Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
IREGULARITATI SAU FRAUDE PE TRASEUL BANILOR EUROPENI


IREGULARITATI SAU FRAUDE PE TRASEUL BANILOR EUROPENI




IREGULARITATI SAU FRAUDE PE TRASEUL BANILOR EUROPENI

A. CONTEXTUL ACTUAL CU PRIVIRE LA FONDURILE EUROPENE

Prin aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europena, aceasta a devenit o piata interna a 27 de state membre care sunt populate de mai mult de 500 de milioane de locuitori si impartita in mai mult de 255 de regiuni.

Insa, din punct de vedere socio-economic, exista disparitati semnificative intre statele membre ale UE si regiunile sale. Primele 10 cele mai dinamice regiuni din UE au un Produs National Brut (PNB) de peste 5 ori mai mare decat ultimele 10 cele mai ramase in urma regiuni din Uniune . Pentru a preintampina continuarea evolutiei acestei diferente , dar si pentru a reduce aceste disperitati, Uniunea Europeana a pus bazele unor politici, dintre care, cea mai complexa si mai importanta pare a fi politica de coeziune.




Politica de coeziune este o politica de dezvoltare regionala, prin care se actioneaza asupra unor domenii semnificative pentru dezvoltare, precum:

cresterea economica si sectorul IMM,

transporturile,

dezvoltarea urbana,

protectia mediului,

ocuparea si formarea profesionala,

educatia si egalitatea de gen.

Pentru atingerea obiectivului politicii de coeziune, aceste state au nevoie de ajutor financiar important in vederea solutionarii diverselor probleme structurale  si a realizarii potentialului lor de crestere. Ajutorul financiar este suportat din redistribuirea unei parti din bugetul comunitar realizat prin contributia Statelor Membre catre regiunile mai putin prospere din Uniunea Europeana, cu scopul promovarii unui nivel inalt de competitivitate si de ocupare a fortei de munca. Se urmareste astfel, asigurarea unei dezvoltari stabile si durabile a UE si o functionare optima a Pietei Interne. Instrumentele financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale sunt fondurile structurale si de coeziune, denumite prescurtat FSC.

Romania, proaspat stat european, se numara printre regiunile europene care inregistraza diferente in dezvoltarea diferitelor sectoare ale vietii economice, culturale, sociale fata de alte regiuni-model ale Uniunii Europene, drept pentru care si ea, ca multe alte regiuni europene, este destinatara unor fonduri europene post-aderare. Concret, in perioada 2007-2013, Romania va beneficia de aproximativ 19,7 miliarde euro din partea UE ca sprijin din Fondurile Structurale si de Coeziune pentru realizarea prioritatilor nationale de dezvoltare, in vederea reducerii decalajelor fata de statele membre UE. Aceste fonduri se vor distribui catre domeniile in care avem de recuperat, conform prevederilor Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), un document strategic ce face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul National de Dezvoltare, si prioritatile la nivel european. Implementarea Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 se face prin Programe Operationale (PO), programe considerate instrumente de management utilizate pentru realizarea obiectivelor CSNR.

Programele Operationale se impart in doua categorii:

Programe Operationale Sectoriale (POS), care se adreseaza celor 6 sectoare de activitate in care trebuie sa se intervina: dezvoltarea resurselor umane, cresterea competitivitatii economice, transport, mediu, dezvoltarea capacitatii administrative si asistenta tehnica.

Programe Operationale Regionale (POR), care se adreseaza celor 8 Regiuni de Dezvoltare a Romaniei: Regiunea 1: Nord-Est, Regiunea 2: Sud-Est, Regiunea 3: Sud, Regiunea 4: Sud-Vest, Regiunea 5: Vest, Regiunea 6: Nord-Vest, Regiunea 7: Centru, Regiunea 8: Bucuresti - Ilfov

Fiecare Program Operational, fie ca este Sectorial sau Regional, are obiective proprii si caracteristici proprii, precum si un fond financiar diferit, stabilit in raport de nevoile de dezvoltare depistate prin strategiile cuprinse in CSNR. Tot ceea ce trebuie sa se intample pentru ca Romania sa se dezvolte si sa concureze astfel cu cele mai dezvoltatea regiuni europene este sa existe o capacitate mare si reala de absortie a acestor fonduri.

Pentru a beneficia de fonduri europene este necesara intocmirea unui proiect conforma cu prevederile din ghidul al solicitantului pus la dispozitie de Autoritatea De Management pentru fiecare domeniu in parte.

B. IREGULARITATILE DEPISTATE IN PROCESUL DE CHELTUIRE A FONDURILOR EUROPENE

Avand in vedere ca in perioada pre-aderare au fost absorbite fonduri europene si ca, din acest punct de vedere, Romania, prin organismele eligibile , are experienta in ceea ce priveste intocmirea corecta a documentatiei si implementarea cu succes a proiectelor, este bine de luat in considerare, pentru perioada urmatoare, cateva din dificultatile cu care s-a confruntat acest proces de absorbire a fondurilor pentru a preintampina eventualele necazuri si pentru a se imbunatatii sistemul.

De la hotararea de a folosi bani europeni pentru a te dezvolta, indiferent de statutul pe care il ai si pana la a dobandi acesti bani, trebuie parcurse urmatorele etape:

pregatirea proiectului cu toate documentatiile necesare,

participarea la licitatii,

selectarea proiectului,

implementarea proiectului

monitorizarea si evaluarea proiectului.

Conform experientelor anterioare acumulate de romani in folosirea banilor europeni, in fiecare dintre aceste etape pot aparea o serie de dificultati care, fie incetinesc procesul de derulare a proiectului si de absortie a fondurilor, fie descurajeaza inceperea acestui proces.





Pentru fiecare faza in parte, vom identifica cateva aspecte ce trebuie avute in vedere, astfel incat, eliminandu-le, procesul de dezvoltare a Romaniei prin folosirea fondurilor structurale sa isi realizeze finalitatea.

Pregatirea proiectului este faza incipienta pe care trebuie sa o finalizeze toti aceia care doresc sa se numeasca beneficiari ai fondurilor structurale. Nu o sa dezvoltam etapele necesare pentru a scrie un proiect, ci vom incerca sa identificam cat mai multe impedimente care pot aparea in aceasta faza.

De altfel, capacitatea proprie de a scrie proiecte poate fi de cele mai multe ori o problema. Pentru ca nu are experienta in scrierea proiectelor, un potential beneficiar va fi tentat sa se adreseze unei firma de consultanta care sa il sprijine. Intervine incertitudinea: am ales bine firma care sa imi scrie proiectul? Oare as fi gasit una mai buna? Mai potrivita? Pretul care mi s-a cerut este unul bun? As fi putut sa platesc si mai putin? Sunt intrebari care il macina pe potentialul beneficiar si care il pot determina sa renunte sa mearga mai departe. Nici o autoritate de management nu poate recomanda o firma de consultanta in cunostinta de cauza, pentru ca, printre atributiile pe care le are, nu se afla si aceea de a evalua capacitatea firmelor de consultanta. Alegerea acesteia ramane la latitudinea potentialului beneficiarului.

Asadar, putem vorbi de o piata neagra a firmelor de consultanta care se caracterizeaza prin practicarea unor procente nejustificate din valoarea proiectelor pe care le scriu, asa numita taxa de succes, care nu are temei legal. Taxa de succes este o clauza contractuala care intervine intre firma de consultanta si potentialul beneficiar si, daca tot este nevoie sa se stipuleze in contractul de consultanta o astfel de cauza, ar fi bine ca potentialul beneficiarul sa isi permita macar negocierea acesteia pentru o valoare pe care o considera normala. De atentionat este faptul ca exista firme de consultanta aflate in baza de date a diferitelor Autoritati de Management si Implementare care sunt finantate de catre acestea si sunt legal constituite pentru a oferi consultanta potentialilor beneficiari, fara ca acestia sa plateasca in procente din valoarea proiectului vreo "taxa de succes".

II. Pregatirea licitatiei si III. Selectarea proiectului sunt faze in care potentialul beneficiar are sansa sa devina beneficiar, acest lucru realizandu-se daca, in urma licitatiei, proiectul lui este selectat sa fie finantat.

Procedura licitatiilor este stabilita de Autoritatea de Management pentru diferitele tipuri de proiecte.Una dintre problemele care pot aparea in stabilirea procedurilor de licitatii este influenta clasei politice. Dezordinea politica caracteristica fiecarei etape a vietii conduce la imposibilitatea stabilirii unor cadre legale necesare atat in faza de scriere de proiecte, cat si in faza de licitatii de proiecte. Nu exista acte normative in vigoare care sa atraga potentialii beneficiari in procesul de absortie a fondurilor europene . De exemplu, in urma unor dezbateri initiate de Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia si Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala, s-a concluzionat necesitatea constituirii unui cadru legal pentru lobby, insa clasa politica actuala nu sustine aceasta nevoie deoarece o lege a lobby-ului nu ar mai fi asa de permisiva in comparatie cu cadrul legal actual.

O alta problema care apare in aceasta faza este coruptia. Coruptia poate aparea la nivel inalt, la nivelul ministerelor, care, inca de dinainte de stabilirea procedurii de licitatie "dau sfoara in tara" catre firmele "prietene" sa-si intocmeasca proiectele pe baza procedurilor de licitatie si astfel stiu dinainte cine vor fi beneficiarii. Coruptia mai poate pleca si de la potentialii beneficiari care intervin pe linga cei abilitati cu stabilirea procedurii de licitatie.

In ceea ce priveste selectarea proiectului, manipularea membrilor comisiei de evaluare este problema cea mai des intalnita. Ce pot face membrii comisiei pentru a favoriza un beneficiar? Iacata:

  • pot insera in caietul de sarcini clauze care sa duca din start la eliminarea concurentilor,
  • se poate stabili ca si criteriu de eligibilitate experienta anterioara de un anumit numar de proiecte castigate .

Ca o concluzie extrasa dintr-un interviu luat de reprezentanti ai Agentiei de Monitorizare a Presei, Asociatiei Pro Democratia si Fundatiei Parteneri pentru Dezvoltare Locala beneficiarilor de fonduri pre-aderare, traficul de influenta si practicarea sistemului de relatii genereaza cele mai mari probleme in selectarea obiectiva a proiectelor.

IV. Vulnerabilitatea etapei de implementare a proiectului a fost cotata de 27% dintre cei care au raspuns interviului. Problemele care apar in acesta etapa sunt generate de o multitudine de cauze.

In primul rand, aceasta este etapa in care se cheltuie cei mai multi bani. Problema apare in momentul in care, de la data scrierii proiectului si pana cand Uniunea Europeana incepe sa vireze banii, cresc preturile la produsele pe care trebuie sa le achizitionezi si astfel nu te mai incadrezi in bugetul estimat.

Pentru implementarea proiectului este nevoie de achizitie publica pentru anumite produse. Si aceasta etapa poate fi considerata una proprice pentru a eluda procedurile de implementare corecta a proiectului. De ce? Pentru ca, fie beneficiarul nu cunoaste procedurile, nu le citeste si asta duce la o aplicatie eronata a acestora, fie apare conflictul de interese a firmelor care participa la licitatia pentru achizitiile publice si ne confruntam iarasi cu coruptia.

Se mai poate intampla ca beneficiarul sa fie doar un simplu spectator la scrierea proiectului, acesta sa fie elaborat de o firma de consultanta care nu prevede si o procedura de implementare si in faza de implementare, beneficiarul sa se afle in situatia neputintei sau a nestiintei de a implementa proiectul. Un exemplu in acest sens poate fi considerat urmatorul: Consiliul local al unei comune castiga licitatia unui proiect de iluminat public in comuna, dar pe parcursul implementarii constata ca, chiar daca ar beneficia de serviciu de iluminat public, nu ar avea bani sa plateasca facturile de curent electric. 

Legislatia mult prea permisiva, stufoasa si confuza poate incuraja o serie de practici corupte in implementarea proiectelor, precum si in celelalte faze ale proiectului pentru absortia fondurilor europene.

V. Faza monitorizarii si evaluarii proiectelor este caracetrizata de urmatorele nereguli:

coruptia la nivelul celor care realizeaza monitorizarea cu scopul de a trece cu vederea anumite nereguli;

musamalizarea lipsei de rezultate conforme cu indicatorii de performanta stabiliti de evaluator;

conflicte de interese intre evaluatori si beneficiari;



In urma interviurilor realizate de Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro

Democratia si Fundatia Parteneri pentru Dezvoltare Locala, aceasta etapa este cotata cu 17% cota de vulnerabilitate in derularea proiectelor finantate de Uniunea Europeana. Aceasta vulnerailitatea este generata de subiectivismul evaluatorilor care, fie pot exagera foarte mult in aplicarea procedurilor, fie pot favoriza anumiti beneficiari. Se mai adauga si lipsa specialistilor pe domenii de activitate, ceea ce conduce la aparitia greselilor.

C. SOLUTII PROPUSE PENTRU ELIMINAREA IREGULARITATILOR DEPISTATE

Pentru a indeparta aceste demersuri care impiedica o corecta si dezvoltata procedura de absortie a fondurilor europene s-au propus de catre cei intervievati si cateva solutii, solutii care se refera la :

transparentizarea procesului de absortie a fondurilor europene;

comisii de evaluare de proiecte independente;

motivarea corespunzatoare a personalului implicat

imbunatatirea procedurilor care trebuiesc aplicate atat in faza de selectare de proiecte, cat si in cea de implementare;

personal pregitit in vederea scrierii si implementarii de proiecte, dar si in ceea ce priveste monitorizarea si evaluarea pe categorii de programe;

poate chiar o legiferare a legii lobby-ului.

Avand in vedere ca un nou val de bani europeni se va indrepta catre Romania in perioada 2007-2013, trebuie sa fim cu totii pregatiti sa ii cheltuim asa cum trebuie, in vederea diminuarii si chiar a eliminarii complete a diferentelor economice dintre regiunile Romaniei si cele mai dezvoltate regiuni ale Uniunii Europene. Este bine sa invatam din practicile trecute, din problemele cu care ne-am confruntat in folosirea fondurilor pre-aderare si sa nu le mai intalnim in viitor. De aceea, studiul acestei probleme trebuie sa continue.



sursa www.fonduri-structurale.ro

pentru mai multe informatii, a se vizita situl Ministerului de Finante, www.mfinante.ro

PHARE, IPSA si SAPARD

Pot fi considerate organisme eligibile, toti beneficiarii de fonduri, adica, cu titlu de exemplu, institutii ale administratiei publice, IMM-uri, ONG-uri, particulari.

persoana fizica, persoana fizica autorizata, persoana juridica, institutie a statului,etc

O problema in domeniu o constituie suportareaTVA-ului de catre beneficiari. OUG 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate Romaniei de catre Comunitatea Europeana, precum si a fondurilor de cofinantare aferente acestora a fost modificata recent, la 15 martie 2007 in sensul ca "Plata TVA aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executiei de lucrari, finantate, integral sau partial, din contributia financiara a Uniunii Europene ai caror beneficiari sunt autoritati publice centrale si locale, unitati subordonate, organisme neguvernamentale, non profit, se asigura de la bugetul de stat." Totuti, beneficiarii persoane fizice continua sa suporte TVA-ul din buzunar.

Cu privire la acesta problema, fie nu pot participa la licitatie cei care nu am mai castigat macar un numar de 3 (exemplu) proiecte in trecut, fie se ofera 5 (exemplu) puncte in plus celui care are proiecte castigate fata de un incepator.

in mod deosebit la nivelul administratiilor publice;







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate