Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» PROIECT ATESTAT TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE


PROIECT ATESTAT TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE




GRUP SCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV

SI DE SERVICII

CALIMANESTI

LUCRARE DE DOBANDIRE A COMPETENTELOR PROFSIONALE




PROFILUL: TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII S.C. UDY S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

1.2. FORMA DE ORGANIZARE JURIDICA A SOCIETATII

1.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

1.4. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

1.5. ORGANIZAREA PRODUCTIEI

CAPITOLUL II

RECEPTIA MARFURILOR LA SC UDY SA

CARACTERISTICA GENERALA A STOCURILOR DE MARFURI

DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIUNILOR CU MARFURI

RECEPTIA CALITATIVA SI CANTITATIVA A MARFURILOR

CAPITOLUL III

POLITICA DE DISTRIBUTIE LA SC UDY SA

CONCEPTUL DE DISTRIBUTIE

CANALE SI FORME DE DISTRIBUTIE

OPTIMIZAREA PROCESELOR DE DISTRIBUTIE

APLICATIE PENTRU ALEGEREA VARIANTEI DE DISTRIBUTIE OPIME LA SC UDY SA RM VALCEA

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT

In contextul actual, succesul unei companii se construieste pe principii

moderne de management si marketing. Numai astfel, o companie poate spera ca va reusi sa patrunda si sa se mentina pe piata, nationala sau internationala, ambele, fara deosebire, puternic concurentiale.

Activitatea manageriala este o realitate cu istorie indelungata, colectivitatile umane au simtit intotdeauna nevoia unei conduceri care sa le asigure coerenta si disciplina eforturilor depuse pentru atingerea unor anumite scopuri. Managementul, in literatura de specialitate, este definit ca stiinta tehnicilor de conducere a intreprinderilor, dar in acelasi timp poate fi privit ca un complex de metode si procedee cu caracter productiv, economic si social, inclusiv administrativ intern, ce pot fi folosite in activitatea de organizare si conducere a entitatilor productiv economice si sociale.

Logistica si managementul operatiunilor logistice ne invata cum sa planificam si sa conducem procesul de productie al companiei pornind chiar de la selectia furnizorilor, miscarea materialelor in interiorul companiei si distribuirea produselor finite pana la consumatorul final. Studierea acestui domeniu presupune cunoasterea comportamentului de cumparare al companiilor, managementul stocurilor, planificarea si controlul productiei, managmentul calitatii, managementul transportului si distributiei.

Logistica asigura gestiunea integrata a fluxului tuturor materialelor si produselor finite din intreprindere. Obiectivul fundamental al logisticii este furnizarea serviciilor catre client cu cele mai mici costuri.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETATII

S.C. UDY S.A.

1.1. SCURT ISTORIC

S.C.UDY S.A. este o societate ce are ca obiect de activitate prelucrarea conservelor de legume-fructe ( CAEN 1533).

Este organizata sub forma unei societati pe actiuni.

Societatea este in present unul din cei mai importanti producatori de conserve de legume si fructe din Romania, activitatea desfasurata pana in prezent si mai ales investitiile in curs au dovedit acest lucru.

Succesul avut in activitatea desfasurata in prezent, reiese din faptul ca productia a avut un salt calitativ cat si cantitativ. Astfel activitatea de productie a societatii se poate structura pe trei etape importante:

*     prima etapa a fost perioada in care s-au efectuat amenajari, modernizari si compartimentari ale sectiilor cumparate, reparatii ale utilajelor si s-au pus bazele schemei de organizare si functionare a fluxului tehnologic, s-a definitivat munca de conceptie, in ceea ce priveste calitatea si destinatia produsului finit, precum si bazele politicii de marketing.

*     a doua etapa, este de cristalizare a schemei organizatorice, de crestere economica si financiara, implicit de crestere a productiei si de perfectionare a maecanismului de distributie vanzare;

*     a treia etapa, se poate defini , ca o perioada de investitii, de extindere a activitatii, prin punerea in functiune a unei noi linii de fabricatie, care a dus la cresterea productiei, devenind un important producator de conserve de legume si fructe din Romania. Putem spune ca aceasta etapa continua si in prezent, si va continua in functie de oprtunitatile oferite de piata, dorind ca produsele noastre sa fie la un pret competitiv si de o calitate ireprosabila.

1.2. FORMA DE ORGANIZARE JURIDICA A SOCIETATII

Societatea s-a infiintat in anul 1996 (decretul nr. 103/26.02.1996) prin trecerea bunurilor din proprietate de stat catre Intreprinderea de legume si fructe Rm Valcea. In baza Legii nr. 31/1990 Intreprinderea de Legume si Fructe s-a transformat in societate pe actiuni sub denumirea de SC. UDY S.A. la data de 19.03.1991

S.C. UDY S.A. a fost infiintata conform Legii nr.31/1991, privind societatile comerciale, republicata avand forma juridica de societate pe actiuni.

In toate actele semnate sau emanate de la societate, denumirea societatii va fi urmata de date referitoare la sediul societatii, nr. de inregistrare la Registrul Comertului, emblema societatii, codul fiscal, nr. de telefon si fax.

Societatea este inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Valcea sub nr. J38/143/1991.

Sediul societatii este in localitatea Rm. Valcea, Str. Matei Basarab nr. 103, jud.Valcea.

Societatea va putea deschide sucursale sau filiale in orice alta localitate din tara sau strainatate, pe baza Hotaririi Adunarii Generale a actionarilor, potrivit legii.

Durata de functionare a S.C. UDY S.A. este data inmatricularii sale in Registrul Comertului de pe langa Tribunalul Valcea.

Capitalul societatii subscris si varsat este de 5043430 lei si se divide cu 2134932 de actiuni a cate 2,5 lei fiecare, apartinind in totalitate actionarilor.

Profitul net sau pierderile aferente apartin, respectiv vor fi suportate in totalitate de actionari.

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN 1533), obiectul de activitate al societatii comerciale S.C. UDY S.A. cu sediul in Rm.Valcea este prelucrarea conservelor de legume-fructe.

Societatea va putea desfasura in subsidiar si alte activitati.

Societatea isi va putea realiza obiectul de activitate atat in Romania cat si in strainatate, precum si in zone libere, in lei si in valuta, in orice conditii cu respectarea dispozitiilor legislatiei in vigoare.

Societatea, prin obiectul de activitate propus si aprobat raspunde scopului pentru care a fost infiintata.

1.4. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII

S.C. UDY S.A. dupa cum se poate vedea in organigrama (Anexa nr.1) are urmatoarea structura organizatorica:

1. Director comercial

2. Contabil sef

3. Sef sectie otet

4. Sef compartiment productie CTC Laborator

5. Sef compartiment mecano-energetic PSI, SSM

Personalul care conduce, efectueaza si verifica activitatile care influenteaza calitatea si siguranta produselor are suficienta libertate si autoritate organizatorica pentru:

a)     a initia actiuni de prevenire a aparitiei oricarei neconformitate referitoare la produse, procese etc.

b)     a identifica si inregistra orice probleme referitoare la procese; UDY SA este certificata SR EN ISO 9001:2001;



c)     a initia, a recomanda sau a furniza solutii pe cai prestabilite;

d)     a verifica implementarea solutiilor.

S.C.UDY S.A. are o structura organizatorica ierarhic – functionala alcatuita din compartimente operationale, avand la baza respectarea principiului unitatii de decizie si actiune.

Proiectarea structurii organizatorice a organizatiei este realizata in conformitate cu functiile de baza, respectand urmatoarea succesiune: pentru a raspunde cerintelor de standard, managementul de varf a stabilit o structura organizatorica adecvata tinand cont de: resursele umane existente (calificare, abilitati, experienta, numar de personal), asigurarea obiectivitatii pentru masurarea si monitorizarea proceselor si a luarii decizilor in consecinta, dar si eficienta in actiune data de rapiditatea circulatiei informatiei, infrastructura disponibila.

1.5. ORGANIZAREA PRODUCTIEI

Ca domeniu al organizarii intreprinderii organizarea productiei stabileste:

caracteristicile produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate;

proiectarea unei tehnologii optime de realizare a acestora;

optimizarea activitatii de intretinere si reparare a utilajelor;

asigurarea cu scule, dispozitive si verificatoare;

organizarea depozitarii si transportului materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, produselor finite.

In cadrul organizarii productiei distingem:

1. Organizarea spatiala – prin care se stabilesc relatiile in plan orizontal si vertical a activitatilor enumerate mai sus pe teritoriul intreprinderii.

2. Organizarea in timp – prin care se stabileste executarea in timp a operatiilor, duratele ciclurilor de productie, defalcarea planurilor de productie pe formatii de lucru, programarea operativa a productiei lansarea si urmarirea realizarii ei.

Intreprinderea formeaza un tot, o unitate, un ansamblu bine structurat. Prin aceasta intelegem ca intre elementele patrimoniale exista anumite proportii care asigura intregului o buna functionalitate.

Activitatile prin care putem stabili cum se modifica in timp resursele financiare si patrimoniul intreprinderii formeaza functia financiar-contabila.

Activitatile prin care intreprinderea se ocupa de aprovizionarea cu materii prime, materiale, precum si cu desfacerea produselor finite reprezinta functia comerciala.

Ansamblul proceselor de productie prin care obiectele muncii se transforma in produse finite formeaza functia de productie.

Selectia, pregatirea personalului, angajarea, salarizarea, promovarea acestuia formeaza functia de personal (resurse umane), iar necesitatea de a perfectiona continuu calitatea produselor, precum si eficienta proceselor de fabricatie formeaza functia de cercetare – dezvoltare.

CAPITOLUL II

RECEPTIA MARFURILOR LA SC UDY SA

CARACTERISTICA GENERALA A STOCURILOR DE MARFURI

Marfurile sunt bunurile achizitionate din afara unitatii pentru a fi vandute in aceeasi stare fara vreo lucrare suplimentara. Sunt asimilate marfurilor:

- stocurile achizitionate pentru utilizare proprie (materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar) si care, ulterior si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzare tertilor;

- stocurile provenite din productie proprie, care se vand prin magazine proprii (semifabricate, produse finite)

Pe traseul producator – consumator marfurile parcurg doua stadii si anume:

a. circulatia cu ridicata a marfurilor – care consta in achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la producator sau de la alti furnizori in scopul revanzarii acestora catre alte societati comerciale;

b. circulatia cu amanuntul a marfurilor – care consta in vanzarea marfurilor consumatorilor individuali, precum si unor unitati pentru consumul propriu.

Diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor poarta denumirea de adaos comrcial sau rabat comercial. Cu toate ca exprima aceeasi realitate, intre cele doua notiuni exista, totusi, deosebiri in ceea ce priveste modul de calcul si momentul in care se face calculul.

Astfel, adaosul comercial se determina in momentul achizitionatii marfurilor, in timp ce rabatul comercial se stabileste in momentul scoaterii din gestiune a marfurilor vandute.

DOCUMENTE PRIVIND EVIDENTA OPERATIUNILOR CU MARFURI

In general aprovizionarea cu marfuri se face din productia proprie sau de la diversi furnizori. Intre societatea comerciala in calitate de furnizori si cumparatori se incheie contracte economoce in baza carora, cumparatorul emite comenzi catre furnizori. In functie de datele prevazute in contracte si comenzi, furnizorul expediaza marfurile intocmind urmatoarele documente:

- aviz de insotire a marfurilor;

- factura fiscala.

La unitatea patrimoniala cumparatoare pentru urmarirea realizarii programului de aprovizionare este organizata evidenta operativa care cuprinde registrul de comenzi si fisa de urmarire a executarii comenzilor.

La intrarea in gestiunea marfurilor, gestionarul intocmeste nota de intrare - receptie (N.I.R.), avandu-se in vedere concordanta datelor din documentele insotitoare cu cele rezultate in urma verificarilor. In cazul aparitiei unor diferente se intocmeste nota de receptie si constatare de diferente (NRCD).

Avizul de insotire a marfii se emite in doua exemplare si este un document insotitor pe timpul transportului, document de primire in gestiunea cumparatorului, precum si document de inregistrare in contabilitate atasat la factura si efectuarea platii catre furnizor.

Factura - pe langa functia de aviz de insotire, in depozit, indeplineste si functia de act justificativ pentru decontarea contravalorii bunurilor preluate de unitatea patrimoniala cumparatoare.

Marfurile pot fi achizitionate si din productie proprie. Pe masura obtinerii produselor finite, se intocmeste documentul „bon de predare, transfer, restituire”, in baza caruia se realizeaza predarea la magazie a produselor obtinute, folosindu-se totodata si pentru miscarea produselor de la un loc de depozitare la altul in cadrul aceleiasi societati.

RECEPTIA CALITATIVA SI CANTITATIVA A MARFURILOR

Receptia marfurilor se face in momentul intrarii in depozit, urmarindu-se trei puncte de vedere:

Controlul calitatii produselor se face nu numai in sfera productiei, dar si in sfera circulatiei marfurilor (comertului).

Pe parcursul circuitului tehnic, marfurile sunt supuse unor operatiuni succesive de ambalare, manipulare, incarcare-descarcare, transport, expeditie, depozitare. In timpul efectuarii acestora, pot aparea modificari cantitative si calitative ale marfurilor.

Se impune, de aceea, pentru toate verigile prin care trec marfurile in drumul lor de la producator la consumator, efectuarea receptiei cantitative si calitative a marfurilor, cea mai importanta verificare a calitatii din punctul de vedere al comertului.

Receptia marfurilor are loc o data cu trecerea marfurilor din proprietatea furnizorului (intreprinderea producatoare) in proprietatea beneficiarului (intreprinderea comerciala).

Receptia marfurilor este definita ca ansamblul operatiilor de identificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor, desfasurate in prezenta delegatiilor furnizorului si beneficiarului, prin care se constata daca lotul de marfa corespunde clauzelor contractuale sau calitatii prescrise.

Rolul receptiei este acela al unui filtru care impiedica patrunderea pe piata a produselor necorespunzatoare.Cand verificarea cantitativa si calitativa a marfurilor se face numai in prezenta furnizorului, procesul se numeste „autoreceptie”.

TIPURILE RECEPTIEI MARFURILOR

1. RECEPTIA CANTITATIVA presupune preluarea marfurilor prin cantarire, masurare, numarare.

2.RECEPTIA CALITATIVA presupune verificarea proprietatilor produselor (organoleptice, fizice, chimice etc.), prin metoda organoleptica si prin metode de laborator.

Receptia marfurilor este efectuata de catre o comisie de receptie formata din 3-5 membrii care are urmatoarele atributii:

efectueaza receptia cantitativa si calitativa a marfurilor;

urmareste evolutia calitatii marfurilor receptionate pe toata perioada depozitarii.

Obiectul controlului de receptie este lotul de produse.In acest caz se verifica urmatoarele documente:

1. Documente de contractare (contractu, anexele la contract, graficele de livrari, specificatiile);

2. Documentele de insotire a lotului:

- documente de livrare (factura, aviz de expeditie);

- documente de transport (conosament, scrisoare de trasura, foaie de parcurs);

- documente de certificare a calitatii:

• certificat de calitate

• certificat de conformitate

• declaratie de conformitate

• buletin de analiza

• certificat de garantie



Documentele care prescriu calitatea marfurilor sunt: standarde, norme tehnice, caiete de sarcini.

La SC UDY SA, sistemul de management al calitatii are urmatoarea structura:

1. abordarea de proces;

2. managementul documentelor:

- structura documentatiei sistemului de management al calitatii;

- gestionarea manualului calitatii;

- controlul documentelor;

- controlul inregistrarilor.

Sisemul de management al calitatii la SC UDY SA este structurat pe cerintele standardului SR EN ISO 9001: 2001. In acest sens se asigura cunoasterea si intelegerea importantei satisfacerii cerintelor clientilor stabilite in analizele de management si discutiile directe cu angajatii SC UDY SA.

Politica pentru calitate contine obiectivele generale si este comunicata tuturor angajatilor pentru a fi dusa la indeplinire.

CAPITOLUL III

POLITICA DE DISTRIBUTIE LA SC UDY SA

CONCEPTUL DE DISTRIBUTIE

Finalizarea activitatilor desfasurate de o firma se regaseste in oferta specifica pe care o lanseaza pe piata sub forma produselor sau serviciilor noi sau traditionale destinate satisfacerii nevoilor de consum exprimata prin nivelul avantajelor asteptate de la sistemul de distributie proiectat.

Realizarea ofertei pe piata se reflecta in gradul de patrundere al produselor sau serviciilor in sfera consumului, ansamblul de operatiuni si procese ce se desfasoara in spatiul si timpul dintre productie si consum constituind continutul si mecanismul politicii de distributie.

Componenta a mixului de marketing, distributia cuprinde activitati si procese eterogene care include atat deplasarea marfurilor cat si circulatia, comercializarea si construirea canalelor de distributie eficiente prin care clientii vor avea acces la produsele si serviciile firmei.

Distributia consta in esenta in circuitul economic si fizic al produselor sau serviciilor din oferta firmei, si in sistemul de relatii organizate si coordonate de agentii ce actioneaza pe piata apartinand unor profiluri economice eterogene si avand roluri diferite.

Conceptul de distributie cuprinde:

a. traseul parcurs de marfuri in deplasarea succesiva pe piata intre participantii la acest circuit: producatorii, intermediarii si consumatorii ce compun canalul de distributie;

b. operatiunile prin care se realizeaza transferul dreptului de proprietate asupra marfurilor de la un agent de piata la altul pana la patrunderea in sfera consumului (vanzare - cumparare, consignatie, concesiune, leasing);

c. ansamblul proceselor operative la care sunt supuse marfurile pe traseul spre consumator si care constituie esenta distributiei fizice (logistica marfurilor);

d. aparatul tehnic prin care se realizeaza aceste si operatiuni : reteaua de unitati, dotari si personal.

3.2. CANALE SI FORME DE DISTRIBUTIE

Canalul de distributie, desemnat si prin termenul de canal de marketing este constituit din mai multe organizatii independente implicate in precesul de livrare a unui produs sau servicii catre unui produs sau servicii catre un consumator individual sau utilizator final.

Participanti la canalul de distributie indeplinesc urmatoarele functii :

1. Informarea – culegerea si distribuirea informatiilor despre fortele ce actioneaza pe piata cu scopul facilitarii schimbului;

2. Promovarea – realizarea si difuzarea de mesaje promotionale atractive privind oferta;

3. Contractarea – determinarea potentialilor clienti si comunicarea cu acestia;

4. Negocierea – realizarea acordului legat de clauzele contractuale, si in special de prêt care creeaza premiza transferului titlului de proprietate asupra produsului;

5. Corelarea – realizarea concordantei intre cerere si oferta (asamblare, portionare, ambalare);

6. Distributia fizica – transportul, depozitarea stocarea, livrarea;

7. Asumarea riscului – realizarea activitatii in cadrul canalului;

8. Finantarea – asigurarea si utilizarea resurselor financiare necesare acoperirii costurilor de functionare a canalului de distributie.

Prin prisma functiilor anterior enumerate, activitatea canalului de marketing este guvernata de urmatoarele principii:

I. Componentele (verigile) canalului de marketing pot fi eliminate sau substituite de catre producator;

II. Functiile indeplinite de aceste verigi nu pot fi eliminate sub nici o forma;

III. Cand anumite verigi sunt eliminate, functiilor acestora se deplaseaza, de-a lungul canalului de marketing fiind asumate de alti membrii.

Definirea canalului de marketing are in vedere particularizarea prin dimensiuni legate de: lungime, latime si adancime.

Lungimea canalului este data de numarul de verigi intermediare care participa succesiv la realizarea fluxului de produse/ servicii de la producator la consumatorul sau utilizatorul final.

In practica comerciala a impus urmatoarea structura a canalelor de marketing:

Canale directe fara intermediari, producatorul livreaza marfa direct consumatorului;

Canale indirecte cu intermediarii:

canale scurte, cu un singur intermediar, detailist  (producator – detailist - consumator);

canale medii, producatorul vinde produsele unei centrale de cumpararecare le distribuie la propriile puncte de vanzare (producator – centrala – vanzare – puncte proprii de vanzare – consumator);

canale lungi, cuprind mai multi intermediari (productar – angrosist – detailist – consumator).

Latimea exprima amploarea canalului de marketing si este data de numarul unitatilor prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceluiasi secvente din structura circuitului de distributie.

Adancimea canalului de distributie sau gradul de apropiere al distribuitorului de punctele in care are loc consumul produselor ia in considerare masura in care sistemul de distributie asigura o proximitate de loc, cat mai adecvata pentru consumator.

Bunurile productive (produsele industriale) solicita canale de distributie specifice:

v    canale de distributie directe, foarte scurte in relatia de negociere si comercializare se stabileste direct intre producatori si utilizatori;

v    canale scurte ce utilizeaza un anumit tip de intermedieri si anume agenti de fabrica independenti atat fata de producator cat si fata de utilizator si renumerat cu un comision proportional cu cifra de afaceri ;

v    Canale de distributie care presupun intermedierea de produse prin agenti si distribuitori industriali.

OPTIMIZAREA PROCESELOR DE DISTRIBUTIE

Esenta mixului de marketing consta in faptul ca fiecare element se afla in interdependenta cu celelalte astfel si strategia de distributie este influentata de tipul de produs comercializat.

Componentele «mixului de relatii comerciale» sunt:

v    Poitica de pret – producatorul va realiza lista de preturi si schema de acordare a rabaturilor considerate echitabile de intermediari;

v    Conditiile de comercializare – fac referire la conditiile de plata si garantiile acordate de producatori.

Selectarea canalelor de distributie, a intermediarilor, stabilirea formelor de distributie adecvate produselor proprii constituie esenta strategiei de distributie. In stabilirea strategiei, urmatoarele elemente au influenta:

v    Natura produsului - serviciului;

v    Caracteristicile firmei: dimensiunea, situatia financiara, politicile de marketing promovate;

v    Caracteristicile intermediarilor care trebuie sa fie capabili sa indeplineasca functiile solicitate;



v    Canalele concurentilor;

v    Factorii de mediu.

Criterii de diferentiere a strategiilor:

a.      numarul canalelor utilizate (un singur tip de canal, doua sau mai multe canale) ;

b.     dimensiunile canalului (distributia directa, distributia prin canale scurte sau canale lungi);

c.      amploarea distributiei (extensiva, selectiva si exclusiva);

d.     gradul de participare a firmei ( distributie prin aparat propriu, prin intermediari) ;

e.      gradul de control asupra distributiei (control total, ridicat, mediu, scazut si inexistent).

f.      Gradul de elasticitatea a aparatului de distributie (flexibilitate ridicata, medie scazuta);

g.     Logistica marfurilor (conditionare, aprovizionare, livrare si transportul marfurilor).

3.4. APLICATIE PENTRU ALEGEREA VARIANTEI DE DISTRIBUTIE OPIME LA SC UDY SA RM VALCEA

SC UDY SA comercializeaza in luna aprilie 2010, 4000 de borcane de conserve de legume si fructe cu un pret unitar de productie de 3 lei. Se pune problema aflarii variantei de distributie cea mai eficienta. Pentru aflarea raspunsului se porneste de la faptul ca pretul unitar obtinut de firma poducatoare si cheltuielile de distributie si promovare suportate de aceasta difera de la o varianta la alta, dupa cum rezulta din datele tabelului de mai jos :

Sistem de distributie

Pret unitar

Cheltuieli de

distributie

Cheltuieli de

promovare

1. Sistem propriu

800

300

2. Sistem propriu +

intermediari

600

200

3. Intermediari

400

100

In cazul de fata, criteriul alegerii intre cele trei variante il constituie profitul net ce va ramane intreprinderii producatoare. Din calcule rezulta:

1. (4000 x 4) – (4000 x 3) – (800 + 300) = 16000 – 12000 – 1100 = 2900 lei

2. (4000 x 3,5) – (4000 x 3) – (600 + 200) = 14000 – 12000 – 800 = 1200 lei

3. (4000 x 3,2) - (4000 x 3) – (400 + 100) = 12800 – 12000 – 500 = 300 lei

Cea mai profitabila este varianta 1 si anume prin canalul de distributie in sistem propriu deoarece profitul este cel mai mare.

BIBLIOGRAFIE

1. Laurentiu – Dan Manual pentru clasa a -XII –a Marketing

Anghel Editura All Educational , Bucuresti 2002

Tiberiu Danetiu

Daniel Serbanica

2. Iulia Chivu Manual Economia intreprinderii, editura

Viorel Lefter Economica, Bucuresti,2000

3. Daniela Cretu Contabilitate financiara si soft aplicativ,

Editura Alas , Calarasi 2004

4. Constanta Iacob Sistemul informational contabil la nivelul

firmei , Editura Tribuna Economica ,

Bucuresti 2000

5. Ion Ionascu Tratat de contabilitate , Editura

Economica,

Nicolae Feleaga Bucuresti 1999

6. Violeta Isai Manual contabilitate pentru clasa a-XI-a ,

Editura All Bucuresti 2001

7. Pantea Petre Contabilitatea financiara a agentului

economic , Editura Intercredo , Deva 1995

8. Tantica Petre Manual pentru clasa a –XI – a Studiul

Gabriela Iordache Calitatii , Editura Niculescu , Bucuresti

2002

9. Tantica Petre  Manual pentru clasa a –XII – a Studiul

Gabriela Iordache Calitatii , Editura Niculescu , Bucuresti

2002

10. Legea contabilitatii nr.82 / 1991 republicata

11. Tribuna Economica Colectia 2006 - 2007








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate