Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
PREVIZIUNEA,COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO-SOCIALE


PREVIZIUNEA,COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO-SOCIALE


1-PREVIZIUNEA,COMPONENTA ESENTIALA A CONDUCERII ECONOMICO-SOCIALE

PREVIZIUNEA = consta in ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora se determina principalele obiective ale firmei si componentelor sale,precum si resursele si principalele mijloace necesare realizarii lor

= raspunde la intrebarile "ce trebuie si ce poate fi realizat in cadrul firmei ?"

= inseamna a scurta viitorul si a intocmi planul de actiune considerind prevederea o componenta esentiala a managementului



In stabilirea obiectivelor,trebuie sa se respecte anumite principii,pentru ca rezultatele sa fie realiste si in acelasi timp sa poata fi corect evaluate.

In functie de orizontul de timp,gradul de detaliere si obligativitate,rezultatele previziunii se impart in 3 categorii principale :

1-prognoze = cele ce acopera un orizont de timp minim 10 ani

= au caracter aproximativ,nefiind obligatoriu

= de regula,prognozele,fie ca sint normative sau exploratorii,se rezuma la principalele aspecte implicate,in final continind un set de date cu valoare indicativa referitoare la ansamblul firmei sau la principalele activitati ale firmei

2-planurile = etapele in care se finalizeaza cea mai mare parte a proceselor de previziune

= se refera la perioade cuprinse intre 5 ani si o luna

= gradul lor de detaliere variaza invers proportional cu orizontul de timp,planurile curente fiind cele mai detaliate,in timp ce planul pe 5 ani al firmei se rezuma doar la obiectivele fundamentale ale firmei si la principalele resurse alocate

= au un caracter obligatoriu,fiind baza activitatii desfasurate

3-programele = specific acestora este perioada de timp redusa,de pina la o luna (o decada,o saptamina,o zi,un schimb,o ora)

= sint foarte detaliate,cuprinzind elemente obligatorii ce trebuiesc realizate cu un grad mare de certitudine

= cuprind previzionari referitoare la activitatea de fabricatie si aprovizionare,stabilind in mod precis cantitatile de produs sau materia prima pe formatii de munca si executanti,la nivel de saptamina,zi,schimb

2-STIINTACONDUCERII,DELIMITARI CONCEPTUALE,NECESITATEA APARITIEI STIINTEI CONDUCERII

STIINTA CONDUCERII = identifica si cerceteaza principiile generale ce stau la baza indrumarii,orientarii activitatii economico si sociale,elaborind un sistem de metode si tehnici de lucru care sa permita utilizarea lor in practica.

STIINTA ECONOMICA = stiinta care studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resursele care au intrebuintari alternative,modul in care ne decidem sa folosim resursele productive rare cu intrebuintari alternative pentru realizarea unui scop prevazut.Iata,asadar,ce intelegem prin PREVIZIUNE.

Ca stiinta,conducerea presupune stabilirea unor principii,metode si tehnici de lucru cu caracter general a caror utilizare sa asigure folosirea optima a potentialului uman,material si financiar din sistemul economic respectiv.

Ca arta,conducerea inseamna transpunerea acestor principii,metode si tehnici de lucru la conditiile concrete in care functioneaza sistemul,imbunatatirea lor continua in raport cu cerintele practicii in permanenta perfectionare.

Prin previziuni (planuri,programe,prognoze,conjuncturi,proiecte) se deduce traiectoria viitoare a evenimentelor,fenomenelor si proceselor economice pe baza unei analize riguros stiintifice a realitatii.Perioada statornicirii STIINTEI CONDUCERII poate fi impartita in 3 etape :

1-in prima etapa se realizeaza CONDUCEREA EMPIRICA,in care intuitia si experienta detineau locul principal

2-in etapa a doua apar si se consolideaza CONCEPTELE GENERALE ale conducerii stiintifice,procesul de producere a bunurilor materiale fiind conditionat de utilizarea la scara din ce in ce mai larga a unor mijloace de munca de valoare mare si randament ridicat,progresul tehnic,cerintele cresterii productivitatii muncii sociale, influentind direct perfectionarea formelor si metodelor de conducere

3-etapa a treia,etapa caracteristica CONDUCERII STIINTIFICE,este contemporana noua

3-CURENTE SI TENDINTE IN GINDIREA PREVIZIONALA

Din punctul de vedere al scopurilor prioritare,se disting 3 scoli principale :

1-SCOALA AMERICANA = trateaza problemele sociale in mod pasiv,adica sub unghiul consecintelor pe care dezvoltarea tehnologica si economica le produce

= tipul american de cercetari este pragmatic,utilitarist si tehnologizat

= exista peste 100 de departamente si catedre de studiu al viitorului,de previziune

2-SCOALA EUROPEANA = acorda o atentie deosebita omului si problemelor sale,ridicate de ritmul violent al evolutiei tehnico-stiintifice

= tipul european de cerccetari,conceptual si filosofic este axat pe structurile sociale si vizeaza un viitor eliberat de prezent

= exista peste 300 de institutii guvernamentale,neguvernamentale si universitare angajate in cercetari prospective

3-SCOALA JAPONEZA = bazata pe traditiile culturale sipe conceptia nipona de viata si pe conditiile noi ale societatii industriale

= viziunea japoneza a societatii viitoare tinde sa individualizeze potentialul actual al tehnicii in scopul de a da membrilor societatii posibilitatea optima de a participa la planificare si la procesele sociale

4-CATEGORII SI INSTRUMENTE DE PREVIZIUNE; LOCUL SI ROLUL ACESTORA IN ACTIVITATEA DECONDUCERE

1-FUTUROLOGIA

= termen introdus in anul 1943 de politologul german Ossip Kurt Flechtheim,cu sensul initial de "oglinda a istoriei"

= aria de activitate, dupa acelasi autor:

1-prognoza petermen lung,referitoare la noile ipoteze si teorii privind universul,dind atentie dezvoltarii viitoare a pamintului,a florei,faunei si climei sale

2-studiul civilizatiei umane in secolele urmatoare si elaborarea de prognoze ale procesului social-cultural pe termen mediu

3-previziuni pe termen scurt privind dezvoltarea economica in urmatorii ani,tendintele politice ale deceniilor urmatoare,tendintele demografice

2-CONJUNCTURA

= termen introdus de profesorul francez Bertrand de Jouvenel,titularul primei catedre de studiul viitorului din lume,intemeiata la Sorbona; el spune ca conjunctura este o constructie intelectuala a unor viitori verosimili sau a unor viitori posibili

3-PROSPECTIVA

= concept introdus de filosoful francez Gaston Berger

= Comisia Economica O.N.U. pentru Europa,defineste PROSPECTIVA drept studiul viitorului in ipoteza in care viitorul poate fi orientat,ceea ce comporta ca deciziile actuale sa fie luate in functie de ideea ce se formeaza despre viitor

5-PROGRAMAREA ACTIVITATII ECONOMICO-SOCIALE

= consta in stabilirea unui itinerar ce conduce spre obiectul urmarit prin structurarea componentelor si ierarhizarea prioritatilor

PROGRAMUL = ca instrument previzional obtinut in urma activitatii de prognozare,este un sistem de actiuni sau lucrari esalonate in timp si avind fixate durata si resursele posibile,pe fiecare secventa,precum si distribuirea in spatiu,astfel incit sa conduca,in conditii cit mai bune,la realizarea obiectivului urmarit

Se disting mai multe categorii de programe :

1-programe strategice = pe termene lungi,cu obiective de mare interes pentru tara (de exemplu,pentru instituirea unui sistem national de protectie ecologica

2-programe macroeconomice = cuprind,in mod corelat,principalele probleme ale dezvoltarii economico-sociale la scara intregii tari

3-programe sectoriale = adica pe domenii de activitate (ramuri,subramuri) sau pe probleme principale (investitii prioritare de importanta nationala,recalificarea unor categorii de salariati,programe de restructurare si retehnologizare a unor ramuri si subramuri)

4-programe teritoriale (regionale) = au ca rol valorificarea complexa a resurselor umane si materiale din fiecare zona,eliminarea raminerii in urma a unora din acestea

5-programe de coordonare operativa = folosite la nivel micro,cuprinzind prevederi exprimate fizic si valoric,repartizate pe perioade scurte (luni,decade,zile,ore) si pe executanti (de ex,programe de productie,de aprovizionare si desfacere,de montaj)

6-programe de masuri = care stabilesc dispozitii si prevederi cu caracter operational,subordonate realizarii unor obiective si actiuni concrete (aceste masuri pot fi de natura organizatorica,tehnologica, financiara,juridica)

6-PROGNOZA SIPROGNOZARE;DELIMITARI,CONCEPTUALE,OBIECTIVE,FUNCTII

PROGNOZA SI PROGNOZARE (pro = inanite,gnosis = cunoastere)

= concepte foarte complexe care reusesc sa acopere cel mai bine spatiul larg pe care societatea il rezerva studiului sistematic al viitorului,considerat cimp de actiune

= anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor pornind de la realizarile perioadei precedente,de la tendintele conturate si luind in considerare previzibil a avea loc

= prognoza nu ofera certitudini asupra viitorului ci solutii pe baza carora sa se poata stabili optiuni in prezent,in perspectiva unui orizont delimitat lucid si relativ dezirabil

Comisia Economica O.N.U. pentru Europa defineste PROGNOZA drept evaluare probabila stabilita in mod stiintific,a evolutiei cantitative si calitative a unui anumit domeniu intr-un interval de timp; ea reprezinta deci,rezultatele unor cercetari care urmaresc sa stabileasca evolutiile si starile posibile si probabilitatile asociate acestora intr-un viitor stabilit,care constituie obiectul prognozei.

PROGNOZA INDEPLINESTE URMATOARELE OBIECTIVE PRINCIPALE :

1-descifreaza megatendintele dezvoltarii economico-sociale,pe baza analizarii legaturilor obiective dintre fenomene si procese,in conditii istorice date

2-estimeaza implicatiile in perspectiva ale tendintelor de durata descifrate

3-apreciaza masura in care posibilul se converteste in prognoze,luind in considerare ansamblul factorilor conditionali

4-identifica alternativele posibile de dezvoltare in perspectiva,cu avantajele si dezavantajele corespunzatoare ale fiecaruia,oferind elemente de judecata pentru ierarhizarea acestor alternative si,in consecinta, pentru alegerea variantei optime

5-ofera elemente convenabile de interventie si influentare,pentru corectarea eventualelor abateri de la traiectoriile anticipate,considerate dezirabile

Previziunile si deci prognozele,se refera la un orizont mai apropiat sau mai indepartat,aria subiectelor luate in analiza,in calcul,este mai ingusta sau mai larga,iar gradul de credibilitate a prognozelor este in crestere sau in scadere,in functie de acesti doi parametri.

Previziunile se elaboreaza :

1-la nivel mondial (prognoze macromondiale,pe grupe de tari,zone geografice sau zone economice)

2-la nivelul economiei nationale (macroprognoze economico-sociale)

3-la nivel de ramura,domeniu de activitate economico-sociala sau teritorial administrativ (zone, regiuni,judete,localitati)

Prognozele se pot elabora la nivelul macroeconomic pe probleme de sinteza,cum ar fi evolutia fenomenelor demografice,a celor ecologice,a proceselor de instructie si educationale,sau la nivelul microeconomic, microprognozele,elaborate pentru orientarea activitatii agentului economic.

Dupa domeniul la care se refera,putem clasifica prognozele in :

1-prognoze stiintifice-tehnice = stau la baza tuturor celorlalte

2-prognoze economice

3-prognoze sociale

7-PLAN SI PLANIFICARE;DELIMITARI CONCEPTUALE,OBIECTIVE,FUNCTII

Planificarea nu este un atribut al economiei comuniste.Ea reiese din cea mai evidenta normalitate a fenomenului economic.Este in firea lucrurilor ca agentii economici sa fie vital interesati de cunoasterea prealabila a evolutiei sau involutiei vietii economico-sociale,ca si de orice posibilitate de influentare a acesteia intr-un sens sau altul.Toate economiile de piata din tarile dezvoltate din punct de vedere economic utilizeaza instrumentele planului si prognozei.Se vorbeste mai mult de Secretariatul Planului din Franta,dar organisme similare,cu rezultate chiar mai bune exista in Tarile Scandinave,in Italia (Comisia Nationala de Programare Economica),in Germania (Comitetul National al Planificarii),Austria,Finlanda,Spania,Portugalia,Grecia,Turcia (Ministerul Planificarii),Brazilia,Chile, Venezuela,Argentina,Japonia (Agentia de Planificare Economica),Coreea de Sud,Taiwan,Filipine,Ungaria,Polonia, Cehia si Slovacia continua sa dezvolte o activitate foarte elaborata de planificare si prognozare,paralel cu implementarea reformelor de trecere la mecanismul de piata.

A planifica nu inseamna a obliga,ci a orienta; adica,orizontul de timp prefigurat dezvoltarii poate fi atins prin orientarea economica a agentilor economici,utilizind stimuli esentialmente economici,cum ar fi : preturile, tarifele,taxele,impozitele,creditele,rata dobinzii,cursul valutar.

PLANUL = ca instrument previzional se prezinta ca un sistem de decizii sau de orientari prin care se stabilesc niveluri,ritmuri si proportii ale dezvoltarii viitoare,pe baza studierii atente a cerintelor manifestate pe piata,precum si a resurselor disponibile,astfel incit sa se obtina o activitate intemeiata pe criterii de eficienta economica,tehnica,ecologica si sociala

Planul economico-social prezinta citeva caracteristici :

1-se prezinta ca o lucrare prospectiva prin care se afirma un proiect uman colectiv,trebuind sa intruneasca deci,un anumit consens pe baze democratice

2-indeplineste o functie de dimensionare a trebuintelor sociale puse de acord cu resursele ce pot fi antrenate in conditii de eficienta si luindu-se anumite masuri impotriva riscului

3-el se situeaza intotdeauna intr-un orizont temporal si intr-un cadru spatial determinat

4-el se preocupa de coerenta proceselor in devenire,tinind cont de restrictiile impuse de conditiile socio-economice,naturale si culturale si oferind solutii plauzibile pentru situatiile in care apar neconcordante intre agentii economici

5-prin metodele pe care le apeleaza,el trebuie sa se preocupe de articularea diverselor categorii de interese pe principii economice,influentind pozitiv motivatiile si comportamentul oamenilor

8-FUNCTIILE ACTIVITATII PREVIZIONALE

FUNCTIILE ACTIVITATII PREVIZIONALE

1-functia de informare = subliniaza rolul crescind al sistemului informational in fundamentarea deciziilor

2-functia de prevedere = se refera la insasi activitatea previzionala,la elaborarea de prognoze,planuri, programe,proiecte

3-functia de organizare = se refera la activitatea de sistematizare a unei activitati si consta in dispunerea sistematica a elementelor ce compun o activitate viitoare,asigurindu-se astfel o functionalitate optima in scopul obtinerii unei eficiente maxime

4-functia de coordonare = consta in sincronizarea tuturor factorilor implicati in actiunea supusa procesului de conducere,astfel incit fiecare factor sa depinda functional de ceilalti,in conformitate cu scopul urmarit

5-functia de antrenare = consta in stimularea interesului agentilor economici si al angajatilor acestora in directia realizarii obiectivelor propuse,cu ajutorul unui ansamblu de pirghii economice,financiare, sociale

6-functia de control = consta in evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele stabilite initial

9-PRINCIPIILE ACTIVITATII PREVIZIONALE

1-clarificarea orizontului de dezvoltare,deziderabil si realizabil,prin desemnarea unor scenarii alternative, capabile sa prefigureze cadrul general al conceperii si dezvoltarii economice pe termen mediu si lung.Rolul principal al acestor previziuni este de a fundamenta politicile si strategiile pe baza tendintelor observate in tara,si pe plan mondial,adoptindu-se masuri cu rol de reglare indirecta,care sa favorizeze,fara riscuri majore,autoreglarea.

2-limitarea in cit mai mare masura a incertitudinii privind perspectiva dezvoltarii prin studiul factorilor de stimulare si de restrictie,a corelatiei dintre ei si a impactului acesteia asupra probabilitatii de atingere a orizontului propus

3-limitarea pina la nivelul acceptabil al riscului,atit in termeni de moment critic si de disfunctionalitate,cit si in termeni de aleatoriu si neprevazut

4-evaluarea "pretului dezvoltarii" prin studiul la nivel economic si social,national si international,prezent si viitor,tehnic si ecologic a raportului esential cost-eficienta

5-toate previziunile la nivel macroeconomic pornesc de la cerintele exprimate pe piata si se determina cu verificarea corectitudinii acestor previziuni pe baza compararii gradului de satisfacere a cererii de catre oferta

6-asigurarea coerentei si continuitatii dezvoltarii prin existenta unui scenariu-cadru general,compatibil cu interesul national pe termen mediu si lung,expresie a unei strategii de consens democratic al tuturor factorilor antrenati in viata politica si economica

7-integrarea unui sistem de protectie sociala in cadrul previziunii,ceea ce presupune atit prezenta activa a unui sector public in stare sa ofere fonduri importante pentru acest sistem,cit si antrenarea sectorului privat si mixt,ca si a sindicatelor in aceasta directie,prin sistemul de impozite,taxe,cotizatii

10-ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVIZIONARE.FUNDAMENTAREA PREVIZIUNILOR:DIAGNOZA

Elaborarea unei previziuni incepe cu o analiza complexa cu caracter retrospectiv privind activitatea economico-sociala,pina in momentul initial al previziunii ce se elaboreaza - DIAGNOZA.Aceasta analiza retrospectiva care are caracterul unui bilant al nivelului dezvoltarii diagnosticheaza atit aspectele cantitative ale evolutiei (ce contureaza tendinte,fenomene si procese economice esentiale si persistente,devenind astfel conditii ale dezvoltarii viitoare),cit sipe cele calitative,ce pot fi pozitive (actiunea lor este stimulata pentru viitor) sau negative (a caror actiune,in mod evident,trebuie descurajata).

Diagnoza se bazeaza pe date statistice,certe,pentru perioada scursa pina in momentul inceperii analizei si pe date preliminare pentru perioada cuprinsa intre momentul inceperii analizei si momentul inceperii perioadei de previziune.Pe baza datelor obtinute astfel se stabileste nivelul care va fi atins la sfirsitul perioadei de baza (respectiv momentul inceputului previziunii urmatoare) si care va constitui punctul de plecare (nivelul de referinta) pentru stabilirea evolutiei viitoare.

Concluzionind,putem spune ca diagnoza are rolul de a prezenta starea economiei nationale la un moment dat,si de a pune in lumina anumite fenomene esentiale si persistente si care,capatind caracter de tendinta pot influenta evolutia socio-economica.

Pentru a intelege ce inseamna a fundamenta previziunea,trebuie sa pornim de la unele delimitari conceptuale de tipul : "anticipeaza evolutia probabila a proceselor si fenomenelor pornind de la realizarile precedente (diagnoza),de la tendintele conturate si luind in considerare modificarile previzinbil a avea loc".Cu alte cuvinte,a fundamenta previziunea inseamna a stabili fiecare element al acesteia pe o baza de informatii suficienta, sigura,oportuna,folosindu-se calcule si studii riguroase,cu luarea in considerare a unei multitudini de interdependente,a evolutiilor previzibile,asigurindu-se totodata masuri de siguranta impotriva riscului si incertitudinii.

11-ORGANIZAREA ELABORARII PREVIZIUNILOR.ETAPELE ELABORARII PLANURILOR PE TERMEN MEDIU SI SCURT LA NIVEL MACROECONOMIC SI LA NIVELUL AGENTILOR ECONOMICI

ELABORAREA PLANULUI ECONOMIEI NATIONALE

Elaborarea planului economiei nationale trebuie sa aiba in vedere asigurarea desfasurarii autonome a activitatilor agentilor economici,sa asigure stimularea initiativelor.

La nivelul agentilor economici este necesara desfasurarea unei intense activitati de planificare proprie,autonoma,obiectiv necesara,care,sub diferite forme (prognoze,planuri,programe) se va dezvolta siperfectiona continuu,indiferent de formele de proprietate pe care se bazeaza.Ele se intocmesc pe baza analizarii posibilitatilor reale de care dispun si a contractelor incheiate cu partenerii interni si externi.

La nivelul economiei nationale,planul se elaboreaza pe termen mediu,de obicei 3-5 ani,cit si pe termen scurt,anual.

Pe termen mediu,planul cunoaste un anumit flux de elaborare,ce poate fi prezentat succint in urmatoarele etape :

1-realizarea unei proiectii estimative a dezvoltarii economiei nationale in perioada trienala si cincinala; la baza ei,plecind de la prognoze,vor sta o serie de scenarii strategice alternative care reflecta politica sociala si economica a Guvernului; este vorba de stabilirea obiectivelor principale de politica economica si sociala pentru perioada de previziune

2-elaborarea unor programe economice cu caracter orientativ,de informare a agentilor economici si a populatiei privind proiectia dezvoltarii economiei nationale; ele se dau publicitatii si se supun dezbaterii opiniei publice principalele probleme economico-sociale ce se contureaza pe termen scurt,mediu si lung

3-elaborarea schitei programului economic pentru perioada respectiva (proiectul planului trienal si cincinal)

4-cadrul general de dezvoltare

5-stabilirea prevederilor ferme pe baza comenzilor de stat si achizitiilor guvernamentale; proiectarea structurilor pe sectoare de activitate (atit cele ferme cit si cele orientative)

6-elaborarea proiectului de plan prin corelarea structurilor sectoriale intr-un ansamblu coerent

7-dezbaterea proiectului de plan in cadrul organului legislativ al tarii (in Parlament)

8-exista posibilitatea ca pe parcursul desfasurarii vietii economico-sociale sa fie necesara actualizarea previziunilor,pentru a fi puse in concordanta cu nevoile realitatii ce nu au putut fi prevazute initial

12-CAPITOLELE SI PROFILURILE IN CARE SE ELABOREAZA PREVIZIUNILE

CAPITOLUL DE PLAN (SECTIUNEA) = reprezinta o parte integranta a planului macroeconomic,ce cuprinde obiectivele concrete ce urmeaza a fi realizate in perioada previzionata,intr-o anumita ramura sau domeniu de activitate economico-sociala,precum si mijloacele prevazute in acest scop



Structurarea previziunilor pe capitole delimiteaza activitatile ce trebuiesc realizate in diferitele domenii - ca parti integrante ale sistemului economiei nationale; permite prezentarea sistematica a acestora facilitind analiza indeplinirii prevederilor; contribuie la confruntarea politicii economice adoptate de Guvern in fiecare domeniu in cadrul strategiei generale de dezvoltare.

CAPITOLELE PLANULUI :

1-capitole de ramura = care reflecta mai multe aspecte ale reproductiei intr-o singura ramura (indistrie, agricultura,transporturi,comert)

2-capitole de sinteza = cuprind un singur aspect al reproductiei in mai multe ramuri (de ex,investitiile care se realizeaza in ramurile economiei,munca si salarii,cercetare stiintifica,eficienta economica)

= pot sa varieze ca numar si ca denimure de la un plan la altul,ele fiind stabilite de Guvern

Intre toate aceste capitole sau sectiuni exista strinse legaturi de interdependenta.Modificarea unui capitol de plan produce modificari si in celelalte capitole.

In ceea ce priveste PROFILURILE in care se elaboreaza previziunile,acestea sint :

1-profilul de ramura = asigura o serie de echilibre,de proportii la nivel macroeconomic

= delimiteaza prevederile pe ramuri si subramuri conform clasificarii unitare pe economia nationala

= la rindul lui,planul fiecarei ramuri este organizat pe 3 capitole :

1-obiective obligatorii

2-obiective orientative

3-recomandari de actiune stimulate de stat

2-profilul departamental = indica principalii agenti economici cu atributiuni in domeniul respectiv(elaborarea planului in profil departamental decurge si din faptul ca productia unui anumit produs are loc intr-o multitudine de unitati care se regasesc in structura mai multor ministere)

3-profilul regional = rezulta din insusi faptul ca,in cadrul organelor centrale de previziune functioneaza o Directie Regionala,ca in cadrul sectiunilor de plan enumerate mai sus se regaseste si sectiunea "dezvoltare regionala"

= are rolul de a orienta amplasarea noilor obiective de investitii in apropierea resurselor de materii prime,materiale,combustibili,forta de munca sau a principalilor consumatori,asigurind astfel valorificarea resurselor umane si materiale din toate zonele tarii,reducerea cheltuielilor de transport si multe alte avantaje,atit pentru producatori,cit si pentru consumatori

4-profilul social = are in vedere formele de proprietate

13-ACTIVITATEA PREVIZIONALA IN CONDITIILE ECONOMIEI DE PIATA,RAPORTUL PLAN-PIATA

De fapt,sint de rezolvat doua probleme : aceea a raportului dintre cerere si oferta si cea a raportului dintre costuri si preturi.Aceste raporturi ii pot asigura agentului economic fie o activitate rentabila,fie il pot face sa inregistreze pierderi mai mari sau mai mici,inclusiv faliment.

Piata reuseste sa dea o serie de indicatii producatorului,de altefl si cumparatorului,insa,de multe ori acestea sint insuficiente si tardive.De aceea s-a pus problema ca,pe linga autoreglare sa functioneze si un element de reglare constienta a proceselor economice in stare sa micsoreze aptitudinile oscilatiilor,sa realizeze o stabilitate mai mare,mai sigura a sistemului.

S-au instituit diverse forme de ghidare,de previzionare a economiei in ansamblul ei,sau numai a unor parti ale acesteia care reusesc sa evite discrepantele prea mari dintre cerere si oferta,dintre costuri si preturi,si mai ales dintre preturi si puterea de cumparare.

Cele doua mecanisme de reglare,cel al pietei (autoreglare) si cel alpreviziunii (reglare constienta) au caracter complementar,se presupun si se potenteaza reciproc,chiar daca ponderea fiecaruia dintre ele difera de la o tara la alta.Economiile bazate numai pe piata,ca si cele fundamentale numai pe previziune,nu sint economii viabile in zilele noastre.

Fundamentarea previziunii trebuie sa porneasca de la realitatile vietii economico-sociale,realitati relevate prin mecanismul pietei.Numai in felul acesta previziunea poate veni in intimpinarea cerintelor sociale,punind de acord desfacerea cu trebuintele reale ale societatii.

Elaborarea planului sau programelor de dezvoltare pe ansamblul economiei nationale ar putea fi privita ca un proces de concentrare a problemelor la niveluri ierarhice inferioare,autonom stabilite pentru anumiti indicatori si sectiuni de sinteza ale acestora

Principala sa menire este de a semnala agentilor economici anumite disproportii si dezechilibre dintre cererea si oferta agregata,sa precizeze tendintele si cerintele majore ale progresului economico-social,transpuse in limbajul unor indicatori cantitativi si calitativi,al prioritatilor,al posibilelor variante de solutionare.

Caracterul indicativ al planului,spre deosebire de cel imperativ,implica posibilitatea modificarii pe parcurs a acestuia in functie de anumiti factori perturbatori,ofera o flexibilitate a orizontului de previziune in functie de ciclicitatea fenomenelor si proceselor economice,de nevoile adaptarii la unele cerinte ale diviziunii internationale a muncii.

Intr-o societate moderna previzionarea este necesara,dar sa nu fie contrapusa sau considerata alternativa a pietei.Problema nu se pune in termenii "sau plan,sau piata",ci "si plan si piata".

PIATA = reprezinta un fundament obiectiv pentru previziune,indreptarul necrutator al acesteia,al incarcaturii optionale si orientarii sale politico-sociale

= se intemeiaza si verifica veridicitatea prognozei sau planurilor

Experienta internationala a dovedit ca programurile sau planurile macroeconomice,elaborate minutios si cu inalt profesionalism in tarile dezvoltate,nu s-au realizat decit in conditiile unei piete mai mult sau mai putin organizate si dirijate prin anumite pirghii economice de catre stat.

14-SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII PREVIZIONALE,DELIMITARI CONCEPTUALE, OBIECTIVE

SISTEMUL INFORMATIONAL AL ACTIVITATII PREVIZIONALE (SIAP)

= reprezinta un ansamblu interconectat al activitatilor de culegere,inregistrare,transmitere,prelucrare si stocare a informatiei,realizata de personal care utilizeaza procedee,metode,mijloace si tehnici pentru furnizarea in timp optim,de o precizie si o structura corespunzatoare a informatiilor necesare si suficiente pentru desfasurarea activitatii previzionale la toate nivelurile economiei nationale

= elementul de baza al sistemului informational il constituie sistemul de indicatori

= celelalte componente sint : purtatorii de informatii,fluxurile informationale,mijloacele tehnice de transmitere,prelucrare si stocare a informatiilor,sint elemente ajutatoare importante menite sa serveasca sistemul de indicatori pentru infaptuirea functiei sale in societate,pentru satisfacerea cerintelor ce i se impun de practica sociala

Prin intermediul sistemului de indicatori se cerceteaza la toate nivelurile organizatorice,fenomenele si procesele economico-sociale din punct de vedere cantitativ,calitativ,al compozitiei,structurii,dinamicii,precum si factorii care influenteaza asupra lor.

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE SIAP

1-satisfacerea activitatii previzionale cu informatii necesare si suficiente pe toate treptele organizatorice

2-asigurarea unei inalte calitati informatiei solicitate,prelucrate si valorificate in sistem

3-reducerea continua a timpului de raspuns al sistemului informational in scopul unei operativitati corespunzatoare in activitatea previzionala

4-obtinerea unei eficiente corespunzatoare a sistemului informational,inclusiv prin realizarea si exploatarea lui cu cheltuieli minime

15-SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAT IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA: DEFINITIE,FUNCTII

INDICATORII = reprezinta expresii numerice,absolute sau relative,cu ajutorul carora :

1-sint caracterizate obiectivele activitatii economice si sociale in fiecare perioada

2-se stabilesc mijloacele de infaptuire a acestor obiective

3-se asigura controlul utilizarii eficiente a resurselor

4-sint caracterizate fenomenele social-economice din punct de vedere calitativ,al compozitiei,modificarilor in timp (crestere sau descrestere),din punct de vedere al legaturilor reciproce care exista intre fenomene

O serie de obiective care nu pot fi cuantificate exprimind,de exemplu,aspecte legate de mediul ambiant,se formuleaza literar.

FUNCTIILE SISTEMULUI DE INDICATORI :

1-functia de reflectare cit mai fidela a intregii activitati economico-sociale previzionate

2-functia de masurare riguroasa a fenomenelor si proceselor economico-sociale

3-functia de corelare a tuturor laturilor procesului reproductiei in vederea asigurarii unor echilibre naturale,financiare,monetare si valutare ale dezvoltarii economico-sociale

4-functia de stimulare a tuturor agentilor economici in sporirea calitatii si eficientei activitatii desfasurate

5-functia de control asupra desfasurarii activitatii economice si sociale

Pentru a-si putea indeplini menirea de instrument al cunoasterii realitatii economico-sociale,indicatorii cuprinsi in sistemul de indicatori ai activitatii previzionale sint supusi unor cerinte impuse de practica activitatii social-economice desfasurate de agentii economici :

1-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea bazei materiale,a potentialului tehnic,ca marime,structura si utilizare a elementelor componente la nivelul unitatilor,ramurilor,judetelor,al economiei nationale

2-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea resurselor de munca ale tarii,a populatiei ocupate,a rezervelor de munca,ca nivel,structura,grad de instruire

Indicatorii bazei materiale si ai resurselor de munca caracterizeaza potentialul economic al tarii,al elementelor structurale ale economiei (unitati economice,ramuri, unitati administrativ-teritoriale)

3-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea rezultatelor obtinute in economie,ca urmare a utilizarii potentialului economic al tarii

4-sa furnizeze informatii pentru caracterizarea participarii tarii la circuitul economic mondial

5-pe baza informatiilor privind potentialul economic si rezultatelor obtinute in activitatea economica sa permita caracterizarea eficientei utilizarii potentialului economic,a resurselor locale,ocupate si consumate

6-sa furnizeze informatii care sa permita caracterizarea nivelului de trai al calitatii vietii si mediului inconjurator

16-SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAT IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA.CLASIFICAREA SISTEMULUI DE INDICATORI

CLASIFICAREA SISTEMULUI DE INDICATORI :

A-din punct de vedere al functiilor pe care le au in elaborarea previziunilor

1-indicatori sociali = au functia de a exprima si fundamenta obiectivele finale ale dezvoltarii,vizind cresterea bunastarii sociale (arata scopul)

2-indicatori economici = au functia de a defini si dimensiona cele mai eficiente cai si mijloace de realizare a obiectivelor sociale (arata mijloacele)

B-din punct de vedere al locului pe care-l ocupa in procesul reproductiei

1-indicatori ai resurselor primare = ce caracterizeaza principalele categorii de resurse existente in societate la un moment dat,populatia si forta de munca,avutia nationala (partea acumulata),resursele materiale si valorile spirituale,mediul ambiant,resursele tehnologice,nivelul cercetarii stiintifice si viteza de asimilare a rezultatelor cercetarii,progreselor tehnologice in productie

2-indicatori ai productiei = exprima nivelul si structura produsului intern brut,cheltuielile materiale,venitul national

3-indicatori ai repartitiei = exprima procesul repartitiei in cele doua momente : repartitia primara si redistribuirea,prin intermediul formarii diferitelor categorii de venituri primare,a modului de distribuire si a formarii veniturilor finale

4-indicatori ai schimbului = exprima circulatia bunurilor si serviciilor pe piata interna ca si pe cea externa

5-indicatori ai consumului final = reflecta cheltuielile personale de consum,achizitiile guvernamentale si ale administratiei locale,formarea bruta de capital fix,modificarea stocurilor,importul si exportul

6-indicatori ai comertului exterior si ai cooperarii economice internationale = reflecta rolul importurilor,al exporturilor,eficienta acestora

7-indicatori ai rezultatelor finale ale reproductiei = vizeaza,in principal,doua procese :

a)-evolutia nivelului de trai al populatiei prin intermediul veniturilor si consumului individual si social al populatiei

b)-cresterea avutiei nationale sub forma cresterii capitalului domeniilor publice,private si mixte,precum si a bunurilor de folosinta indelungata

C-din punct de vedere al naturii si continutului obiectivelor pe care le exprima

1-indicatori cantitativi (de volum) = ce caracterizeaza volumul activitatilor economico-sociale

= se pot exprima in unitati naturale sau valorice

= pot avea un caracter sintetic sau analitic : produsul intern brut,venitul national,valoarea adaugata

2-indicatori calitativi = ce caracterizeaza calitatea activitatii economico-sociale

a)-indicatori calitativi economici-sintetici = ce caracterizeaza calitatea intregii activitati desfasurate intr-o ramura,intreprindere (productivitatea muncii,indicatorii de reducere a costului de productie,rentabilitate)

b)-indicatori calitativi tehnico-economici = sint de mai multe feluri :

1-indicatori ai inzestrarii tehnice a productiei = exprima obiective privind gradul de inzestrare a productiei,a muncii : gradul de electrificare,mecanizare,automatizare a productiei (procentul din totalul productiei realizate cu utilaje automatizate,procentul din totalul salariatilor ce lucreaza cu utilaje automatizate)

2-indicatori ai folosirii mijloacelor de productie = ce caracterizeaza eficienta utilizarii mijloacelor de munca (gradul de utilizare a utilajelor,a suprafetelor de productie,a cladirilor : cantitatea de fonta ce se obtine pe un metru cub furnal util in 24 ore) si eficienta utilizarii obiectelor muncii (consumuri specifice de materii prime,materiale,combustibili,energie)

3-indicatori ai calitatii produselor = care exprima obiective cu privire la cresterea calitatii produselor fabricate

D-din punct de vedere al unitatilor de masura in care se exprima

1-indicatori in expresie naturala = utilizati pestru estimarea fenomenelor economice si sociale sub aspect fizic,ca valori de intrebuintare

= ofera posibilitatea de a stabili in mod direct corelatiile procesului de productie,contribuind la asigurarea concordantei dintre necesitati si resurse,dintre consum si productie,dintre cerere si oferta

2-indicatori in expresie baneasca (valorica) = utilizati pentru caracterizarea unor procese si fenomene complexe,a caror exprimare in unitati naturale sau natural-conventionale este imposibila

= necesitatea utilizarii lor decurge din faptul ca reproductia imbraca si forma naturala si cea valorica,cit si prin faptul ca satisfacerea nevoii sociale nu se realizeaza printr-o repartitie directa a productiei in forma naturala,ci in urma formarii de venituri ale agentilor economici si populatiei : produs intern brut,venit national,valoare adaugata

3-indicatori ai fortei de munca = exprima procesul reproductiei fortei de munca sub diferite aspecte legate de nivelul si structura acestuia in timpul utilizarii sale (grupe de virsta,sexe,grade de pregatire,ramuri ale economiei nationale)

17-SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAT IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA.FLUCTUATIILE CICLICE.

INDICATORII FLUCTUATIILOR CICLICE

E-indicatorii fluctuatiilor ciclice

Acceptarea principiilor pietei ca fundamente ale dezvoltarii economice,imprima un caracter oscilant dinamicii activitatii economice agregate,cu abateri mai mari sau mai mici de la trendul general.Dinamica economica oscilanta este identificata de catre specialisti cu denumirea de FLUCTUATIE CICLICA (fluctuatie a afacerilor sau cicluri ale afacerilor). 

FLUCTUATIILE CICLICE = fluctuatii in jurul unei norme care este o medie a cresterii economice si consta in cresterea simultana a nivelului majoritatii activitatilor economice,urmata de o scadere generala a acestor niveluri si apoi de faza de expansiune a ciclului urmator

O analiza pe baza duratei lor ne indica existenta a 3 feluri de cicluri de afaceri :

1-cicluri minore = fluctuatii de intensitate relativ moderata in care oscilatiile sint notabile dar nu severe si apar la fiecare 3-4 ani

2-cicluri majore = se caracterizeaza prin oscilatii largi in activitatea de afaceri,avind o periodicitate de aproximativ 10 ani

3-macrociclurile (ciclurile lungi) = fluctuatii de 50-60 ani lungime,putind contine mai multe cicluri majore si cicluri minore in interiorul lor; este posibil sa apara un declin pe termen scurt in timpul unei expansiuni pe termen lung,dupa cum poate sa apara o mica crestere intr-o contractie pe termen lung

= poate fi definit ca o fluctuatie pe termen lung a aparatului productiv al societatii

In vederea explicarii fluctuatiilor ciclice si a previzionarii economico-sociale in conditiile dinamicii economice oscilante,de o insemnatate de prim ordin sint indicatorii fluctuatiei ciclice.Utilizati pentru masurarea oscilatiilor ciclice ale economiei,pentru evidentierea si prognozarea mutatiilor esentiale din economie,si,in final, pentru fundamentarea unor strategii de atenuare a variatiilor mari si integrarea acestora in programele de dezvoltare, acesti indicatori se pot structura astfel :

1-indicatori reprezentativi

2-indicatori compusi

3-indicatori generali ai afacerilor

1-indicatorii reprezentativi = au fost selectionati dintre cei mai utilizati pentru a reflecta dinamica unor faze particulare ale activitatii economice,dar,bazindu-se pe corelatia dintre fluctuatiile dintr-un sector si economia in ansamblul ei,acestia caracterizeaza indirect starea economiei nationale

a)-nivelul productiei de fier si otel = care poate caracteriza pe termen scurt tendintele ce se manifesta in economia nationala

b)-platile bancare (debitele bancare) = care sint in corelatie cu nivelul activitatii economice

c)-volumul transporturilor pe caile ferate

d)-productia de energie electrica (nu reflecta si nivelul activitatilor din comert,finante,agricultura,cu care se coreleaza)

e)-alti indicatori (nivelul productiei de hirtie pentru ambalaj,nivelul productiei de carbune si bitum)

2-indicatorii compusi = caracterizeaza mai multe faze ale activitatii economice si cuprind :

a)-numarul de angajati in fabrici = calculat pe baza unui esantion de fabrici care cuprinde peste 50% din personalul angajat

b)-indicele platilor pentru forta de munca = care cuprinde si modificarile in numarul de ore lucrate saptaminal

c)-indicele productiei industriale = ce se bazeaza pe un esantion de fabrici si mine care acopera aproximativ 25% din numarul angajatilor din aceste ramuri,dar nu cuprinde agricultura,constructiile si serviciile

= este un bun indicator de avertizare pentru activitatea economiei nationale,dar intrucit productia bunurilor durabile fluctueaza mai mult ca cea a bunurilor nedurabile,indicatorul tinde sa exagereze schimbarile in nivelul activitatii

d)-produsul national brut in preturi constante

3-indicatorii generali ai afacerilor = combina o serie de indici ai diferitelor activitati intr-un indice general al activitatii de afaceri

a)-indicele activitatii de afaceri americane = exprima datele ca derivatie de la trendul de termen lung

b)-indicele activitatii de afaceri = reflecta miscarea combinata a 10 serii individuale : productia de lingouri de otel,lingouri de zinc,constructii noi,consumul de bumbac,productia de titei,productia de energie electrica,ocuparea fortei de munca neagricole,volumul transporturilor,debitele bancare,vinzari prin magazine

c)-indicatorii statistici pentru schimbarile ciclice ale afacerilor = cuprind un numar de 26 de indici,fiecare masurind un aspect diferit al activitatii economice si se grupeaza in 3 categorii :

1-indicatori de avertizare

2-indicatori de coincidenta

3-indicatori de intirziere

De o importanta majora in previzionarea economica in conditiile dinamicii economicii oscilante,este analiza structurii interne a fluctuatiilor ciclice,studiile teoretice si aplicative punind in evidenta succesiunea a 4 faze distincte :

1-prosperitatea = starea economiei in care toate activitatile opereaza la nivel inalt

2-recesiunea = este caracterizata prin declinul notabil al nivelului activitatilor

3-depresiunea = cuprinde perioada cu cele mai mici niveluri la care au ajuns activitatile economice intr-un ciclu

4-inviorarea = se manifesta prin cresterea nivelului activitatilor economice

18-UTILIZAREA METODEI EXTRAPOLARII IN PREVIZIUNE,DELIMITARI CONCEPTUALE,CATEGORII

Extrapolarea este o metoda explorativa.Este cea mai utilizata metoda in prognozele cantitative.Ea consta intr-o dezvoltare inertiala a unor elemente ale proceselor si fenomenelor in perspectiva careia viitorul apare ca o extindere argumentata a prezentului.Evolutia anterioara a unui proces - daca are loc o conservare a conditiilor ce au imprimat o anumita dinamica,conditionata de anumite elemente ce se conserva sau care prezinta variatii viitoare care pot fi cunoscute - determina in mod univoc dezvoltarea ciitoare a acestui proces.



Cu alte cuvinte,in cadrul acestei metode viitorul apare ca o prelungire a evolutiei constante in trecut.Se presupune ca in evolutia fenomenului analizat nu vor aparea mutatii fundamentale care sa modifice structura dezvoltarii precedente.In aceasta conditie,utilizarea extrapolarii este recomandata in previzionarea fenomenelor care isi mentin ritmul si directia de dezvoltare o perioada mai indelungata de timp.

Metoda ofera numai o imagine orientativa asupra viitorului din care motiv este necesara utilizarea in paralel si a altor metode.

Exista 2 modalitati de realizare a unei extrapolari :

1-extrapolare mecanica = bazata pe o simpla prelungire in viitor a tendintelor manifestate in trecut

2-extrapolare euristica = in care,pornindu-se de la analiza perioadei precedente,se introduc anumite corecturi in curba de evolutie viitoare a fenomenului,in functie,fie de modificarile previzibile ce pot sa apara,fie de optiuni ale factorului de decizie

Extrapolarea analitica porneste de la o serie de date,deci de la o serie de valori ale seriei dinamice.Acestea sint prelucrate in cadrul analizei seriei dinamice si,pe baza acestei analize,se estimeaza comportarea ulterioara a fenomenului descris de seria respectiva.Se bazeaza deci pe metodele teoriei predictiei in cadrul seriilor dinamice (un sir de date care se obtin prin observarea in diferite momente succesive a caracteristicilor cantitative ale unei unitati de observare).

19-METODE FUNAMENTALE DE PREVIZIUNE : ANALIZA SI SINTEZA; INTERPRETAREA SISTEMICA

METODE FUNDAMENTALE DE PREVIZIUNE

= au arie larga de aplicare

= orienteaza modul de abordare si interpretare a problemelor si fenomenelor studiate

1-METODA ANALIZEI SI SINTEZEI

Analiza fenomenelor economice consta in :

1-observarea fenomenelor sau proceselor economice

2-descompunerea acestora in partile lor componente si studierea fiecaruia separat

3-comensurarea actiunii fiecarui factor

4-determinarea sistemului de legaturi cauzale care exista intre acesti factori

5-gruparea fenomenelor si proceselor ce actioneaza in economia nationala

6-comparatia cu alte fenomene si procese similare din tara si din strainatate

7-stabilirea concluziilor,a masurilor ce trebuiesc luate pentru atingerea obiectivelor propuse

Analiza = utilizeaza pe scara larga abstractizarea stiintifica cu ajutorul calculelor economico-matematice

Se infaptuiesc analize prin experimente ce constau in adoptarea unor masuri la scara redusa si pe o durata limitata pentru a cunoaste efectele ce se vor produce si numai dupa aceea,se generalizeaza masurile luate.

Sinteza = consta in recompunerea intregului din elementele analizate,obtinindu-se,prin generalizarea aspectelor particulare,analitice,simple ale activitatii,aspectele generale,agregate,complexe ale acestei activitati

2-METODA INTERPRETARII SISTEMICE

Metoda are la baza ideea de sistem de prezentare ordonata a unei multimi de elemente.Sistemul,ca ansamblu de elemente ordonate si interconectate are o anumita structura si o anumita functionalitate.Intr-un sistem se manifesta o interactiune ce defineste insusirile calitative ale ansamblului,particularizarea sa in raport cu alte sisteme.Aceasta face ca ansamblul sa fie determinat calitativ de partile sale componente,iar aceasta se misca si se transforma in functie de intreg.Exista deci,o relatie de interconditionare de la parte la intreg si de la intreg la parte.

Interpretarea sistemica a organismului economico-social are menirea de a servi la elaborarea de strategii fundamentate pe cerintele optimului economico-social.In acest scop,analiza sau interpretarea sistemica a organismului economico-social apeleaza atit la procese informationale (culegerea,transmiterea,prelucrarea, lasificarea si stocarea informatiilor),cit si la procese decizionale (alegerea unei variante dintr-o multitudine de variante posibile).

Utilizarea acestei metode reprezinta o necesitate determinata de caracterul de sistem al organismului economico-social,care face obiectul previziunii,precum si de necesitatea orientarii acestuia,ceea ce presupune folosirea de procese informationale si decizionale ca si elaborarea de strategii.

20-METODE SI TEHNICI DE PREVIZIUNE TEHNOLOGICA: METODE DE PREVIZIUNE PRIN ANALOGIE,METODA EVENIMENTELOR PRECURSOARE, METODA SCENARIILOR

Metodele si tehnicile de previziune tehnologica sunt mai putin stiintifice, implicand o judecata subiectiva considerabila.

a)      Metoda de previziune prin analogie: aceasta metoda consta in descoperirea unei situatii care a avut loc intr-o perioada anterioara, intr-o amplasare diferita, intr-o societate diferita sau cu o tehnologie diferita, dar care are multe trasaturi commune cu situatia analizata:

b)      exemplu - construirea unei noi universitati se poate face in conditii de succes prin analogie cu experienta celor care au construit universitati similar in alte state.

c)      Metoda evenimentelor precursoare introducerea unei inovari intr-o tehnologie sau intr-o societateeste semnalata frecvent de o inovare similara intr-o alta tehnologie sau societate, are evident valoarea unei previziuni; de obicei cei care realizeaza si intuiesc aceste evenimente precursoare sunt factorii de conducere si cercatatorii stiintifici. Aceasta metoda implica si o cercetare profunda pentru identificarea evenimentelor premargatoare. Exemplu: inovarile in marketing care apar de obicei in SUA, sunt semnalate mai tarziu si in Europa sau Australia; perfectionarile aduse in aviatia comerciala sunt preluate si de aviatia militara, etc.

d)      Metoda scenariilor: pornind de la observarea prezentului un scenario incearca sa stabileasca o suita logica de evenimente care sa indice cum va evolua pas cu pas o situatie sau o stare viitoare.

Scopul principal al acestor scenario sa prevada sis a faciliteze o exploatare sistematica a evenimentelor critice intr-un cadru de timp diferit.

Folosirea celui mai probabil sceanriu ofera o baza de comparatie cu celelalte variante de scenarii; dar in planificarea pe termen lung trebuie sa se ia in considerare chiar si situatiile cu o probabilitate mai joasa

21-UTILIZAREA METODELOR INTUITIVE IN PREVIZIONARE:METODA BRAINSTORMING (metoda dezbaterilor euristice sau a discutiilor in grup)

Desi nu este o idee originala a secolului nostru,se poate spune ca brainstormingul a fost elaborat in anul 1939 de A.F.Osborn,in traducere libera insemnind "asaltul creierului", "asaltul cerebral" sau "asaltul ideilor".

Este o metoda care are drept scop stimularea gindirii unui colectiv de specialisti pentru gasirea de solutii in activitatea curenta si consta in organizarea de reuniuni de experti din domenii diferite care sint solicitati sa lucreze pentru acelasi obiectiv,solutia adoptata fiind deci rezultatul unei activitati colective,multidisciplinare.

Are o larga aplicabilitate nu numai in cadrul unitatilor economice,al inventiei tehnice,al publicatiei si reclamei ci si,in general,in domeniul economic,tehnic,stiintific,pentru obtinerea de idei si de cai pentru rezolvarea unor probleme economice sau tehnice.

Metoda nu tinde spre rezolvarea directa a problemelor; ea recolteaza idei ce pot duce la rezolvarea problemelor.Calea obtinerii acestor idei este aceea a stimularii creativitatii in sinul grupului in conditiile unei atmosfere permisive ca urmare a inlaturarii notarii,evaluarii ideilor emise si deci a eliberarii participantilor de starea de emotivitate,de inhibitie,de frica de a nu gresi si de a se pune astfel intr-o lumina defavorabila fata de membrii grupului.

Reuniunile grupului de experti trebuie conduse de un presedinte care trebuie sa faca o prezentare clara si succinta a problemei supuse analizei.Cunoscind bine natura problemei el are posibilitatea sa orienteze discutiile dupa vointa si priceperea sa in directia ceruta obiectiv.

Metoda prezinta o multitudine de avantaje insa si unele dezavantaje.stimuleaza fundamentarea stiintifica a previziunilor in sensul ca,ideile specialistilor,exprimate intr-un climat de colaborare,intelegere,apreciere reciproca,se pot completa unele pe altele; unele idei incorecte,altele de-a dreptul gresite,pot genera altor specialisti solutii foarte bune.Pe de alta parte insa trebuie sa avem in vedere faptul ca,oricit de libere ar fi discutiile,exista pericolul inhibarii unor participanti de catre altii care prezinta o puternica personalitate; discutiile in grup restrins,stadiile de creativitate,nu prevad recompensarea creatorului,fapt care diminueaza cointeresarea.

22-UTILIZAREA METODEI NORMARII IN ACTIVITATEA PREVIZIONALA,DELIMITARI CONCEPTUALE

CATEGORII DE NORME

Este principala metoda utilizata in comensurarea eforturilor umane,materiale si financiare pe care le face un agent economic sau intreaga societate pentru obtinerea unui efect determinat.Acesta din urma fiind determinat, rezulta ca metoda nu se limiteaza la comensurarea eforturilor facute ci,reprezinta un instrument de reglare a utilizarii acestora.Fara norme,care sa prevada consumul de munca vie,de materii prime,combustibili sau energie,nici un agent economic nu-si poate elabora un plan economic eficient.

NORMAREA implica,deci,determinarea cantitatii de munca vie si materializata care urmeaza a fi cheltuita in perioada de previziune in conformitate cu obiectivele stabilite,cu tehnica utilizata,cu resursele de munca disponibile in acea perioada.

Rezulta ca distingem norme de munca,norme de utilizare a mijloacelor de munca si norme de consum de obiecte ale muncii.In aceste conditii normele exprima limite maxim admisibile a fi utilizate in perioada de previziune.Ele pot exprima si limite minim admisibile atunci cind se refera la efectele pe care agentii economici isi propun sa le obtina.Metoda exprima deci,cu ajutorul aspectelor cantitative laturile calitative ale activitatii economice,eficienta economica realizata sau de realizat.

23-METODE DE ECHILIBRARE UTILIZATE IN PREVIZIUNE.SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI BALANTE MATERIALE,MODUL DE ELABORARE,PRINCIPALELE CAI DE ECHILIBRARE

Instrumentul principal cu ajutorul caruia se realizeaza echilibrele,de la cele ale individului (intre venituri si cheltuieli),ale agentului economic (intre investitie si profit),si pina la echilibrele macroeconomice,il constituie BALANTA.Fara a neglija rolul pietei,balantele sint utilizate in realizarea unor echilibre,a unor proportii intre resurse si necesitati,intre venituri si cheltuieli,intre productie si consum,intre cerere si oferta.Corelarea dinamica a resurselor - si asa limitate - si a necesitatilor in continua crestere,se realizeaza cu ajutorul acestora.De fapt,stiinta economica este definita ca fiind stiinta care studiaza comportamentul uman ca o relatie intre teluri si resursele rare care au intrebuintari alternative.

Balantele ofera posibilitatea ca fiecare capitol si indicator de plan sau de prognoza sa fie fundamentat in corelatie cu celelalte capitole si indicatori ai planului,utilizindu-se,in mod evident,solutiile oferite si de alte metode de previziune.Ele vin sa sintetizeze calculele previzionale realizate cu alte metode in scopul realizarii echilibrelor economice partiale sau globale.

Balantele au doua parti : resursele sau posibilitatile agentului economic,ale ramurii sau economiei nationale; necesitatile sau cerintele,respectiv propunerea de repartizare a resurselor.De regula,balantele trebuie sa fie echilibrate,adica necesitatile sa fie acoperite de resurse.

1-BALANTELE MATERIALE = sint instrumente care permit fundamentarea echilibrelor materiale,corelarea necesitatilor cu resursele de materii prime,materiale,combustibili,energie,produse sau grupe de produse finite; schema generala are urmatorul continut :

NECESITATI  CANTITATI (qi)

CANTITATI (qi)  RESURSE

1.Pentru activitatea de productie si exploatare

2.Pentru investitii

3.Pentru fondul pietei

4.Pentru export

5.Pentru rezerva de stat

6.Pentru rezerva de plan

7.Stocul de la sfirsitul perioadei

8.Alte destinatii

1.Stocul de la inceputul perioadei

2.Din productie

3.Produse recuperabile si refolosibile (reciclare deseuri)

4.Din rezerva de plan (deblocari de resurse

5.Import

6.Deblocari din rezerva de stat

8

TOTAL NECESAR   Nqi

i =1

6

TOTAL RESURSE   Rqi

i =1

Elaborarea oricarei balante trebuie sa inceapa cu determinarea volumului si structurii necesitatilor dupa care se trece la asigurarea resurselor si se incheie cu activitatea de echilibrare a balantei.

Balanta excedentara se echilibreaza prin cresterea productiei in ramurile consumatoare ale produsului respectiv (daca aceasta crestere este justificata din punct de vedere economic,daca exista capacitati de productie corespunzatoare si daca este asigurata piata de desfacere),prin cresterea cantitatilor destinate fondului pietii, exportului (daca exista conditiile respective).

24-METODE DE ECHILIBRARE UTILIZATE IN PREVIZIUNE.BALANTELE VALORICE

BALANTELE VALORICE = reflecta in expresie baneasca o serie de proportii sintetice din economia nationala

a)-balantele financiare = permit realizarea unor echilibre financiare : bugetul de stat,balanta de venituri si cheltuieli banesti a populatiei,planul de casa si planul de credit al BNR

b)-balantele valutare = servesc la infaptuirea echilibrului valutar : balanta comerciala,balanta de plati externe,balanta de conturi; servesc si la fundamentarea previziunilor relatiilor economice externe

b.1)-balanta de plati externe = are o sfera de cuprindere mai mare decit cea comerciala,deoarece,pe linga valoarea operatiunilor de import-export de marfuri,care fac obiectul balantei comerciale,ea include toate celelalte categorii de incasari si plati cu strainatatea,scadente in perioada de previziune

b.2)-balanta comerciala = reflecta volumul valoric al tuturor importurilor si exporturilor realizate de tara noastra in perioada de previziune

= se elaboreaza pe tari,pe grupe de tari sau total mapamond

= poate fi : 1-activa (excedentara)

2-pasiva (deficitara)

3-echilibrata

25-METODE DE ECHILIBRARE UTILIZATE IN PREVIZIUNE.BALANTA FORTEI DE MUNCA

BALANTA FORTEI DE MUNCA = refleca raporturile ce se creeaza in procesul reproductiei largite a fortei de munca si a repartizarii acesteia pe ramuri si domenii de activitate,pe medii,sexe sau in profil teritorial

In partea de resurse de forta de munca se porneste de la populatia in virsta de munca,la care se adauga populatia activa sub sau peste limita virstei de munca si se scade populatia in virsta de munca,dar cu capacitate de munca.Partea a doua a balantei se refera la repartizarea populatiei ocupate pe cele 2 sfere,pe ramuri ale acestora,pe forme de proprietate.

Balanta cuprinde si rezervele de forta de munca evidentiind in acest sens elevii si studentii in virsta de munca de la invatamintul de zi,militarii in termen,populatia casnica in virsta de munca apta de munca,somerii.

Sistemul de balante expus,materiale,valorice si de munca,sau balantele de mare sinteza,desi detine inca o functie foarte importanta in previzionarea macroeconomica,nu mai corespunde pe deplin cerintelor fundamentarii previziunilor,cerintelor etapei actuale de trecere de la o economie supercentralizata la o economie de piata.Sint si vor fi utilizate balantele in economie,trebuie insa sa avem in vedere caracterul prea mare de agregare a acestora, necoerenta continutului balantelor materiale la nivel central.

26- METODE UTILIZATE IN PROGNOZA DEMOGRAFICA

PROGNOZA DEMOGRAFICA

Evolutia populatiei,caracterizata de indicatorul sporul natural al populatiei,calculat ca diferenta intre natalitate si mortalitate,depinde de o serie de factori economico-sociali cum sint : durata medie a vietii sau speranta medie de viata,starea generala de sanatate,nivelul de trai,cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii si asistenta sociala,invatamint,cultura,arta.Trebuie sa mai avem in vedere migratia internationala a potentialului de munca,fluxurile migratorii ale acesteia fiind orientate dinspre tarile mai putin dezvoltate spre cele mai dezvoltate.

Determinarea evolutiei populatiei pentru perioada respectiva se realizeaza prin metode globale si metode analitice.

1-METODE GLOBALE

= utilizate atunci cind se cere numai cunoasterea numarului total al populatiei



= constau in proiectarea evolutiei populatiei prin extrapolarea directa a numarului total al locuitorilor tarii,pe baza tendintelor de durata observate statistic (extrapolare mecanica) si/sau luind in considerare si schimbarile ce vor avea loc in evolutia demografica (extrapolare euristica)

= se pot realiza pe 2 cai:

1-cu ajutorul ratei medii (sau a ratei absolute a cresterii anuale) in cazul unei evolutii in progresie aritmetica,din care motiv se numeste "metoda progresiei aritmetice"

_

Pt = Po + np = in cazul extrapolarii mecanice

_ _

Pt = Po + np x KPt = Po + np* = in cazul extrapolarii euristice

p = rata (ratia) anuala a evolutiei populatiei

Pt = populatia estimata pentru orizontul de previziune

Po = populatia in anul de baza

n = numarul de ani de dupa anul de baza zero pina la anul final al previziunii t

K = coeficient de corectare a tendintei principale (indica estimarea specialistilor in privinta modificarii

evolutiei tendintei)

-pentru K < 1 se reduce sporul mediu calculat pe baza datelor din perioada precedenta

-pentru K > 1 sporul se amplifica

2-cu ajutorul ritmului mediu anual,in cazul unei evolutii in progresie geometrica,din care motiv se numeste "metoda progresiei geometrice"

_

Pt = Po ( 1 + rp) n = in cazul extrapolarii mecanice

_

Pt = Po ( 1 + rp) n x K = in cazul extrapolarii euristice

rp = ritmul mediu anual

2-METODE ANALITICE (pe componente)

= constau in proiectarea initiala a subpopulatiilor si corelarea componentelor care conditioneaza dinamica populatiei (populatia pe ansamblu sau pe diverse structuri : sexe,grupe de virsta,medii,unitati administrativ-teritoriale)

Populatia totala se obtine prin insumare.Pentru a reusi calculul final,trebuie sa realizam preliminarea numarului populatiei in anul de baza,determinarea numarului nascutilor vii ca si al deceselor in perioada de previziune,estimarea emigrarilor si imigrarilor in aceeasi perioada,dupa care calculul populatiei pentru orizontul de previziune,pe baza relatiei :

Pt = Po + N - D - E + I Pt = Po + N 0t - D 0t - E0t + I0t

N = natalitate D = decese E = emigrari I = imigrari

Daca sporul natural al populatiei,calculat asa cum este aratat mai sus,ca diferenta intre natalitate si mortalitate este corectat si cu soldul migrator,ca diferenta intre emigrari si imigrari,obtinem dinamica populatiei totale a tarii.

27-PREVIZIONAREA CERCETARII STIINTIFICE,DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI INTRODUCERII PROGRESULUI TEHNIC

Dezvoltarea extensiva,acumularile bazate pe atragerea in circuitul economic a unor cantitati sporite de factori de productie este caracteristica tarilor cu o economie slab dezvoltata sau in curs de dezvoltare.Ceea ce nu inseamna ca aspectele de ordin calitativ,dezvoltarea intensiva,valorificarea superioara,rationala a factorilor de productie constituie un atribut al tarilor dezvoltate.De la o perioada la alta,de la o tara la alta,aspectele extensive ale dezvoltarii s-au completat cu cele intensive,factorii cantitativi s-au impletit cu cei de ordin calitativ,aportul unora sau altora fiind mai mare sau mai mic.Este,firesc,vorba de posibilitatile pe care le are fiecare tara de a face eforturi in directia cercetarii stiintifice,dezvoltarii tehnologice si introducerii progresului tehnic in activitatile desfasurate, constiente fiind de necesitatea stringenta de a realiza,de a dezvolta cu orice pret aceasta activitate.De aici si avantajele deosebite obtinute de cei ce didpun de factori de productie moderni,de gabarit redus,cu consumuri mici,de mare randament.

Concluzionind,putem spune ca progresul tehnic reprezinta,in conditiile dezvoltarii contemporane,unul din vectorii determinanti ai cresterii economice.Citeva delimitari conceptuale ar sublinia rolul acestei activitati in progresul factorilor de productie

DELIMITARI CONCEPTUALE :

1-CERCETAREA STIINTIFICA = reprezinta activitatea desfasurata in scopul largirii limitelor conoasterii umane printr-o munca sistematica,teoretica si experimentala,orientata spre un anumit scop

= este de mai multe feluri :

a)-cercetare funamentala = urmareste imbogatirea cunoasterii in domeniile principale ale realitatii, descoperirea de noi legi si principii ce guverneaza viata in ansamblul ei

b)-cercetare fundamentala pura = cea in care predomina nevoile de dezvoltare a stiintei impuse de logica interna a acesteia

c)-cercetare fundamentala orientata = cea in care predomina intentia aplicabilitatii,dar intr-o perspectiva incerta

d)-cercetare aplicativa = reprezinta activitatea desfasurata in scopul sporirii cunostintelor intr-un domeniu determinat al activitatii sociale

= are ca scop satisfacerea unor nevoi concrete ale societatii,indeosebi ale productiei,intr-o perspectiva apropiata,chiar imediata

= se bazeaza in principiu pe valorificarea rezultatelor oferite de cercetarea fundamentala

2-DEZVOLTAREA TEHNOLOGICA = activitatea de continuare a cercetarii stiintifice,ce consta in utilizarea sistematica a rezultatelor acesteia,precum si a cunostintelor empirice,cu scopul de a obtine noi materiale, produse,metode si procedee sau de a le perfectiona pe cele existente.Astfel :

a)-proiectarea,executarea,verificarea si omologarea prototipurilor

b)-construirea si utilizarea statiilor-pilot

c)-verificarea de ipoteze si definitivarea procedeelor de fabricatie in faza semiindistriala

d)-intocmirea documentatiei necesare realizarii unor produse noi sau modernizari (date tehnologice,proiecte,retete de fabricatie)

e)-intocmirea documentatiei necesare unor noi tehnologii sau perfectionari celor existente

3-PROGRESUL TEHNIC = reprezinta totalitatea realizarilor prin care o intreprindere sau o economie in ansamblul ei devine mai eficienta; aceasta poate sa rezulte din mici ameliorari in procesul muncii,cum sint : suprimarea transporturilor inutile si a cursei goale,aprovizionarea ritmica,dar intr-un ritm mai rapid,o mai buna circulatie a bunurilor in fluxul productiv,dar si din schimbari ample,profunde,cum sint : descoperirea si aplicarea de idei stiintifice noi,perfectionarea tehnicii,a tehnologiilor si a produselor,utilizarea de energie,cresterea pregatirii profesionale a populatiei

= potenteaza posibilitatile economiei,atit prin cresterea rezultatului activitatii cu acelasi consum de factori (obtinerea de efecte mai mari cu aceleasi eforturi),cit si prin reducerea consumului unuia,mai multora sau a tuturor factorilor de productie pe unitatea de produs (obtinerea acelorasi efecte cu eforturi reduse)

= este rezultatul procesului de inovare.Acesta reprezinta activitatea creatoare prin care este generat progresul tehnic.

Pentru ca actul creativ implica prin natura sa stiinta,aceasta activitate este denumita si CERCETARE STIINTIFICA.Insemnatatea deosebita a progresului tehnic a determinat transformarea cercetarii stiintifice intr-o activitate sistematica si permanenta cu un cadru organizatoric si juridic specific.Cercetarea stiintifica incepe cu documentarea si se incheie cu utilizarea efectiva a rezultatelor obtinute,intre aceste doua momente existind mai multe trepte.Activitatea de cercetare se realizeaza in unitati specializate,institutii de invatamint sau in intreprinderi.

TIPURI DE PROGRES TEHNIC

In general,literatura de specialitate a statuat 3 tipuri de progres tehnic,corespunzatoare nivelului de dezvoltare atins intr-o economie si anume :

1-progresul tehnic extensiv = caracteristic tarilor cu o economie slab dezvoltata; in structura cheltuielilor de productie,cheltuielile de munca vie sint superioare,cresterea productivitatii muncii ducind la economisirea lor intr-un ritm superior economisirii muncii trecute

= se manifesta in tarile in curs de dezvoltare,in care desi in structura cheltuielilor de productie,cheltuielile cu munca trecuta sint preponderente,cresterea productivitatii muncii determina economisirea muncii vii in ritmuri superioare decit economisirea muncii trecute

2-progresul tehnic intensiv = caracteristic tarilor cu un nivel inalt de dezvoltare tehnica si economica,determina economisirea in ritmuri superioare a muncii trecute in raport cu cea vie,iar raportul dintre munca trecuta si cea vie scade

3-progresul tehnic neutru = determina economisirea,in aceeasi proportie atit a muncii vii,cit si a muncii trecute

Intilnim in literatura de specialitate si notiunea de progres autonom care asigura cresterea produsului final chiar cind cantitatea resurselor atrase nu se modifica; progres tehnic indus,prin care se intelege progresul tehnic - cauza si efect al cresterii economice.De asemenea,in modelarea cresterii apare notiunea de progres tehnic neincorporat (in ipoteza ca progresul tehnic actioneaza in mod uniform,aspra factorilor de productie) si progres tehnic incorporat (in ipoteza ca acesta actioneaza diferentiat asupra factorilor si productiei).

28-METODA ANCHETELOR ITERATIVE,DEZBATERILE EURISTICE

1-METODA DELPHI = consta in principiu,in selectarea unui set de probleme si analizarea lor de catre un grup de experti care urmeaza sa realizeze o previziune tehnologica

= consta in consultarea specialistilor prin intermediul unor chestionare,care se transmit in mai multe etape succesive,pornindu-se de la aspectele generale catre aprofundarea investigatiilor

Este chestionat fiecare specialist,acestia netrebuind sa ia legatura unii cu ceilalti.Ei sint alesi din organisme sau intreprinderi care sa aiba legatura directa cu problema pusa in discutie.Numarul specialistilor nu trebuie sa fie prea mare.Se formeaza un colectiv care conduce aceasta ancheta care elaboreaza chestionarul,centralizeaza si prelucreaza datele primite,apoi elaboreaza concluzii.

Metoda este ieftina,simpla,rapida si deci,eficienta.In discutii,intre specialisti exista fie retineri,fie influente reciproce,din care motiv se realizeaza chestionare individuale.In scris,exprimarea este libera.

29- METODE UTILIZATE IN CUANTIFICAREA EFICIENTEI PROGRESULUI TEHNIC

(pagina 298 din carte)

Categoria de eficienta economica a progresului tehnic poate fi exprimata ca raport intre cheltuieli si efectele lor utile sau raportul intre consumul de munca vie si trecuta si rezultatele obtinute.

La nivel macroeconomic eficienta progresului tehnic se realizeaza cu ajutorul functiilor de productie.

Asa cum este cunoscut, functiile de productie reprezinta legatura exprimata functional dintre rezultatul unei activitati de productie si factorii care o determina.

Pornind de la dualitatea eficientei se poate enunta

Pentru un volum de productie dat se alegea acea tehnologie care limiteaza la minim cantitatile consummate din fiecare resursa (factori de productie),

Pentru o combinative fixa de factori de productie se allege acea tehnologie de fabricatie care conduce la un volum maxim de productie.

Functia de productie Cobb-Douglas

Q(t) = AKª(t)Ab(t)

Unde

Q(t) = productia in anul t,

K = capitalul in anul t, (fonduri fixe productive, medii anuale),

L = forta de munca in anul t,

A = coefficient de dimensiune,

a = elasticitatea productiei functie de capital,

b = elasticitatea productiei in raport cu munca

Functia de productie Cobb-Douglas cu progres ethnic :

Q(t)= AKª (t)Lb(t)ey(t)

Unde

e = baza logaritmului ntural (2 ..),

y = rata progresului ethnic,

t = numarul de ani prognozat

30-CRITERII DE AMPLASARE PE TERITORIU A NOILOR OBIECTIVE DE INVESTITII

Aparute inca din perioada depresiunii economice din 1927-1939,criteriile abordarii pe pozitii macroeconomice a problemei amplasarii economice au in vedere o serie de conditii contemporane,intre care diferentierea din ce in ce mai pronuntata intre regiuni in ce priveste dezvoltarea industriei,adincirea specializarii productiei si serviciilor,respectiv accentuarea interdependentei dintre diferitele intreprinderi,necesitatea evitarii poluarii mediului inconjurator,scaderea importantei transporturilor ca urmare a modernizarii acestora

Intr-o lucrare pregatita de ONU,in anul 1967,"Criteriiole amplasarii intreprinderilor industriale",cit si in sinteza concluziilor seminarului organizat de ONU la Minsk in anul 1968 se atesta atit actualitatea acuta a problemei pentru toate tarile cit si dezvoltarea deosebita a preocuparilor si studiilor ce se elaboreaza in acest domeniu in diferite tari ale lumii.

Au fost elaborate o serie de scheme asupra factorilor de amplasare,intre care se retin ca prezenti in toate studiile metodologice si modelele matematice urmatorii :

1-indicatori tehnico-economici ai intreprinderii proiectante

2-baza de aprovizionare cu materii prime,energie,combustibili,apa potabila si industriala,legaturi de transport

3-piata de desfacere a produselor finite,costul si mijloace de transport

4-modul de asigurare a fortei de munca si conditiile de viata

5-apropierea de alte intreprinderi cu care poate elabora in productie sau in rezolvarea impreuna a unor probleme legate de asigurarea utilitatilor

6-modul de evacuare a deseurilor solide sau a apelor uzate si in unele cazuri modul de rezolvare a problemelor legate de poluare

Dupa D.Smith,decizia de amplasare trebuie sa ia in considerare cel putin :

1-dimensionarea optima a unitatilor inclusiv productia sipretul la care acesta trebuie sa ajunga la consumator

2-tehnologia de fabricatie si factorii de productie cu selectarea celor care influenteaza amplasamentul

3-alegerea amplasamentului,care nu poate fi decisa izolat de primele doua

Amplasarea in teritoriu a noilor obiective de investitii are loc in functie de cerintele pietei,de satisfacere a principiilor de rationalitate,eficienta.Pornind de la premisa necesitatii valorificarii resurselor umane si materiale existente in fiecare zona a tarii,repartizarea constienta pe teritoriu a acestor obiective se va face potrivit unor strategii,politici adecvate,cu respectarea anumitor criterii atit economice,cit si sociale.

CRITERII ECONOMICE :

1-amplasarea unitatilor producatoare in apropierea surselor de materii prime sau a centrelor de consum implica minimizarea cheltuielilor pentru transportul materiilor prime si a produselor finite: industrii de prelucrare a minereurilor,a lemnului,subramuri ale industriei chimice,ale industriei alimentare si usoare

2-unitatile producatoare trebuiesc amplasate in apropierea resurselor de energie electrica si termica ca si de combustibili,avind in vedere ca pentru o serie de ramuri industriale,cum ar fi industriile metalo-chimice,de prelucrare a metalelor neferoase,mari consumatoare de energie electrica,ca si pentru unele obiective mari consumatoare de energie electrica si termica sint avantajoase amplasamentele in apropierea surselor de energie,a centrelor de termoficare.Alte ramuri,mari consumatoare de combustibili,ca industria energiei electrice si termice,industria cimentului si a altor materiale de constructii,metalurgia feroasa si neferoasa este necesar sa fie amplasate in apropierea resurselor de combustibili.

3-asigurarea necesarului de apa potabila si industriala in anumite cantitati,de o anumita calitate si in debite constante,constituie pentru intreprinderile de ingrasaminte chimice si clorosodice,celuloza si hirtie,filaturi si tesatorii,unitati ale industriei alimentare,un alt criteriu economic in amplasarea factorilor de productie pe teritoriu cu efecte benefice,ca si cele mai sus enumerate asupra costurilor de productie si a investitiilor

4-alaturi de minimizarea distantelor de transport,un criteriu esential in amplasarea pe teritoriu a noilor obiective de investitii il constituie forta de munca

5-repartizarea pe teritoriul tarii a productiei agricole; repartizarea rationala a ramurilor agricole implica o zonare stiintifica a productiei agricole,care sa permita folosirea conditiilor naturale,a investitiilor si a fortei de munca cu eficienta ridicata

6-concentrarea productiei,cooperarea intreprinderilor are in vedere constituirea de platforme industriale care presupun valorificarea in faze succesive de prelucrare a materiilor prime prin cooperarea in productie sau numai folosirea in comun a unor utilitati si activitati similare,cum ar fi : alimentarea cu apa si canalizarea,energia electrica si termica,caile si mijloacele de transport,ca si instalatiile de incarcare-descarcare,cladirile administrative,unitati de cercetare-proiectare si pregatire a cadrelor,locuinte,camine,spitale

7-relieful,necesarul de tern pentru constructii si calitatea acestuia,conditiile de fundatie si canalizare

8-protectia mediului inconjurator

CRITERIILE SOCIALE :

1-in strinsa imbinare cu cele economice,urmaresc sa asigure ridicarea treptata a judetelor si a localitatilor mai putin dezvoltate,realizarea unui echilibru regional privind veniturile populatiei,restringerea in anumite limite a somajului pe regiuni,cresterea nivelului de trai

2-imbunatatirea gradului de ocupare a populatiei,realizindu-se astfel un echilibru atit in ceea ce priveste veniturile pe locuitor,cit si in ceea ce priveste consumul pe locuitor la principalele bunuri si servicii in toate zonele tarii

3-cresterea gradului de urbanizare,imbunatatirea conditiilor de locuit si sporirea dotarilor edilitar-gospodaresti

Imbunatatirea repartizarii teritoriale a factorilor de productie prin apropierea unitatilor economice de sursele de materii prime,combustibili,energie,apa,forta de munca si de centrele de consum determina : reducerea








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate