Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Piata mondiala si fluxurile economice mondiale


Piata mondiala si fluxurile economice mondiale


Piata mondiala si fluxurile economice mondiale

Piata mondiala reprezinta ansambl schimburilor econo de b si svc monetare si transf valorice realizate intre ag ec din dif tari.

Piata mondiala constituie cadrul gen de manifestare a diviziunii internationale a muncii.

Forma concreta de derulare a schimb internat o reprez fruxurile ec internat. Acestea se refera la schimbul unor val materiale si banesti intre dif tari si se caracterizeaza printr-un process continuu de diversificare.

Fiecare flux ec internat reprez o piata internat specifica, iar ansamblul acestora formeaza piata mondiala. In cadrul acesteia se deruleaza urmat fluxuri econ internat:



I.       Comertul international

Reprezentat prin imp si exp de marfuri intre tari.

II.     Al svc

III.   Piata internat a capitalurilor care cuprinde operatiunile legate de plasarea in si din strainat a K sub diverse forme respectiv investitii directe/imprumuturi/achizitii de titluri de valoare.

IV.  Piata tehnologiilor si a altor rezultate ale cercetarii stiintifice.

V.    Piata internat a fortei de munca

Totalit fluxurilor ex internat care iau nastere intre ag econ din dif tari alcatuiesc circuitul economic mondial.

Comertul international

Principala forma a relatiilor econo dintre tari a reprez comertul internat.

Evolutia acestuia este relevant dupa rev industriala care a fost insotita de o dezv fara precedent a schimburilor internationale de marfuri.

Evolutia postbelica a comertului internat pune in evidenta urmatoarele 5 trasaturi:

Dezvoltarea mai rapida a comertului international in raport cu productia mondiala. In ultimii 60 de ani rata medie anuala de crestere a comert intenat a fost de 6%, iar volumul sau a crescut de la 84 mld $ -1953 la 10 trilioane de $ in 2005. => proportii tot mai mari din productia de b si svc create intr-o tara sunt consumate in alte tari.

Globalizarea comertului mondial

In per postbelica, slabirea statelor nationale este generate de 2 sit cel putin:

a.      Schimburile mondiale se effect primordial intre mari regiuni comerciale (triada) care domina lumea.

b.     Statele regiuni reprezinta entitati economice mai eficace si mai omogene decat statele natiuni.

evolutiile structurale semnificative in comertul mondial. Structura pe produse a comertului international pune in evident o neta suprematie a produselor manufacturate (80% din schimburile mondiale de produse).

Importanta schimb international de produse manufacturate a condus la dezvoltarea unui tip de comert interramura/ interindustrial.

Evolutiile structurale vizeaza de asemenea si comertul mondial cu svc, respectiv transporturile internationale, turism, telecomunic, asigurari, active bancare care a cunoscut o crestere mai rapida in comparatie cu comertul de marfuri.

Redistribuirea rolului tarilor dezvoltate in comertul mondial si aparitia noilor tari industrializate.

Ponderea cea mai mare in comertul mondial de marfuri o detin: SUA, Germ si Jap, china impreuna asigurand 1/3 din exporturile si importurile mondiale.

Aceste evolutii au condus la schimbarea viziunii asupra relatiilor economice internat, rel N-S, si analiza acestora in contextul unei lumi tripolare (triada).

Contrastul dintre politicile comerciale care fac apologia liberului schimb si tendinta de recrudescenta/evidentierea acc a protectionismului in comertul international.

Lato sensu, protectionismul poate fi definit prin aplicarea unor masuri variate care vizeaza crearea de distorsiuni pe piata internat si pe pietele internationale de marfuri si svc.

In acest scop pot fi ut mai multe categ de masuri:

a.      Masurile tarifare de restrictii indirecte care actioneaza asupra importurilor si exporturilor. Pp restrictii tarifare: - taxele vamale = impozit prelevat asupra unei marfi la trecerea frontierei

Ansamblul taxelor= tariful vamal

b.     Masuri netarifare/directe precum interdictii privind anumite exporturi strategice/ importuri din motive sanitare.

- Contingentarile prealabile pt importul anumitor produse

- controlul asupra calit produselor, impunerea de norme sau formalitati administrative.

c. masuri de protectionism monetar - sunt ut politici de devalorizare/depreciere competitive a monedei. Masurile privind controlul ratelor de schimb precum si actiuni asupra ratelor dobanzii.

Interdependentele crescande dintre economiile nationale precum si necesitatea liberalizarii schimburilor au amplificat rolul organismelor internat de cooperare economica. In randul acesora, un rol imp a revenit Acordului General pt Tarife vamale si Comert (GATT). Acest accord a intrat in vig 1.01.1948 si se prezenta sub forma unui accord commercial multilateral.



Din 1995 GATT a devenit Organiz Mondiala a Comert (OMC) - care are ca obiectiv reducerea taxelor vamale, precum si includerea prod agricole si a serv in cadrul general al acordului.

Misiunea sa pp - asig unor schimburi comerciale echitab si loiale.

Balanta comerciala

Balanta comerciala = tablou statistic ec in care se reflecta intr-o ordine stabilita totalitatea de operat de comert exterior realizata intr-o tara la o anum per. Cuprinde importuri si exporturi.

Exporturile =cererea externa de produse nationale.

Pe masura cresterii niv activit nat, cererea interna devine mai puternica, o parte dintre acestea satusfacandu-se cu produse straine ceea ce conduce la cresterea import.

Dif imp si exp: soldul commercial.

At cand cele doua sunt =, balanta e echilibrata, iar soldul e nul.

Exp>importurile -> balanta comerciala este excedentara, soldul e +

Exp<importurile -> balanta comerciala deficitara, soldul e -.

Balanta de plati

Analiza fluxurilor economice externe ale unei tari se realiz cu ajut balantei de plati externe care descrie relatiile econ cu agentii care nu apart ec nationale.

Balanta de plati grupeaza si ordoneaza intr-un cadru definit de reguli universal acceptate ansamblul tranzactiilor econ si financiare ale unei tari/ale unei Z economice  cu restul lumii in decursul unei perioade date.

Ut balantei de plati ca instrument de reflectare a echilibrului economic exern are in vedere regulile care stau la baza constructiei sale.

Balanta de plati: component:

Contul tranzactiilor curente

Contul de K

Contul financiar

Tranzactiile curente = totalit operatiunilor legate direct/indirect de schimburile internat, respectiv imp si exp de b si svc, veniturile factorilor de productie si transferuri curente.

Contul de capital= regrupeaza transferurile de capital precum platile de dobanzi la datoria externa, achizitii si cesiuni de active nefinanciar (brevete, marci, dr de autor)

Contul finaciar = structurat conform cu natura capitalurilor, a investitiilor de portofoliu, a produselor financiare derivate precum si a altor investitii si active de rezerva.

Piata si politica monetara - toate aspectele

Creditul si bancile - nat creditului, functii, clasificare, banci, tipuri de operta realiz de b comerciale.

Piata de capital: cererea si oferta de capit, piata fin primara, secundara, caracteristici, bursele de valori, org si fctionarea burseloor de valori

Agentii de schimb, cotatii bursiere, factorii care infl cursul bursier, operatiune

Piata valutara: caract si fctionarea ei, actorii pietei valut, metode de cotare a cursurilor , tipuri de cursuri fluctuante, fact care infl evol cursului valutar, operatiuni desfas pe piata asta

Inflatia- def, cause, forme, tipuri, consec economic-fin ale infl, mas antiinflat

Statul si economia -dezbateri teoretico-idelog, rolu, functiile ec ale statului (esecul, imperfectiunile)

Politica bugetara, natura ei, obiectivele instrumente, echilibrul buget, defic, metede de fin a deficitului

Fluxurile , comert mondial si caract, balanta comerc si balanta de plati.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate