Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
Analiza diversificarii în structura activitatilor din cadrul unitatilor agricole si influenta acestora asupra micsorarii riscului rezultatelor financiare


Analiza diversificarii în structura activitatilor din cadrul unitatilor agricole si influenta acestora asupra micsorarii riscului rezultatelor financiare




ANALIZA DIVERSIFICARII ÎN STRUCTURA ACTIVITATILOR DIN CADRUL UNITATILOR AGRICOLE SI INFLUENTA ACESTORA ASUPRA MICSORARII RISCULUI REZULTATELOR FINANCIARE

Analiza elementelor structurii de productie a exploatatiilor agricole din Romania implica anticipat o cunoastere de ansamblu a evolutiei ramurii agriculturii si a factorilor de influenta. Ritmurile diferite si comparatia fata de nivelul national reliefeaza o problema tridimensionala legata de evolutia PIB agricol, respectiv: influenta productiei agricole totale a PIB-ul la nivel national; influenta PIB agricol asupra PIB-lui total; influenta PIB-ului agricol asupra demografiei rurale. Prin forme adecvate de elasticitate pentru dinamica perioadei 1991-2006 au fost redate nivelurile variationale de influenta. Utilizarea coeficientilor de elasticitate cu baza fixa (E), cu baza in lant (E') si mentinand constant un anumit an (E), s-a facut referiri asupra influentei productiei agricole totale (x) asupra PIB-lui realizat la nivel national (y), a influenta PIB agricol (x) asupra PIB-ului total (y) si a influentei PIB agricol (x) asupra PIB raportat pe o persoana ocupata in mediul rural (y). A rezultat importanta cunoasterii evolutive si comparative a PIB agricol, intrucit semnificatiile existente la nivel macroteritorial sunt generate de factorii politicii economice, dar cu efecte directe asupra dimensiunii, structurii si functionalitatii exploatatiei agricole.




Din analiza structurii exploatatiilor agricole de subzistenta a reiesit ca numarul acestora reprezinta 76,3 % din numarul exploatatiilor agricole, iar suprafata agricola utilizata in cadrul acestor ferme este de 28,8% din totalul suprafetei agricole utilizate ( marimea medie a unei exploatatii fiind de numai 1,17 ha ). Exploatatiile incadrate la categoria de semi-subzistenta sunt reprezentate printr-un numar de 974484, acestea reprezentand 21,1% din total. Exploatatiile comerciale agricole reprezinta numai 2,0% din numarul total, respectiv un numar de 92648 si utlizeaza numai 4,1% din suprafata agricola, fiind reprezentate printr-o marime medie de 6,17 ha. Semnificativ este faptul ca ponderea suprafatei agricole utilizate este de 44,7% din total, iar marimea medie a acestui tip de exploatatie este de 274,0 ha.

Profilul tehnico-economic al exploatatiilor agricole incadreaza urmatoarele structuri de exploatare agricola: un numar foarte mic de ferme cu suprafete foarte mari ( 42 ferme de peste 5.000 ha, 75 ferme cu dimensiuni intre 2.500 si 5.000 ha, 526 ferme intre 1.000 si 2.500 ha ), un numar foarte mare de gospodarii de subzistenta sau semi-subzistenta ( 4.759,7 mii ha cu o medie de 1,6 ha ).

Din toate acestea se poate deduce ca profilul mixt reprezentat prin policultura, productie vegetala + animala este predominant in majoritatea exploatatiilor agricole din Romania. Diversificarea incadrata structural in profilul tehnico-economic al exploatatiei se poate realiza pe diferite cai: diversificarea orizonala, verticala si colaterala.

Analiza activitatilor de productie privcipale, conform specificului activitatii au fost identificate prin ponderea cea mai mare comparativ cu valoarea adaugata totala a unitatii agricole luate in considerare. Cu referire speciala asupra concentrarii productiei animaliere exprimata prin numarul de animale la 100 ha teren, la nivel national În sectorul privat concentrarea efectivelor este in curs de desfasurare, fundamentand aceasta afirmatie prin existenta unei cresteri permanente a efectivelor de animale fata de anul 1990.

Un rol important a revenit sprijinului statului care au fost indreptat in directia investitiilor si a sprijinului direct in activitatile de productie vegetala si animala. 

Cu referire speciala asupra investitiilor si a efectului asupra activitatilor principale desfasurate in exploatatiile agricole, se poate spune ca permanent au aparut elemente perturbatorii de ordin economico-social, determinate de existenta unor probleme specifice ce au influensat rezultatele din productia principala a exploatatiilor agricole. Deci, in situatia in care peste doua treimi din populatia tarii are venituri modeste, iar un nivel de peste 2/3 din exploatatiile agricole sunt in situatia de subzistenta s-a pus intrebarea care vor fi formele de activitati accesibile pentru aceste colectivitati. Formele de redresare a rezultatelor exploatatiilor agricole s-a incercat a fi rezolvata mai ales prin lansarea proiectelor SAPARD. Prin aplicarea acestor proiecte in prima etapa nu s-a constatat o aderenta teritoriala in structura nationala a Romaniei. Fondurile private au detinut in acest total o pondere foarte mica, dar pentru anumite actiuni cum au fost investitiile in exploatatiile agricole, managementul resurselor umane din ferma agricola, dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice si dezvoltarea silviculturii, sursa de finantare ce a trebuit asigurata din fondurile private a fost de 50%.

Formele de ajutor a exploatatiilor prin forme de sprijin direct a activitatilor agricole principale desfasurate, a fost concretizat prin alocarea unor sume de bani pentru sustinerea activitatilor agricole din sectorul vegetal, animal si pentru conversia spre agricultura ecologica.

Subventiile, incadrate sub formele directionate si efectelor pentru sustinerea sociala a micilor gospodarii individuale asupra activitatilor de productie principala au fost orientate si partial au constituit forme de intarire economica a exploatatiei agricole concomitent cu dezvoltarea spatiului rural. Dar acestea, alaturi de intarzierea reformei in agricultura, au condus la mentinerea dualitatii structurilor de exploatare, respectiv formarea unei mari mase de exploatatii mici si foarte mici bazate pe autoconsum si un grup mic de societati agricole mari, multe bazate pe terenul concesionat de la ADS.

De aici s-a dedus lipsa surselor financiare tocmai pentru sectorul fermelor medii cu orientare exclusiva pentru piata si care sa poata fi competitive pe piata europeana.

Productia asigurata din activitatile secundare dispune in Romania de un potential de dezvoltare important asigurat in primul rand, de existenta diversitatea materiilor prime de origine vegetala si animala care se produc la nivel national, iar in al doilea rand de capacitatile de productie din exploatatiile agricole si resursele naturale si antropice ale cadrului natural.

A rezultat ca activitatile secundare efectuate in exploatatiile agricole au avut, de-a lungul anilor, un grad redus de specializare, cu toate ca au fost orientate spre piata. Pentru acest motiv se pune problema rezolvarii necesitatilor de elaborare si implmentare a unor strategii ce pot fi considerate specifice pe grupe de activitati neagricole.

Ca urmare, simpla existenta a celor mai diverse activitati secundare de obtinere de produse/serviciii legate unele de altele nu intotdeauna deosebeste in sine, agricultura de activitatile extraagricole.





Se constata ca exploatatiile agricole care desfasoara activitatile de prelucrare sunt cele mai numeroase, iar cele cu activitati de comert detin cel mai ridicat nivel fata de celelalte activitati secundare neagricole ( ce se desfasoara intr-un mai scazut in cadrul exploatatii agricole ). Din ansamblul problematicii privind activitatile de productie secundare din gospodaria taraneasca a carei activitate se desfasoara in satiului rural romanesc, se poate constata in primul rand dimensiunile mici ale exploatatiilor care desfasoara asemenea activitati.

Stranse complementaritati care sunt prezente integreaza si alte domenii ale conceptului de multifunctionalitate a activitatilor secundare desfasurate in exploatatiile agricole, redate prin: a) activitati secundare durabile; b) politica de mediu in dezvolatarea acestor activitati secundare; c) indicatorii de mediu in in desfasurarea activitatilor secundare; d) ajustarea structurilor activitatilor secundare; e) venitul gospodariilor agricole; f) matricea evaluarii politicilor; g) decuplarea si comertul agricol; h) managementul riscurilor de venit in activitatile secundare; i) valoarea recreativa a arealelor rurale; j) indicatorii spatiului rural.

S-a scos in evidenta cunoasterea factorilor ce caracterizeaza activitatile non-agricole, care prezentati ca factori de localizare pot explica de ce multifunctionalitatea in spatiul rural prin activitatile secundare a devenit relevanta politic indeosebi pentru exploatatiile agricole.

Se pune astfel problema existentei si imbunatatirii procesului de restructurare a activitatilor secundare prin investitii si consolidarea filierelor produselor/serviciilor acesteor ramuri, un important rol revenind integrarii dintre productia principala si secundara care a suferit un proces de deteriorare.

Analiza activitatilor de productie complementare, incadrate prin continut ca activitati auxiliare in cadrul actualelor reglementari din Romania, strucureaza: producerea de bunuri si servicii care fac sau contribuie la formarea bruta de capital; productia de bunuri care ulterior devine parte integranta a productiei realizate de activitatile principale sau secundare; productia de energie; cercetarea si dezvoltarea.

Cu referire speciala la transportul rutier, ca activitate complementara, se poate constata ponderea foarte importanta in deplasarea produselor agricole, intrucat aceasta lucrare se efectueaza pe cont propriu sau contra cost. Asemenea exemplificari se pot lua in discutie si pentru activitatile de vinzare directa a produselor de catre producatorii agricoli În acest caz activitatile complementare incadreaza un ansamblu de activitati organizate printr-o forma asociativa pentru a se amplifica rentabilitatea activitatilor principale ( de productie agricole ), dar si secundare ( a activitatilor secundare prin care se obtin produse transformate ).

Impactul diversificarii activitatilor din cadrul unitatilor agricole, este asociat cu elemente de risc asupra rezultatelor financiare. Astfel prin desfasurarea tuturor formelor de diversificare a activitatilor din mediul rural, au existat anumite prioritati, privind dezvoltarea unor resurse in zonele cu potential, precum si o buna orientare si administrare a activitatilor, dar totodata orientate permanent spre o diminuare a riscului.

Diversificarea activitatilor a impus o cunoastere a stadiului de dezvoltare a exploatatiei agricole, intrucat situatiile de risc s-au manifestat prin aparitia crizelor economice in mediul rural romanesc in etapa postrevolutionara. În acest caz notiunea de diversificare preia noi dimensiuni, cu referire la atenuarea acestor situatii. Se urmareste acesta problema pornind de la gradul de autoaprivizionare cu produse agricole la nivel national, care trebuie adancit cu elementele de cunoastere a destinatiei produselor obtinute in cadrul exploatatiei agricole.

Aceasta problema a fost privita concomitent, pe de o parte din punct de vedere al suprafetei, iar pe de alta parte al statutului juridic al exploatatiei agricole. Sub acest dublu aspect, al delimitarii productiei pentru vanzare si al tipului exploatatiei, s-a dedus ca destinatia numai pentru consumul propriu pentru suprafata medie la total exploatatii agricole de 1,55 ha considerata baza de comparatie (100 %). Interpretarea poate fi interpretata diferentiat ( la exploatatiile individuale la o medie a suprafetei de 1,17 ha destinatia pentru consumul propriu este de numai 75,48 %, aceasta intrucat suprafata este numai 1,17 ha ). În cazul existentei surplusului destinat vanzarii, la media suprafetei exploatatiei de 4,47 ha la nivel national, considerata baza de comparatie 100 %, exista de asemenea delimitari. În cazul exploatatiilor individuale, suprafata medie fiind de 3,30 ha, surplusul destinat vanzarii care este la un nivel minim de 73,82 % din productia realizata. La unitatile cu personalitate juridica odata cu cresterea suprafetelor este amplificat si suplusul destinat vanzarii ( acesta fiind intre 5,92 ori si 104,26 ori ).

Or toate acestea au presupus cunoasterea veniturilor si a altor resurse financiare in mediul rural din Romania. În structura acestor categorii de venituri se manifesta doua tendinte dupa cum urmeaza: contravaloarea veniturilor in natura obtinute de salariati si beneficiari ai prestatiilor sociale si contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii. Din aceasta evolutie a veniturilor pentru mediu rural se poate concluziona un ritm de crestere al veniturilor totale mai lent fata de nivelul national si fata de mediul urban, o oscilatie a nivelurilor in cresterea veniturilor banesti si o diminuare a veniturilor in natura ( desi aceste venituri sunt predominante pentru gospodariile populatiei din mediul rural).

Structurile si potentialitatile in diversificarea activitatilor unitatilor agricole din judetul Teleorman, a structurat un ansamblu care a pornit de la situatia generala a acestui cadru administrativ-teritorial, pana la elemente concrete existente cu potentialitati operative.

Prezentarea generala a judetului scoate in relief atat conditiile climatice si de relief, pedoclimatice etc., care sunt considerate foarte bune pentru practicarea agriculturii. Din analiza unitatilor cu personalitate juridica incadrate in societati comerciale, asociatii familiale si persoane independente, redate printr-o comparatie fata de anul 2000, se pot constata urmatoarele: totalul societatilor comerciale, care in anul 2000 erau reprezentate prin 4203 asemenea unitati, au o evolutie ascendenta, respectiv in anul 2006 este inregistrata o crestere cu +14,7 %; in cadrul unei clasificari de ansamblu structural a societatilor comerciale, asociatiilor familiale si persoanelor independente, in aceiasi dinamica a perioadei 2000-2006, scoate in evidenta o diferentiere a ritmului de crestere a numarului acestora ( pentru persoanele independente, in dinamica anuala analizata ritmul este in descrestere, in anul 2006 erau numai 84,7 % din numarul unitatilor existente in anul 2000 ).




- Numarul populatiei si miscarile migratorii, scot in relef tendinta dimunarii cu -7,9 % ( de 299890 locuitori in anul 2000 se ajunge la 276199 locuitori in anul 2005 ). Miscarile migratorii se accentueaza in sensul nefavorabil prin analiza fata de total miscare a populatie pe total judet care efectiv au determinat un grad foarte accentuat de imbatranire demograica a judetului ( Teleormanul fiind considerat judetul cu populatia cea mai imbatrinita din tara ).

- Cunoasterea influentei miscarilor demografice asupra populatiei rurale a implicat utilizarea coeficientilor de elasticitate cu baza fixa (anul 2000 ), baza in lant ( comparatia fata de anul anterior ) si prin mentinerea constanta a anului 2004 ( comparatia fata de anul cu cel mai ridicat nivel al sosirilor/plecarilor ). Au putut fi evidentiate: influenta stabilirilor de domiciliu in mediu rural (x) asupra populatiei rurale (y) si influenta plecarilor din mediul rural (x) asupra populatiei rurale (y). Tendintele reiesite din sensurile in majoritate prin valori negative si subunitare, confirma o slaba influenta a stabilirilor aspra populatiei rurale, alaturide sensurile de migrare prin plecarea populatiei din mediul rural al judetului. Din toate acestea rezulta ca in judetul Teleorman exista in prezent un proces de involutie datortat: atractiei mari pe care a exercitat-o capitala asupra populatiei; gradul redus de urbanizare a judetului; o natalitate traditional scazuta.

Forta de munca si structura de ocupare a acesteia in judetul Teleornan, s-a considerat a fi o necesitate in declansarea formelor de diversificare rurala din acest areal administrativ-teritorial. Cunoasterea actualei structuri de ocupare a fortei de munca alaturi de castigurile salariale a impus reliefarea pentru perioada 2000-2006 a structurii de ocupare a fortei de munca si a cistigurile salariale. Semnificative au fost urmatoarele: din totalul populatiei existente in mediul rural ponderea cea mai mare este ocupata in agricultura; prin aceiasi comparatie a perioadelor anuale, pe total judet numarul total de salariati este intr-o scadere anuala; castigul mediu salarial net este permanent considerat principalul indicator de reglare al atragerii si mentinerii ocupationale, care pe ansmblul judetului este permanent in crestere.

- Cu referire speciala asupra castigurilor salariale din agricultura s-a putut constata ca in mod permanenet au fost inferioare mediei existente la nivelul judetului, acestea au determinat si situatiile nefavorabile in balanta migratiei populatiei din mediul rural. Aceste situatii au fost in continuare analizate prin formele coeficientilor de elasticitate in care s-a cautat cunosterea efectelor numarului de populatiei/salariatilor/muncitorilor ocupatati in agricultura (x) asupra populatiei rurale (y). Coeficientii de elasticitate (E, E', E), care analizati in dinamica perioadei 2000-2006 au scos in relief: influenta numarului de salariati din agricultura (x) asupra populatiei rurale (y) pentru baza de comparatie fixa a anului 2000 (E); numarul de muncitori din agricultura (x) asupra populatiei totale rurale (y) pentru baza fixa a anului 2000 (E); influenta populatiei ocupate in agricultura (x) asupra populatiei totale din mediul rural (y ).

Privind in ansamblu situatia existenta rezulta ca amplificarea utilizarii fortei de munca in sectorul agricol de productie al judetului Telorman, nu mai poate influenta, sau o influenta intr-o foarte scazuta masura asupra totalului populatiei rurale.

De aici reiese faptul ca factorii politici si sociali se interfereaza cu utilizarea fortei de munca, mai ales in mediul rural. Printr-o dezvoltare complexa in spatiul rural sunt delimitate obiective precise si folosirea de mijloace proprii pentru a le atinge, la care integrarea fortei de munca in formele de divversificare a activitatilor rurale au un rol important. Motivul principal il constituie faptul ca sectorul agricol de productie nu mai poate absorbi forta de munca intr-o proportie care sa produca un echilibru pietei muncii din spatiul rural al judetului Teleorman. Realitatea economica, politica si sociala teritoriala arata ca repercursiunile se manifesta prin existenta unei balante nefavorabile in miscarea populatiei rurale din teritoriul judetului.

- Cu referire speciala la salariatii din agricultura si castigurile salariale aferente, care este redata in dinamica perioadei 2000-2006, prin indicatori adecvati penru care sunt semnificative situatiile prin care: numarul total al salariatilor din agricultura este in descrestere; castigurile medii salariale in agricultura, au facut referi tot la sectorul agricol pentru cistigul brut si net. Castigul mediu brut inregistreaza o crestere care este asemanatoare ca trend cu cistigul net.

Formele comparative redate anterior au scos in relelief latura cantitativa a reactiei factorului uman asupra retributiei, iar pentru reliefarea acestui fenomen s-au determinat coeficientii de elasticitate cu baza fixa (E ), baza in lant (E' ) si prin mentinerea ca baza de comparatie anul 2006 la care a fost inregistrat cel mai ridicat nivel al salariului net in agricultura din judet ( E). S-au putut scoate in evidenta: influenta castigului salarial net in agricultura (x) asupra populatiei rurale (y) si influentei castigului salarial (x) asupra numarului de salariati din agricultura (y). Este semnificativa influenta inversa ( cresterea castigului salarial determina o diminuare a numarului de salariati din agricultura).

Situatia redata prin ambele forme de comparatie a fost determinata de faptul ca ritmul de crestere al castigului salarial din judetul Teleorman este inferior celui de la nivelul judetului sau a economiei nationale. În acest caz, pentr acest judes, fluxul migratoriu al plecarilor populatiei rurale se mentine, alaturi de o tendinta de micsorare a numarului de salariati din agricultura.

Productia agricola de bunuri si servicii din judetul Teleorman, se caracterizeaza in printr-un potential agricol deosebit de valoros acesta fiind si principala bogatie a judetului. Se dispune de o strucura economica complexa si diversificata din aproape toate laturile economiei nationale in care ponderea o detine industria prelucratoare: alimentara (23,5%), masini, echipamente, aparate electrice, comunicatii (14%), industria extractiva, chimie si fibre sintetice, textila, agricultura.



- Una din oportunitatile majore pentru acest spatiu este ca se dispune de conditii favorabile pentru a fi practicata agricultura. Referitor la productia agricola de bunuri si servicii nivelurile redate prin dinamica anuala 2000-2006, scot in evidentiaza diferentieri structurale ce pot fi relefate prin: cresterea anuala pe total bunuri si servicii, din care productia vegetala care este predominanta in acest cuantum total.

Pentru agricultura toate formele variationale semnalate anterior, au generat niveluri anuale fluctuante in cadrul productiei vegetale ( depasirile fiind duble fata de anul precedent, de la 58,7 % la 241,3 %), dar si la productia animala, unde sunt semnalate aceste variatii dar cu o amplitudine mult mai redusa ( de la 94,7 % la 106,3 %).

- Cunosterea influentei partiale a acestor trei laturi componente (vegetale/animale/serviciilor agricole ) asupra productiei totale agricole din judet a fost cuantificata prin determinarea coeficientilor de elasticitate. S-au putut constata elemente de influenta privind: influenta realizarii productiei vegetale (x), animale (x)si prestarilor de servicii (x) asupra productiei agricole totale (y ). Prin valorile coeficientului de elasticitate apar sensuri diferite de interpretare, in majoritatea cazurilor inregistrandu-se un maxim al productiei agricole totale, pentru care se constata o delimitare a perioadei precedente cind exista o influenta inversa (E <0) si a perioadei anilor dupa 2004 cand se manifesta o fipsa de elasticitate (1>E>0 ). valoros, acesta ului, ca si t

- Analiza structurala a suprafetei agricole si a efectivelor de animale in judetul Teleorman, a presupus cunoasterea capacitatilor de productie concretizate in suprafata fondului funciar si efectivelor de animale. Cu referire la suprafata agricola in analiza perioadei 2000-2006, se constata mentinerea unui nivel relativ uniform pe total suprafata, dar si existenta unei variatii in structura folosintelor cum sunt: suprafata de teren arabil se mentine aceiasi; suprafetele cu pasuni si fanete cresc anual; suprafetele cu vii descresc, iar cele cu livezi se amplifica.

Privind efectivele de animale din judetul Teleorman, analizate in dinamica 2000-2006 se constata variatii cu tendinte crescatoare si/sau in descrestere prin care: efectivele totale de bovine, ovine si pasari sunt in descrestere. Este inregistrata o amplificare a numarului familiilor de albine, pentru care cresterea este cu +66,7%. Pentru a se cunoste potentialitatile zootehnice este efectuata o comparatie in dinamica 2000-2006 a acestor animale la 100 ha teren. Aceasta situatie care analizata pe total si pentru proprietatea privata, semnifica urmatoarele: descresterea numarului de animale la 100 ha teren care se manifesta la speciile de animale bovine, ovine si caprine, dar pentru care nivelurile sunt diferentiate.

De aici rezulta ca cea mai mare disfunctiune in acest sector economic consta in faptul ca activitatea agricola generala a judetului nu corespunde ofertei natutrale care este cvasiomogena in toata aceasta zona. În afara de aceasta se mai pot aminti si altele, care privesc: situatia fondului funciar agricol la care s-a evidentiat o crestere; din punct de vedere al productiilor agricole se constata o mare instabilitate atat in structura pe culturi, cat si in productiile realizate; majoritatea speciilor de animale, din punct de vedere al efectivelor totale, sunt in descrestere ( sunt semnificative nivelurile de productie echivalente cu cele nationale, alaturi de cresterea numarului de porcine si a familiior de albine ); gradul de utilizare in descrestere si la un nivel foarte scazut al serviciilor agricole ( cu referire speciala asupra echipamentelor pentru irigatii ); suprafata redusa a plantatiior forestiere;

Influentele productiei agricole asupra importului si exportului de produse agricole din judetul Teleorman au scos in relief multiplele aspecte socio-economice ale ritmurilor de productie/consum la nivel teritorial. Au fost evidentiate principalele laturi care au influentat productia agricola si au contribuit la variatiile nivelurilor rezultative al activitatilor de import/export. Prin elasticitate au putut fi surprise elemente de interrelatii ale importului/exportului asupra sectorului aferent productiei agricole. În acest caz factorul independent (x) este productia agricola ( vegetala si animala), iar factorul dependent (y) activitatile de comert exterior ( importul si respectiv exportul ). S-au determinat coeficientii cu baza fixa anul 2002 (E), cu baza in lant (E') si prin mentinerea constanta a anului 2004 (E), an in care s-a inregistrat cel mai ridicat nivel al productiei vegetale din judet. Au putut fi scoase in relief urmatoarele aspecte: influenta realizarii productiei vegetale (x) asupra exportului/importului de produse vegetale (y); influenta productiei animale (x) asupra exportului/importului de animale vii si produse animale (y), pentru care interpretarile sunt diferentiate. S-a dedus ca in perioada mentionata ritmurile de crestere a productiei vegetale si animale antreneaza foarte puternic importul. ( cu exeptia anului 2003 unde se manifesta o elasticitate inversa ), iar o cresterea productiei determina o reducere a importului.

Bazele de comparatie pentru corelare redate pentru productia vegetala/animala → export/import din judetul Teleorman au fost diferite, motiv pentru care argumentarile privind diferentierile nivelurilor coeficientilor de elasticitate () orienteaza completarea acestora prin cunoasterea altor factori de influenta. Se pot face referiri la multitudinea factorilor ce s-au manifestat in cadrul exploatatiilor agricole din perioada analizata cum au fost: factorii tehnico-organizatorici, economico-sociali, politico-conjuncturali etc.

Consecintele majore ale acestei perioade pentru judetul Teleorman s-au manifestat prin doua domenii primare: domeniul demografic ( scaderea si migratia populatiei rurale, ceea ce a dus la diminuarea accentuata a capitalului uman rural ); domeniul economic ( care a generat efectele cunoscute prin sub-productia fermei familiale, a problemelor accesibilitatii la piata, a preturilor scazute la bunurile agricole, o incetinire, chiar impiedicare a diversificarii intre gospodariile satesti etc. ). Pentru aceste motive conceptul de diversificare, concretizat la nivelul comunitatilor rurale, impun cunoasterea comportamentului economic al exploatatiilor agricole. Acest comportament genereaza existenta unor multiple bunuri si servicii ce pot contribui, concomitent, la diferite scopuri sociale. Aceasta inseamna ca diversificarea este un concept orientat pe activitati, la care este necesara completarea prin care se descriu proprietatile (caracteristicile) specifice ale proceselor de productie si ale rezultatelor lor multiple. Existenta unor slabe diversificari ale activitatilor din spatiul rural, alaturi de nivelul scazut al castigurilor salariale din agricultura constituie adevaratele cauze ale balantei nesemnificative a economiei rurale din acest judet.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate