Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Perspective ale dezvoltarii prin diversificarea activitatilor în cadrul unitati lor agricole


Perspective ale dezvoltarii prin diversificarea activitatilor în cadrul unitati lor agricole




PERSPECTIVE ALE DEZVOLTARII PRIN DIVERSIFICAREA ACTIVITATILOR ÎN CADRUL UNITATI LOR AGRICOLE

Policile agricole nationale din Romania sunt legate de existenta laturii sociale a conceptului de ”dezvoltare complexa durabila” care condce la crearea conceptului sistem social durabil, forma care presupune existenta tuturor subsistemelor sociale ca subsisteme durabile.

În conditiile actuale postrevolutionare din Romania, diversificarea economica a gospodariei rurale a fost legata mai mult de sectoarele aval de agricultura – industrializarea si comercializarea produselor agricole, agrobussines, agroturism, precum si de amploarea unor mestesuguri ( tesaturi populare, olarit, sculptura in lemn etc ).




La elucidarea acestei probleme trebuie aratat faptul ca impactul si lipsa unei strategii clare de infaptuire a reformei proprietatii terenului agricol, a contribuit la extinderea unei agriculturi de subzistenta si la aparitia unor dezechilibre structurale majore, din care unele nu au fost rezolvate nici pana in prezent. Acestea au franat dezvoltarea pietei funciare si a sectorului agricol datorita: fragmentarii excesive a proprietatii agricole, ponderii mari a agricultorilor in totalul populatiei ocupate; neluarea a unor masuri energice de stimulare a concentrarii proprietatii agricole. Strategiile de supravietuire ale taranilor, au atras dupa ele raspunsuri adecvate conditiilor economice in schimbare, care au fost diversificate, putandu-se delimita: reintoarcerea la o productie comerciala limitata; crearea unor surse ne-agricole de venit, prin cultivarea unei parti sau a majoritatii terenului in cadrul unei asociatii; o schimbare catre un mod de productie comerciala orientata spre piata.

Din aceste puncte de vedere reiese ca pentru perioada postrevolutionara din Romania dimensiunea economica a dezvoltarii complexe durabile din spatiul rural presupune o analiza a interrelatiilor dintre factorii cauzali si de impact in regiunile de emisie, tranzit si destinatie. Ori de aici rezulta atentia deosebita acordata dezvoltarii prin forme de diversificare a activitatilor din spatiul rural, pentru care UE a alocat fonduri mai mari decat cuantumul total al platilor efectuate de Romania. Acestea vor servi la elaborarea studiilor si analizelor referitoare la piata, structurile de productie, zonele cu potential variat de dezvoltare rurala prin diversificarea activitatilor (turism rural, diversificarea productiei, mestesuguri traditionate etc.). Obiectivele structurate in generale, specifice si operationale sunt diferentiate, pentru care se poate deduce caracterul de complementaritate.

Efectele sprijinului bugetar acordat agriculturii din Romania, au fost nominalizate

pritr-un indicator la nivel macroteritorial, PIB-ul agricol, ce a fost analizat pe ansamblu ca un idicator al ramurii agricole, adancit insa si la nivelul divizarii PIB asupra unei persoane ocupate. Din acest punct de vedrere utilizarea metodei coeficientilor de elasticitate scoate in relief doua laturi ale acestei probleme si anume:

a).- Sprijinul acordat exploatatiilor agricole si influenta acestuia asupra PIB-agricol total, scoate in relief faptul ca spijinul acordat este inferior necesitatilor majoritatii exploatatiilor agricole care in final sa aiba efecte favorabile asupra cresterii PIB-ului realizat pentru ramura productiei agricole.   

b).- Sprijinul acordat exploatatiilor agricole si influenta acestuia asupra PIB-agricol pe o persoana ocupata., considerat un aspect analitic de adancire a fenomenului redat anterior scoate in relief insuficienta nivelului sprijinului acordat, alaturi de necesitatea corelarii acestui sprijin cu alte masuri.

Din baza de comparatie a ultimului an din dinamica, pentru ambele cazuri reies corelari directe pozitive ceea semnifica necesitatea suplimentarii acestui sprijin si cu alte masuri.

Diversificarea multifunctionala in conceptul politicii de diversificare/multifunctionalitate, al politicii de dezvoltare a exploattiilor din spatiul rural romanesc, scoate in relief locul economiei romanesti in context european. Valoarea medie a PIB din grupa C.E.E.C. s – 10 reprezenta 11% din media europeana, in timp ce PIB-ul din Romania reprezenta 53,8% din media central – est - europeana si cca. 6% din media europeana. Conform oportunitatilor si constringerilor in diversifcarea activitatilor din Romania, fac referiri speciale asupra diversificarii activitatilor din mediul rural, unde se constata ca acestea reprezinta un element important in ridicarea conditiilor de trai pentru populatia rurala. Se pot structura: regiunile unde agricultura este incadrata la calitate inferioara; existenta competitiei intre regiuni pe produse/servicii asemanatoare mai putin eficiente pe plan local; avantaje semnificative locale la unele produse ( cherestea, piatra de constructie etc ) si/sau servicii ( atractii turistice).

La nivel national exista o diversitate de exploatatii agricole in cadrul carora se desfasoara activitati neagricole, pentru care sunt semnificative urmatoarele elemente considerate prioritare :

- majoritatea din aceste activitati neagricole se desfasoara in exploatatiile agricole individuale ( intre 99,946 % si 96,800%);

- activitatile de prelucrare si comert se regasesc in cele mai multe expolaoatatii agricole ( intre 237759 asemenea exploatatii pentru prelucrarea strugurilor si 346368 exploatatii in comert );

- cele mai putine activitati neagricole sunt semnalate in producerea de energie neconventionala si acvacultura (intre 381 ti 500 exploatatii );

- intr-o pozitie intermediara, ca numar de exploatatii, ce practica activitati neagricole cum sunt cele de prelucrare furaje si lemn, agroturism, prestari de servicii si activitati mestesugaresti.

De aici reiese ca spatiul rural imprima o diversificare a activitatilor incepand de la producerea de materii prime reinnoibile (destinate industriei si productiei de energie), continuandu-se cu dezvoltarea industriilor mici nepoluante, a productiei artizanale, stimularea si sprijinirea initiativelor in servicii etc.

Functiile si oportunitatile in diversificarea activitatilor din spatiul rural din Romania. se bazeaza pe o strucura complexa, redata prin multiplele functii economice, socio-culturale si ecologice pe care le indeplineste.

Prin cunoasterea caracteristicilor manageriale a activitatilor respective, pot fi scoare in relief constrangerile extinderii diversificarii activitatilor in dezvoltarea rurala in Romania. Acestea uu fost asociate cu politica guvernamentala, iar factorii sunt legati intre ei, pot fi structurati prin: mentalitatea inca sub influenta productiei necomerciale agricole; autoconsumul productiei care este, in multe cazuri, mai mare pe lista gospodariilor taranesti de prioritati, deci in productia de capital (cash); nivelele de consum la ferma (gospodarie) care cresc mai rapid decat capacitatea lor productiva; diversificarea/pluriactivitatea care devine strategia comuna pentru supravietuire; fragmentarea terenului intr-un numar de loturi impiedica economiile de scala; pe masura ce creste distanta de principalele centre urbane, lipsa serviciilor adecvate de infrastructura – cai de acces (rutiere), marketing si informatie – creste si ea; exista doar un mic sprijin guvernamental pentru micul producator

Înterpatrunderea functionala a diversificarii activitatilor din spatiul rural si efectul multiplicator, scoate in relief o situatie de fapt, respectiv a intrepatrunderii acestor functii, al elementelor economico - social - ecologice. Interactiunea si interdependenta in care se gasesc aceste functii manageriale, pot fi interpretate si sub forma unei rezultante multifunctionale.

Pentru acest motiv programele si planurile de productie a unitatilor atat agricole cat si celor care presteaza activitati neagricole trebuie elaborate intr-o stransa concordata cu politicile agricole in vederea armonizarii obiectivelor economice. Acesta este motivul pentru care functiile diversificarii au un mare rol asupra rezultatelor economico-financiare ale exploatatiei agricole.

Axa LEADER, considerata autoritate de management si implementare in Romania, reprezinta noua initiativa comunitara privind dezvoltarea rurala. Sunt puse in valoare resurselor specifice unui teritoriu rural, care conform contextului local sunt incadrate prin adecvate strategii de dezvoltare.

Cadrul legislativ pentru implementarea Axei LEADER in Romania nu va mai functiona ca program separat finantat din fondurile structurale, ci are la baza reglementari ale UE. Se urmareste crearea de parteneriate public-private pe baze pilot pentru perioada 2007-2009 si extinderea la nivel national pentru perioada 2010-2013. Prin implementarea programului de dezvoltare rurala printr-o abordare de jos in sus se asigura participarea populatiei rurale la actul decizional.

Ponderea co-finantarii private se diferentiaza in functie de masurile implementate motiv pentru care in perioada 2007-2013 intiativa LEDER va fi integrata in PNADR.

Obiectivele si strategiile de dezvoltare rurala prin Programul LEADER contribuie la realizarea unuia sau mai multor obiective intre care primordiala este imbunatatirea guvernarii la nivel local, alaturi de valorificarea resurselor specifice ale teritoriului.

Pentru aceasta se presupune existenta unor strategii de dezvoltare locala de zona, ce vizeaza teritorii rurale.

De aici rezulta ca LEADER presupune parteneriate locale public-private, precum si abordarea de la baza la varf, cu puterea de decizie a grupurilor locale, pentru elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare locala si proiectarea si implementarea multisectoriala a strategiei si interactiunea dintre agentii si proiecte din diferite sectoare economice locale.

Noua politica agricola a Romaniei ca stat membru al UE a urmarit incadrarea in politicile regionale de solidaritate financiara. Acestea permit transferarea din bugetul UE, alimentat in cea mai mare parte de statele membre cele mai bogate, catre regiunile cele mai defavorizate aferente schemelelor de plati directe structurate prin: Schema unica de plati pe suprafata (SAPS), Plati directe suplimentare de la bugetul national (CNDP), Schema de plata separata pentru zahar, Schema de plata pentru culturi energetice ( rapita, floarea soarelui, soia, porunb), Plati tranzitorii pentru tomate, Plati compensatorii pentru masurile de dezvoltare rurala, Plati compensaorii pentru zonele montane specific si semnificativ defavorizate din punct de vedere natural.





Strategiile politice trebuie sa tina cont de aceasta diversitate, ca si de ocazii favorabile in ariile spatiului rural din UE, alaturi de obstacole ce se pot ivi in calea dezvoltarii. Laturile esentiale in diversificarea activitatilor spatiului rural un rol deosebit revine optiunilor politice incadrate in strategii se pot incadra mai aleas in diferentele de evolutie in zonele rurale si implicatiile in diversificarea rurala in UE. Aceatsa deoarece dezvoltarea rurala in Europa este mai ales sinonima cu diversitatea de tendinte spatiale, de conjuncturi si de factori de innfluenta. Pentru aceasta, posibilitatile de acces la infrastructuri si la cunostinte sunt elemente cheie, deoarece un bun echipament in infarstructuri si un bun acces la informatie ofera zonelor rurale potentiale de atractivitate si de diversificare economica.

De aici concluzia ca diversificarea, pluriactivitatea, asigurarea de

surse de venit alternative sunt obiective greu de atins fara ajutor sau schimb de experienta. Permanent este necesara cunoasterea in ce masura noile tehnici de informare si de comunicare pot incuraja dinamicile de dezvoltare descentralizata din zonele rurale.

Totodata liberalizarea, cresterea eficacitatii, protectia mediului si integrarea suprafetelelor sunt la fel de importante in diversificare.

Programele de dezvoltare rurala din judetul Teleormann, sunt considerate o necesitate, dar cu implicatii directe asupra diversificarii activitatilor.

Obiectivele politicii locale de diversificare a activitatilor rurale si a modului de realizare a acestora in judetul Teleorman, scot in relief evolutia acestora care va fi conditionata:

- de latura cantitativa data de evolutia trivalenta a capitalului marerial-finaciar-uman care pot semnala posibilitatile de valorificare a potentialititilor teritoriale;

- latura calitativa generata de efectele schimbarilor din agricultura si economie asupra identificarii si diversificarii activitatilor neagricole din mediul rural (cu referire la elementul esential care il constituie cresterea nivelului de trai in mediul rural).

Necesitatea implementarii formelor de diversificare a activitatilor si efectele acestora in spatiul rural al judetului Teleorman, au impus identificarea activitatilor unitatilor agricole, care pot fi considerate elemente incipiente de cunoastere a formelor de integrare in profil teritorial. Activitatile neagricole pot fi delimitate in structura principalelor laturi privind: prelucrarea produselor (agricole/neagricole), mestesuguri (de rutina si artizanale), servicii ( comert, transporturi, turism etc.).

Printre alte probleme identificate in judet pentru etapa actuala, se pot enumera: infrastructura judetului slab dezvoltata; probleme sociale (lipsa societatii civile, lipsa serviciilor sanitare educationale); oportunitati de afaceri scazute; lipsa unei strategii locale; agricultura ineficienta (ferme mici, piata desfacere nefunctionala, problema restituirii pamantului, sistem de irigatii dezafectat, pret scazut al produselor agricole, acces greu la credite, mediu de afaceri necompetitiv).

Pentru acest motiv conform caracteristicilor socio-teritoriale ale spatiului rural se pune problema cunoasterii si transpunerii politicilor de diversificare a exploatatiilor agricole din acest judet.

De aici rezulta necesitatea restructurarii sectorului agricol prin implementarea de activitati non-agricole cum sunt: activitatile de prelucrare a produselor agricole/neagricole, mestesugaresti, de artizanat, servicii din amonte si aval de agricultura, servicii IT etc.

Formele ale diversificarii activitatilor neagricole din mediul rural al judetului Teleorman sunt legate de potentialitatile formelor diversificarilor de activitati in exploatatiile agricole ce au avut urmatoarele tendinte:

a).- Forma prin care in cadrul exploatatiei agricole s-a simtit nevoia valorificarii superioare a produselor agricole si/sau atragerii unor noi activitati de servicii.

b).- Forma prin care insasi unitatea organizata initial numai pentru activitati de procesare sau prestari de servicii, integreaza activitati agricole.

De aici s-au putut deduce tendintele de favorabilitate in diversificare mai ales pentru unitatile asociative si exploatatiile individuale. În acest sens a reiesit necesitatea dezvoltarii micro-intreprinderilor in cadrul exploatatiilor agricole ce au la baza o diversifcare a activitatilor pentru care exista potentialitati. Se pot face referiri la prelucrari de produse agricole, meserii traditionale servicii etc., axate pe noi competente si abilitati antreprenoriale.

Obiectivele si masurile de diversificare a activitatilor rurale din judetul Telerman. Au in vedere potentialul zonelor rurale din acest judet pentru diversificarea activitatilor. Cu referire la conditiile clima-sol, posibilitatile de irigare pentru cele mai multe localitati acestea sunt favorabile productiei agricole. Astfel:

- localitatile Tiganesti, Frumoasa, Piatra,Calinesti, Putineiu, Poroschia, Salcia, Sfintesti, Mereni distantate teritorial de zonele urbane, se ofera potentialitati de diversificare a activitatilor de prelucrare a produselor agricole;

- localitatile Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea, Nanov, desi centre urbane sau limitrofe acestora, incadreaza aceleasi posibilitati de diversificare prin formele de integrare cu alte unitati agricole din rural, la care se alatura utilizarea fortei de munca din celelalte localitati rurale;

- localitatile Pietrosani, Lunca, Licariciu, Suhaia, Talpa, Dobrotesti, prin insasi asezarea geografico-teritoriala de-a lungul Dunarii ofera posibilitati de dezvoltare a turismului rural.

De aici reiese ca prioritatile in dezvoltarea rurala ale judetului Teleorman se pot structura prin: sprijinirea si implementarea activitatilor de diversificare, ceea ce include activitati de afaceri rurale alternative; dezvoltarea resurselor umane si in special infiintarea si intarirea unor grupuri de initiativa si ONG-uri pentru dezvoltarea zonelor rurale din acest judet ( scopul este de a promova si implementa activitati de training vocational pentru tineri ); reabilitarea infrastructurii pentru intarirea comunitatilor rurale din punct de vedere economic si social.

Elementele analitice redate anterior, cu referire speciala la analiza SWOT, au orientat in acest cadru teriorial obiective structurate in generale ( cu caracter strategic ) si operationale (specifice).

a).- Obiectivele generale, sunt strans legate de scopurile strategice privind diversificarea zonelor rurale, ce pot fi redate prin: orientarea spre o economie bazata pe o dezvoltare durabila; crearea unei forte de munca flexibile si cu abilitati; o infrastructura imbunatatita; dezvoltarea durabila a mediului, imbunatatirea calitatii vietii. În mod sintetic aceste obiective urmaresc ajungerea la un nivel de trai/civilizatie in zona rurala comparativ cu cel din zona urbana, asigurarea sigurantei si securitatii alimentare si protejarea patrimoniului natural si cultural al zonelor rurale romanesti. Solutia strategica consta in dezvoltarea ( care include si latura diversificarii ) gospodariilor taranesti in ferme familiale de tip european, in acelasi timp cu modernizarea cat mai rapida a satelor sub toate aspectele.

b).- Obiectivele operationale(specifice), se refera la urmatoarele: restructurarea radicala a afacerilor rurale prin diversificarea activitatilor agricole, pentru a mari posibilitatile de angajare in zonele rurale (sub-program 1); adaptarea resurselor umane din zonele rurale la nevoile economiei de piata, prin imbunatatirea training-ului vocational si abilitatilor, precum si formarea de grupuri de initiativa si ONG-uri pentru dezvoltarea rurala (sub-program 2); dezvoltarea infrastructurii si conservarea bunurilor (sub-program 3). Efectiv aceste linii operationale transpuse in forme specifice la nivel local-teritorial constau in urmatoarele: cresterea dimensiunilor gospodariei taranesti; cresterea competitivitaatii gospodariei taranesti; asigurarea conformitatii cu standardele UE de calitate si de mediu; imbunatatirea desfacerii si cresterea nivelului de valorificare a produselor agricole; valorificarea avantajelor comparative pe piata UE; dezvoltarea ocupatiilor neagricole in zona rurala; dezvoltarea infrastructurii (educatie, constructii, sanatate, socio-culturale) in zona rurala.




Forma concreta a obiectivelor politicilor de diversificare a spatiului rural teleormanean, poate fi redata in continuare si printr-o structura tridimensionala de tipul: obiectivele restructurarii afacerilor din zonele rurale; obiectivele training-ului de resurse umane; obiectivele de infrastructura in zonele rurale. Acestea pot fi completate cu elemente cum sunt: intretinerea retelei de drumuri si facilitarea accesului turistilor in zonele rurale; extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare; protejarea cadrului natural si imbunatatirea calitatii vietii rurale.

Initiativele locale, sunt considerate un preambul al programelor de diversificare din spatiul rural din judetul Teleorman, care au pornit de la initiativele agricultorilor, generate de autoconsumul corelat cu un nivel de trai scazut.

Solutia adoptata a fost tot diversificarea productiei, dar prin atragerea unor capacitati proprii de productia agricola (suprafete de teren, aminale de productie etc.).

Formele specifice mentionate sunt considerate in judetul Teleorman forme de diversificare a economiei rurale care reprezinta rezultatul unei asemenea initiative de diversificare de unde reies urmatoarele:

- initiativele de integrare a activitatilor agricole/neagricole au fost in majoritate din partea societatilor agricole;

- initiative de integrare au existat si din partea agentilor economici care initial desfasurau numai activitati neagricole (depozitare si/sau procesare cereale);

- exploatatiile agricole, mai ales cele individuale, prin comercializarea produselor legumicole in stare proaspata incadreaza forma de diversificare prin vanzarea directa cu amanuntul pe pietele urbane (Bucuresti, Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea);

- forma cooperatista de producere, procesare si ambalare a mierei de albine, constituie o initiativa recenta in diversificarea productiei apicole la nivelul judetului. Prin aceasta forma de diversificare este costatat un dublu aspect: o integrare orizontala (prin asocierea cooperatista a apicultorilor in producerea de miere ) si o integrare verticala prin accesarea de activitati neagricole de procesare, ambalare etc. ( probleme rezolvate prin aceiasi forma de cooperare).

Din toate acestea a reiesit necesitatea diversificarii activitatilor, prin tendintele tuturor tipurilor de agenti economici din spatiul rural. Prin utilizarea analizei SWOT sunt scoase in relief elementele semnificative redate prin puncte tari, slabe, oportunitati si riscuri.

- punctele tari, evidentiaza posibilitatile certe in amplificarea acestor initiative de diversificare rurala legate de resurse, traditie, localizare spatiala etc;

- puncte slabe, ce pot fi cu caracter subiectiv (pregatire manageriala, slaba tendinte de asociere), alaturi de cele obiective (fonduri neccesare, piete si filiere specifice);

- oportunitatile, constau tocmai din amplificarea sanselor in perioada de postaderare, dezvoltarea urbana si rurala, cresterea exporturilor etc;

- riscurile, sunt legate de formele de concurenta pe piete, fluctuatia preturilor, facilitatile emigrarilor pentru populatia in varsta de munca etc.

Identificarea prioritatilor pentru diversificarea activitatilor din judetul Teleorman, au la baza realitatea local-teritoriala care este considerata de obicei ca avand un potential subutilizat. Penuria resurselor financiare si calificarea redusa a fortei de munca explica, in majoritatea cazurilor subutilizarea anumitor potentialitati de productie/servicii si resurse naturale. Formele de identificare zonala in diversificarea activitatilor de procesare, scot in relef existenta unor forme de diversificare a activitatilor din unitatile agricole mai accentuate/evidente, cu atat exista mai multe modele de valorificare a resurselor locale.

Modalitatile de diversificare organizate sub forma coperarilor, a parteneriatelor, constituie una dintre resursele care in prezent sunt cel mai putin valorificate, dar care trebuie puternic amplificate. Formele de organizare spatiala amplificate de multitudinea particularitatilor, sisteme si structuri sunt fundamentate este necesar a fi directionate pe criterii diverse dar adecvate situatiilor locale.

Identificarea prioritatilor in diversificarea activitatilor in judetul Teleorman sunt concentrate in strategii de modernizare si dezvoltare mai ales pentru activitati de procesare a materiilor prime agricole. Pentru judetul Teleorman exista o structurare zonala a comunelor in functie potentialitatile pentru principale productii in cinci zone si anume: zona Alexandria (cu 14 localitati ), zona Rosiori ( cu 8 localitati ), zona Turnu Magurele ( cu 10 localitati), zona Videle (cu 6 localitati ), zona Zimnicea ( cu 13 localitati ). Productiile pot fi considerate materii prime in procesare, care la nivel de localitate pot constitui activitati alternative incadrate ca forma de diversificare. Se pot enumera completri suplimentare a diversificarii activitatilor la nivel teritorial dupa cum urmeaza:

- pentru procesarea produselor cerealiere prin morarit este estimata o productie care sa depaseasca atuala capacitate de prelucrare de 456700 tone grau macinat. Sunt identificate zone cum sunt: Crangeni, Dobrotesti, Slobozia-Mandra, Traianu, Videle;

- pentru procesarea semintelor de floarea soarelui capacitatea de prelucrare va trebui sa depaseasca 180 mii tone seminte prelucrate. Sunt identificate zonele: Mirzanesti, Cringeni, Balaci, Dracsenei, Stejaru, Maldaieni, Necsesti, Salcia, Plopii Slavitesti, Seaca, Videle, Silistea, Tartasestii de Jos, Bragadiru;

- pentru procesari de tip micro-FNC-uri, care in functie de materiile prime si efectivele de animale pe zone ar putea fi interesati producatorii agricoli din zonele: Peretu, Cringu, Pureni, Babaita, Calmatui de Jos, Dracsenei, Balaci, Maldaeni, Troiana, Travile, Lisa, Izlaz, Videle, Botoroga, Tartasestii de Jos, Suhaia;

- activitatile de prelucrare a laptelui care in prezent sunt la un nivel de numai 277 mii hl lapte prelucrat, va trebui luata in considerare o amplificare a productiei in functie de productia de lapte obtinute in exploatatiile crescatoare de vaci de lapte. Pproductia poate prelucrata prin amplasarea unor noi capacitati de prelucrare in localitatile: Buzescu, Magura, Furculesti, Orbeasca, Purani, Dobrotesti, Dracsenei, Scriostea, Radoiesti, Virtoape, Necsesti, Izlaz, Videle, Silistea, Tatarasti, Cervenia, Brinceni, Fintinele, Slobozia-Mandra, Contesti.

Structura prioritatilor in diversificarea activitatilor de prelucrare in unitati agricole, redate pot constitui un studiu de caz. Aceste activitati prin unitatile cu dezvoltare mixta ( profesionalizarea si specializarea atat a ocupatiilor agricole cat si a celor neagricole ), scot in evidenta caracteristicile favorizante ale proceselor de productie agricola/neagricola ce pot fi structurate astfel:

a).- Actiunile cu caracter general pentru cele 7 forme de activitati. Se pot face referiri asupra inzestrarii/modernizarii/adaptarii capacitatilor de productie cu tehnologiilor de productie. Acestea constituie prioritati in extinderea diversificarii activitatilor din ruralul judetului Teleorman in insasi structura teritorial-zonala redata anterior.

b).- Actiuni specifice, care sunt in concordanta cu problemele majore ale fiecarei comune. Se pot face referiri asupra urmatoarelor laturi: modernizarea infrastructurii, constituirea formelor asociatii/cooperatiste, constituirea unei retele institutionale in vedrea antrenarii populatiei locale la procesul de dezvoltare rurala, dezvoltarea si promovarea actiunilor de tip “extension” pentru diversificarea activitatilor, pastrarea identitatii socio-culturale, conservarea si dezvoltarea produselor alimentare traditionale in stare prospata si/sau prelucrate obtinute in exploatatiile agricole, conservarea si dezvoltarea zonelor cu valoare naturala si peisajera etc.

Constrangeri care limiteaza diversificarea activitatilor, pot fi considerate elemente de cunoastere din multitudinea abordarilor analitice intreprinse si redate prin actiunile specifice. Un rol important revine cunoasterii si pentru judetul Teleorman a principalelor elemente restrictive care limiteaza diversificarea activitatilor. Elementele sunt structurate la nivelul productiei, procesarii si distributiei-comercializarii scot in relief urmatoarele:

- un numar inca redus de exploatatii agricole se pot incadra in activitatile de diversificare, principala problema constituind-o capacitatile agricole de productie;

- procesarea produselor agricole, ca principala activitate in formele de diversificare rurala din judet, are inca impedimente privind lipsa fondurilor de instalare a tehnologiilor de productie si calificarea personalului ( acestia fiind in majoritatea cazurilor membrii exploatatiei agricole);

- in distributie-comercializare integrarea in filiera produsului este constransa initial de limita cantitate/calitate, dupa care urmeaza competitivitatea de piata a produselor.

Organizarea si functionarea organizatiilor profesionale si formelor asociativ-cooperatiste element propulsiv in diversificarea activitatilor rurale din judetul Teleorman, reliefeaza faptul ca la nivel local exista numeroase forme asociative. Dar majoritatea dintre acestea sunt reprezentate numai prin integrare de activitati agricole. În extinderea formelor de diversificare implicit apar relatii de afaceri. Conditiile in care se desfasoara aceste relatii sunt “anormale” in sensul ca in timp ce agriculltorul este de regula mic producator, furnizorii si clientii sai sunt unitati mari, capabili sa fixeze in favoarea lor atat preturile imputurilor agricole cat si ale outputurilor. În acest caz se pune problema mentinerii aceleiasi forme organizatorice, de exploatatie agricola individuala amplificata cu activitati alternative, sau a infintarii de forme asociativ – cooperatiste ? Formele asociativ – cooperatiste sunt net superioare, care prin delimtarile prezentate reies urmatoarele:



- membrii componenti ai cooperativei sunt beneficiari, iar in cazul afacerilor conventionale sunt numai investitori;

- in cadrul cooperativei beneficiarii sunt proprietari, iar in afaceri investitorii sunt proprietari;

- controlul ca atribut menagerial apartine membrilor in cadrul cooperativei, iar in afaceri atributul de control apartie investitorilor in functie de capitalul investit;

- beneficiile in cazul coperativei se primesc in functie de proportiile in care s-au folosit servicii, iar in relatiile de afaceri profitul este primit de investitori sub forma dividentelor proportional cu capitalul investit.

În acest fel diversificarea activitatilor prin forme asociative-cooperatiste reprezinta un domeniu prioritar in dezvoltarea rurala. Sprijinul activitatilor non-agricole prin integrarea acestora in exploatatiile agricole structurate pe domenii, poate duce la transformarea ansamblului activitatilor desfasurate in micro-intreprinderi. Printr-o orientare investitionala structura acestor domenii si actiuni integrate poate fi redata astfel:

- activitati non-agricole, cum sunt: de prelucrare a produselor agricole si silvice, de producere si si vanzare a energiei din surse regenerabile (eolian, solar, biomasa etc.);

- activitati non-agricole mestesugaresti, de artizanat/traditionale, de marketing (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati );

- servicii care pot fi pentru populatia rurala (mecanizare, insamantari artificiale etc.) si/sau pentru persoane venite in vizita in comunitatea rurala ( agroturism).

Considerat valabil, diversificarea in structura mentionata anterior este valabila si pentru arealul rural al judetului Teleorman dar pentru care anticipat este necesara o analiza diagnostic. În acest context analiza SWOT este de un real folos mai ales in proiectarea organizarii si functionarii organizatiilor interprofesionale si a celor asociativ-cooperatiste.

Modelul de stategie pentru dezvoltarea rurala prin forme adecvate de diversificare a activitatilor din judetul Teleorman, incadreaza obiective strategice de dezvoltare regionala. Acestea sub incidenta spatiala local-teritoriala presupun: a) existenta unui model de strategie care in spatiul rural teleormanean impune cunoasterea principiului strategic delimitat de promovarea dezvoltarii integrate si durabile a spatiului rural prin optimizarea sectoarelor economice existente, incurajarea diversificarii activitatilor economice si sociale, perfectionarea infrastructurilor si prin accesul la noi tehnologii; b) masuri specifice si de sustinere, ce pot fi considerate structtura unui model de strategie ce cuprinde actiuni conform noilor orientari ale dezvoltarii rurale in Europa.

Obiectivele strategice principale, sunt redate prin obiective ce urmaresc multitudinea, diversitatea si complementaritatea problemelor existente in spatiul rural, putand fi structurate in urmatoarea forma: dezvoltarea infrastructurii hidroedilitare, de transport, comunicatii si energie; promovarea si diversificarea activitatilor economice; dezvoltarea unei agricullturi performante si diversificate; realizarea unei silviculturi bazata pe o gestiune durabila a padurilor; crearea unor conditii proprii pentru dezvoltarea activitatilor de turism; crearea unor intreprinderi mici si mijlocii cu profil agricol, artizanal, comercial si de prestari de servicii; dezvoltarea potentialului uman pentru a face fata unor noi cerinte.

Masurile specifice si sustinere a activitatilor a mediul rural din judetul Teleorman, structurate prin diagnoza spatiului rural au fost semnalate multe probleme care in prezent deja se incadreaza intr-o structura adecvata de acte normative. Unele din acestea sunt operative, altele sunt in faza de proiecte.

Efectiv conform conditiilor concrete din judet problemele de sustinere in cadrul activitatilor de productie agricola si neagricola, in sinteza se pune problema activitatilor de microproductie.

Privind sustinerea activitatilor agricole din exploatatiilor individuale, la nivel local este necesara urmarirea unor probleme cum sunt:

- incurajarea infiintarii de asociatii agricole, in vederea diminuarii fragmentarii pamanturilor si atragerea de fonduri nerambursabile alocate in acest scop;

- infiintarea de puncte de colectare si prelucrare a produselor agricole obtinute din exploatatiile individuale;

- crearea unei infrastructuri care sa incurajeze si sa sustina legumicultura si valorificarea superioara a produselor legumicole din judet;

- intreprinderea de masuri care sa incurajeze si sa sustina zootehnia si mai ales apicultura din judet.

Activitatile turistice, desi inca intr-un stadiu incipient impun o sustinere ce poate fi realizata prin:

- crearea unei infrastructuri turistice si dezvoltarea unui turism ecologic;

- cresterea numarului de unitati care ofera servicii de cazare si masa;

- incurajarea infiintarii de retele de cazare (pensiuni agroturistice + modernizarea locuintelor) si de dispecerate turistice;

- acordarea de facilitati agentiilor de turism si a tuturor operatorilor care activeaza si care vor deveni activi in zona;

- acordarea de facilitati agentiilor economici care au ca obiect de activitate transportul (de marfa si de persoane) care activeaza in zona;

- amenajarea de stranduri si parcuri de distractie precum si a satelor de vacanta specializate (pescuit sportiv si vanatoare);

- amenajarea de lacuri de acumulare de pe teritoriul judetului, includerea si promovarea lor in circuitul turistic.

Activitatile de microproductie, se vor dezvolta de asemenea printr-o sustinere efectiva axata la nivelul ruralului din judet prin:

- crearea unei infrastructuri care sa incurajeze productia mestesugareasca cu munca la domiciliu ( de tesaturi de covoare si carpete de lana, precum si a productia de confectii);

- infiintarea de unitati de procesare (primara si/sau de prelucrare efectiva );

- initierea si amplificarea serviciilor rurale adiacente spatiului urban, precum si conexe turismului rural ( reparatii, comert etc )

- incurajarea productiei de prelucrare a productiei de legume.

Rezolvarea problemei taranesti prin sistemul diversificarii activitatilor din judetul Teleorman necesita timp si implica alocarea unor fonduri bugetare mult marite fata de cele alocate pana in prezent, cel putin dublate.

Este totodata posibil sa ne intrebam daca, la nivel acestui judet, arealele inca subdezvoltate raman „ancorate” in structurile economice mostenite, partial de adaptare la schimbare si mai ales la conditiile deteriorate. Ce grad de rezistenta la schimbare poate avea populatia rurala ? În general, se presupune ca modelul actual de productie si generare de venit bazat pe diversificarea activitatilor rurale poate fi privit ca un raspuns dinamic la conditiile de schimbare, reprezentad el insusi o schimbare. Este posibila si aparitia altor schimbari.

Astfel, modelul consolidarii economice a spatiului rural teleormanean prin agricultura/zootehnie si al specializarii pe culturi si forta de munca, al diversificarii activitatilor nu este de neacceptat pentru numeroase gospodarii care acum se bazeaza doar pe venit agricol.

Dezvoltarea sectoarelor de baza (vegetal si animal ), diversificarea activitatilor rurale din judetul Teleorman in prioada de tranzitie au incadrat structural forme de manifestari rurale pentru care nu in totalitate au fost create conditiile necesare. Se pot face referiri la crearea conditiilor de functionalitate, industrializarea locala, dezvoltarea serviciilor, mestesugurilor, industriei artizanale, redeschiderea constructiilor pentru renovarea habitatului rural sau pentru scoaterea in evidenta a locuintelor traditionale zonei.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate