Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» INDICATORI UTILIZATI PENTRU ANALIZA PIETEI MUNCII


INDICATORI UTILIZATI PENTRU ANALIZA PIETEI MUNCII




INDICATORI UTILIZATI PENTRU ANALIZA PIETEI MUNCII

In prezent, la nivel national, sunt utilizate mai multe categorii de indicatori care pot servi procesului de fundamentare, elaborare, implementare, monitorizare si evaluare in domeniul ocuparii si formarii profesionale:

1. Indicatori de context

2. Indicatori privind accesul si participarea la educatie si formare profesionala




3. Indicatori de calitate si eficienta a educatiei si formarii profesionale

4. Indicatori privind rezultatele sistemului de educatie

5. Indicatori privind rezultatele educatiei si formarii profesionale pe piata muncii si calitatea fortei de munca

6. Indicatori privind participarea si investitiile in FPC/ Educatia Permanenta

1. INDICATORII DE CONTEXT

1.1. INDICATORI PRIVIND CONTEXTUL ECONOMIC GENERAL

a. Produsul intern brut pe locuitor: raportul dintre Produsul Intern Brut al unui an considerat si populatia totala la data de 1 iulie a anului respectiv.

PIBL = PIB/Pt

unde : PIBL - Produsul Intern Brut pe locuitor

PIB - Produsul Intern Brut

Pt – populatia totala (la 1 iulie)

Scop: Indicatorul cuantifica rezultatele activitatii economice desfasurate pe parcursul unui an si permite realizarea de comparatii in timp si spatiu. PIB pe locuitor reprezinta un indicator al bunastarii.

Interpretare: o valoare ridicata a PIB pe locuitor releva un rezultat bun al activitatii economiei nationale, reflectandu-se in nivelul de trai al populatiei.

b. Rata anuala a inflatiei: masoara cresterea medie a preturilor de consum intr-un an fata de anul precedent.

Ri = Ip1/ Ip0

unde: Ri - rata anuala a inflatiei

Ip1 - indicele mediu al preturilor dintr-un an t

Ip0 - indicele mediu al preturilor din anul precedent t-1

Scop: exprima cresterea medie a preturilor de consum intr-un an fata de anul precedent.

Interpretare: Rata anuala a inflatiei evidentiaza cu cat s-au modificat, in medie, preturile in anul t1 fata de anul t0.

Indicatorul se utilizeaza pentru fundamentarea politicilor monetare, determinarea puterii de cumparare a veniturilor, salariilor, etc.

1.2. OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

a. Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (15-64 ani): ponderea populatiei active in varsta de munca (15-64 ani) in totalul populatiei de aceiasi varsta, exprimata procentual.

Ra = Pa 15-64/ Pt 15-64*100

unde: Ra - rata de activitate a populatiei in varsta de munca

Pa 15-64 - populatia activa in varsta de 15-64 ani

Pt    15-64 - populatia totala in varsta de 15-64 ani

b. Ponderea populatiei ocupate pe activitati economice: raportul procentual dintre populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale.

PSi = POi / POt*100

unde: PSi - ponderea populatiei ocupate in activitatea economica i in totalul populatiei ocupate;

PPOi - populatia ocupata in activitatea i;

POt - populatia totala ocupata.

Scop: Evidentiaza repartizarea populatiei ocupate pe activitati si sectoare economice:

sectorul agricol cuprinde activitatile de agricultura, piscicultura si pescuit, silvicultura si economia vanatului;

industria cuprinde toate activitatile de industrie extractiva si prelucratoare si cele de constructii;

serviciile includ toate activitatile de comert si servicii comerciale si necomerciale

Interpretare: Repartizarea populatiei ocupate pe activitati si sectoare economice evidentiaza profilul economic al unei tari si nu in ultimul rand nivelul de organizare al pietei muncii.

c. Rata somajului BIM: raportul dintre numarul somerilor definiti conform criteriilor Biroului International al Muncii (BIM) si populatia activa totala, exprimat procentual.

RBIM = SBIM / Pa*100

unde: RBIM - rata somajului BIM

SBIM - numarul somerilor BIM

Pa - populatia activa

Scop Rata somajului BIM impreuna cu rata somajului inregistrat, calculate cu periodicitate diferita si pe baza unor informatii din surse diferite, se constituie in doua serii de date utilizabile pentru caracterizarea somajului in Romania.

Interpretare Nivelul scazut al ratei somajului reflecta capacitatea unei tari de a echilibra cererea cu oferta de munca, evident pe fondul unei economii consolidate care are capacitatea de a oferi locuri de munca durabile si de a resorbi forta de munca existenta.





d. Rata somajului de lunga durata: ponderea somerilor BIM aflati in somaj de 12 luni si peste in populatia activa.

R sld = Sld / Pa *100

unde: Rsld - ponderea somerilor BIM aflati in somaj de 12 luni si peste;

Sld - numarul de someri BIM de lunga durata;

Pa - populatia activa

Scop indicatorul serveste la evaluarea progresului inregistrat in combaterea somajului de lunga durata.

Interpretare un nivel scazut al acestui indicator evidentiaza eficienta politicilor de ocupare in combaterea efectelor somajului si incurajarea angajarii fortei de munca din categoria somerilor de lunga durata.

e. Rata somajului inregistrat: raportul procentual dintre numarul de someri inregistrati si populatia activa civila.

Rsi = Nsi / Pac *100 = Nsi / (Poc + Nsi) *100

unde: Rsi - rata somajului inregistrat;

Nsi - numarul de someri din evidentele agentiilor teritoriale de ocupare a fortei de munca;

Pac - populatia activa civila (someri + populatia ocupata civila);

Poc - populatia ocupata civila.

Scop: indicatorul masoara nivelul somajului inregistrat la agentiile de ocupare a fortei de munca. Acesta reflecta capacitatea pietei muncii de a absorbi forta de munca disponibila.

Interpretare: este unul dintre principalii indicatori care caracterizeaza piata fortei de munca din Romania si care, impreuna cu alti indicatori, pot furniza o imagine completa si reala asupra evolutiei fenomenelor conjuncturale. O rata inalta a somajului inregistrat exprima un grad de ocupare scazut al fortei de munca civile reflectand imposibilitatea pietei muncii de absorbtie eficienta a resurselor de munca disponibile.

f. Ponderea somerilor inregistrati pe niveluri de educatie: proportia somerilor, in functie de nivelul de instruire, inregistrati la agentiile de ocupare a fortei de munca in numarul total al somerilor, exprimata procentual.

Si = NSi / NSt * 100

unde: Si - ponderea somerilor inregistrati pe niveluri de educatie;

NSi - numarul somerilor inregistrati cu nivel de educatie i;

NSt - numarul total al somerilor inregistrati la agentiile de ocupare a fortei de munca.

Scop: evidentiaza repartizarea numarului total al somerilor dupa nivelul de educatie.

Interpretare: deoarece un grad mai inalt de calificare al persoanelor active presupune si un risc mai scazut al acestora de intrare si de ramanere in somaj, monitorizarea distributiei somerilor pe niveluri de instruire este foarte importanta pentru stabilirea politicilor nationale in domeniul formarii resurselor umane. Ponderea mare a somerilor cu un nivel de instruire scazut releva necesitatea calificarii fortei de munca precum si riscul de a intra in somaj al persoanelor cu un nivel de instruire scazut.

1.3. INDICATORI DEMOGRAFICI

a. Populatia: reprezinta numarul persoanelor cu resedinta permanenta (domiciliul) in Romania.

Pt = Pt0 + N – D + I – E

unde: Pt - populatia la un moment t;

Pt0 – populatia la un moment t-1;

N – numarul de nascuti intr-o perioada data (de obicei 1 an sau 6 luni);

D – numarul de decese intr-o perioada data (de obicei 1 an sau 6 luni);

I – numarul de imigranti intr-o perioada data (de obicei 1 an sau 6 luni);

E – numarul de emigranti intr-o perioada data (de obicei 1 an sau 6 luni).

Scop: masoara potentialul demografic al tarii.

Interpretare: dezagregarea pe arii geografice poate arata zonele mai mult sau mai putin populate ale tarii. Populatia structurata pe categorii de varsta reflecta gradul de imbatranire al populatiei.

b. Rata natalitatii: numarul de nascuti vii intr-un an (de referinta), ca raport fata de populatia totala in anul de referinta.

RN = (Nv / P) *100

unde: RN – rata natalitatii;

Nv – numarul nascutilor vii in anul t;

P – populatia medie in anul t.

Scop: masoara frecventa nasterilor in raport cu populatia.

Interpretare: evidentiaza miscarea naturala a populatiei. Acest indicator se interpreteaza coroborat cu indicatorul rata sporului natural.

c. Rata specifica de mortalitate la populatia in varsta de 0-5 ani: numarul de decese inregistrate intr-un an la copii in varsta de 0-5 ani, ca raport fata de numarul total de nascuti vii in anul de referinta.

RSM = (D(0-5) / Nv) *1000

unde: RSM – rata mortalitatii la populatia de 0-5 ani in anul t;

D(0-5) – numarul deceselor la populatia de 0-5 ani in anul t;

Nv – numarul nascutilor vii in anul t.

Scop: masoara incidenta mortalitatii pe parcursul primilor 5 ani de viata.

Interpretare: este optim (ideal) ca aceasta rata sa ia valori cat mai apropiate de 0 ‰.

d. Rata sporului natural: diferenta dintre rata natalitatii si rata generala a mortalitatii in anul de referinta.

RSN = RN – RGM

unde: RSN – rata sporului natural in anul t;

RN – rata natalitatii in anul t;

RGM – rata generala a mortalitatii in anul t.

RGM = D/P *100

unde: D – numarul deceselor inregistrate in anul t;

P – populatia medie in anul t.

Scop: evidentiaza evaluarea demografica a miscarii naturale a populatiei.

Interpretare: valoarea pozitiva a acestui indicator reflecta o crestere naturala a populatiei, in timp ce valoarea negativa reflecta scaderea naturala a populatiei.

2. INDICATORII NUMARULUI SI STRUCTURII FORTEI DE MUNCA

Pentru caracterizarea numarului fortei de munca se utilizeaza urmatorii indicatori:



populatia activa

populatia ocupata

numarul salariatilor

fondul de timp de munca efectiv lucrat

Populatia activa (PA) din punct de vedere economic include toate persoanele de 14 ani si peste, apte de munca, care, intr-o perioada de referinta specificata, furnizeaza forta de munca disponibila (utilizata sau neutilizata) pentru producerea de bunuri si servicii in economia nationala.

Populatia activa cuprinde populatia ocupata (PO) si somerii (S), dupa urmatoarea structura:  

Populatia ocupata

salariati civili – persoana care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca intr-o unitate economica sau sociala, inclusiv elevii si studentii incadrati si pensionarii reincadrati in munca pe baza unui contract de lucru;

patron – persoana care, avand unul sau mai multi angajati (salariati), conduce activitatea in propria sa unitate (intreprindere, agentie, atelier, magazin, birou, ferma etc.);

lucrator familial neremunerat, persoana care-si exercita activitatea intr-o unitate economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, pentru care nu primeste remuneratie sub forma de salariu sau plata in natura; gospodaria taraneasca (agricola) este considerata o astfel de unitate;

membru al unei societati agricole sau al unei cooperative, persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola constituita conform Legii 36/1991, fie ca membru al unei cooperative mestesugaresti, de consum sau de credit;

militarii de cariera.

Populatia activa neocupata (sau somerii)

persoane in cautarea unui alt loc de munca

persoane in cautarea primului loc de munca

  Populatia inactiva din punct de vedere economic:

persoane casnice;

elevi si studenti, exclusiv cei care exercita o activitate economica sau sociala pe baza unui contract de munca;

pensionari, exclusiv cei reincadrati;

persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari, batrani, persoane handicapate si invalizi;

persoane intretinute de stat: copii si batrani aflati in intretinerea unor institutii publice (casa copilului, camine pentru batrani etc.);

persoane care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca (inchirieri, dobanzi, economii, rente, dividende).

Orice persoana in orice moment se poate incadra – din punct de vedere al pozitiei pe piata muncii – intr-una din urmatoarele trei categorii:

- persoana ocupata

- persoana neocupata (somer).

- persoana inactiva (in afara fortei de munca)

POPULATIA ACTIVA

In definirea populatiei active exista numeroase diferente de la o tara la alta, precum si intre statisticile acestora si statistica organismelor internationale, fapt ce impune precautie in folosirea indicatorului in comparatiile internationale.

In Romania, atat recensamantul populatiei din 7 ianuarie 1992, cat si anchetele asupra fortei de munca, demarate din anul 1994, s-au bazat pe conceptiile si definitiile recomandate de Oficiul de Statistica al O.N.U. si de Biroul International al Muncii (B.I.M.).

In statistica O.N.U. se recomanda determinarea populatiei active in doua variante: populatia obisnuit activa si populatia curent activa. Distinctia intre aceste categorii se face prin raportarea la perioada de referinta, care este diferita in functie de sursa de date (recensamant sau ancheta).

Populatia obisnuit activa se determina cu ocazia recensamintelor, perioada de referinta fiind de obicei anul caracteristic (sau precedentele 12 luni). Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este numarul saptamanilor:

- daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a avut statut de “ocupat” si “neocupat” in perioada de referinta este preponderent, atunci se include in populatia obisnuit activa;

- daca numarul saptamanilor in care persoana respectiva a fost inactiva (nici ocupat, nici neocupat) este preponderent, atunci se include in populatia obisnuit inactiva;

  Populatia curent activa se determina cu ocazia anchetelor asupra fortei de munca, perioada de referinta fiind de obicei o saptamana. Criteriul in functie de care se stabileste categoria in care se include o persoana este “ora”:

- daca persoana respectiva a lucrat cel putin o ora in saptamana luata ca perioada de referinta sau a fost in somaj, atunci ea se include in populatia curent activa;

daca persoana respectiva nu a lucrat nici cel putin o ora si nici nu era in somaj in perioada de referinta, atunci se include in populatia curent inactiva.

Populatia activa, in cele doua variante, se calculeaza pe baza a trei surse de date:

1. Recensamantul populatiei, caz in care se determina populatia obisnuit activa, ca o media anuala a perioadei de referinta

2. Ancheta asupra fortei de munca este metoda principala de investigare a pietei fortei de munca, caz in care se determina populatia curent activa. in Romania, prima ancheta asupra fortei de munca s-a organizat in luna martie 1994, urmand ca, in perspectiva, cercetarea sa devina bianuala si apoi trimestriala, lucru impus de dinamica modificarilor pe piata muncii. Ancheta s-a realizat pe un esantion reprezentativ la nivelul tarii, esantion ce a cuprins 15000 de locuinte, facand obiectul anchetei toate persoanele din gospodariile selectate.

3. Sursele administrative permit estimarea populatiei active prin insumarea urmatoarelor elemente:

- populatia ocupata civila - POC - evaluata pe baza informatiilor inregistrate la Ministerul Finantelor (in special in bilanturile contabile ale agentilor economici);

- efectivele militare – M - informatii furnizate de ministerele respective (MApN, MI, SRI etc);

- numarul somerilor – S, inregistrat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.



Utilizand aceste elemente se obtine populatia activa: 

PA=POC+M+S

Sursele administrative prezinta dezavantajul unei estimari aproximative a personalului nesalariat (patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati).

Informatiile care caracterizeaza populatia activa pot fi structurate dupa mai multe criterii:

Structura dupa sexe a populatiei active permite evidentierea ponderii barbatilor (pM) si a femeilor (pF) in totalul populatiei active, atat pentru intreaga economie nationala, cat si pe ramuri de activitate. Analiza statistica arata ca ramurile comert, hoteluri si restaurante, invatamant, sanatate si asistenta sociala     au un pronuntat grad de feminizare a populatiei active.

Structura dupa varsta a populatiei active:

Structura pe sectoare de activitate a populatiei active, respectiv gruparea populatiei active pe cele trei sectoare: sectorul primar (agricultura, silvicultura, economia vanatului si pescuitul), sectorul secundar (industria si constructiile) si sectorul tertiar (serviciile).

Aceasta repartitie este unul din criteriile de analiza a nivelului de dezvoltare economica a unei tari. Astfel, compararea structurilor sectoriale ale populatiei active din tari cu niveluri diferite de dezvoltare economica ne conduce la constatarea ca tarile dezvoltate se caracterizeaza – in opozitie cu tarile mai putin dezvoltate - printr-o pondere ridicata a populatiei active din sectorul tertiar si o pondere foarte scazuta in sectorul primar.

Din acest p. de v., Romania prezinta o structura defavorabila, cu o pondere mare si in crestere a populatiei active din sectorul primar si cu o pondere inca redusa a serviciilor.

Structura pe ramuri a populatiei active permite stabilirea locului diferitelor ramuri in ansamblul economiei nationale din punct de vedere al ponderii populatiei active.

 Structura populatiei active pe categorii socio-profesionale

La recensamantul populatiei din ianuarie 1992 s-a utilizat o structura corespunzatoare recomandarilor facute de organismele de specialitate ale O.N.U. si C.E.E.: agricultori particulari, membri ai asociatiilor agricole, salariati cu ocupatii agricole, patroni, liber profesionisti, salariati cu ocupatii neagricole (exclusiv muncitori), meseriasi si comercianti particulari, personal al cooperatiei mestesugaresti si de consum, muncitori salariati.

Rata generala de activitate (RGA) este raportul procentual intre numarul persoanelor active (PA) si numarul total al populatiei (Pt):

Rata de activitate a populatiei in varsta de munca (RAPVM) este raportul procentual intre numarul persoanelor active (PA) si numarul persoanelor in varsta de munca.

Ratele specifice de activitate se calculeaza:

a. pe sexe

Rata de activitate masculina RAm), respectiv feminina (RAf), este raportul procentual intre numarul populatiei active masculine (PAm), respectiv feminine (PAf) si populatia totala masculina (Pm), respectiv feminina (Pf)

Rata de activitate masculina are valori foarte apropiate in toate tarile, indiferent de nivelul lor de dezvoltare economica, lucru explicabil prin simplul motiv ca forta    de munca masculina trebuie sa fie in activitate, sa desfasoare o munca in productia sociala. In schimb, rata de activitate feminina – important indicator sociologic, economic si demografic – inregistreaza mari diferentieri intre tari, fiind influentata nu numai de structura demografica a populatiei, ci si de intregul context social-economic al tarii respective (structura economiei nationale, nivelul de instruire al femeii., traditii, religie, etc.).

b.     pe medii

Rata de activitate in mediul urban (RAu), respectiv rural (RAr) este raportul procentual intre numarul persoanelor active din mediul urban (PAu), respectiv rural (PAr) si numarul total al populatiei din mediul urban (Pu), respectiv rural (Pr).

c.     pe grupe de varsta

Rata de activitate la varsta “i” (RAi) este raportul procentual intre numarul populatiei active de varsta “i” (PAi) si numarul total al populatiei de varsta “i”(Pi)

In tarile dezvoltate, ratele de activitate la populatia sub 20 de ani sunt mici, in timp ce ratele la peste 60 de ani sunt relativ mari; in tarile mai putin dezvoltate tendinta este inversa.

Rata de intretinere (RI) reprezinta numarul de persoane inactive (PIA) ce revin la 1000 persoane active (PA).

In Romania, sarcina sociala ce revine populatiei active de a intretine persoane inactive a scazut, astfel ca, in anul 1992, la 1000 de persoane active revenea un numar de 1180 persoane inactive, iar in 1996 cand PIA=48,2 si PA=51,8     rata de intretinere este de 930.

POPULATIA OCUPATA este segmentul cel mai important al populatiei active si cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste, care, in perioada de referinta, au efectuat o activitate economica sau sociala producatoare de bunuri si servicii in una din ramurile economiei nationale, in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii.

In comparatie cu populatia activa (PA), populatia ocupata (POC) nu cuprinde somerii (S):

POC = PA – S

Populatia ocupata cuprinde atat personalul salariat, cat si personalul nesalariat (patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati, membrii asociatiilor cooperatiste) care indeplinesc criteriile de baza:

- la recensamant: numarul saptamanilor lucrate in anul de referinta sa fie preponderent;

- la ancheta: sa fi lucrat in saptamana de referinta cel putin o ora (pentru lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati care lucreaza in agricultura, durata minima este de 15 ore).

In populatia ocupata se includ atat persoanele prezente la lucru, cat si cele temporar absente de la lucru, dar care isi pastreaza legatura formata cu locul de munca (concedii de odihna, de boala, de maternitate, fara plata, de studii, pentru incapacitate temporara de munca; greve; cursuri de perfectionare profesionala; suspendare temporara a lucrului datorita conditiilor meteorologice, conjuncturi economice, penurie de materii prime si energie etc.).

Din aceste motive se poate aprecia ca populatia ocupata nu este cea mai buna estimare a fortei de munca pentru calculul productivitatii sociale a muncii, intre volumul productiei de bunuri si servicii si populatia ocupata (in calitate de resursa de munca utilizata) neexistand intotdeauna o legatura directa.

Productivitatea sociala a muncii ar trebui sa se determine pe baza timpului efectiv la nivelul economiei nationale (in ore om), insa acest indicator nu se calculeaza decat la nivelul unor ramuri (industrie, constructii).

Intre structurile populatiei ocupate, cele mai utilizate pentru caracterizarea unor proportii macroeconomice si pentru efectuarea comparatiilor internationale sunt:

- structura dupa sex si dupa varsta

- structura pe sectoare de activitate

- structura pe ramuri

- structura pe forme de proprietate

NUMARUL SALARIATILOR este un alt indicator care exprima volumul fortei de munca, cuprinzand numai persoanele care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca. In numarul salariatilor se cuprind atat persoanele prezente la lucru, cat si cele care absenteaza din diferite motive, dar pastreaza relatii contractuale cu unitatea economica.

Numarul salariatilor se determina ca existent la un moment dat, deci este un indicator de stoc (de moment). Faptul ca, in caracterizarea activitatii desfasurate de o unitate economica, numarul salariatilor se coreleaza cu indicatorii de intervale (de flux) cum ar fi productia si consumul, face ca, pentru asigurarea compatibilitatii, sa se calculeze si numarul mediu al salariatilor . Pe ramuri si la nivelul economiei nationale, numarul mediu al salariatilor rezulta din insumarea numarului mediu al salariatilor existent in unitatile economice







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate