Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» PROTECTIONISM SAU GLOBALIZARE


PROTECTIONISM SAU GLOBALIZARE


Universitatea Dunarea de Jos Galati

Facultatea de Stiinte economice

Administrarea Afacerilor Internationale

PROTECTIONISM SAU GLOBALIZARE?

Globalizarea este modalitatea rapida in care se face schimbul economic, social si tehnologic, transfrontalier in conditiile socitatii .



Ca si definitie a protectionismului conform Dictionarului Explicativ acesta reprezinta politica economica a unui stat, care urmareste protejarea temporara, partiala sau totala a industriei si a agriculturii indigene prin aplicarea unui regim vamal cu tarife ridicate la marfurile de import, prin restrictii valutare etc .

In conditiile actuale de crestere a interdependentei economice intre state se manifesta o tendinta obiectiva de reducere a taxelor vamale .

O alta caracteristica a relatiilor comerciale internationale o reprezinta aparitia si largirea proceselor de integrare economica . In relatiile comerciale ale tarilor care fac parte din grupari comerciale si economice se aplica facilitati mari cum ar fi scutirea totala de taxe vamale in cadrul CEE ( ce se constituie intr-o uniune vamala) sau scutite de taxe vamale pentru produsele industriale din tarile Asociatiei Europene a Liberului Schimb (o zona de comert liber) .

Comertul international si investitiile au constituit motorul cresterii mondiale in ultimii 50 de ani . Tonele de marfuri comercializate in intreaga lume au crescut de 16 ori din 1950 demonstrand micsorarea obstacolelor, cresterea comercializarii serviciilor este si mai mare . Multi oameni cred ca exporturile creeaza slujbe, iar importurile costa slujbe si prin urmare exista o logica in existenta obstacolelor impotriva importurilor . Tarile care au micsorat barierele comerciale isi concentreaza energiile lor nationale in industriile in care exceleaza, de unde ele au un avantaj international . Integrarea in economia mondiala contribuie la imbunatatirea mediului prin promovarea cresterii, prin cresterea veniturilor, prin imbunatatirea dreptului de proprietate si printr-o folosire mai eficienta a resurselor .

Barierele impuse importului incurajeaza tarile sa-si concentreze eforturile in industrii in care ele nu au nici un avantaj . Aceasta duce la investitii neprofitabile . Este o evidenta ca tarile in curs de dezvoltare, care ridica bariere importurilor, au o crestere a veniturilor mai scazuta decat cele care sunt deschise comertului . Companii de toate marimile sunt implicate in comertul mondial - beneficiile nu merg numai catre marile companii multinationale .

Organizatia Mondiala a Comertului are reguli exprese ce permit tarilor sa actioneze pentru a proteja viata sau sanatatea oamenilor, animalelor sau plantelor si sa conserve resursele naturale . Totusi astfel de restrictii trebuie sa fie in concordanta cu obiectivele mediului, sa nu fie o forma deghizata de protectionism comercial . Organizatia Mondiala a Comertului nu impiedica tarile sa interzica sau sa restrictioneze piata organismelor modificate genetic .

Globalizarea din perspectiva progresului

Globalizarea se releva printr-o diversitate de aspecte, ca feed-back al diverselor fatete ale progresului . Progresele din domeniul tehnologiei informatice si stiintei managementului, scaderea costurilor de transport si comunicatii internationale au condus la comercializarea unui mare numar de bunuri si servicii care inainte nu erau comercializabile si a accelerat procesul de internationalizare a productiei si serviciilor . Toti acesti factori au avut un pronuntat impact asupra globalizarii tranzactiilor financiare, permitand institutiilor financiare sa fie informate imediat asupra conditiilor de pe pietele din intreaga lume si sa poata face calcule detaliate, necesare pentru identificarea oportunitatilor de profit prin alocarea de capital in diferite zone ale globului . Se considera ca globalizarea financiara este in continuare facilitata de extinderea mass-mediei financiare si de afaceri, ca si de acceptarea limbii engleze ca limba a afacerilor internationale . In ultimii ani, progresul a fost cel care a determinat ca volumul tranzactiilor financiare internationale si integrarea pietelor financiare a tarilor intr-un sistem financiar global s-a realizat in ritm mult mai rapid, comparativ cu integrarea mondiala a celorlalte sectoare economice .

Comertul international si investitiile par a fi "locomotiva" ce trage dupa ea "trenul" cresterii economice mondiale . Volumul de marfuri comercializate pe intreaga planeta a crescut de 16 ori in ultimii 50 de ani . Cu toate ca productia si comertul international nu s-au dezvoltat in acelasi ritm cu tranzactiile financiare internationale, productia realizata de companiile transnationale a crescut mai

rapid decat volumul comertului .

Tipuri de globalizare

In cadrul globalizarii, distanta geografica devine un factor putin important in stabilirea si sustinerea

relatiile politice si socio-culturale . Aceasta larga internationalizare a relatiilor cauzeaza deficite de natura democratica, ecologica, sociala, de securitate, precum si efecte "ricoseu", cum ar fi schimbarea mentalitatii si structurii administrative .

Globalizarea tehnologica . Primele miscari ale globalizarii tehnologice incep in 1945 . Dezvoltarea satelitului si a computerului, fuzionand in tehnicile de comunicare internationala, conduc spre o explozie a comunicatiilor si mobilitatii, asa cum le-a prevazut Alvin Tofler in "Al treilea val" .

Globalizarea politica . Anul 1989 insemna sfarsitul unor ideologii si al unei ere, terminarea razboiului Rece, aproape toate tarile lumii au acceptat o economie bazata pe "piata si democratie" . Granitele devin mai usor de trecut, se adanceste interdependenta globala, cuplata cu fenomenul de privatizare, mediatizare .

Globalizarea economica . Incep sa apara mereu mai multe produse "rulate" in comert, se dezvolta piata financiara internationala, apar companiile .

Provocarile Romaniei sub auspiciile protectionismului european

Protectionismul reprezinta ansamblul de masuri care isi propun limitatea, interzicerea, controlul sau influentarea fluxurilor comerciale internationale . Este rezultatul unei capacitate de constrangere publica care interfereaza cu procesul de schimb fondat pe libertatea de optiune a celor direct implicate in tranzactie . Astfel, protectionismul promoveaza discriminarea in ce priveste schimburile realizate de acestia cu rezidentii unei alte tari . Practice, se poate afirma ca protectionismul este echivalent cu un "nationalism reglementar" .

Principiul de baza pe care s-a construit Europa moderna a fost subordonarea proceselor economice unui scop fundamental politic: unificarea tarilor occidentale . Politica comerciala protectionista, indeosebi, este considerata de catre europeni ca un pret platit pentru atingerea obiectivelor politice, fie pe traiectoria integrarii interne ('deep integration'), fie pe cea a expansiunii teritoriale a UE prin acorduri comerciale preferentiale . Altfel spus, europenii suporta costurile unei politici comerciale protectioniste in favoarea coexistentei pasnice intre membrii comunitari .

UE a reusit sa-si delimiteze zonele de influenta politica tocmai prin intermediul acordurilor comerciale discriminatorii si sa-si extinda teritoriul . Fiecare dintre aceste acorduri este asociat unui set specific de bariere comerciale intre UE si parteneri: prezenta sau absenta restrictiilor cantitative, a taxelor vamale preferentiale, a masurilor antidumping, aproximarea legislatiei comerciale in concordanta cu regulile UE (acquis-ul comunitar) . Aceste acorduri comerciale releva o pronuntata dimensiune politica .

Fundamentele si mutatiile politico-economice si institutionale analizate mai sus si-au pus amprenta in mod hotarator asupra magnitudinii protectionismului european din ultimul deceniu . Protectia totala a economiei europene a fost de circa 12% in 1999, adica de doua-trei ori mai mare decat nivelul declarat oficial . Acest nivel nu va cunoaste mutatii majore pana in anul 2005, caci majoritatea angajamentelor Rundei Uruguay au fost implementate in anul 1999, cu exceptia Acordului Multifibre care va intra definitiv in vigoare in 2005 .

Varfurile protectionismului sunt mult mai ridicate decat cele prezentate in rapoartele oficiale, intrucat barierele netarifare si masurile antidumping nu sunt incorporate sistematic in acestea din urma; totodata, exista bunuri industriale extrem de protejate, aspect adeseori umbrit de protectionismul sectorului agricol . De exemplu, in anul 1999, rata protectiei totale a sectorului industrial s-a ridicat la peste 10%, ceea ce reprezinta mai mult de 24% din valoarea adaugata a sectorului industrial . Rata de protectie totala a depasit 30% in sectorul textile si imbracaminte, a carui valoare adaugata era echivalent cu cel obtinut in prelucrarea zaharului (cu o rata de protectie de 125%) si a carnii (cu o rata de peste 70%) .

Liberul schimb este un deziderat si pune accentul pe castigurile obtinute ca urmare a specializarii internationale . Acesta a fost promovat de tarile ce au cunoscut primele procesul de industrializare, fiind in avantajul lor comertul liber in conditiile in care dispuneau de o puternica forta concurentiala .

O politica comerciala este interesanta numai daca exista o reciprocitate a pietelor, este sustinuta de o specializare determinata de conditii obiective de productie, nu are mare importanta independenta economica si dependenta tehnologica . Primtre adeptii liberului schimb sunt: realisti, dinamici, inteligenti, invingatori; de cealalta parte a baricadei se afla demodatii, cei ancorati in trecut .

Aderarea Romaniei la UE impune, desigur, adoptarea de catre tara noastra a politicii comerciale comune, cu avantajele si costurile ce deriva din aceasta . Alinierea la politica comerciala externa a UE trebuie sa fie precedata de estimarea costurilor pe care le presupune asupra economiei romanesti . La randul sau, estimarea costurilor protectionismului nu poate fi judicios realizata fara a surprinde nivelul real al protectionismului comercial total si pe sectoare .

Politica comerciala este unul din domeniile in care Romania a avansat cel mai mult in procesul de adoptare a acquis-ului comunitar . Astfel, incepand cu anul 2002 s-a constituit o zona de comert liber intre tara noastra si UE in materie de produse industriale . Comertul cu produse agricole s-a liberalizat partial, data fiind sensibilitatea acestui domeniu, prin incheierea de conventii reciproce la o serie de produse agricole: scutiri si reduceri de taxe vamale, contingente tarifare si eliminarea reciproca a subventiilor la export la unele produse, urmand ca liberalizarea completa sa aiba loc la momentul aderarii Romaniei la UE . Un asemenea eveniment va presupune si renuntarea la statutul Romaniei de tara in curs de dezvoltare in cadrul OMC si al ONU, ceea ce implica pierderea beneficiilor derivate din tratamentul special si preferential, transformand Romania in tara donatoare de preferinte vamale .

Accesul la cea mai mare piata importatoare a lumii, cea a UE, este, in sine, un fapt benefic . Competitivitatea ramane insa arena de joc a cartii succesului Romaniei . Tentatiile protectioniste in UE raman ridicate si concentrate prioritar in sectoarele economice care si-au pierdut avantajul comparativ . Piata Interna Unica este benefica pentru Romania numai in cazul in care reformele structurale sunt transpuse cu succes in practica, mai ales in conditiile actuale, in care intensivitatea tehnologica si managementul politicilor economice sunt slab reprezentate in comparatie cu tarile UE . Altfel costurile integrarii vor depasi beneficiile previzionate, indeosebi pe traiectoria dislocarii fortei de munca din sectoarele economice care nu pot face fata presiunilor concurentiale si pe cea a costurilor induse de adaptarea politicilor interne la reglementarile tehnice obligatorii si la standardele de calitate ale UE .

Delimitarea impactului net asupra economiei romanesti, atat in perioada de preaderare, cat si in perioada imediat urmatoare integrarii, va ridica probleme in termeni de costuri - beneficii macroeconomice, de optimalitate, de castigatori si perdanti din perspectiva sectoriala, care vor trebui sa faca si obiectul negocierii diferitelor dosare . Toate acestea stau sub umbrela 'asimetriilor de dezvoltare', care s-au dovedit mai puternice decat 'asimetriile comerciale', generand cronicizarea deficitelor comerciale ale tarilor in curs de aderare si UE .

Tipuri de protectionism

Protectionism moderat si compatibil conduitei comerciale multilaterale: acesta urmareste restrictionarea accesului produselor straine pe piata interna la un nivel rezonabil, foloseste masuri tarifare si netarifare la niveluri ce nu introduce distorsiuni majore in cadrul economiei; uzeaza de instrumente compatibile conduitei multilaterale .

Politica comerciala strategica urmareste captarea rentelor create de o situatie comerciala oligopolista (statul practica politici ce ofera avantaje de scara si de gama), trebuie sa asigure firmelor nationale o cota semnificativa din marja de profit creat pe piata internationala ca urmare a unor avantaje create prin subventionare si/sau protectie comerciala . Conditiile de reusita a unei astfel de politici le reprezinta posibilitatea de a identifica sectoarele si industriile de interes si capacitatea de promovare .

Politicile autarhice reprezinta o stare de izolare economica, o politica de orientare spre interior, prin ignorarea voita a avantajelor ce decurg din relatiile economice internationale . Se manifesta prin tendinta de a dezvolta cu orice pręt anumite ramuri economice si prin folosirea unor masuri drastice de stopare a importurilor .

Obiectivele politicii comerciale pe termen lung sunt dezvoltarea echilibrata a economiei nationale in conditiile unui anumit nivel de expunere fata de concurenta externa iar pe termen mediu si scurt se pot enumera:

Redefinirea structurii exporturilor si importurilor;

Imbunatatirea orientarii geografice a fluxurilor comerciale;

Redefinirea echilibrelor din balanta comerciala si balanta de plati externe;

Imbunatatirea raportului de schimb;

Armonizarea structurilor economice productive .

Principalele functii ale politicii comerciale sunt: promovarea relatiilor comerciale externe prin stimularea exporturilor, protejarea economiei nationale de concurenta externa prin reglementarea si controlulimporturilor sin u in ultimul rand realizarea unui echilibru dynamic in balantele comerciala si de plati concomitant cu sporirea rezervei valutare a statului .

Masurile protectioniste sunt adoptate de guverne ca urmare a reactiei societatii la mediul de afaceri, la restrictiile impuse, la factorii economici, politici, legali etc pentru stimularea sau restrictionarea comertului international al companiilor . Aceste masuri afecteaza concurenta prin potentarea sau diminuarea abilitatilor companiilor, precum si a nevoilor acestora de a concura pe plan international .

Trasaturile protectiei economiei prin intermediul masurilor de politica comerciala:

Reprezinta doar una dintre alternative;

Foloseste imstrmente specifice (tarifare, netarifare, paratarifare);

Trebuie sa fie in stransa corelatie cu viabilitatea ramurii, sectorului sau a companiilor;

Trebuie sa fie limitata in timp si resurse;

Genereaza costuri si efecte negative pentru toti cei implicate (exportatori, importatori, consumatori, guverne);

Principalele grupuri ale caror interese sunt lezate de protectionism sunt consumatorii, comerciantii, exportatorii, companiile transnationale si nu numai .

Principalii purtatori ai cererii de protectie sunt companiile din sectoarele concurate de importuri, grupurile sindicale, sectoarele intensive tehnologic, grupurile ecologiste .

Costurile protectionismului:

B      Diminuarea eficientei cu care opereaza economia protejata;

B      Efectele redistributive in detrimental utilizatorilor produselor protejate;

B      Costurile ridicare suportate de consumatori;

B      Inrautatirea competitivitatii externe a unor sectoare care folosesc input-uri importante;

B      Cresterea preturilor la anumite produse, in special la cele cu elasticitate redusa a cererii;

B      Preturile majorate la unele produse reprezinta, de fapt, reducerea veniturilor reale din economie;

B      Riscul aparitiei unei adevarate spirale protectioniste;

B      Fortarea alocarii suboptimale a factorilor de productie;

B      Reducerea ritmului de crestre economica prin majorarea preturilor pe piata interna si prin determinarea ramurilor interne sa foloseasca echipamente industriale mai putin riscante;

B      Protectionismul diminueaza capacitatea de absorbtie a unor piete reducand oportunitatile de export pentru o serie de companii .

Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacifica va incuraja comertul mondial, renuntand la protectionism



Liderii a 21 de state cu iesire la Pacific, reuniti la Lima anul acesta, si-au luat angajamentul sa formeze un front unic pentru a lupta impotriva crizei financiare, incurajand comertul mondial, dar fara a ridica bariere protectioniste .

Presedintele american in exercitiu George W . Bush, care participa la ultima sa vizita oficiala, a aparat cu fermitate liberul schimb, incurajandu-l pe succesorul sau, democratul Barack Obama, sa evite orice tentatie protectionista, arata AFP . 'Refuzam sa acceptam protectionismul in secolul XXI', a aspus Bush, al carui mandat va expira in ianuarie .

Liderii celor 21 de state membre ale Forumului de Cooperare Economica Asia-Pacifica (APEC), reuniti sambata si duminica la Lima, au cerut intr-o declaratie scurta o reforma rapida a institutiilor financiare, asa cum sustinuse Washingtonul la summitul G20 de saptamana trecuta, care a reunit tarile industrializate si economiile emergente .

'Reafirmam convingerea nostra ferma ca principiile pietei libere, liberului schimb si regimului investitiilor vor favoriza in continuare cresterea mondiala , crearea de locuri de munca si reducerea saraciei', se arata sambata seara un comunicat APEC .

La finele intrevederii, liderii vor publica o declaratie finala, mai politica, dar fara caracter de constrangere, la fel ca prima .

Intr-o declaratie recenta, Camera de Comert Internationala, care a avut o campanie puternica in favoarea unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli, a spus ca gaseste incurajatoare respingerea de catre liderii G20 a protectionismului, precum si angajamentul acestora de a ajunge anul acesta la un acord asupra modalitatilor in care se poate realiza incheierea cu succes a Rundei Doha de negocieri comerciale .  

"Incheierea cu succes a Rundei Doha are tot atata putere cat un  program de stimulente economice", a declarat Fung care a subliniat, de asemenea, ca beneficiile unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli vor fi resimtite in toate economiile, permitand lantului de aprovizionare-livrare al sistemului de productie global sa functioneze eficient, inclusiv din punctul de vedere al costurilor .  

Cu ocazia recentei intalniri la nivel inalt pe tema pietelor financiare si a economiei mondiale, liderii G20 au declarat: "Subliniem importanta majora a respingerii protectionismului in vremuri de nesiguranta financiara . In acest sens, in urmatoarele 12 luni, nu vom ridica noi bariere in calea investitiilor sau comertului cu bunuri si servicii, nu vom impune noi restrictii la export, si nu vom implementa masuri ale Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO) inconsecvente pentru stimularea exportului . Vom depune toate eforturile pentru incheierea, in acest an, a unui acord asupra modalitatilor in care se poate realiza incheierea cu succes a Rundei Doha de negocieri comerciale, cu un rezultat ambitios si echilibrat . Va trebui ca ministrii comertului sa realizeze acest obiectiv si sa fie gata, daca este nevoie, sa contribuie direct la indeplinirea acestuia . Suntem, de asemenea, de acord ca tarile noastre au cele mai mari interese in cadrul sistemului comercial global, fiecare trebuind, prin urmare, sa aiba contributiile pozitive necesare realizarii acestui obiectiv

Politica vamala este o componenta a politicii comerciale a unui stat, care cuprinde totalitatea reglementarilor emise de autoritatile publice si care vizeaza intrarea si iesirea marfurilor din teritoriul vamal .

Aplicarea regimului vamal presupune: controlul bunurilor si a mijloacelor de transport, cu ocazia trecerii granitei vamale, indeplinirea formalitatilor vamale, impunerea vamala si plata creantelor vamale si alte formalitati specifice reglementate prin acte normative .

Instrumentele politicii vamale sunt:

B      Legile, codurile si regulamentele vamale;

B      Tarifele vamale;

B      Taxele vamale .

Cum pot fi folosite taxele vamale pentru protejarea economiei:

Taxele vamale ca instrument fiscal

Taxa vamala apare initial sub forma unui instrument simplu de politica fiscala cu scopul formarii veniturilor statului . Din punct de vedere fiscal taxa vamala este abordata in calitate de impozit perceput asupra tranzactiilor cu produse care trec frontiera ( import , export, tranzit) perceperea acestora fiind avantajoasa pentru stat, deoarece ca impozit fiscal majoreaza veniturile bugetare .
In Romania in 1995 taxele vamale au adus venituri statului de 849,7 miliarde lei, in anul 1996 acestea au atins 1724 miliarde lei, iar in anul 1997 - 4760,3 miliarde lei .

Taxele vamale ca instrument de politica comerciala

Pe langa faptul ca taxele vamale majoreaza veniturile statului, ele au si un impact economic contribuind la dezvoltarea activitatii economice . Taxele vamale se constituie ca instrument de politica comerciala odata cu dezvoltarea industriei si interesul statului de proteja propria industrie nationala . Apare in aceasta perioada protectionismul vamal cu taxe vamale mari la produsele manufacturate si taxe mici la materii prime .

Mijloacele folosite pentru realizarea obiectivelor politicii comerciale pot fi grupate in doua categorii:

  • masuri de control direct sau mijloace de constrangere care influenteaza cantitatile
  • masuri care influenteaza preturile , de control indirect .

Odata cu aparitia tarilor industrializate, protectionismul, devine agresiv imbracand forma unor tari liber schimbiste in conditiile in care introducerea taxelor fusese generalizata la nivelul tuturor tarilor .

Tarile industrializate promoveaza ideea comertului cu taxe mici sau a unui comert liber pentru a putea fi competitive in orice tara datorita costurilor de productie mici si in lipsa taxelor vamale .

In cadrul negocierilor comerciale, statele isi acorda concesii ce constau in reducerea reciproca a nivelului taxelor vamale la importul anumitor produse ce fac obiectul negocierii .

In aplicarea taxelor vamale ca instrument de protectie a economiei s-au constatat unele tendinte:

  • Tendinta de a utiliza taxele vamale ca modalitate de punere in practica comerciala internationala a principiului nediscriminarii, a clauzei natiunii celei mai favorizate intre doi parteneri . Orice avantaj care se acorda intre terte tari de catre unul din parteneri trebuie extins si in raporturile dintre ei .
  • Tendinta de reducere a taxelor vamale in conditiile clauzei natiunii celei mai favorizate intre tarile membre GATT ca urmare a desfasurarii unui sir de negocieri tarifare multilaterale in cadrul acestui acord .
  • Tendinta de reducere in general a semnificatiei nivelului taxei vamale .

Caracterul de protectie al unui tarif vamal este evidentiat de prioritatea care i se acorda de fiecare tara unuia dintre cele doua scopuri: protectia desemnata sa elimine sau sa reduca importul prin cresterea preturilor sau obtinerea unor venituri pentru bugetul tarii importatoare .



Pentru calcularea ratei efective a protectiei vamale se tine seama de taxele vamale prelevate asupra materialelor incorporate in produsul finit respectiv, stabilindu-se gradul de protectie a valorii adaugate in procesul de prelucrare .

Exista 4 categorii de taxe vamale:

  1. Taxe vamale liberale in care nivelul pretului extern al unui produs se majoreaza cu o taxa care permite ca pretul intern sa fie mai mic decat pretul de productie interna a produselor .
  2. Taxe vamale egalizatoare ce aduc la acelasi nivel pretul intern cu pretul de productie interna al produsului .
  3. Taxe vamale restrictive in care pretul intern este mai mare decat pretul intern de productie .
  4. Taxe vamale prohibite la care nivelul pretului intern creste foarte mult, scazand interesul pentru produsul respectiv

Obiectivele sistemului vamal urmaresc protejarea intereselor economice ale statului, elaborarea de statistici adecvate cu privire la activitatea de comert exterior, punerea in aplicare a politicii fiscale a statului si redefinirea activitatilor de export .

Argumente in favoarea protectiei vamale:

Divergenta dintre costurile si avantajele sociale si cele private;

Protectia tarifara sustine ramuri importante din punct de vedere social, strategic sau economic;

Sunt protejate locurile de munca la nivel intern;

Taxele vamale conduc la cresterea preturilor, reduce importurile, stimuleaza productia interna, ocuparea fortei de munca si cresterea veniturilor producatorilor;

Contribuie la diversificarea structurii industriale

Importuri cu scutire de la plata taxelor vamale: de la 1 decembrie 2008, noi norme de scutire a calatorilor care intra in Uniunea Europeana de la plata taxelor vamale

La 1 decembrie 2008 intra in vigoare noi norme de scutire de la plata taxelor vamale la import . Calatorii vor face economii cand vor importa bunuri in UE in bagajele lor personale . In acelasi timp statele membre vor evita costurile administrative pe care le implica in momentul de fata colectarea taxelor de mica valoare .

Laszlo Kovacs, comisarul pentru impozitare si uniune vamala, a declarat: "Intrarea in vigoare astazi a noilor praguri pentru scutirea calatorilor de la plata taxelor vamale este o veste buna pentru cetatenii europeni . Multe dintre normele anterioare, in vigoare din anul 1969, nu mai raspundeau nevoilor actuale . Incepand de astazi, cetatenii vor beneficia de un prag financiar aproape dublu si, pentru anumite bauturi, de limite calculate in mod mult mai generos la importul de bunuri in Uniunea Europeana in bagajul personal . In acelasi timp, datorita cresterii pagurilor financiare, statele membre vor evita costurile administrative pe care le implica in momentul de fata colectarea taxelor de mica valoare . '

Scutirea calatorilor de la plata taxelor vamale corespunde pragurilor financiare sau limitelor cantitative in care calatorii care intra in Uniunea Europeana din tari terte sunt autorizati sa importe, in bagajele lor personale, bunuri cu scutire de la plata taxelor vamale .

De la 1 decembrie 2008 noile norme prevad:

cresterea pragului financiar actual de la 175 EUR la 430 EUR pentru persoanele care calatoresc pe calea aerului si pe cale maritima si la 300 EUR pentru cele care calatoresc pe cale terestra si pe caile navigabile interioare . Pragul mai mic pentru acestea din urma tine seama de situatia speciala a statelor membre care au frontiere terestre cu tari in care preturile sunt mult mai mici decat in UE .

eliminarea limitelor cantitative la parfum, apa de toaleta, cafea si ceai (ceea ce semnifica ca acestor produse li se vor aplica pragurile financiare) .

cresterea limitelor cantitative pentru vinul nespumos de la 2 la 4 litri .

introducerea unei limite cantitative de 16 litri la importurile de bere .

posibilitatea acordata statelor membre de a reduce limitele cantitative la produsele din tutun (de exemplu pentru tigari de la 200 la 40) in scopul sprijinirii politicilor de sanatate .

Aceleasi norme se aplica si calatorilor care vin din teritoriile in care nu se aplica normele UE privind TVA-ul si accizele, cum ar fi Insulele Canare, Insulele Anglo-Normande, departamentele franceze de peste mari, Insulele Aland si Gibraltar .

In rezumat:

Prima optiune

A doua optiune

Produse din tutun

200 de tigari sau

100 de tigari de foi sau

50 de trabucuri sau

250 de grame de tutun

40 de tigari sau

20 de tigari de foi sau

10 trabucuri sau

50 de grame de tutun

Bauturi alcoolice

- In total 1 litru de alcool si bauturi alcoolice cu o tarie alcoolica de peste 22% vol sau alcool etilic nedenaturat de cel putin 80% vol . sau

in total 2 litri de alcool si bauturi alcoolice cu o tarie alcoolica de cel mult 22% vol .

- In plus, 4 litri de vin nespumos si pana la 16 litri de bere (doar pentru TVA si accize) .

Combustibil

Pentru toate mijloacele de transport cu motor, carburantul din rezervorul standard si o cantitate de carburant de pana la 10 litri in bidon .

Toate celelalte bunuri, inclusiv parfum, cafea sau ceai

Pana la o valoare de 430 EUR pentru persoanele care calatoresc pe calea aerului si pe cale maritima

Pana la o valoare de 300 EUR pentru ceilalti calatori

Efecte generale ale aplicarii taxelor vamale

Taxele vamale percepute asupra importului de marfuri produc efecte complexe care se inscriu in sfera pur financiara, dar si efecte economice si comerciale . Astfel, taxele vamale au urmatoarele efecte:

  • efect asupra veniturilor bugetului statului, determinand cresterea nivelului acestuia si astfel conduce la cresterea posibilitatii statului de a-si realiza programele economice si sociale
  • efect de protejare a economiei nationale sau a productiei interne
  • efect asupra consumului intern
  • efect asupra raportului de schimb al tarii
  • efecte de competitivitate
  • efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale
  • efecte asupra balantei de plati
  • efecte asupra costurilor

Potrivit Codului Vamal al Romaniei , pe teritoriul Romaniei pot fi instituite prin lege porturi si zone libere in care bunurile introduse sau scoase sunt exceptate de la plata taxelor vamale . Prin aceasta norma se reglementeaza exceptii de la impunerea vamala prin instituirea unor teritorii (porturi libere si zone libere de comert) care nu fac parte din teritoriul vamal al tarii . Portul franco permite intrarea si iesirea marfurilor indiferent de provenienta lor, fara sa fie supuse platii taxelor vamale . Zonele libere reprezinta parti dintr-un port sau anumite suprafete din teritoriul national situate pe rute comerciale importante . Prin decretul din 1978 s-a instituit portul liber Sulina . Alte zone sunt Constanta Sud , Agigea , Galati, Braila .

Legislatia romana actuala ofera prin prevederile Legii nr . 84/1992 privind regimul zonelor libere cadrul juridic adecvat pentru organizarea si functionarea acestora . Pentru a utiliza cursul legal pentru existenta zonelor libere trebuie remarcate cateva aspecte:

  • Zonele libere fac parte din teritoriul Statului Roman si li se aplica legislatia nationala . Supravegherea vamala se face numai in limitele zonelor libere .
  • In zonele libere sunt admise mijloace de transport , marfuri si alte bunuri fara restrictii, privind tara de origine, de provenienta sau de destinatie;
  • Administrarea zonelor libere se realizeaza de administratiile zonelor libere care se organizeaza si functioneaza ca regii
  • Activitatile care se pot efectua in zonele libere sunt: manirea, depozitarea , sortarea , masurarea , ambalarea, conditionarea, prelucrarea, asamblarea, vanzarea, cumpararea, fabricarea, expertizarea, dezmembrarea marfurilor , organizarea de exporturi de bursa si financiar bancare, transport si expeditii interne si internationale, inchirierea sau concesionarea cladirilor si spatiilor de depozitare si a spatiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice si hoteluri, controlul calitativ si cantitativ al marfii, aprovizionarea navelor si a altor mijloace de transport, prestari de servicii si a altor activitati specifice zonelor libere .

In scopul promovarii schimburilor internationale si al atragerii capitalului strain, pentru introducerea tehnicii noi si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economiei nationale in porturile maritime si fluviale ale Romaniei, in lungul Canalului Dunare-Marea Neagra, al altor canale navigabile si in teritoriile din apropierea punctelor de trecerea frontierei se poate institui conform Legii nr . 84/1992 regimul de zona libera .

Un beneficiu al integrarii este controlul mai bun al respectarii obligatiilor fiscale . Se mentine insa indoiala asupra acuratetei cifrelor si a previziunilor .

'Fiscul a incasat in iulie taxe si impozite in valoare de 16 miliarde lei, cea mai mare suma colectata intr-o luna la bugetul general consolidat . Precedentul varf de incasari a fost atins in ianuarie 2008, atunci cand Fiscul a centralizat venituri din taxe si impozite de 16 miliarde de lei', a declarat vineri la Iasi Daniel Chitoiu, seful Agentiei Nationale de Administrare Fiscala .



Totalul veniturilor bugetare colectate in primele sapte luni se apropie de 90 miliarde, cu 36% mai mult decat cele din 2007 . Pentru actuala conducere ANAF, colectarea-record este pusa pe seama cresterii economice si imbunatatirea comportamentului fiscal al contribuabililor .

Beneficiile integrarii

Tot ANAF accepta insa ca o mare parte din sporurile din acest an, in special cele din taxa pe valoarea adaugata (aproape 55%), sunt datorate si faptului ca anul trecut 'incasarile au fost sub impactul schimbarilor legislative produse odata cu primul an al integrarii' . Odata asimilate procedurile europene, si gradul de colectare a fost imbunatatit .

In mod evident, daca Romania nu ar fi sub monitorizarea Comisiei Europene, nu am mai fi vorbit de aceeasi rigoare in executarile silite si nici de intensificarea actiunilor de control la operatorii economici cu grad ridicat de risc privind evaziunea fiscala .

Intr-o defalcare a principalelor componente ale veniturilor bugetului consolidat, bugetul de stat are ponderea cea mai mare, 66% . Urmeaza bugetul asigurarilor sociale 22%, Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate 11% si somajul 1% . In reprezentarea grafica alaturata am prezentat ponderea principalelor impozite si taxe la bugetul de stat .

Modificarile ponderilor fata de anul precedent nu au fost spectaculoase . TVA ramane principala sursa de venituri ale statului, cu o pondere de peste 40% . Apare insa un semn de intrebare in privinta sumelor raportate . Gradul de realizare a veniturilor din TVA este mai mic decat cel prognozat .

Chiar daca ponderea sa intr-un PIB estimat de 475 miliarde creste la 5 %, realizarile sunt sub cele programate . Acest fapt este cel putin straniu, in conditiile in care deprecierea monedei nationale se regaseste cel mai bine in veniturile din TVA (la fel si accize si taxe vamale) .

Cifre sub semnul intrebarii

Specialistii in fiscalitate de la care am solicitat o posibila explicatie ne-au atras atentia asupra faptului ca in acest caz trebuie facuta corelarea cu colectarea neta . TVA-ul restituit anul acesta este cu 30% mai mare (aproximativ 500 milioane de euro) si nu stim cat se datoreaza operatiunilor comerciale din anul curent si cat celor de anul trecut . 'La TVA se inregistreaza o situatie similara cu veniturile aferente controalelor fiscale . Multe controale sunt contestate .

Chiar daca numarul proceselor-verbale incheiate sunt mai mari, sumele efectiv incasate s-ar putea sa se dovedeasca ulterior mai mici', antentioneaza sursa noastra . De asemenea, cifrele pot sa fie neconforme cu realitatea in cazul incasarilor aferente din importurile de bunuri .

Dublarea incasarilor de TVA aferent importurilor de bunuri nu indica daca acestea au fost importuri, sunt doar rodul cresterii economice sau cuprind si importurile de marfuri pentru spatiul comunitar ce tranziteaza Romania . Cu atat mai mult, tot din datele oficiale rezulta ca taxele vamale, desi au depasit realizarile din 2007, se situeaza sub nivelul programat cu aproape 8% .

'Ce vom face la anul daca profiturile agentilor economici din 2008, incasate in 2009, nu vor mai fi la acelasi nivel, lucru foarte probabil, dat fiind cresterile cheltuielilor generate de devalorizare si cresterea dobanzilor', intreaba o alta sursa din piata consultantilor financiari .

Previziuni nerealiste?

Autoritatile fiscale dau ca sigura cresterea-record a PIB din 2008 . Saltul de la 400 miliarde lei (aproximativ 120 miliarde euro) la 475 miliarde lei (130 miliarde euro) ne va plasa pe primele locuri in randul tarilor cu economii in expansiune .

Bine ar fi sa greseasca observatorii externi, ce atentioneaza asupra pericolului unei aterizari fortate a economiei .

Incasari 2008 fata de 2007

Bugetul de stat: +38%
Impozitul pe profit: +312%
Impozitul pe venit: + 38%
TVA: +54%
accize: +14%
taxa pe viciu: +2%
taxe vamale: +14%
Bugetul asigurarilor : +42%
Bugetul asigurarilor de somaj: -5%
Bugetul Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate: +17%
Situatie in lei la sapte luni .

Anterior reglementarilor din 1 decembrie 2008, in luna iulie anul current pe site-ul www . bursa . ro a fost publicat un articol cu privire la un  accord privind importul de produse alimentare .

Protocolul urmarea reducerea taxelor vamale percepute de tarile Uniunii Europene la importurilor produselor alimentare din tari, precum Brazilia, Noua Zeelanda sau Statele Unite ale Americii, acest protocol "ar dezavantaja extrem de mult cetatenii europeni si inclusiv pe romani, dar, in special pe producatorii agricoli din intreg spatiul European", este de parere Daniel Botanoiu, director executive al Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR) . Aceasta initiativa, de reducere a taxelor vamale la importuri, a venit din partea comisarului european al Comertului, Peter Mandelson, care a negociat la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) incheierea unui accord comercial, care, potrivit domnului Botanoiu, ar directiona consumatorii europeni catre dependenta de importuri de produse alimentare de baza intr-o perioada de criza alimentara globala" .

Potrivit FNPAR, in discursul sau, comisarul Mandelson sustine Esecul negocierilor va deschide poarta pentru un mare protectionism, iar europenii vor fi perdanti" .

Ca replica, Daniel Botanoiu a declarat: "Criza alimentara globala nu are la baza absenta schimburilor comerciale, ci imposibilitatea de a obtine o productie sufficient de mare care sa acopere cererea" . Astfel, in perioada 2000-2006, comertul mondial cu produse agricole a cunoscut o crestere de doua ori mai rapida decat cresterea productiei mondiale .

Directorul executive al FNPAR este de parere ca eliminarea taxelor ar decapita propriu zis industria alimentara din spatial European, deoarece in momentul in care pretul produselor agricole din importuri este mult mai mic decat al produselor autohtone, producatorul agricol din UE nu mai are cum sa isi comercializeze produsele si, ca rezultat, "se va desfiinta agricultura europeana" . Acest scenario se aplica si pentru producatorii agricoli romani .

Pe de alta parte, produsele agro-alimentare sunt diferite de cele din import: noi suntem obligati, prin lege, sa tinem cont de securitatea alimentara sin u putem cultiva produse modificate genetic, ori o parte a importurilor sunt si produse modificate genetic .

Directorul executiv al FNPAR considera ca produsele modificate genetic sunt o solutie pentru tara noastra: "Noi am facut o cerere ca trei milioane de hectare din terenul agricol al tarii sa fie cultivate cu soia modificata genetic care, ulterior sa fie utilizata ca biocombustibil" .

Argumente care sustin oportunitatea folosirii instrumentelor de politica comerciala:

v     Argumente micro si mezoeconomice: argumentul apararii suveranitatii nationale, argumentul industriilor incipiente, argumentul mentinerii locurilor de munca, argumente ce deriva din teoria comertului strategic .

v     Argumente macroeconomice: programele nationale de dezvoltare economica, politicile industriale si presiunea grupurilor de interese .

v     Alte tipuri de argumente: protejarea unui sector traditional sau mod de viata traditional, egalizarea costurilor interne cu cele ale concurentilor externi, crestrea incasarilor bugetare, alocarea optima a resurselor si redistribuirea veniturilor, asigurarea echilibrului dynamic al balantei comerciale, retorsiunea fata de practicile neloiale, argumentele raportului de schimb .

Dintre argumentele "pro" protectionism si "pro" liber schimb sunt puse in lumina prezentului urmatoarele idei de ansamblu:

  • regimul comercial al fiecarei tari nu a fost abordat in mod abstract de catre cercetatorii economisti, ci potrivit situatiei particulare intereselor tarii respective .
  • protectionismul a degajat "o mare putere de contagiune" in indiferent care din formele lui de manifestare .
  • un stat are acces la suprematie sau la o pozitie de frunte in ierarhia industriala a lumii, nu neaparat prin protectionism sau liber schimb .

Cu toate aceste un argument esential "pro" protectionism il reprezinta "sustinerea productiei nationale" . Acoperind piata interna la un produs, din productia nationala, in conditiile in care exista o paleta larga de producatori interni, se poate oferii posibilitatea intrarii pe piata a produselor straine accentuandu-se astfel concurenta si implicit scaderea preturilor . De asemenea sunt necesare produsele straine atunci cand ele sunt superioare produselor interne, acoperind o cerere acuta sau cand aceasta nu exista . Insa nu sunt deloc utile situatiile in care productia interna este obstructionata pentru a se face loc, pe piata a unor produse de import mai scumpe .

Este firesc ca orice tara sa isi intareasca puterea economica, prin masuri protectioniste, pentru ca astfel sa-si dezvolte o productie interna, capabila sa genereze produse si servicii competitive, pe piata mondiala a liberului schimb si in final sa-si asigure o oarecare independenta economica si implicit politica .

Concluzii:

F     se poate observa inconsistenta economica a tuturor argumentelor;

F     practice toate costurile sunt suportate direct sau indirect de catre consumatori;

F     cauza influentei exercitate de grupurile de presiune protectioniste rezida in existenta unui dezechilibru structural intre cei care beneficiaza de pe urma protectiei si cei care ii suporta costurile;

F     intregul system de valori din societate este astfel structurat incat interesele producatorilor se bucura de mai mare receptivitate decat cela ale consumatorilor .

Formele actuale de protectionism urmaresc concentrarea activitatilor economice la nivel regional nu la nivel global, accentuarea cat mai pronuntata a dependentei locale si regionale, considerarea protectiei mediului drept o prioritate esentiala pe agenda forurilor decizionale, considera imbunatatirea proceselor de productie si a minimizarii efectelor negative ca obiective cel putin la fel de importante ca si imbunatatirea produselor in sine, intelegerea pe deplin a relatiei productie-consum, maximizarea diversitatii locale si regionale, de la cltura la flora si fauna, reducerea inegalitatilor atat din cadrul economiilor nationale cat si in privinta relatiei dintre acestea, imbunatatirea democratiei locale si a controlului procesului decisional in diverse probleme de natura economica, oferirea posibilitatii ca toti indivizii sa-si satisfaca nevoile fundamentale, stabilirea unor standarde restrictive si sustinerea categoriilor care nu reusesc sa se supuna conditiilor acestora .

Bibliografie:

PROGRES SI GLOBALIZARE, Dr . ec . Simona Diaconu, Amfiteatrul economic

www . casanato . org

https://www . ziare . com

https://www . ccib . ro

www . bursa . ro

https://cartiere . ro

www . rau . ro







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate