Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» INDUSTRIA USOARA - Industria textila si a confectiilor


INDUSTRIA USOARA - Industria textila si a confectiilor




INDUSTRIA USOARA

Face parte din marea ramura a bunurilor de consum si cuprinde subramurile: industria textila si a confectiilor, industria pielariei si a incaltamintei. Este prezenta in toate statele globului, diferentiata de la o zona la alta, in legatura cu dezvoltarea socio-economica si conditiile naturale. Materiile prime folosite de aceasta ramura sunt de origine diversa: vegetala (bumbac, in, canepa), animala (lana, piei, blanuri) sau minerala si sintetica (fire si fibre sintetice, uleiuri minerale).




Industria textila si a confectiilor

Este o subramura cu o mare vechime. isi are inceputuri stravechi sub forma casnic - mestesugareasca si se transforma in industrie mecanizata in secolul al XVU-lea, prin aparitia primei manufacturi textile in orasul Manchester din Anglia. In secolul al XVEI-lea se perfectioneaza razboiul de tesut, masina de tors, raspandindu-se in fabricile din Anglia si din alte tari europene, precum si in America, Asia. La inceput se foloseau ca materii prime cele de origine vegetala si animala, apoi, la sfarsitul secolului al XlX-lea, fibrele celulozice (artificiale) obtinute prin chimizarea lemnului, iar in secolul al XX-lea - in deceniul al IV-lea -, incep sa se foloseasca cele chimice (sintetice).

In ultimul deceniu al secolului al XlX-lea apar mutatii in repartitia geografica a acestei industrii, dezvoltandu-se nu numai in tarile vest-europene, ci si in Japonia si S.U.A.

In prezent se utilizeza intr-o pondere din ce in ce mai mare, in tesaturi si in confectii, amestecul de fire si fibre naturale.

Industria bumbacului s-a dezvoltat atat in statele mari producatoare de materie prima (China, India, S.U.A., Pakistan, Indonezia, Brazilia, Turcia, Uzbekistan, Turkmenistan s.a), cat si in statele cu putina materie prima sau, in principal, importata (Japonia, Germania, Marea Britanie, Polonia s.a.). Se remarca faptul ca statele cu un mare numar de locuitori (China, India, Japonia, S.U.A.) concentreaza importante centre ale industriei bumbacului.

Bumbacul este o planta a carei origine se pierde in legenda, cultivandu-se pe Valea ludusului cu 3 000 de ani i.Hr. Aria de raspandire a culturii este intre 35° latitudine nordica si 25° latitudine sudica, in zona calda, crescand pe o mare varietate de soluri, inclusiv pe cele acide. Se cultiva in peste 60 de tari, dar mari producatoare, atat pentru fibre (productia mondiala fiind de circa 18,5 milioane de tone anual), cat si pentru seminte (circa 40 milioane de tone anual) sunt (in paranteze se da productia de fibre in milioane de tone, in 2002): China (4,92), S.U.A. (3,73), India (1,85), Pakistan (1,68) s.a. in CSI, principalele suprafete cultivate se afla in Asia Centrala, in China indeosebi in bazinul mijlociu al fluviului Huanghe. in S.U.A. se cultiva mai ales in perimetrul dintre statele Carolina si Texas (Cotton belt - centura bumbacului) si in California, iar in Pakistan si in India se cultiva mai ales in valea fluviului Indus.

Se cultiva si intr-o serie de tari africane, intre care, Mozambic, Tanzania, Ciad, Nigeria, Uganda.

Mari producatori in domeniu sunt:

China, cu peste 13 miliarde m.p. de tesaturi, cu centrele Shanghai, Guangzhou, Beijing;

C.S.I., cu peste 7 miliarde m.p. de tesaturi in Taskent, Ashabad, Fergana (Asia Centrala), Baku (Azerbaidjan) si intr-o serie de orase in partea europeana (Moscova, Ivanovo s.a);

S.U.A., cu 23 miliarde m.p., cu centrele Fall-River, Concord (la sud de Boston), New Orleans, Atlanta;

-Japonia are unitati concentrate in insula Hokkaido, in sudul insulei
Honshu (Nagoya, Osaka);

Franta: Lille-Roubaix, in nord, si in regiunea Muntilor Vosgi;

Polonia, Germania, Italia (Milano, Torino), Spania (Barcelona), Marea Britanie (Manchester), Belgia, Olanda, Cehia, Slovacia;

India este a doua producatoare de fire, cu 8 milioane m.p., cu
intreprinderi in orasele: Bombay, Ahmedabad, Baroda, Calcutta, Bangalore.

Pakistanul, cu industria bumbacului concentrata in centrele Lahore, Karachi.

Egiptul (Alexandria), Brazilia (Brasilia, Sao Paulo), Bangladesh (Dacca), Argentina, Filipine (Manilla), Columbia (Medellin), Indonezia (Jakarta, Medan), Peru (Lima), Turcia.



Industria lanii

Aceasta ramura foloseste o cantitate mult mai mica de materie prima; se caracterizeaza printr-o tehnologie mai putin influentata de traditiile de automatizare. In 2000, productia a fost de 2 327 mii tone.

Filaturile de lana sunt de doua feluri: a) de lana cardata; b) de lana pieptanata.

Filaturile sunt concentrate in statele industrializate. Materia prima - lana -este data de statele care cresc un numar mare de oi cu lana fina si semifina.

Doar cateva tari din emisfera sudica asigura cea mai mare parte a productiei de lana (in jur de doua treimi din productia mondiala): I Australia, Noua Zeelanda, Argentina, Uruguay, Africa de Sud. Acestora li se adauga cateva mari producatoare din emisfera nordica: C.S.I., China, S.U.A., I Marea Britanie, Spania s.a.

Industria lanii este mai slab dezvoltata in Oceania, Asia de Sud, Africa, America Latina, desi multe state din aceste regiuni sunt producatoare de lana, Cele mai mari excedente de fire si tesaturi din lana exista in Italia, Franta, Belgia, Marea Britanie si alte tari, excedent solicitat de statele deficitare (Germania, Olanda, S.U.A).

Centrele traditionale ale industriei din Europa sunt situate la poalele muntilor Alpi (Biella si Schie Venete, in nordul Campiei Padului); Basel (Elvetia), precum si la Brno (Cehia), Brasov, Sibiu (Romania).

In Marea Britanie se mentin vestitele centre din Yorkshire (Bradford, Dewbury, Leeds, Huddersfield), in timp ce in Franta - regiunea industriala a nordului Roubaix-Tourcoing si a sudului Masivului Central (Nazarret). In Germania, industria lanii este concentrata in bazinul Rhur (Monchengladbach), Saxonia Superioara, in Polonia (Varsovia), Belgia (centru Verviers), Spania (Barcelona), CSI. (Ivanovo, Briansk in Ucraina, Cernigov), Asia Centrala (Ashabad, Frunze), Transcaucazia, Tbilisi. Pe alte continente: in S.U.A. (Phila­delphia, Woonsocket), Japonia (in aceleasi centre ca si industria bumbacului: Osaka, Nagoya, Yokohama), Turcia (Manisa), Algeria (Ain Beida), Afganistan (Kandahar).

Industria matasii naturale. Materia prima fiind obtinuta din gogosile viermilor de matase, ea este puternic concurata de fibrele sintetice, ajungand in unele state sa fie inlocuita complet de fibrele sintetice. Industria matasii este dezvoltata in statele cu traditii in cresterea viermilor de matase (China, Japonia, R.P.D.Coreeana si Coreea de Sud, Italia).

Japonia, producatoare si exportatoare de borangic, are numeroase intreprinderi de prelucrare a matasii naturale in insula Honshu: Nagoya, Yokohama, ultimul fiind portul prin care se fac cele mai mari exporturi de matase naturala.

R.P. Chineza este tara de origine a matasii naturale, renumita prin calitatea sa si prin adevaratele opere de arta obtinute din ea. Centrele sunt concentrate in China de Est si de Sud-Est, renumite fiind centrele Shandong, Luoyang, Wuxi.

Alte tari producatoare de matase: Italia, cu centrele Padova, Como, Florenta; Franta, cu vestitul centru Lyon, prelucrand matasea din import; S.U.A., cu statele New York si New Jersey.

Industria inului. Aceasta industrie se afla in regres in perioada actuala, folosind doar 3,1% din totalul materiei prime textile. Inul are o arie de cultura relativ restransa: vestul si centrul partii europene a C.S.L-ului (zona Sankt Petersburgului, Belarus, impejurimile Moscovei s.a.). Mentionam culturi de in si in Letonia, Estonia, Lituania Polonia, Germania - partea de NE, Cehia, Slovacia, Ungaria si, pe suprafete mai mici, in Belgia, Olanda, nordul Frantei, Marea Britanie (nordul Angliei). 2/3 din productia si tesaturile de in la nivel mondial este data de tarile C.S.I.

Industria iutei. Iuta este considerata de specialisti drept cea mai ieftina fibra textila naturala. Centrele industriale sunt localizate in marile zone de cultura din Delta Gangelui si Brahmaputrei in India, in Bengalul de Vest (la Calcutta) si in Bangladesh (Narayanganj), aceste tari fiind cele mai mari producatoare ale globului, urmate de China (Luda), state din Peninsula Indochina, iar, pe mai mici suprafete, in C.S.I., Brazilia, R.D. Congo, Franta (Dunkerque), Scotia (Dundee).

Industria canepii. Ca si inul, canepa este o planta cunoscuta din timpuri stravechi si cultivata pentru fibre rezistente, pentru panzele corabiilor, saci, franghii. Suprafata de cultura s-a redus, in prezent ea fiind in jur de 350 mii de ha, fata de 439 mii ha in 1969.

Un sfert din productia fibrelor de canepa este data de C.S.I., urmata de China, India, Romania, Polonia, Ungaria, Serbia si Muntenegru.



Sisalul este o planta textila ce se cultiva in Africa si America de Sud. C.S.I. detine peste jumatate din productie, urmata de R.P.Chineza, Polonia, Franta.

Se mai utilizeaza ca materie prima si abaca (canepa de Manila), cultivata in Malaysia, Filipine. Obtinerea unor fibre textile se face si din agave, utilizate cu precadere in Brazilia, Mexic, Guatemala. Din chenaf (planta inrudita cu bumbacul), cultivat in Asia (India, Thailanda), estul Africii (Tanzania, Mozambic, Zimbabwe), in America de Sud si C.S.I., se fabrica franghii, tesaturi.

Industria confectiilor si tricotajelor

Este raspandita pe scara larga, practic in toate tarile lumii.

in tarile dezvoltate: S.U.A., cu centrele New York, Chicago, Philadelphia, Boston, San Francisco, Los Angeles, St. Louis; Marea Britanie, cu centrele Londra, Belfast, Manchester, Bradford; Franta, cu centrele Paris, Nantes, Bordeaux, Amiens, Marsilia, Lille; Japonia, cu centrele Tokio, Osaka, Nagoya, Nagasaki, Yokohama; Germania, Italia, C.S.I. (cu centrele Moscova, Kiev, Volgograd, Nijni

Calafat, Slatina, Rosiori de Vede, Barlad, Suceava, Salonta, Codtea, Horezu.

Industria lanii este ramura legata de o ocupatie straveche - pastoritul
- care a asigurat materia prima pentru o gama larga de produse casnice. De fapt,
se mai pastreaza obiceiul in mediul rural ca unele piese vestimentare (itari,
camasi) sau de uz gospodaresc (covoare, cuverturi, cergi) sa fie lucrate in casa,
cu mult simt artistic. In jurul Brasovului si Sibiului exista zone traditionale de
crestere a ovinelor, favorizand dezvoltarea industriei lanii de timpuriu. Materia
prima o reprezinta, in primul rand, lana fina si semifina obtinuta de la oile
merinos.
in.ultimii ani se foloseste tot mai mult amestecul cu fire sintetice,
obtinandu-se produse de calitate.

Teritorial, centrele de prelucrare a lanii sunt gruparile: Sibiu-Saliste- 1 Orlat-Cisnadie, Brasov-Sacele-Lunca Calnicului-Prejmer-Ghimbav-Covasna. I Productia de lana, la nivelul anului 2000, a fost de 22 000 t, rezultand 1,00 kg I de lana pe locuitor. O alta grupare importanta o formeaza centrele din Moldova j (Buhusi-Bacau), cu participare de peste 20% la productia de ramura. in judetul I Prahova sunt intreprinderile de la Azuga si Ploiesti, care dau 10% din productie, iar centre dispersate se afla in Campia Romana (Bucuresti, Craiova); in judetul Harghita (Miercurea Ciuc); in judetul Covasna (Sfantu Gheorghe);in judetul Constanta (fabrica integrata de lana). Produsele de lana sunt exportate in Federatia Rusa, Ucraina, Germania, Franta, Marea Britanie, Austria, Italia, Grecia, Japonia.

Materiei prime traditionale - lana - i se adauga astazi si fibrele, fibrele sintetice, asigurate de unitati specializate in industria chimica la Savinesti si Iasi.

Industria inului si canepii. Materia prima folosita o constituie inul si
canepa obtinute in zonele cu traditie, cu conditii favorabile de cultura - Podisul
Sucevei, depresiunile intracarpatice si sudul Dobrogei - pentru in; Campia de Vest
si Campia Transilvaniei pentru canepa - cea mai mare parte a tesatoriilor, filaturilor
si topitoriilor fiind amplasate in zonele specializate pentru aceste culturi.

Pentru in exista topitoriile de la Dumbraveni (Sibiu), Joseni (Harghita), Beclean (Bistrita-Nasaud), Ulmeni (Maramures), Somes-Odorhei (Salaj), Itcani (Bacau), Ploiesti, Mangalia, Cristuru Secuiesc, Carsa (depresiunea Transilvaniei).

Pentru canepa exista topitorii la: Nadlac, Iratos (judetul Arad), Sanicolau Mare, Deva, Jimbolia (Timis), Palota (Bihor), Berveni (Satu Mare), Bontida (Cluj), Ludus (Mures), Buzau, Alexandria (Campia Romana). Filaturi si tesatorii s-au construit la Falticeni, Gheorgheni, Balotesti (jud. Ilfov), Negresti-Oas, Paulesti (Prahova), Pucioasa (Dambovita), precum si in marile centre: Bucuresti, Iasi, Galati, Constanta.

Industria matasii foloseste ca materie prima matasea naturala din tara,
cea importata din China, cat si matasea sintetica (artificiala). Matasea naturala
este obtinuta in sud-vestul tarii; se prelucreaza la Lugoj, Timisoara, alte centre fiind Bucuresti si Valenii de Munte. Matasea artificiala se produce la Lupeni, Braila (Chiscani), Popesti-Leordeni (impreuna cu firele celulozice). Cele doua categorii de materii prime sunt prelucrate apoi in tesatoriile de la Bucuresti, Lugoj, Timisoara, Iasi, Codlea, Targu Mures.

5. Industria tricotajelor foloseste, in cea mai mare parte, ca materie prima bumbacul, plus lana si firele sintetice. Localizarea marilor unitati producatoare este, in principal, in centrele de mare consum (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Arad, Oradea, Sibiu, Brasov, Sighetu-Marmatiei, Piatra-Neamt, Suceava, Miercurea Ciuc, Roman s.a.). O cantitate apreciabila de tricotaje este destinata exportului.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate