Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Intreprinderea - veriga de baza a economiei


Intreprinderea - veriga de baza a economiei




INTREPRINDEREA-VERIGA DE BAZA A ECONOMIEI

Notiunea si trasaturile de baza ale unei intreprinderi




Intreprinderea reprezinta o veriga de baza a economiei in care are loc producerea unor bunuri, executarea unor lucrari sau prestarea unor servici comform cerintelor pietei.

Activitatea economica a unei tari se desfasoara in cadrul intreprinderi. Fiecare intreprindere constituie o unitate economica distincta atat fata de intreprinderi care apartin de ramuri economice diferite, cat si fata de intreprinderi care apartin de aceeasi ramura sau subramura, intrucat are anumite caracteristici determinate de urmatoarele trasaturi de baza:

-unitate tehnico-productiva

-unitate organizatorico-administrativa

-unitate economico-sociala

a) Unitatea tehnico-productiva este determinata de necesitatea asigurarii desfasurarii in bune conditii a obiectului de activitate al intreprinderii respective. Ea se concentreaza la nivelul fiecarui intreprinderi in existenta unor anumite structuri si raporturi, referitoare la mijloacele de munca folosite, unelte de munca, mijloace de transport, cladiri etc., la obiectele muncii intrebuintate in procesul de prodctie si la forta de munca.In acest sens doua intreprinderi se vor deosebi intre ele, prin prisma celor trei factori fundamentali ai procesului de productie. Totodata fiecare intreprindere reprezinta un organism unitar tehnico-productiv si prin modul in care isi organizeaza activitatea la nivelul unitatilor de productie de baza, deoarece din acest punct de vedere intreprinderile se pot caracteriza fie prin unitatea productiei fabricate de intreprindere.

Unitatea tehnico-productiva caracterizata prin omogenitatea procesului tehnologic, presupune desfasurarea in sectile de baza a unor procese de productie similare; dotarea cu aceleasi tipuri de utilaje, o organizare asemanatoare a procesului de productie si forta de munca in general structurata pe meseri identice. Ca urmare in fiecare sectie se obtin produse finite asemanatoare. De exemplu la o intreprindere producatoare de piese mari de fonta exista unele sectii de turnatorie pentru piese mijlocii si altele pentru piese mici.

Unitatea tehnico-productiva, caracterizata prin unitatea productiei fabricate de intreprindere, presupune desfasurarea in diferite sectii de baza a unor procese tehnologice diferite in urma carora la nivel de intreprindere se obtin produsele ce dau profilul acesteia. Sectiile vor fi dotate cu utilaje de tipuri diferite iar forta de munca pentru aceste sectii va fi diferit specializata.

Intreprinderea in acest caz are unitate tehnico-productiva, intrucat toate sectile de productie de baza concura la realizarea fabricarii acelorasi produse care reflecta profitul intreprinderii. De exemplu o intreprindere va avea o sectie de turnatorie pentru toate dimensiunile de piese indiferent - , de asemenea, ea va avea sectii de forja, tratamente termice, prelucrari mecanice si montaje pe care toate piesele le pargurg, rezultand de la ultima sectie produsul finit. Rezulta ca sectiile de baza se diferentiaza intre ele atat din punct de vedere al procesului tehnologic cat si al dotarii cu utilaje si al specializarii lucratorilor. In acest caz, se inpune stabilirea anumitor proportii intre sectiile de baza ale intreprinderii, caracterizand astfel intreprinderea ca organism unitar tehnico-productiv

In mod similar se stabilesc proportii privind si activitatea unitatilor de productie auxiliare si de servire ale intreprinderii, in raport cu volumul de activitate necesitat de unitatiile de productie de baza.

b) A doua trasatura se baza a unei itreprinderi o constituie unitatea organizatorico- administrativa. Potrivit acestei trasaturi fiecare intreprindere se organizeaza si functioneaza distinct. Ca urmare organizatorico-administrativa, intreprinderea, incat de la, infiintare, o data cu precizarea obiectului sau de activitate, a sediului si a denumirii, dispune de propria sa structura organizatorica, cuprizand compartimente de productie, de conceptie si compartimente functionale.

c) Ce-a de a treia trasatura de baza a itreprinderi o reprezinta unitatea economico- sociala. Aceasta trasatura se manifesta prin faptul ca intreprinderea este organizata si condusa pe principiul rentabilitatii si deci fiecare itreprindere trebuie sa desfasoare o astfel de activitate incat sa se asigure atat acoperirea cheltuielilor de productie si de circulatie de venituri proprii, cat si obtinerea profitului.

Pentru acesta,intreprinderea, ca unitate economico-sociala, are buget de venituri si cheltuieli propriu, cont de decontare la banca,poate intra in relatii contractuale cu alte unitati si isi desfasoara activitatea pe baza cerintelor pietei.

Clasificarea itreprinderilor

Intreprinderile se prezinta intr-o mare diversitate diferentiindu-se dupa modul de organizare, gradul de specializare, marime importanta pe care o prezinta pentru economia nationala, ramura de care apartin etc. In scopul cunoasterii diferitelor probleme ale conducerii si organizarii activitatii intreprinderilor, precum si a luarii unor masuri cu un grad cat mai mare de aplicabilitatea intreprinderilor, in cadrul unei economii de piata se clasifica dupa o serie de criterii, dintre care cele mai inportante sunt urmatoarele :

-forma de propietate asupra capitalului social si al patrimoniului :

Dupa acest criteriu, intreprinderile se clasifica in :

-intreprinderi proprietate publica ( sectorul public )

-intreprinderi proprietate paticulara ( sectorul particular ).

Intreprinderile din sectorul plublic sunt denumite ,,regii autonome,, sau ,,companii nationale,, si sunt organizate in ramurile strategice ale economiei nationale (industria de armament, industria energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturile feroviare) sau in alte domenii apartinand altor ramuri stabilite de Guvern. In cadrul intreprinderilor publice ( regiilor autonome ) statul detine totalitatea capitalului acestor unitati ; fiecare regie autonoma reprezinta insa o persoana juridica si functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, iar in acest scop trebuie sa fie proprietara bunurilor din patrimoniul sau.

Intreprinderile din sectorul particular sunt organizate sub forma societatilor comerciale. Sub aspect juridic, o societate reprezinta un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, cu scop de a inparti foloasele ce ar putea deriva; societatea comerciala este nu numai un contract, ci si o persoana juridica (avand un patrimoniu propriu, un scop in acord cu interesul obstesc si o organizare de sine-statatoare).

In raport de o serie de elemente caracteristice (numar de asociati,raspunderea asociatilor,modul de conducere,titlurile emise etc.), societatile comercialece se constituie in tara noastra (conform Legi nr. 31/1990 privind societatile comerciale) pot functiona sub diferite forme astfel :

-societate in nume colectiv (S.N.C);

-societate in comandida simpla (S.C.S);

-societate in comandita pe actiuni (S.C.A);

-societate pe actiuni (S.A);

-societate cu raspundere limitata (S.R.L);

-societate cu raspundere limitata cu asociat unic (S.R.L).

In functie de ramura de care apartin,intreprinderile se clasifica luand in considerare

urmatoarele trei elemente:

a)falul materiei rime folosite;

b)destinatia economica a produselor finite;

c)caracteristicile tehnice si tehnologice ale procesului de productie.

a) Avand in vedere felul materiei prime folosite,intreprinderile se grupeaza in:

-ramuri extractive;

-ramuri prelucratoare.

Apartenenta la o anumita grupa de ramuri, iar in cadrul grupelor respective la anumite





subramuri, determina anumite particularitati in organizarea productiei si a muncii, in organizarea si conducerea activitatii intreprinderilor respectivere;

b) Luandu-se in considerare destinatia economica a produselor,intreprinderile se grupeaza in :

-grupa A- intreprinderile producatoare de mijloace de productie ;

-grupa B- intreprinderile producatoare de bunuri de consum.

c) Avandu-se in vedere caracteristicile tehnice si tehnologice ale procesului de productie, intreprinderile se grupeaza in:

-ramuri,

-subramuri.

Exemplificam astfel: energia electica si termica, metalurgia feroasa, metalurgia neferoasa, exploatarea si prelucrarea lemnului etc.

Un alt criteriu de clasificare a intreprinderilor industriale il reprezinta gradul de marime,grupandu-se in trei categorii de marime:

-intreprinderi mari,

-intreprinderi mijlocii,

-intreprinderi mici.

Avand in vedere gradul de specializare a productiei, intreprinderile se grupeaza in :

CRITERI DE CLASIFICARE PROFILUL INTREPRINDERILOR

Forma de proprietate asupra capitalului -intreprinderi publice

si al patrimoniului -intreprinderi particulare

statul juridic  -societati in nume colectiv (S.N.C)

-societati in comandita simpla(S.C.S)

-societati in comandida pe actiune(S.C.A)

-societati pe actiune(S.A)

-societati cu raspundere limitata(S.R.L)

-societati cu raspundere limitata cu asoci-

at unic (S.R.L)

felul materiei prime utilizate  -itreprinderi extractive

-intreprindrei prelucratoare

destinatia economica a produsului -intreprinderi producatoare de mijloc de

productie

-intreprinderi producatoare de bunuri

caracteristicile tehnice si tehnologice ale -intreprinderi producatoare de energie

procesului de productie electrica si termica

-intreprinderi din industria metalurgiei

feroaselor

-intreprinderi din industria metalurgiei

neferoasa

gradul de marime  -intreprinderi mari

-intreprinderi mijloci

-intreprinderi mici

gradul de specializare  -intreprinderi specializate

-intreprinderi universale

-intreprinderi mixte

tipul de productie  -intreprinderi cu productie de masa

-intreprinderi cu productie de serie

-intreprinderi cu productie individuala

Tipologia si profilul intreprinderilor

Datorita actiunii foarte complexe a celor patru factori, in practica incadrarea unei unitati de productiese face in functie de factorii predominati intalniti pentru un anumit tip de productie.In teoria economica exista insa o serie de preocupari pentru stabilirea cat mai exacta a tipului de productie in fiecare caz in parte. Astfel, in conceptia teoretica clasica, tipul de productie se poate determina calculand coeficientul tipul de productie (K), dupa urmatoarea relatie :

In care : Ri= ritmul productiei pentru un produs de tip ,,i,, stabilit ca un raport intre fondul de timp disponibil anual si volumul productiei din produsul respectiv ;

ti= timpul necesar pentru fabricarea unei enitati de produs ,,i,,

Tipul de productie reprezinta un anumit mod de organizare a productiei intr-o intreprindere, sectie sau atelier, tinand cont de urmatorii factori :

a)stabilitatea in timp a nomenclaturii de fabricatie ;

b)volumul productiei fabricate din fiecare tip de produs ;

c)gradul de specializare a locurilor de munca, atelierelor, sectiilor ;

d) forma de miscare a obiectelor muncii intre locurile de munca.



Pentru incadrarea intr-un anumit tip de productiein functie de marimea acestui coieficient se tine cont de o serie de intervale delerminate experimental si care corespund fiecarui caz in parte. Astfel :

-pentru productia de masa se considera K=1

-pentru productia de serie mare, 1 K 6

-pentru productia de serie mijlocie, 1 K 10

-pentru productia de serie mica, 10 K 20

-pentru productia individuala, K 20

Realitatea arata insa ca exista tendinta permanenta atat a cresterii volumului de productie din fiecare tip de produs, cat si a reducerii timpilor unitari de prelucrare a fiecarui produs la locurilor de munca, efect normal al introducerii procesului tehnic. In aceasta situatie, incadrarea intr-un anumit tip de productie necesita calcule mult mai aprofundate decat determinarea coeficientului tipului de productie.

Tipul de productie in masa

Acest tip de productie se caracterizeaza prin urmatoarele :

-nomenclatura de fabricatie este restransa uneori cuprizand un singur tip de produs ce se fabrica o perioada indelungata de timp ;

-volumul productiei din fiecare tip de produs este foarte mare,in unele cazuri de ordinul miilor sau sunetelor de mii de bucati ;

-locurile de munca sunt in general strict specializate pentru executarea unei anumite operatii si sunt amplasate in flux formand linii tehnologice ;

-obiectele muncii se deplaseaza de la un loc de munca la altul pe fluxul tehnologic respectiv, in mod individual, bucata cu bucata,fapt favorizat in majoritatea cazurilor de existenta unor mijloace mecanizate sau automatizate de transport intern benzi rulante, conveire etc.

Specializarea locurilor de munca si a muncitorilor in executarea unei anumite operatii din fluxul tehnologic al produsului ce se fabrica necesita organizarea productiei si a muncii in asa fel, incat sa fie folosit la maximum timpul programat al fiecarui loc de munca; pentru aceasta este necesar ca la fiecare loc de munca sa fie verificata relatia :

Q x ti > Fdi

in care : Q = volumul de productie ce urmeaza a se fabrica in perioada respectiva ;

ti = durata prelucrarii unui produs la operatia ,,i,,

Fdi = fondul de timp programat al locului de munca la care se executa operatia,,i,,

i = 1n, operatii din fluxul tehnologic al produsului.

Tipul de productie in masa se intalneste la o serie de unitati, cum ar fi cele pentru fabricarea cimentului si a altor material de constructie, fabricarea anvelopelor, fabricarea unor tipuri de mobilier, producerea diferitelor bunuri alimentare etc.

Tipuri de productie in serie

Tipul de productie in serie reprezinta modul specific de organizare a productiei ; caracterizat prin :

-nomenclatura de fabricatie este relativ mai mare decat la productia in masa, insa are o stabilitate mai mica in timp;

-volumul de productie din fiecare produs ce intra in nomenclatura de fabricatie este relativ mare, insa cu toate acestea nu reuseste se acopere in totalitate fondul de timp programat al locurilo de munca, iar din acest mativ se inpune fabricarea mai multor tipuri de produse;

-locurile de munca sunt in general universale si amplasate pe grupe omogene de utilaje, masini etc.pentru a putea permite fabricarea unor tipuri diferite de produse, fapt ce nu exclude insa posibilitatea existentei unor masini, utilaje strict specializate amplasate conform fluxului tehnologic ;

-forma de deplasare a obiectelor muncii de la un loc de munca la altul este pe loturi de productie.

Lotul de productie reprezinta cantitatea de piese sau semifabricate identice, puse in fabricatie simultant sau succesiv si care se prelucreaza in mod continuu la acelasi loc de munca, dupa care va trece la un alt loc de munca pe fluxul tehnologic.

Din prezentarea trasaturilor caracteristice ale tipului de productie in serie rezulta ca la fiecare loc de munca in parte, desi se repeta executarea aceleiasi operatii, ce nu se reuseste totusi sa se acopere fondul de timp programat de lucru cu fabricarea numai a unui tip de produs; acest fapt conduce la aparitia inegalitatii :

Qj x tij < Fdi

In care: Qj = volumul de productie din produsul de tip ,,j,,

Tij = timpul de prelucrare a unui produs ,,j,, la operatia ,,i,,

Fdi = fondul de timp programat al unui loc de munca de la operatia ,,i,,

Pentru a se folosi corespunzator fondul de timp al locurilor de munca este deci necesar sa se fabrice ,,m,, tipuri de produse si astfel sa se obtina pe cat posibil egalitatea urmatoare :

Avand in vedere marimea nomenclaturii de fabricatie si stabilitatea in timp a produselor fabricate, marimea volumului de productie, productia in serie se diferentiaza in urmatoarele variante :

-serie mare ;

-serie mijlocie ;

-serie mica .

Productia in serie mare se apropie prin caracteristicile sale de tipul de productie in masa,in timp ce productia de serie mica prezinta particularitati ce o fac asemanatoare, sub aspect organizatoric, cu tipul de productie individuala. Marea majoritate a unitatilor de productie din tara noastra sunt incadrate in tipul de productie in serie.

Tipul de productie individuala

Unitatile cu productie individuala fabrica diverse produse de care piata are nevoie intr-un singur exemplar sau in cantitati foarte mici. Aceasta particularitate va determina un mod specific de organizare a productiei in sectiile de baza, tinand cont de urmatoarele caracteristici ale tipului de productie individuala :

-nomenclatura de fabricatie este foarte mare si instabila in timp ;

-volumul de productie din functie tip de produs este foarte redus-de obicei un singur exemplar, iar, daca se repeta fabricatia unui produs, aceasta se face la interval diferite de timp ;



-locurile de munca sunt universale pentru a se adapta cu usurinta la executarea operatiilor necesare fabricarii diferitelor tipuri de produse si sunt amplasate pe grupe omogene de locuri de munca.

In general tendinta in economie este de trecere de la tipul de productie individual la productia de serie sau masa, deoarece prin aceasta se permite aplicarea mai rapida a unor forme si metode superioare de organizare a productiei si a muncii; cu toate acestea insa, vor exista intodeauna unitati cu productie individuala si de serie mica, deoarece pe de o parte pentru multe tipuri de produse piata are nevoie doar sub forma de unicate sau serie mica, iar pe de alta parte, insasi necesitatile de consum solicita intr-o economie dezvoltata o diversitate de produse si o reinnoire permanenta a fabricatiei.

Comparatia dintre diferitele tipuri de productie

Caracteristici Nomenclatura de Volumul de productie Caracteristica Forma de deplasare

Tipul de productie fabricatia din fiecare tip de locurilor de munca a obiectelor munci

1 2 3 4 5

1.Productie de restransa,uneori foarte mare specializate individual,bucata

masa un singur tip de tehnologic cu bucata

2.Productia de relativ mare, mare,insa scade specializate teh- individual (la se-

serie creste pe masura prin trecerea de la nologic (la serie rie mare) si pe

-serie mare ; ce se trece de la serie mare spre se- mare) si univer- loturi (la serie

-serie mijlocie ; serie mare la serie rie mijlocie si mica sale (la serie mijlo- mijlocie si mica)

-serie mica mijlocie si mica cie si mica)

3.Productia foarte mare mic,in general un universale individual pentru

individuala  singur exemplar reperele compo-

nente ale unui

produs

.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate