Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Criza economica si investitiile directe in Romania


Criza economica si investitiile directe in Romania


Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie

Criza economica si investitiile directe in Romania



Criza economica mondiala se inteteste pe zi ce trece , iar Romania incepe sa simta din ce in ce mai mult efectele acesteia , drept urmare marii economisti incearca sa gaseasca solutii cat mai eficiente.

Companiile din Romania vor simti cel mai intens criza; de exemplu cele care au contractate credite pentru dezvoltare sau acoperirea diferitelor nevoi se vor afla in fata pericolului de a nu putea restitui aceste imprumuturi, implicit neputinta platii furnizorilor, situatie ingreunata mai ales pentru cei care au de facut plata in valuta.

Un alt pericol ar consta in prabusirea burselor mondiale, implicit a Bursei de Valori Bucuresti, astfel companiile nu mai pot miza pe aceste surse de finantare, astfel si aceasta varianta este blocata de aceea multe companii vor da faliment.

Efectul este unul in lant, deoarece creditorii in conditii normale ar fi fost de accord sa acorde mai multe termene de garantie partenerilor de afaceri de la care au incasat banii, dar cum conditiile sunt unele speciale de criza economica, sub presiunea creditorilor lor, vor pune presiune pe debitori pentru a plati banii, astfel multe companii nu vor gasi banii necesari sa isi achite datoriile rezultatul fiind in cele din urma cel de faliment.Iar lantul nu se opreste aici, faliment inseamna implicit cresterea somajului , scaderea cresterii economice, dar specialistii in acest domeniu sustin ca nu avem motive de ingrijorare: "Acum avem un somaj de 6,3%.Cifra oficiala este de 4%, dar mai sunt 2,3 procente la somajul neinregistrat.Estimam ca acest somaj total va ajunge anul viitor la 6,5%.Nu vom avea probleme cu somajul.Trimestrial, sunt cel putin 100.000 de locuri de munca vacante" , a explicat Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.

Criza economica vine cu inca o veste proasta si pentru importatori, ei avand de suferit direct din cauza cursului valutar care a dus la deprecierea leului semnificativ, astfel importurile vor scadea si consumatorii vor fi afectati direct prin cresterea preturilor, iar vestile proaste continua sa vina din moment ce 70% din balanta comerciala a Romaniei este cu UE, deci cu alte cuvinte importam "procente de criza".

Cursul de schimb, scumpirea creditelor, inflatia, sunt cei mai importanti indici ce alerteaza atat populatia cat si investitorii.

Riscul valutar este unul din cele mai importante riscuri cu care se confrunta agentii economici, el apare in momentul in care valoarea unui instrument financiar fluctueaza, datorita schimbarilor nivelului de piata al cursului valutar.

Investitorii trebuie sa tina cont de cele doua moduri de manifestare al riscului valutar: riscul cursului de schimb si riscul de transfer valutar.

Riscul cursului de schimb este " posibilitatea inregistrarii unei pierderi in cadrul unei tranzactii comerciale sau financiare ca modificare a cursului de valutar (apreciere-depreciere), a valutei de contract, in intervalul dintre momentul incheierii contractului si data efectuarii platii in valuta"- definitie data de C. Kiritescu.

Investitorii sunt cei mai expusi la acest risc datorita efectuarii de comert exterior, atat in calitate de exportatori dar mai ales de importatori de bunuri economice de consum si de productie. In prezent in Romania investitorii ce practica import sunt afectati deoarece cursul de schimb euro a atins cota de 4,1385 (sursa BNR-7 ianuarie 2009), leul suferind o depreciere semnificativa.

Riscul de transfer valutar este cel mai des intalnit in diferitele forme de cooperare internationala. Acest risc este cauzat de conditiile economice din tara importatorului care impiedica transferul valutei incasate de exportator catre tara acestuia, acest risc fiind semnificativ pentru investitorii ce au in principal ca preocupare exportul.

In prezent, in Romania se pot da urmatoarele exemple de sectoare private afectate de criza economica:

Michelin-Zalau s-a inchis in decembrie 2008 (industria componentelor de auto)

combinatul Oltchim Ramnicul-Valcea a redus productia cu 20% in noiembrie 2008( industria chimica)

Laminorul SA Braila si-a oprit activitatea pana in martie 2009, iar Alro Slatina a scazut productia cu 25% ( domeniul siderurgic si metalurgic)

Nokia a trimis in somaj ethnic 600 de angajati ( sectorul IT)

Unul dintre scenariile pesimiste ar fi acela ca deprecierea monedei nationale va fi utilizata de catre unii jucatori din piata pentru a creste, in mod nejustificat, preturile produselor si pentru a-si creste astfel profitul, ceea ce va genera o si mai accentuata crestere a inflatiei.

Analistii economici in afara de previziuniu vad si cateva solutii ce ar putea scoate Romania din cadrul unei crize din ce in mai puternice.

Un mijloc prin care se poate combate criza este structura neobisnuita a consumului, in care bunurile si alimentele de stricta necesitate au o pondere importanta. "Ponderea alimentelor si a bunurilor de stricta necesitate ocupa 65% din consumul romanilor. Pe de alta parte, autoconsumul, o parte de cerere si oferta care e inflexibila, este la noi chiar mai mare decat in Bulgaria', a declarat Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza.

Analistii de la Erste Group sustin ca solutie vanzarea actiunilor care nu au stabilitate financiare si pastrarea acelora care sunt foarte bine cotate si pastrarea titlurilor companiilor cu o baza financiara solida.

Investitiile in obligatiuni de stat sunt si ele incurajate 'Pietele de obligatiuni prezinta deja o dinamica puternica. In cazul in care zona euro anunta indicatori economici mai slabi, randamentele, in special pe termen scurt, ar putea scadea si mai mult.In comparatie cu obligatiunile din SUA, se preconizeaza ca obligatiunile de stat cu maturitate la doi ani vor avea o evolutie mai buna', se precizeaza in analiza Erste.

Asul din maneca Romaniei -fondurile structurale, valoare acestor fonduri ridicandu-se la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana in anul 2013, a declarat Florin Banateanu, director KPMG.

'Din valoarea totala a fondurilor structurale, 5,77 miliarde euro reprezinta contributia  directa pe programe de competitivitate si 15,8 miliarde euro, contributie indirecta pentru programele de dezvoltare regionala, a resurselor umane, de mediu si de transport. La acestea se adauga ajutoarele de stat, acordate sub forma de granturi nationale pentru IMM-uri si investitiile regionale, estimate la peste un miliard euro', a explicat Banateanu, in cadrul unei dezbateri organizate de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB).

Romania se afla intr-o pozitie favorizata fata de celelalte state europene Romania se afla intr-o pozitie mai favorizata fata de celelalte state, mai ales cele dezvoltate, unde criza loveste in productia interna si reducerea importurilor, este de parere Ion Ghizdeanu.

Potrivit acestuia, din analizele efectuate pana in prezent, in Romania (n.r. anului 2009) se va inregistra o scadere a cresterii economice sub 4%, fara conditii vitrege, cum ar fi seceta sau blocajele financiare.
'Avem prognoze optimiste si mai putin optimiste. Investitiile publice pe infrastructura, de pilda, vor fi de doua miliarde de euro. Ca o concluzie, daca fondurile structurale pentru autoritatile publice vor fi atrase, noua ne va fi bine', a precizat Ghizdeanu.
Acesta a adaugat ca Romania se afla intr-un moment de incertitudine, argumentat de faptul ca 'in luna octombrie am stat bine in multe sectoare, in noiembrie mai putin, iar pe ansamblul trimestrului patru incheiem un bilant cu plusuri si minusuri'.

Uniunea Europeana a gandit un plan de redresare economica gandit pentru a face fata situatiei actuale din toate statele membre, mai ales "pentru restabilirea increderii in domeniul afacerilor", a spus, Mihai Stefan Donea, consilier la Reprezentanta Comisiei Europene (CE) in Romania.
'Planul UE are doua subpuncte, constand intr-un impuls bugetar imediat, de aproximativ 200 miliarde de euro (1,5% din PIB-ul UE) si pe de alta parte, intr-un pachet de zece actiuni prioritare bazate pe Strategia de la Lisabona, adaptate la provocarile economiilor pe termen lung', a precizat Stefan Donea. El a adaugat ca UE si-a propus sa sprijine statele membre in a investi in domeniile ce creaza locuri de munca, precum si sa impulsioneze cererea pentru anumite produse si servicii.
'Stimulul bugetar trebuie vazut ca o masura temporara, pentru 2009. In ceea ce priveste repartitia, pentru tarile din afara zonei euro, politica bugetara trebuie construita pentru a corecta debalansarile existente in aceste tari', a subliniat consilierul Reprezentantei CE.

In ceea ce priveste investitorii sunt cateva cai de reducere a riscului valutar de care vorbeam mai devreme: moneda de facturare, compensarea,refacturarea, localizarea productiei.

Moneda de facturare-consta in incheierea contractelor interne sau externe in moneda nationala, pentru a evita fluctuatiile cursului valutar, care momentan a cunoscut o crestere puternica ce reduce importurile

Compensarea (netting)- aceasta solutie este posibila pentru multinationale care recurge la stabilirea unei compensari globale care permite reducerea volumului de devize transferate intre filiale. De exemplu daca doua societati din acelasi grup sunt atat debitoare cat si creditoare una fata de alta, nu se efectueaza decat transferul soldului, in acest mod scazand cheltuielile cu comisioane de transfer.

Refacturarea- crearea unei societati de refacturare vine in continuarea tehnicii de netting.Constituirea unui ecran prin care se fac toate platile si incasarile (externe si interne) catre sau de la clienti rezidenti sau non-rezidenti astfel se poate alege monda de facturare, conditiile si modalitatilor de plata.

Localizarea productiei- De exemplu un investitor care detine relatii constante , de mare volum va alege sa-si dezvolte o parte din productie chiar in acea tara, deoarece costurile aferente transportarii bunurilor in aceea tara sunt mai costisitoare decat dezvoltarea unei filiale, care are ca avantaj anularea variatiei cursului de schimb, veniturile inacasate fiind in moneda nationala in care se efectueaza platile

Dupa parerea mea investitiile ar putea fi salvarea Romaniei datorita efectelor pe care le au acestea asupra dezvoltarii regionale si a economiei nationale in ansamblu. Cresterea PIB-ului, a nivelului de trai in ansamblu depend de atragerea investitiilor straine catre Romania.Investitiile mai sunt un avantaj si pentru echilibrarea contului curent al balantei de plati externe nu numai pe termen scurt dar si pe termen mediu si lung.

O idee ar fi investirea in inovatie, deoarece inovatia este un motor de crestere si dezvoltare continua (crestere economica), dar si o crestere a eficientei si profitabilitatii. Banca Europeana de Investitii ( BEI) este institutia financiara abilitata care sustine proiectele bazate pe investitii in inovare in sectoarele cercetare-dezvoltare, atat din sectorul public dar si privat, si in cel al educatiei .

In viitor eu cred ca se vor dezvolta foarte mult inovatiile in ceea ce priveste salvarea mediului, in descoperirea de tehnologii ce vor folosi energia alternativa, UE sustinand progamele din cadrul campaniei "Verde", a scaderii gradului de poluare.Cu alte cuvinte dezvoltarea tehnologiilor duc la o crestere durabila a economiei, sustinuta fiind calitatea produselor, de intretinere unei concurente bazate pe eficienta si calitatea produselor.

Poate una dintre cele mai simple solutii dar cea mai grea de intocmit este educarea consumatorului.In Romania ne confruntam cu un consmator needucat care nu are in vedere si economisirea si apoi investirea banilor.Efectul pe termen scurt al sporirii economisirilor este reducerea cererii agregate.Daca gospadariile sau statul aleg sa economiseasca mai mult, cheltuind mai putin, rezultatul obtinut va fi acel de micsorare a cheltuielilor agregate diminuare astfel a venitului national de echilibru, dar pe termen lung economisirile ridicate sunt necesare pentru investitii de amploare. Firmele care economisesc mai mult vor avea de investit o suma mai mare care va sporii apoi venitul national real.

Bibliografie:

  1. Alexandru , Barbacaru -"Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar", Teza de doctorat ,Academia de Studii Economice, Bucuresti 2005
  2. Alina, Unguroiu-"Investitii si cresterea economica", Teza de doctorat, Academia de Studii Economice, Bucuresti 2004
  3. Dragos, Huru-"Investitii si dezvoltarea economica(pe exemplul Romaniei", Teza de doctorat, Academia de Studii Economice, Bucresti 2003
  4. Teodora, Alecu-"Investitiile straine si impactul lor asupra balantei de plati externe a Romaniei", Teza de doctorat,Academia de Studii Economice,Bucuresti 2007
  5. Nicoleta,Stoica-"Investitii in mediu incert", Teza de doctorat, Academia de Studii Economice
  6. Banca Nationala a Romaniei- Comunicat de presa (2007)
  7. Criza economica loveste Romania https://www.antena3.ro/stiri/economic
  8. Criza Economica.Scenarii si consecinte https://www.capital.ro/articole
  9. Criza economica si valul de falimente din Romania https://www.curierulnational.ro/Economie
  10. Romania si criza economica in 2009 https://www.capital.ro/index.php
  11. Solutii erste pentru criza economica https://www.dailybusiness.ro/stiri-burse
  1. www.standard.ro/investitii
  1. www.standard.ro /criza financiara


Vezi: Criza economica loveste Romania- https://www.antena3.ro/stiri/economic

Alexandru Barbacaru - Eficienta investitiilor in conditii de risc valutar- teza de doctorat, anul2005 , pag 90

Vezi: Romania si criza economica in 2009- https://www.capital.ro

Vezi : Romania si criza economica in 2009-https://www.capital.ro

Vezi: Romania si criza economica in 2009- https://www.capital.ro





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate