutunului care in prezent detine o pondere de 72.5% in valoarea productiei totale a judetului si o pondere de 8.0% in valoarea productiei nationale a ramurii respective.
In anul 2002, comparativ cu anul 2001, se observa o variatie a productiei industriale. La unele produse s-au inregistrat cresteri semnificative - preparate din carne, legume conservate prin sterilizare, produse zaharoase de cofetarie, bauturi alcoolice, incaltaminte, medicamente, iar la alte produse s-au inregistrat scaderi, unele destul de mari. Ramurile care au inregistrat cresteri sunt ramurile care detin si o pondere importanta in cadrul judetului. Acest lucru atesta o reorientare a productie si axarea pe anumite ramuri specifice zonei.
Un aspect pozitiv este determinat de evolutia livrarilor produselor industriale atat pe piata interna, cat si externa, la unele produse cresterea de la o perioada la alta fiind destul de mare.
Cresteri semnificative ale livrarilor pe piata interna s-au inregistrat la : legumele conservate (cu 267.4%), produse zaharoase (cu 202.4%), bauturi alcoolice (cu 158.4%), preparate din carne (cu 71.6%), antibiotice (cu 48%).
Pe piata externa, cresteri semnificative ale livrarilor s-au inregistrat la: preparate din carne - in 2001 au fost livrate pe piata externa 175.962 tone in comparatie cu anul precendent cand cantitatea livrata a fost nula; incaltaminte (cu 184.3%); produse zaharoase (cu 41.4%).
Serviciile publice descentralizate din cadrul judetului au favorizat si ele desfasurarea in mai bune conditii a activitatii agentilor economici. Un obiectiv important a fost si este asigurarea unui mediu concurential normal in vederea promovarii si stimularii agentilor economici.

Situatia investitiilor realizate de agentii economici din judetul Ilfov

Activitatea investitionala a fost puternic influentata de situatia geografica a judetului nostru, de politica economica a Guvernului Nastase, dar si de sprijinul acordat de organele administratiei prin eliminarea birocratiei si eliberarea mai rapida a autorizatiilor.
Principalele ramuri in care s-au realizat investitii sunt: transport si depozitare, industrie (industrie prelucratoare) si comert, acestea fiind de fapt ramuri reprezentative ale judetului.
Ponderea cea mai importanta este detinuta de investitiile realizate de agentii economici din sectorul public si cei cu capital strain.
Faptul ca un volum destul de important al investitiilor s-a realizat in sectorul public, iar finantarea de la bugetul de stat si local a inregistrat o scadere, atesta o imbunatatire a activitatii agentilor din acest sector.
Un alt aspect pozitiv il constituie si volumul ridicat al investitiilor realizate de societatile straine, ceea ce atesta clar crearea, in acest an, a unui cadru economic propice, cadru ce are in vedere stimularea societatilor comerciale, atragerea de noi investitii, urmarindu-se imbunatatirea activitatii economice a judetului.

Activitatea de comert exterior a agentilor economici

Cresterea economica in ansamblu si obtinerea unor produse competitive a avut ca efect si o crestere a volumului exporturilor, cu 16% in primele 9 luni ale anului 2001, fata de aceeasi perioada a anului 2000.
Evidentiem faptul ca o tendinta de crestere a exportului este datorata adoptarii de tehnologii performante, prin investitii, cu efecte benefice asupra calitatii, productivitatii muncii si a costurilor de productie.
Importurile au crescut in ultimul an cu 19%.
Cea mai ridicata pondere in totalul exporturilor o au produsele din lemn, exclusiv mobilier, produsele minerale, metalele comune, produsele alimentare, bauturi si tutun.[2]

Indicele volumului cifrei de afaceri din industrie pentru judetului Ilfov a

scazut comparativ cu total tara cu 1,3%, in perioada 1.I. - 31.XII.2008 fata de

perioada 1.I. - 31.XII.2007.

Indicii productiei industriale si indicii volumului cifrei de afaceri din industrie



Structura valorii productiei industriale, in anul 2008

Luand in considerare valoarea productiei industriale realizata de catre agentii economici cu activitate industriala a rezultat ca cea mai importanta ramura industriala din judet este "industria alimentara, a bauturilor si tutunului" cu o pondere de 73,8% in anul 2008 fata de 72,6% in anul 2007, urmata fiind de cea a "industriei constructiilor metalice" (cu o pondere de 5,1% in anul 2008 fata de 4,1% in anul 2007), a "industriei cauciucului si a maselor plastice" (cu o pondere de 4,5% in anul 2008 fata de 5,5% in anul 2007), a celei de "edituri si poligrafie" (cu o pondere de 3,0% in anul 2008 fata de 2,4% in anul 2007), si de "industria confectiilor" (cu o pondere de 2,7% in anul 2008 fata de 1,7% in anul 2007).

2.2 Agricultura

Agricultura judetului ocupa un loc important, dispunand de mari rezerve si posibilitati de dezvoltare determinate de calitatile solurilor, factori de clima, dotari tehnico-materiale si forta de munca adecvata. Aproximativ 95% din potentialul agricol al judetului Ilfov il detine suprafata arabila, restul de 5% fiind ocupat cu pomi, vii, pajisti si fanete.
Relieful de campie, apele cu debite insemnate folosite pentru irigatii si clima temperata, fac din agricultura un sector cu largi rezerve si posibilitati. Suprafata fondului funciar este de 159.255 ha. si are urmatoarea structura:

. teren arabil 107.779 ha;
. pasuni 1.992 ha;
. livezi 2.424 ha;

. paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera 2.805 ha;

Suprafata agricola este folosita in functie de conditiile pedoclimatice.
Pe lunci, se cultiva legume si zarzavaturi, pe pante si terenuri slab productive cresc pomi fructiferi, iar restul terenurilor sunt cultivate cu cereale, plante tehnice si nutreturi.
Legumicultura a cunoscut o mare dezvoltare, pentru a putea satisface nevoile crescande de aprovizionare a capitalei, a consumului populatiei judetului precum si pentru a asigura materia prima fabricilor de conserve din judet.
Comunele in care legumicultura se afla pe primul plan sunt: Nuci, Magurele, Darasti, Berceni, 1 Decembrie, Vidra, Ciolpani, Gruiu.
De asemenea, in judet se practica apicultura, sericicultura, pescuitul.
Cele peste 10 lacuri din cadrul judetului, asigura pescuitul unor importante cantitati de peste pentru nevoile locuitorilor din judet si ale capitalei.
Lacurile Peris-Balteni, Snagov, Caldarusani, Afumati, Ganeasa, Stefanesti, Corbeanca, constituie importante zone de pescuit ale judetului.
Nici in sectorul zootehnic lucrurile nu prezinta o situatie diferita de cea a restului agriculturii. Actuala structura a raselor din cadrul exploatatiilor zootehnice reflecta consecintele negative ale lichidarii, incepand cu 1997, a numeroase complexe cu acest profil, ceea ce a determinat reducerea numarului de animale. Actualul nivel al raselor este mai mic decat acum zece ani, ca efect al reducerii accentuate si constante a efectivului de animale, al deteriorarii puterii de cumparare a populatiei, al penuriei de fonduri la institutiile publice cu consumuri colective (spitale, unitati militare, crese, camine), precum si a lipsei de competivitate la export. Ponderea gospodariilor populatiei in acest domeniu a crescut usor, ceea ce arata ca scaderea efectivului de animale s-a inregistrat la agentii economici cu personalitate juridica. Totusi, in judet au rezistat cateva complexe zootehnice industriale reprezentative, destul de puternice pentru a revigora in viitor sectorul zootehnic, precum Romsuintest Peris pentru porcine, si Avicola Buftea pentru pasari.
Daca ne gandim la specificul judetului, cu un pronuntat caracter agricol, agricultura reprezentand componenta dominanta a activitatii economice (dispunand de rezerve si posibilitati de dezvoltare determinate de calitatea solurilor, forta de munca adecvata etc.), situatia indicatorilor din agricultura reflecta nevalorificarea suficienta a resurselor existente.[3]

Suprafata cultivata, cu principalele culturi

Suprafata judetului Ilfov (1583 kmp) reprezinta 0,67% din suprafata tarii. In anul 2001 suprafata agricola reprezenta 71,4% din suprafata judetului iar terenul arabil 67,5%. Prin scoaterea terenurilor din circuitul agricol, an de an, se constata o scadere a suprafetei agricole cu 5432 ha in anul 2007 fata de anul 2001. In anul 2007 suprafata agricola detinea o pondere de 68,0% din suprafata judetului, iar terenul arabil o pondere de 65,2%. Putem spune deci ca aproximativ doua treimi din suprafata judetului este reprezentata de terenul arabil, cea ce ar constitui un factor important in dezvoltarea agriculturii insa, datorita apropierii de Muncipiul Bucuresti, a faptului ca in judet se dezvolta deja zone rezidentiale de locuinte si a faptului ca multi agenti economici isi construiesc unitatile de productie/comercializare pe teritoriul judetului, ponderea agriculturii in economia acestuia se va diminua. Analizand situatia suprafetei agricole cultivata, pe total, in anul 2008 comparativ cu 2007, la principalele culturi se remarca o crestere cu 19,1% a suprafetei cultivate cu cartofi.

Majoritatea suprafetelor cultivate cu principalele culturi au inregistrat scaderi pe total la:

leguminoase pentru boabe cu 69,7%;

livezi de pomi si pepiniere pomicole cu 22,4%;

plante uleioase cu 21,9%, pe fondul scaderii suprafetei cultivate cu floarea soarelui cu 15,1%;

cereale cu 19,0%, pe baza scaderii cu 44,0% a suprafetei cultivate cu porumb, cu 59,4% a suprafetei cultivata cu ovaz si cu 12,9% a suprafetei cultivata cu orz si orzoaica;

plante de nutret cu 17,8%; astfel suprafata cultivata cu porumb pentru insilozare a inregistrat o scadere semnificativa de 94,6%, iar suprafata cultivata cu perene vechi si noi o scadere de 5,2 puncte procentuale;

legume cu 14,6%;

vii pe rod cu 4,5% in anul 2008 comparativ cu anul 2007.

2.3 Transportul

Reteaua cailor de comunicatie o formeaza transporturile pe caile ferate, transporturile rutiere si aeriene.
Este de mentionat ca, pe teritoriul judetului Ilfov, in orasul Otopeni, se afla principala poarta de intrare si iesire din tara, Aeroportul International Otopeni, prin care se asigura legatura cu celelalte mari orase ale tarii si cu alte aeroporturi internationale.
Reteaua rutiera ce porneste radial de pe teritoriul judetului Ilfov, asigura transportul calatorilor cat si schimbul de produse din interiorul judetului, cat si legaturile rutiere catre toate punctele cardinale. Astfel, reteaua de autostrazi, drumuri europene si drumuri nationale, ce porneste de pe teritoriul judetului, asigura legaturi rapide si importante catre toate colturile tarii, si nu numai.
Mentionam drumul national (DN 5) ce leaga capitala - Bucurestiul, de poarta fluviala si auto - Giurgiu, important nod de legatura cu tarile din sudul Europei, Asia si Orientul Apropiat. Drumul national (DN 1) ce leaga Bucurestiul de zona de nord-vest, respectiv centrul tarii si vestul Europei. Drumul national (DN 2) ce face legatura cu zona de est a tarii, respectiv cu nord-estul si estul Europei. Drumul national (DN 3) spre poarta maritima a tarii-Constanta si Canalul Dunare-Marea Neagra. Autostrada Bucuresti-Pitesti, ce leaga capitala de zona de sud-vest a tarii si a Europei. Aceasta retea radiala este intersectata de Soseaua de centura a Capitalei, aflata in prezent in administrarea Consiliului Judetean Ilfov.
In viitor (se afla in constructie in prezent) inca trei autostrazi vor porni din judetul Ilfov si vor lega capitala de vestul tarii, respectiv vestul Europei (spre Brasov-Oradea), estul Europei (Ploiesti-Albita) si spre sud-est (spre portul maritim Constanta).

Sectoarele serviciilor

Serviciile prestate in judetul Ilfov au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii si au atras forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se refera la : hoteluri si restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri mobile si imobile, asistenta medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru intreprinderi, activitati recreative, etc.

Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Ilfov de societati comerciale si companii societati nationale care presteaza servicii de interes general. Intre aceste unitati de prestari servicii se numara 135de unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. In judet mai exista unitati de prestari servicii in ceea ce priveste: hoteluri si restaurante, transporturi, administrarea imobilelor in schimbul unei sume, servicii recreative, culturale si sportive, sanatate, coafura, infrumusetare, spalatorii si curatatorii, intretinerea si reparatia autovehiculelor, reparatii articole gospodaresti, etc

Principalele ramuri de activitate

Efectivul salariatilor la nivelul judetului a crescut cu 6,5% la sfarsitul lunii decembrie 2008 fata de sfarsitul lunii decembrie 2007, pe baza cresterii efectivului de salariati in ramurile de activitate: Servicii (cu 10%) si Industrie si constructii (cu 4,3%). In ramura de activitate Agricultura, vanatoare si servicii anexe se observa o scadere a efectivului de salariati cu 28,0% la sfarsitul anului 2008 fata de sfarsitul anului 2007

Resurse umane si piata fortei de munca

Balanta fortei de munca

La 1 ianuarie 2008, resursele de munca din judetul Ilfov erau reprezentate de 196,6 mii persoane, din care 151,5 mii persoane populatie activa civila (149,4 mii persoane alcatuind populatia ocupata civila si 2,1 mii persoane numarul de someri), iar 45,1 mii reprezentau persoanele aflate in pregatire profesionala si alte categorii de persoane aflate in varsta de munca, dar care nu

lucreaza. Se poate observa ca la 1 ianuarie 2008 resursele de munca au inregistrat o crestere cu 2,3 % fata de 1 ianuarie 2007, in timp ce populatia ocupata civila si cea activa civila au inregistrat cresteri cu 6,9%, respectiv cu 6,5%. Populatia ocupata civila pe activitati economice a inregistrat, in anul 2008 fata de anul 2007, o scadere cu 4,5% in Agricultura, vanatoare, silvicultura si cu 0,9% in Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor. Cresteri mai importante ale populatiei ocupate civile au fost inregistrate in activitatea de Activitatii financiare, bancare si de asigurari (cu 100%), in cea de Hoteluri si restaurante (cu 29,6%), in Alte activitati de servicii colective, sociale si personale (cu 20,0%), in activitatea de Constructii (cu 18,0%), in cea de Comert (cu 17,7%) si in cea de Transport, depozitare si comunicatii (cu 16,3%). Cresteri mai mici ale populatiei ocupate civile s-au inregistrat in activitatea de Sanatate si asistenta sociala (cu 7,1%), in Administratie publica (cu 6,7%) si in Industrie (cu 5,0%).

Infrastructura

Infrastructura rutiera a judetului consta din:

Doua autostrazi (A1-Bucuresti-Pitesti, A2- Autostrada Soarelui)

Sapte drumuri nationale insumand 291 km

Soseaua de centura in lungime de 78 km

Drumuri judetene si comunale in numar de 581

Strazi in lungime de 132 km, din care 65% modernizate

De asemenea, infrastructura contine 271 km retea apa curenta potabila si

industriala , reprezentand 20 % din necesarul actual, .95,5 km retele de canalizare,

reprezentand 8 % din necesar.In ceeace priveste statiile de epurare, dintr-un necesar de apa uzata de epurat de cca. 60,7 mii m 3 /zi, se epureaza in prezent numai 4% (cca. 2,6 mii m 3 zi).

Retelele de alimentare cu gaze naturale pentru uz casnic deservesc 33 din orasele si comunele judetului.

Se urmareste reabilitarea infrastructurii de transport si sprijinirea initiativelor regionale de imbunatatire a accesului la siturile industriale.

Masura vizeaza in principal sprijinirea fluidizarii traficului in interiorul judetului cat si a fluxurilor intra-regionale. Se are in vedere acordarea unui accent deosebit sprijinirii accesului catre polii de dezvoltare economica precum si a combaterii aspectelor cu impact negativ asupra mediului, ce decurg din actualele fluxuri de transport.

Stoparea degradarii in continuare a starii drumurilor si imbunatatirea starii tehnice a acestora, prin

cresterea volumului de lucrari de intretinere, reparatii si ranforsari.

. Ameliorarea calitatii spatiului public alocat circulatiei pietonale.

. Declansarea procesului de modernizare a activitatilor de executie a lucrarilor rutiere de intretinere curenta si periodica, prin:

- dotarea cu utilaje si echipamente performante;

- aplicarea unor tehnologii de inalta eficienta la nivelul tarilor din Uniunea Europeana;

. Declansareaprocesului de restructurare a activitatii de administrare, exploatare, intretinere curenta si periodica de drumuri si poduri, care sa conduca la introducerea sistemului concurential in realizarea acestor activitati si, implicit, la cresterea nivelului calitatii acestora.

Investitii nete realizate, pe elemente de structura

2.7 Produsul intern brut pe regiunea Bucuresti-Ilfov

Regiunea Bucuresti - Ilfov este cea mai importanta din cele 8 regiuni de dezvoltare ale tarii, contributia sa in produsul intern brut national in anul 2006 fiind de 22,5%.

Analizand aceasta regiune se observa ca Municipiul Bucuresti a contribuit cu un procent semnificativ la realizarea produsului intern brut al regiunii in anul 2006 (88,8%), in scadere fata de anul 2005 (90,0%). In anul 2006 aportul Judetului Ilfov a fost de 11,2%, mai mare cu 1,2% fata de anul anterior (10,0%).

In anul 2006 comparativ cu anul 2005 ponderea in total tara a produsului intern brut din regiunea Bucuresti-Ilfov a scazut cu 0,1%, pe baza scaderii cu 0,3% a ponderii a produsului intern brut din Municipiul Bucuresti. Judetul Ilfov a inregistrat o crestere cu 0,2% a ponderii produsului intern brut in total tara, de la 2,3% in anul 2005 la 2,5 % in anul 2006.

Calitatea factorului de mediu

In conformitate cu prevederile Ord. MMGA nr. 13/2005 - pentru contigentarea in anul 2005 a consumului si a productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon, s-au luat masuri de sistare a productiei de CFC (freon)si bromura de metil si se mai produc doar sub supraveghere -Haloni (utilizati la transporturi aeriene - aeronave).

S-au luat masuri de :

· inventarierea agentilor economici (persoane fizice sau juridice) care defasoara activitati de reparatii aparatura electrocasnica (frigidere, combine frigorifice,vitrine frigorifice, instalatii de conditionare aer, instalatii de facut gheata) .

· inventarierea tuturor detinatorilor de agenti frigorifici (care nu se mai produc) - inmagazinati in instalatii frigorifice mai vechi de anul 1996, inclusiv instalatiile frigorifice montate pe mijloacele auto.

· bromura de metil nu s-a mai utilizat in judetul Ilfov incepand cu data de 01.01.2005. Intrucat cantitati de bromura de metil mai sunt inca permise a fi utlizate este necesar sa se realizeze o stransa cooperare cu Directia Fitosanitara a judetului Ilfov;

· avand in vedere ca pentru cantitatile inmagazinate pe aeronavele de transport (halon 1211- 57 Kg, si halon 1301-270 Kg ) se prevede o perioada de exploatare,se impune luarea in considerare a acestor cantitati atunci cand vor deveni deseuri pentru a fi incluse in programele de recuperare.

III . Spatiul rural

3.1 Populatia

Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriindu-se in tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban, care reprezinta un important fenomen demografic, social si economic.

Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale si a dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ .

Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia determinata de o serie de factori demografici si socio-economici.

Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si de locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente si servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut, in ultimele decenii, descresterile cele mai mari de populatie .

3.2 Ocupatia

Inca din cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai. Cu toate ca tehnicile de lucrat pamantul au evoluat inca exista tarani care muncesc pamantul cu propriile maini, fara a apela la mecanizare. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei inscriindu-se in asociatii de proprietari, astfel pamantul fiind lucrat la comun cu ajutorul tractoarelor, combinelor si altor masini de lucrat pamantul. In afara de cultivatul cerealelor, in judetul Ilfov locuitorii din spatiul rural au si gradini cu legume, in camp sau in spatiul din jurul casei. In spatiul rural se mai cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor fizice ci anumitor firme. Acestea de obicei sunt lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit mai redus.

In afara de lucrul la camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile gospodarii. Gospodine se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza din laptele proaspat muls de la vaci, oi sau capre, fac paine pe vatra, gatesc ca oricare alta gospodina.

Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care: bovine, porcine, cabaline, ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste animale sunt crescute toata perioada anului in propria curte, altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile sunt tinute pe timp de iarna la casele oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul ierbii acestea sunt duse la stana , aici fiind scoase la pasunat mult mai des.

3.3 Forta de munca

Forta de munca din mediul rural este specifica economiei rurale dominata de agricultura, aceasta fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a populatiei de la sate.

Populatia este ocupata in mare parte in agricultra in exploatatiile agricole familiale, acestia lucrand pamantul in familie. Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai mic de someri la sata de cat in mediul rural chiar daca acesti mai mult lucreaza la negru si nu figureaza cu nici un venit.

Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului nu poate compensa alti factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de trai, precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati, etc.

Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul scazut al inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina populatia rurala sa desfasoare activitati cu productivitate redusa, generatoare de venituri mici. In mediul rural, agricultura domina ca activitate principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii fiind de 48,1% din totalul populatiei ocupate.

In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o imbatranire, deoarece tinerii nu se mai multumesc cu veniturile foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta.

IV. Analiza SWOT

Analiza SWOT a judetului Ilfov

a) Puncte tari

¨ Situarea geografica in jurul municipiului Bucuresti

¨ Traversarea judetului de catre doua coridoare pan-europene

¨ Prezenta principalelor legaturi rutiere, feroviare si aeriene

¨ Jude traditional agricol, beneficiind si de existenta unui important institut de cercetari agricole.

¨ Existenta in cadrul economiei judetului a unei traditii a industriei grele si usoare

Resurse naturale si materii prime variate

¨ Potential pentru dezvoltarea turismului si agroturismului

¨ Existenta resurselor umane calificate in tehnologie de varf (industria software, proiectarea asistata de calculator, etc.)

¨ Forta de munca bine instruita si calificata disponibila la costuri minime

¨ Existenta unui important numar de institutii educationale specializate si a unei universitati

¨ Implicarea crescuta a autoritatilor publice in elaborarea unor proiecte de dezvoltare regionala si de cooperare interinstitutionala

b) Puncte slabe

Probleme serioase cu saracia rurala, servicii sociale precare

¨ Judet marcat exodul fortei de munca spre Bucuresti

¨ Probleme de mediu afectand apa, aerul si solul, judet predispus spre inundatii

Deficiente mari in alimentarea cu apa potabila si o retea de canalizare slab dezvoltata in special in mediul rural

¨ Lipsa infrastructurii de baza in mediul rural ce impiedica dezvoltarea industriala in afara oraselor

¨ Descresterea naturala a populatiei

¨ Existenta decalajului informational in cadrul judetului

Slaba educatie antreprenoriala

c) Oportunitati

¨ Integrarea Europeana care va determina cresterea rolului pe care judetul Ilfov il joaca

in economia romaneasca prin cresterea numarului de investitori

¨ Potential mare de dezvoltare a sectorului serviciilor

Asocierea intre fermieri pentru cresterea profitabilitatii in agricultura

Posibilitatea practicarii agriculturii ecologice

Potential de dezvoltare a parcurilor industriale

Perspective bune pentru dezvoltarea agroturismului si a

turismului de week-end

¨ Dezvoltarea unor relatii parteneriale cu municipiul Bucuresti

d) Amenintari

¨ Lipsa de facilitati oferite investitorilor straini poate reduce volumul investitiilor

Dezvoltarea limitata a sectorului industrial

¨ Exodul fortei de munca

¨ Migrarea populatiei tinere catre zonele urbane

¨ Cresterea decalajului educational intre mediul urban si cel rural

¨ Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru produsele agricole, putand defavoriza unele sectoare traditionale

Instabilitate legislativa in domeniul IMM-urilor

Extinderea urbanistica a municipiului Bucuresti

V. Obiective strategice in vederea dezvoltarii judetului Ilfov

5.1 Domeniu financiar fiscal



Realizarea si mentinerea unei evidente clare si precise a contribuabililor si a obligatiilor declarative de plata.

Cresterea gradului de conformare voluntara a declaratiilor de obligatii catre buget cu 10%

Cresterea gradului de conformare voluntara a contribuabililor in plata obligatiilor catre bugetul general consolidat cu 20%.

Urmarirea unei evidente clare si complete a contribuabililor aflati in administrare fiscala.

Cresterea calitatii activitatii de inspectie fiscala in vederea prevenirii, descoperirii si combaterii evaziunii fiscale.

  • Atragerea de sume suplimentare la bugetul general consolidat ca urmare a inspectiei fiscale
  • Cresterea numarului de inspectii fiscale incheiate pe inspector cu peste 15%
  • Reducerea numarului de contestatii formulate de contribuabil asupra actelor administrative fiscale cu 50%.
  • Crearea bazei de date conform reglementarilor fiscale europene in stabilirea si incasarea TVA si accize.

Rambursarea taxei pe valoarea adaugata

  • Eficientizarea activitatii de solutionare a deconturilor de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare.

Utilizarea de metode si mijloace moderne inmasura sa conduca la relatii de parteneriat intre administratia fiscala si contribuabili

  • Dezvoltarea structurilor de asistenta a contribuabililor
  • Punerea la dispozitia agentilor economici si persoanelor fizice a bazei de date cu intrebari si raspunsuri privind aplicarea legislatiei fiscale.
  • Actualizarea permanenta a site-ului cu informatii principale pentru cetateni.

Cresterea contributiei sectiei Ilfov a Garzii Financiare la atragerea veniturilor planificate prin

bugetul de stat. Actiuni de control privind combaterea evaziunii si fraudei fiscale

  • Actiuni de control la agentii economici care desfasoara activitati de producere, import sau comercializare produse purtatoare de accize .
  • Actiuni de control la agenti economici care desfasoara activitati in pietele agroalimentare si zonele comerciale din judetul Ilfov .
  • Actiuni de control la agentii economici care organizeaza si exploateaza jocuri de noroc
  • Actiuni de control la agenti economici efectuate in colaborare cu inspectorii din cadrul Autoritatii Rutiere Romane si comisari din cadrul IJP Ilfov in legatura cu respectarea prevederilor legale de catre transportatorii de marfuri din zona jud. Ilfov.
  • Actiuni de control la agentii economici care eludeaza legislatia din domeniul economico-financiar, contabil si vamal.
  • Actiuni de control la agentii economici care desfasoara activitati in domeniul comercial in legatura cu verificarea modului in care sunt respectate prevederile OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata
  • Actiuni de control la agenti economici care desfasoara activitati de import-export comercializare a produselor din lemn, cherestea, etc.
  • Actiuni de control tematic efectuate conform dispozitiilor primite de la Garda Financiara - Comisariatul General.

5.2 Agricultura si dezvoltare rurala

Obiectivele propuse in agricultura si dezvoltare rurala sunt urmatoarele :

Implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala in judetul Ilfov, prin actiuni de popularizare la nivelul agentilor economici si persoanelor cu activitate agricola in vederea

dezvoltarii economice si sociale a mediului rural prin accesarea fondurilor structurale

europene din P.N.D.R

  • Organizarea a 20 sesiuni de informare in localitatile judetului Ilfov.

Sprijinirea fermierilor si persoanelor care isi desfasoara activitatea in sectorul agricol, imbunatatirea competentelor agricultorilor.

Imbunatatirea competitivitatii fermelor comerciale si de semi-subzistenta.

Restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare a produselor agricole

  • Organizarea cursurilor de pregatire profesionala.
  • Sesiuni de instruiri M.A.D.R.

Implementarea si respectarea legislatiei actuale in domeniul O.M.G.

  • Verificarea modului de cunoastere a legislatiei la toti agentii economici cultivatori de plante modificate genetic.
  • Intocmirea bazei de date cu toti cultivatorii de plante modificate genetic.

Implementarea si respectarea prevederilor legislatiei nationale si comunitare in domeniile de activitate ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

  • Actualizarea bazei de date in domeniile de interes
  • Implementarea legislatiei in domeniul de activitate si verificarea modului de insusire a acesteia de catre agentii economici
  • Culegerea de date statistice si transmiterea acestora catre serviciul de statistica al M.A.D.R.
  • Sprijinirea initiativelor de asociere a producatorilor agricoli in societati agricole familiale, precum si asocierea si integrarea producatorilor agricoli in societati comerciale de valorificare,industrializare si comercializare a produselor vegetale si animale;
  • Semnalarea cazurilor de neconformitate privind aplicarea tehnologiilor, utilizarea alocatiilor bugetare si calitatea.

Implementarea legislatiei in agricultura ecologica

  • Inregistrarea operatorilor in agricultura ecologica pana la 1 iunie 2008 inconformitate cu prevederile alin. (2) al art. 7 din O.U.G. nr. 34/2000, aprobata prin Legea nr. 38/2001 cu modificarile si completarile ulterioare. Derularea unor actiuni ale APIA
  • Executarea platilor catre fermieri din fondurile FEGA pentru solicitarile din campania anului 2007-2008.
  • Primirea solicitarilor pentru cererile de plata pe suprafata pe anul 2008- 2009.
  • Finalizare control pe teren in vederea absorbtiei fondurilor FEGA SI FEDR.
  • Acordarea sprijinului financiar din bugetul national in sectoarele vegetal si zootehnic.
  • Acordarea sprijinului financiar din bugetul national pentru neutralizarea deseurilor de origine animala.
  • Acordarea sprijinului financiar dinfondurile FEGA pentru laptele distribuit in unitatile scolare
  • Acordarea sprijinului financiar din fondurile FEGA pentru persoanele defavorizate.

Asigurarea sprijinului pentru transformarea unui numar de 300 ferme de subzistenta in

ferme familiale, comerciale si prin accesarea de fonduri structurale.

30 ferme CLCA Snagov

40 ferme CLCA Stefanesti

30 ferme CLCA Otopeni

40 feme CLCA Branesti

40 ferme CLCA Domnesti

40 ferme CLCA Magurele

40 ferme CLCA Afumati

40 ferme CLCA Gradistea

Reconstructie ecologica a terenurilor degradate constituite in perimetre de ameliorare.

  • Identificarea terenurilor agricole degradate in vederea ameliorarii prin impadurire cu finantare de la bugetul de stat.

Derularea unor proiecte cu finantare nerambursabila in regiunea Bucuresti -Ilfov Phare 2003.

  • Reabilitarea ecologica a lacului Snagov

Derularea unor proiecte cu finantare nerambursabila in regiunea Bucuresti -Ilfov Phare 2005

  • Extindere sistem de alimentare cu apa in comuna Afumati
  • Extindere si reabilitarea retelei de apa si canalizare in orasul Chitila
  • Gestionarea deseurilor menajere in comuna Gruiu
  • Realizarea studiilor de pregatire ale proiectului de investitii pentru gospodarirea apelor si apelor uzate in comuna Petrachioaia.
  • Imbunatatirea calitatii mediului prin colectarea selectiva, transportul, depozitarea deseurilor menajere in comuna Copaceni.
  • Reabilitarea si extindere alimentare cu apa in orasul Buftea.

5.3 Protectia mediului inconjurator si turism

Obiectivele propuse in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator sunt :

Consolidarea capacitatii de implementare a legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor

Introducerea serviciului de salubrizare cu operatori de salubrizare licentiate de ANRSC si autorizati de APM Ilfov, in cel putin 6 localitati in anul 2008 ( Directiva 75/442/CE- transpusa prin OUG. nr.78/2000 si legislatia adiacenta) .

Stabilirea locatiilor, pe teritoriul judetului Ilfov - pentru amplasarea containerelor de 4 mc, 1,1mc sau containerelor cu mai multe compartimente pentru : colectare sticla pe culori , colectare hartie si carton, colectare doze de aluminiu si ambalaje metalice feroase usoare, colectare ambalaje usoare

Colectarea deseurilor voluminoase altele decat DEEE.

Realizarea unor locatii ecologice pentru colectarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz - directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz transpusa prin HG nr..2406/2004, modificata si completata de HG 1313/2006.

Asigurarea locatiilor pentru colectarea separata a DEEE, generate de populatie pentru atingerea tintei de 4 kg/locuitor la sfarsitul lui 2008.

Realizarea de statii simple de transfer pentru colectarea selectiva a deseurilor cu valoare

economica mare cu participarea consiliilor locale si intreprinzatorilor autohtoni sau straini ( cel putin 3 statii simple de transfer pana la 31.12.2008).

Realizarea de puncte de colectare ambalaje din sticla, cu participarea consiliilor locale ,

agentilor economici care pun pe piata ambalaje din sticla, SC ECOROM AMBALAJE SA, AFM ( cel putin 2 puncte in cursul anului 2008).

Constituirea agentilor economici AF. SRL.SA care sa colecteze separat deseuri biodegrabile pentru asigurarea hranei animalelor si asigurarea aprovizionarii statiilor de compost ( cel putin 2 agenti)

Constituirea agentilor economici care sa reconditionzeze si sa refoloseasca DEEE cu participarea consillilor locale si a intreprinzatorilor particulari autohtoni sau straini, a " Grune Punct" pentru gestionarea DEEE, a Administratiei Fondului de Mediu , a producatorilor de DEEE. - cel putin un

Agent.

Constituirea agentilor economici care sa valorifice piesele, motoarele, si subansamblele rezultate din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz - cel putin 2agenti.

Incinerarea deseurilor periculoase pentru om si factorii de mediu la incineratorul existent pe amplasamentul Chiajna -Rudeni

Definitivarea si intrarea in vigoare a PJGD pentru judetul Ilfov in cursul anului 2008

Urmarirea constituirii la consiliile locale a serviciilor de gospodarie comunala si salubrizare si a bazelor de date care sa asigure raportarea rapida la APM a modului de gospodarire a tuturor tipurilor de deseuri.[4]

Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale

Reactualizarea bazei de date flora si fauna la nivelul judetului Ilfov

Distributia speciilor de flora si fauna in siturile Natura 2000

Cartarea siturilor natura 2000

Realizarea planurilor de management pentru siturile natura 2000 ( Gradistea - Dridu si Scrovistea)

Realizarea planului de management al ariei naturale protejate - lacul Snagov

Monitoring in vederea evaluarii starii actuale a factorului de mediu "apa "

Monitoring al subsistemului "ape curgatoare de suprafata" - pe teritoriul jud. Ilfov;

Monitoring al subsistemului " lacuri naturale si artificiale" - jud. Ilfov;

Monitoring al subsistemului " ape subterane freatice" (foraje reprezentativejud. Ilfov) ;

Monitoring al subsistemului " ape uzate" - surse de poluare semnificative;

Obiectivele propuse in ceea ce priveste turismul :

Sustinerea activitatilor care valorifica resursele culturale locale

Simpozionul « protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural din judetul Ilfov »

Cresterea gradului de acces si participare la cultura

Organizarea unor spectacole, concursuri,festivaluri

a) Festivalul National de Teatru pentru Tineret,editia a IX-a

b) Festivalul judetean de arta plastica IF Art, editia a III-a

Semnalizarea monumentelor istorice din judet

VI. Concluzii si propuneri

Anul 2010 va constitui o provocare in contextul international caracterizat printro

profunda criza financiara si economica globala.

In acest context, noul Guvern va trebuii sa promoveze un set coerent de politici

macroeconomice si masuri de ajustare, corelate cu politica monetara, care sa asigure o crestere economica sustenabila, mentinerea atractivitatii investitionale a Romaniei

precum si o evolutie favorabila a mediului de afaceri, a pietei muncii si a nivelului de trai.

Iar pentru indeplinirea obiectivelor si solutionarea corespunzatoare a tuturor

problemelor ridicate de cetatenii judetului, Institutia Prefectului judetului Ilfov va trebuii sa se implice activ pentru imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale acestorabazandu-ne atat pe principiile mentionate in Programul de guvernare 2009-2012 cat si pe cele care le revin, in conformitate cu Legea.

Propuneri in ceea ce priveste mediu ,agricultura,urbanism.

Conservarea si dezvoltarea rezervatiilor naturale specifice zonei noastre va permite mentinerea biodiversitatii, a echilibrului ecologic atat de necesar ecosistemelor si omului.

Evolutia negativa a agriculturii ultimilor ani, cauzata de posibilitatile financiare modeste ale taranilor si de reducerea substantiala a ajutorului acordat de catre stat, poate fi oprita in cel putin doua moduri : prin investitii orientate catre optimizarea conditiilor oferite de mediul natural si prin aplicarea rezultatelor cercetarilor agronomice obtinute de institutele locale de cercetari.

Cele mai solide proiecte de dezvoltare urbana sunt, cele de infrastructura a localitatilor urmarindu-se modernizarea lor, in vederea atingerii unui grad de civilizatie european.
Consiliul Judetean Ilfov, a fost si este preocupat de problema urbanismului, elaborand planuri, conform regulilor stipulate de Legea urbanismului din 1997, pentru dezvoltarea armonioasa a comunelor si satelor. Recent a aprobat inceperea vanzarilor si concesionarilor de terenuri pentru demararea constructiei de locuinte si alte obiective civile in zona, comunele Chitila si Stefanesti fiind primele care au actionat efectiv. Ideea se bucura de un mare succes, aducand venituri importante la bugetul judetului si sporind gradul de urbanizare.

Acest program reprezinta o solutie si pentru sprijinirea tinerelor familii ce doresc sa aiba propria casa, prin acordarea de facilitati financiare la obtinerea de credinte in conditii avantajoase pentru constructia de locuinte.

Bibliografie

Economie regionala . Sinteze    - Daniela Luminita Constantin , Edit. Oscar Print ,2002

www.judetulilfov.eu

www.prefecturailfov.ro

www.adrbi.ro

www.ilfov.djc.ro

www.insse.ro

Cuprins

I.          Caracteristici generale ale Judetului Ilfov

Pozitia Geografica

Vecini

Suprafata

Relief

Retea Hidrografica

Clima

Vegetatia

Resurse naturale

Grad de urbanizare

1.10. Populatia

1.11. Programe de care beneficiaza judetulu Ilfov

II.       Structura economica in profil sectorial al judetului Ilfov

2.1. Industria

2.2. Agricultura

2.3. Transportul

2.4. Sectoarele serviciilor

2.5. Resurse umane si piata fortei de munca

2.6 . Infrastructura

2.7 . Produsul intern brut pe regiunea Bucuresti-Ilfov

2.8 . Calitatea factorului de mediu

III. Spatiul rural

3.1 Populatia

3.2 Ocupatia

3.3 Forta de munca

IV. Analiza SWOT

V. Obiective strategice in vederea dezvoltarii judetului Ilfov

5.1 Domeniu financiar fiscal

5.2 Agricultura si dezvoltare rurala

5.3 Protectia mediului inconjurator si turism

VI . Concluzii si propuneri



www.wikipedia.ro/judetilfov

https://www.cjilfov.ro/industrie

www.hartabucuresti.eu/despreilfov-118

Sursa : Raportul de activitate privind starea judetului Ilfov.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate