Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Nivelul si structura cheltuielilor si consumului populatiei


Nivelul si structura cheltuielilor si consumului populatiei




Nivelul si structura cheltuielilor si consumului populatiei

Daca premisa economisirii o constituie veniturile, nivelul cheltuielilor, adica ponderea pe care acestea o au in cadrul veniturilor, determina nivelul economiilor.

Cheltuielile totale cuprind atat pe cele banesti (de consum, cu impozite si plati obligatorii, investitii, cumparari de terenuri, cladiri, animale etc.), cat si contravaloarea consumului de produse alimentare si nealimentare din resurse proprii.

Intr-o economie de piata stabila, nivelul cheltuielilor urmeaza o traiectorie in mare parte previzibila. Intr-o tara aflata in tranzitie, nivelul acestora variaza cu o amplitudine mult mai mare, generata de o multitudine de factori, multi dintre ei fiind de natura subiectiva.




In Romania, dupa 1990, evolutia cheltuielilor populatiei a fost practic determinata de evolutia cheltuielilor de consum ale acesteia, marea majoritate a acestora putand fi incluse in aceasta categorie. Consumul populatiei, structura si dinamica acestuia, au fost determinate de existenta in faza initiala a unei cereri excedentare (mostenita de la vechiul regim), de evolutiile ulterioare in nivelul si structura ofertei, de ratele inalte ale inflatiei, eliminarea subventiilor, scaderea puterii de cumparare a veniturilor si modificarile in distributia acestora. Toate acestea au influantat comportamentul de consum al populatiei.

Evolutia consumului final al populatiei in perioada 1991 - 1998

Tabelul nr. 11

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Consumul final al populatiei

83,8

77,5

78,2

80,2

90,7

98,0

94,4

90,0

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1997 si 1999.

Urmarind datele prezentate mai sus, putem observa ca in perioada 1991 - 1992 consumul final al populatiei a inregistrat o scadere, urmand ca in perioada 1993 - 1996, trendul sa fie unul ascendent (in 1996 aproape ca s-a egalat nivelul din 1990), pentru ca ulterior situatia sa se deterioreze din nou.

Evolutia inregistrata a urmat fidel dinamica veniturilor reale ale populatiei.

In ceea ce priveste structura de consum a populatiei s-a produs o importanta deplasare in directia autoconsumului, in sensul cresterii ponderii acestuia in cheltuielile pentru consumul alimentar de la 19,05% in 1995 la 29,8% in 1998. De asemenea, scaderea puterii de cumparare a populatiei, corelata cu o crestere puternica a preturilor la marfurile alimentare, au dus la sporirea semnificativa a procentajului cheltuielilor efectuate pentru achizitionarea acestora.

Structura cheltuielilor de consum pe categorii de gospodarii

Tabelul nr. 12

Categorii de consumatori:

Cheltuieli banesti de consum - total

Marfuri

Servicii

Produse alimentare

Produse nealimentare

Total, din care:

Salariati

Patroni

Agricultori

Someri





Pensionari

Structura cheltuielilor de consum pe categorii de gospodarii, pentru anul 1998

Tabelul nr. 13

Categorii de consumatori:

Cheltuieli totale, din care:

Consum alimentar

Inbracaminte, incaltaminte

Locuinta

Medicamente

Transport

Cultura

Altele

Salariati

100,0

56,4

11,3

15,7

1,5

6,3

4,1

4,7

Patroni

100,0

48,1

11,8

12,9

1,2

12,4

8,2

5,4

Agricultori

100,0

57,6

7,3

25,5

0,7

5,4

1,2

2,3

Someri

100,0

58,6

6,8

23,7

2,5

3,5

1,9

2,9

Pensionari

100,0

65,5

7,5

15,6

1,0

3,7

2,7

4

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1998.

Potrivit legii distribuirii cheltuielilor de consum, formulata de economistul - statistician austriac E. Engel, in ultima treime a secolului al XIX-lea, partea cheltuielilor destinate alimentatiei este cu atat mai mare cu cat venitul este mai mic si invers; cheltuielile cu imbracamintea raman relativ constante, indiferent de marimea veniturilor, partea cheltuielilor cu locuinta au o pondere relativ constanta, oricare ar fi nivelul veniturilor; ponderea cheltuielilor pentru confort si recreere creste mai rapid decat sporirea veniturilor, ea tinzand catre zero la persoanele cu venituri foarte mici si fiind ridicata la persoanele cu venituri mari.

Pe de alta parte, cercetarile efectuate pe baza bugetelor de familie in tarile dezvoltate, in ultimele decenii, au evidentiat urmatoarele tendinte, in ceea ce priveste raportul dintre evolutia veniturilor si evolutia cheltuielilor de consum:

ponderea cheltuielilor pentru alimente in bugetele de familie s-au redus de la peste 40% la circa 20%, pe fondul diversificarii consumului si imbunatatirii calitatii bunurilor;

ponderea cheltuielilor cu imbracamintea, incaltamintea si accesoriile s-a redus de la aproximativ 20% la mai putin de 10%;

ponderea cheltuielilor cu serviciile, inclusiv cele cu locuinta si confortul, a sporit, in cazul cheltuielilor pentru transport si comunicatii, ajungand la aproximativ 17%.

De asemenea, se considera ca in tarile putin dezvoltate economic si social, dinamica si ponderea cheltuielilor de consum inregistreaza ritmuri si sensuri atipice; spre exemplu, ponderea cheltuielilor pentru hrana depasind 30% din bugetul mediu pe o familie.

Relevante vis-a-vis de evolutia nivelului de trai si a consumului populatiei, pentru perioada analizata sunt si datele cu privire la inzestrarea populatiei cu bunuri de folosinta indelungata.



Gradul de inzestrare a populatiei cu bunuri de folosinta indelungata

Tabelul nr. 14 buc./1000 loc.

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

Aparate radio

298

302,9

304,0

304,5

306,0

318,4

326,9

356,1

Televizoare

195,9

200,4

201,6

201,8

224,7

231,6

233,7

247,8

Frigidere

173,3

175,3

976,6

177,6

196,4

201,4

204,3

211,3

Masini gatit

141,2

139,4

141,7

146,0

160,6

170,2

174,3

182,6

Masini de spalat

150,8

149,5

148,5

153,3

147,7

150,1

149,6

151,9

Aspiratoare

79,1

81,1

84,8

85,1

86,8

91,3

95,2

98,4

Autoturisme

61,4

67,9

76,2

85,5

92,8

101,0

109,9

118,8

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 1998.

Acest indicator reflecta nivelul real de inzestrare a populatiei cu aceste bunuri, indiferent de sursa lor de achizitie, iar din datele prezentate se poate observa ca in ciuda scaderii puterii de cumparare si a consumului final al populatiei in perioada 1991 - 1993 si 1997 - 1998, inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata nu a urmat aceeasi dinamica, ea inregistrand un trend ascendent constant pe intreaga perioada analizata.

In procesul de interpretare al acestor date trebuie tinut cont de faptul ca o importanta sursa a consumului populatiei a consitutit-o atat rezervele formate inainte de 1989 cat si economia paralela, care a furnizat bunuri si servicii produse in sectorul public si privat, bunuri din import introduse in tara prin contrabanda, prin traficul turistic sau comercializate pe piata neorganizata.

In concluzie, avand in vedere pe langa cele prezentate mai inainte si faptul ca modificarile in structura populatiei in functie de venit prezinta o tendinta de crestere a polarizarii, putem afirma ca cei mai afectati de schimbarile de dupa 1989 sunt acele persoane ce fac parte din categoriile de populatie din polul inferior al segmentarii: somerii, pensionarii etc., in general persoanele inactive pe piata muncii, la care se adauga din pacate si mare parte din populatia activa care are o varsta sub 30 de ani.



dupa Gilbert Abraham Frois, "Economia politica", Editura Humanitas, 1998







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate