Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
PIATA OBLIGATIUNILOR


PIATA OBLIGATIUNILOR


PIATA OBLIGATIUNILOR

Este o piata a activelor financiare pe termen lung, emise de firme mari, de stat sau de unitatile administrative publice locale.

Obligatiunea este un titlu financiar pe termen lung care are o valoare nominala egala cu suma cu care emitentul (debitorul) este creditat de subscriptor (creditor). Emitentul este obligat sa plateasca detinatorului, la termenul stabilit (scadenta), valoarea nominala a obligatiunii si, periodic, anual sau semestrial, o dobanda fixa, numita cuponul obligatiunii, indiferent de evolutia situatiei sale financiare.

Aceste titluri se vand si se cumpara pe pietele de capital specifice lor. Astfel :

1 ) piata obligatiunilor emise de firmele mari este piata pe care se tranzactioneaza titluri financiare ale imprumuturilor obligatare; pe baza acestor obligatiuni, firmele emitente se finanteaza; durata de viata a acestor titluri este in general mare (10-30 ani), ele fiind comercializate pe piete interdealeri (OTC = over the counter); primi cumparatori ai acestor titluri sunt: societatile de asigurari, fondurile de pensii, organizatiile non-profit; in general, cei care achizitioneaza aceste titluri nu urmaresc o lichiditate sporita;



2 ) piata obligatiunilor emise de stat este piata titlurilor prin care seacopera deficitele bugetare; pentru emisiunea acestor titluri sunt antrenate: Banca Centrala si Bancile Comerciale; Banca Centrala aplica politica sa prin vanzarea sau cumpararea de titluri guvernamentale, in functie de aceste operatiuni reglandu-se masa monetara; atunci cand posesorii de capital banesc decid sa cumpere titluri de valoare, ei tin cont de flx de venituri viit pe care il pot obtine; pt ca un astfel de flx il pot obtine si prin formarea de depozite bancare, inainte de plasarea capitalului banesc, detinatorii acestuia compara randamentul actiunilor si obligatiunilor cu rata dobanzii;

3 ) piata obligatiunilor emise de unitatile administrative locale de stat este piata titlurilor folosite pt finantarea investitiilor publice realizate pt comunitate; achizitionarea acestor titluri financiare este realizata de catre bancile de investitii, care le revand bancilor comerciale, societatilor de asigurari si investitorilor individuali;

4 ) piata titlurilor de ipoteca este piata titlurilor emise pt a evidentia imprumuturile pe termen lung in vederea achizitionarii de imobile, terenuri etc.; imprumuturile respective sunt garantate chiar cu proprietatile achizitionate;piata titlurilor de ipoteca este o parte importanta a pietei de capital, inregistrand o amploare deosebita in tarile cu economie depiata concurentiala; cumparatorii titlurilor de ipoteca sunt: bancile comerciale, soc de asig si fondurile mutuale.

Pietele financiare mai pot fi clasificate si ca:

piete financiare primare;

piete financiare secundare.

Pietele financiare primare

Au ca obiect emisiunea si plasarea de titluri financiare noi. Emitentii (vanzatorii) urmaresc obtinerea de capital banesc, iar posesorii de economii, in calitate de cumparatori, urmaresc plasarea economiilor (a capitalului lichid), devenind astfel investitori. Pretul de vanzare al titlurilor financiare se numeste curs si, pe aceasta piata, este reprezentat de valoarea nominala, respectiv suma inscrisa pe titlu, fiind un pret ferm. In anumite conditii, cursul perceput la plasarea titlurilor poate fi stabilit sub valoarea nominala sau peste aceasta. Printr-o asemenea operatie de tehnica financiara se asigura mobilizarea rapida a unor sume subscrise in favoarea unui imprumut.

Operatiunile pe pietele financiare primare se executa mai ales prin intermediul bancilor, care percep un comision pt aceasta activitate, ele realizand si actiuni de publicitate precum si ocupandu-se si de alte probleme specifice care se ivesc.

Pietele financiare secundare

Au ca obiect realizarea tranzactiilor cu valori mobiliare emise anterior. Firmele ale caror actiuni sau obligatiuni sunt tranzactionate pe aceasta piata nu primesc nici un fel de venituri din aceste vanzari.

Cea mai activa dintre piatele financiare secundare este piata de valori mobiliare. Exista 2 tipuri de astfel de piete:

piete organizate de titluri financiare (bursele de valori);

pietele mai putin formalizate de valori mobiliare, care sunt pietele OTC sau interdealeri.

Pietele organizate de valori mobiliare sunt unitati in cadrul carora se tranzactioneaza valori mobiliare listate (permise). Partile contractante sunt vanzatorii si cumparatorii de titluri. Acestia efectueaza tranzactii prin intermediul agentilor de schimb, brokerii, care executa ordinele clientilor prin respectarea unor uzante clare, ferme si bine cunoscute.

In fiecare tara sunt stabilite conditiile ce trebuie indeplinite pt ca titlurile unui emitent sa fie listate sau admise la bursa.

De obicei, bursele sunt organizate ca SA-uri, avand un organism de conducere operativa ales, numit consiliul bursei.

Problema fundamentala a tranzactiilor la bursa o reprezinta formarea cursului, care se deosebeste de valoarea nominala si numai intamplator este egala cu aceasta. Cursul se stabileste intr-o maniera specifica, numita cotare. A cota sau a stabili cursul de echilibru inseamna a cauta si a fixa pe baza ordinelor de vanzare si a celor de cumparare, acel curs care permite satisfacerea celui mai mare volum al cererii si al ofertei.

Factorii care influenteaza marimea si evolutia cursului titlurilor financiare pe piata financiara secundara

1 ) Raportul dintre cererea si oferta de titluri financiare presupune evidentierea marimii cererii de titluri si ofertei de titluri, dar si evidentierea ordinelor de vanzare si cumparare ale participantilor de pe aceasta piata, in functie de cursul lor.

2 ) Dimensiunea veniturilor anterioare aduse de titluri si perspectivele de viitor ale acestora; indicatorul utilizat pt aceasta este o functie de minim si se numeste numar ani dividend (pretul titlurilor financiare/marimea dividendului); cu cat acesta scade, cu atat operatiunea devine mai profitabila.



Rata inflatiei influenteaza direct proportional cursul titlurilor.

Rata dobanzii influenteaza invers proportional cursul titlurilor. Cresterea ratei dobanzii determina reducerea cererii de titluri si reducerea cursului acestora si invers.

Cursul unui titlu = venitul adus de titlu / rata dobanzii (pe piata monetara)

Cursul unei actiuni = dividend / rata dobazii

Cursul unei obligatiuni = cupon / rata dobanzii

La acesti factori se adauga si starea de ansamblu a conjuncturii economice, climatul social si politic intern si international si psihologia participantilor la tranzactie.

Operatiunile bursiere

Tranzactiile la bursa de valori, pe piata financiarasecundara, se realizeaza prin 2 tipuri de operatiuni:

1 ) operatiuni la vedere, adica acele operatiuni bursiere care presupun schimbarea titlurior financiare pe bani in momentul tranzactiei sau in cel mult 24 ore de la semnarea contractului, la cursul existent, care este cel afisat;

2 ) operatiuni la termen, adica acele operatiuni bursiere in care, in momentul contractarii, se stabilesc: numarul de actiuni ce se va tranzactiona, cursul, data scadentei, urmand ca ulterior, la scadenta, sa aiba loc schimbul de titluri de valori;

- vanzatorul mizeaza pe reducerea cursului pt a castiga, fiind considerat un speculator à la baisse (bear) ; el va cumpara la scadenta la un curs mai mic si le va vinde cumparatorului la cursul stabilit, care este mai mare;

- cumparatorul spera ca la scadenta cursul titlului sa creasca, fiind considerat un speculator à la hausse (op bull);

- acela care va specula evolutia reala a cursului va castiga iar celalalt va pierde; de aceea operatiunile la termen se numesc si operatiuni speculative;

- operatiunile speculative detin o pondere importanta in totalul titlurilor tranzactionate la bursa.

Pietele mai putin formalizate de valori mobiliare se numesc piete OTC (over the counter) sau piete interdealeri. Aceste piete reprezinta orice facilitatecare inlesneste tranzactionarea oricarei valori mobiliare care nu se tranzactioneaza pe pietele bursiere organizate. Asemenea facilitati ar fi:

- un nr relativ mic de brokeri care poseda stocuri de valori mobiliare ce nu sunt cotate la bursa de valorisi despre care se spune ca sunt creatori de viata in sectorul valorilor mobiliare in care tranzactioneaza;

- un nr de brokeri care actioneaza ca intermediari intre creatorii de piata si investitori;

- retele electronice care inlesnesc comunicarea intre brokeri.

Rolul bursei de valori

Bursa de valori este principala institutie a pietei financiare secundare. Prin intermediul pietelor bursiere este stimulat procesul investitional, care, la randul lui, actioneaza asupra pietei muncii, pietei bunurilor si sv de consum, precum si asupra pietei bunurilor de productie.

Prin intermediul pietei bursiere sunt mobilizate rezervele de mobilitate, oferind plasamente detinatorilor de economii (care sunt atrase de pe piata monetara), reducad cererea pt anumite bunuri.

Piata bursiera permite, prin mecanismele sale, transformarea operativa a capitalului banesc in capital real si invers.

Prin intermediul bursei se asigura 2 din conditiile pietei cu concurenta perfecta si anume: libera intrare pe piata si perfecta mobilitate a capitalului.

Bursa asigura transferarea operativa a capitalurilor individuale dintr-o intreprindere in alta si dintr-o tara in alta.

Bursa favorizeaza procesul de concentrare a puterii economice, preluarea controlului asupra unei SA asigurandu-se prin preluarea pachetului actiunilor de control. Acesta din urma reprezinta nr minim de actiuni care ii asigura detinatorului posibilitatea de a dispune de majoritatea voturilor in AGA si deci de a alege Cons de Admin.

Detinerea pachetului actiunilor de control se realiz fie prin achizitii treptate, fie rapid, prin oferta publica de cumparare constand in oferta ce o prezinta soc cumparatoare prin intermediul unei banci sau a bursei de valori si care indica pretul oferit (mai mare decat pretul zilei) si intervalul in care este dispusa sa-si atinga obiectivul.

Bursa este de asemenea un barometru extrem de sensibil al starii economiei. Volumul tranzactiilor si cursul titlurilor de valoare reactioneaza brusc la modificarile conjuncturii economice. Scaderea brusca a cursului semnaleaza declansarea unei recesiuni sau chiar a unei stari de criza, pe cand cresterea titlurilor indica o relansare a economiei.



Oferta de titluri de valoare pe termen lung

Pe piata primara, ofertantii de titluri sunt: intreprinderile, bancile, alte institutii si statul. Prin vanzarea titlurilor de valori, acesti agenti economici procura banii necesari dezvoltarii activitatii sau redresarii acesteia. Astfel, oferta de titluri de valoareconstituie o sursa de finantare, alaturi de prf si creditele bancare.

Oferta de titluri de valoare poate fi, de asemenea, mijlocul de a dobandi capitalul necesar pt a construi o noua unitate.

O firma poate emite atat actiuni cat si obligatiuni. Este necesar sa se asigure un echilibru intre aceste categorii de titluri tinand cont de avantajele si de dezavantajele lor, de riscul pe care il implica fiecare. Pt firma este mai riscanta emisiunea de obligatiuniintrucat aceasta impune plata neconditionata a dobanzii cu venit fix (cuponului), indiferent de rezultatele obtinute de firma. De asemenea, plata acestui venit fix micsoreaza sau anuleaza divdidendul cuvenit actionarilor.

In conditiile in care intreprinderea recurge la oferta de actiuni, efectele negative amintite mai sus sunt mai reduse.

Oferta de titluri de valoare este de fapt o cerere de capital banesc, derivata din cerere de fdp, care, la randul ei recurge din cererea de bncuri de consum. Pt firme, aceasta oferta este orprtuna numai in conditiile in care determina o dezvoltare a productiei si asigura realizarea unui anumit prf. Acest prf tb sa depaseasca nu numai rata dobanzii bacare ci si rata dobanzii obligatiunilor. Daca nu se intampla astfel, intreprinderea distribuie obligatarilor profit, ramanand fara resrsele necesare dezvoltarii. De aceea, ofertade titluri de valoare tb fundamentata pe calcule referitoare la rata posibila a prf si pe compararea ei cu rata dobanzii bancare si cu veniturile distribuite detinatorilor de titluri de valoare.

Anticiparea si determinarea riscului este obligatorie nu numai pt purtatorii cererii de titluri ci si pt ofertantii acestora. In conditiile in care ofertantii de titluri sunt institutiile administratiei de stat centrale sau locale, este necesar sa se coreleze cu evolutiasituatiei economice generale, conjunctura economica, care daca este nefavorabila, va determina o reducere a impozitelor si taxelor ce constituie venituri la bugetul de stat si la cele locale.

Oferta de titluri de valoare, indiferent de purtatorii ei, se adreseaza atat persoanelor cat si agentilor economici din tara respectiva, dar si din alte tari. In acest fel, capitalul mobilizat nu se margineste la capitalul autohton. In situatia in care statul recurge la imprumuturi contractate in interiorul tarii, se formeaza datoria interna a acestuia. Datoria interna are tendinta sa creasca, in numeroase tari ale lumii reprezentand un procent tot mai mare din PIB.

Cererea de titluri de valoare pe termen lung

Purtatorii cererii de titluri de vaoare sunt: populatia si unele institutii financiare.

Principalii factori care influenteaza cererea de titluri de valoare pe termen lung sunt:

randamentul hartiilor de valoare pe termen lung;

castigul potential;

riscurile investitiilor;

lichiditatea.

Randamentul hartiilor de valoare pe termen lung se deduce astfel:

a) randamentul obligatiunilor (roblig) de deduce din relatia:

Poblig = +++ + +.. unde r = randamentul hartiei de valoare

In cazul in care termenul de scadenta este indepartat, Vn in determinarea marimii randamentului este nesemnificativa, iar r se deduce din relatia

Poblig = +++ + sau Poblig = r =

b) randamentul actiuniilor (ract) se deduce din relatia:



Pact = ++..++.. unde D = flx de dividende, iar r = randamentul actiunii

Admitand constanta fluxului de dividende in timp, formula devine:

Pact = ++..++.. Pact = r =

Daca r > Rd, va creste cererea de titluri, daca r < Rd, scade cererea de titluri, iar daca cele 2 sunt egale, cererea de titluri nu se modifica.

Castigul potential

Investitia in hartii de valoare te termen lung este motivata nu numai de flx veniturilor generate (cupoane si dividende) ci si de castigurile ce ar putea rezulta ca urmare a cresterii pretului hartiilor de valoare. Aceste castiguri sunt potentiale intrucat devin efective doar in momentul vanzarii hartiilor de valoare.

Castigul potential al obligatiunilor se calculeaza astfel :

Castigul potential al actiunilor se calculeaza astfel :

Cu cat castigul potential este mai mare , cu atat cererea de titluri de valori pe termen lung creste.

Riscul investitiei in active financiare

Hartiile de valoare pe termen lung au grade diferite de riscpt putratorii cererii. Obligatiunile sunt mai putin riscante decat actiunile, indiferent de situatia financiara a firmei, societatea emitenta fiind obligata sa plateasca venitul fix pe care s-a angajat sa-l ofere la scadenta. Dintre obligatiuni, cele mai putin riscante sunt cele guvernamentale. Cu cat termenul unei scadente este mai indepartat, cu atat riscul este mai mare.

In cazul actiunilor, cele mai putin riscante sunt actiunile privilegiate (aducatoare de venit fix), iar cele mai riscante sunt actiunile ordinare.

Lichiditatea titlurilor de valori pe termen lung se refera la posibilitatea transformarii rapide a acestora in capital lichid.

In general, hartiile de valoare listate la bursa au o lichiditate mai mare decat acelea care nu sunt listate la bursa.

Toti acesti factori impreuna influenteaza cererea de titluri de valoare pe termen lung. De altfel, cumparatorii de titluri urmaresc realizarea unui echilibru intre randament, risc si lichiditate, ei indreptandu-se spre achizitionarea de titluri cu randament ridicat, risc scazut si lichiditate sporita.

Bursa de valori din Romania

A fost reinfiintata in 1995 ca o componenta a ec simbolice, avand artributii importante in formarea si utilizarea capitalului. A luat decizie in baza deciziei comisiei nationale a valorilor mobiliare. Activitatea bursei se desfasoara in conformitate cu prevederie legale, in scopul realizarii unei piete orgenizate pt negocierea valorilor obiliare admise la bursa.

Calitate de membru al bursei poate fi dobandita de orice soc de valori mobiliare autorizata de Comisia Nat de valori mobiliare si care indeplineste anumite conditii privind intermedierea de valori mobiliare, proportia activelor societatii (raportul dintre A fizice si cele financiare) si existenta unui minim de capital.

Indicele BET evidentiaza tendinta de ansamblu a bursei, respectiv evolutia cursurilor a celor mai lichide 10 titluri care se tranzactioneaza la bursa. El este exprimat in lei dar poate fi exprimat si in USD sau Eu prin convertirea in lei la cursul BNR din ziua respectiva. Indicele BET se calculeaza ca o medie ponderata cu capitalizarea preturilor celor mai lichide10 actiuni cotate la bursa de valori Bucuresti.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate