Economia ca stiinta sociala - origine si evolutie

ECONOMIE

STIINTA ECONOMICA

Economia ca stiinta sociala - origine si evolutie

Originea economiei ca stiinta isi are radacinile in gandirea filosofilor greci Platon si Aristotel. Acestia se refereau in primul rand la economia casnica si la schimburile simple; Aristotel in lucrarile sale: "Politica" si "Etica nicomahica" considera ca exista anumite modalitati naturale si antinaturale de obtinere a bogatiei.
In Evul Mediu activitatea economica nu progreseaza foarte mult desi intreaga societate umana trece prin profunde transformari stiintifice artistice si culturale. Renasterea aduce dupa sinea dezvoltarea comertului dar si aparitia micilor manufacturi (fabricute specializate pe un anumit tip de produse) si mai tarziu o data cu revolutia industriala au fost impulsionate atat productia de marfuri cat si schimburile si acumularea de avutie.

O a doua etapa in dezvoltarea stiintei economice este marcata de aparitia curentelor de gandire economica. Pentru prima data in anul 1615 apare o lucrare scrisa intitulata Economie Politica.

Antoine de Montchrestien

A treia etapa este marcata de marea criza economica mondiala care a fost in 1929-1933 Crapul bursier; aceasta criza a fost atat de puternica incat tarile lumii pentru a isi lua masuri de protectie incep sa se gandeasca la marea schisma economica.

A patra etapa apare in secolul 20 si este marcata de influenta foarte puternica a teoriei monetariste elaborata de economistii J M Keynes si Milton Friedman ambii au marcat secolul 20 cu teoriile monetariste.

Originea stiintei economice - principalele contributii si concepte

Mercantil-ismul si fiziocratzia au reprezentat primul curent in gandirea economica. Mercantil-ismul a imbracat mai multe forme in functie de tara in care s-a produs

Mercantil-ismul spaniol este cunoscut sub numele de bullion-ism. El interzice iesirea din tara a lingourilor de aur prin decret regal.

Mercantil-ismul francez numit si colbertism (de la Jean Baptiste Colbert ministru de finante in perioada domniei lui Ludovic al 14lea).

In Anglia si Olanda se dezvolta al treilea tip de mercantil-ism si anume mercantil-ismul comercial. Mai mult de atat in Anglia devine celebra legea lu Gressham care considera ca moneda rea alunga moneda buna. In aceeasi perioada un alt economist de asemenea britanic William Petty considera ca munca este tatal iar natura (pamantul) este mama avutiei. In Germania apare camaralismul sau camarila care reprezenta o grupare ce apara tezaurul public. Fiziocratzia se contureaza in sec 18 cand Francois Quesnay a elaborat un tabel economic prin care incerca sa demonstreze ca o economie se poate dezvolta numai pe baza fluxurilor de capital care iau nastere intre diferite ramuri si sectoare economice.

Gandirea clasica pune in evidenta dezvoltarea fara precedent a liberalismului economic afirmat de o serie de economisti considerati a fi stapanii teoriei economice (Adam Smith, David Ricardo, Francois Quesnay si Thomas Maltus). In aceasta perioada cea mai importanta contributie a avut-o Adam Smith prin elaborarea principiului laissez-taire laissez-passer (lasa sa se faca, lasa sa treaca) reprezenta non-interventia statului pe piata. In aceeasi perioada se cristalizeaza multe alte teorii cum ar fi teoria valorii munca si teoria rentei diferentiale.

Teoria utilitate de multe ori un produs are valoare pentru ca este util. utilitatea este mai importanta ca valoarea.

4. in 1850 incepe sa apara samburele separarii economice intre teoriile marsiste si teoriile neoclasiciste sau marginaliste. Scoala de la Viena a reprezentat scoala utilitatii finale (care considera ca veniturile factorilor de productie nu pot fi valorificate decat prin utilizarea de catre alta persoana decat proprietarul de drept). Venitul adus de inchirierea pamantului se numeste renta funciara. Scoala de la Laussaune unde s-au remarcat economistii Leon Warlas si Viltredo Pareto.