Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
Ameliorarea ovazului


Ameliorarea ovazului




AMELIORAREA OVAZULUI

Ovazul este o planta cultivata pe suprafete restranse din cauza productiilor scazute si a slabei rezistente la cadere ceea ce ingreuneaza recoltatul. Continutul in proteine (peste 12 %) si grasimi (aproximativ 4%) al boabelor de ovaz face ca acestea sa fie un furaj de calitate excelenta pentru toate speciile de animale, mai ales pentru categoriile de reproductie. Aceasta insusire este data de calitatea proteinei de ovaz. In tarile nordice, avand in vedere acest aspect, boabele de ovaz sunt utilizate in alimentatia umana sub diferite forme.

2. Originea si sistematica.




Speciile cultivate de ovaz provin din Orientul Apropiat si Zona Mediteraneana. Pentru boabe sunt cultivate doua specii Avena sativa si Avena byzantina. Dupa unii autori forma de ovaz cu bob golas ar fi o specie aparte. In acest caz speciile cultivate sunt trei. Pe langa acestea mai apar in cultura pentru furaje verzi unele specii cu insusiri aparte de rezistenta la seceta si boli.

Conform ultimei clasificari a speciilor din genul Avena (LEGGETT, 1992), speciile de ovaz se impart in trei grupe dupa gradul de ploidie: diploide, tetraploide si hexaploide. Speciile cultivate pentru boabe fac parte din grupa hexaploida.

Tabelul 1.4.

Clasificarea speciilor genului Avena, dupa LEGGETT, 1992

Specii diploide 2n = 14

Specii tetraploide

2n = 28

Specii hexaloide

2n = 42

A.atlantica, A.brevis A.wiestii

A.canariensis, A.strigosa,

A.ventricosa,A.damascena

A.longiglumis A.clauda, A.eriantha,A.hirtula,

A.maritensis, A.prostrata,

A.hispanica, A.lunatica, A.nuda

A.abyssinica, A.agadiriana, A.barbata, A.macrostachya, A.maroccana, A.murphy, A.vaviloviana

A.ateherantha, A.byzantina,

A.fatua,A.hybrida, A.occidentalis, A.sativa,A.sterilis, A.trichiphilla

3. Genetica ovazului.

Numarul de baza de cromozomi este x=7. Specia A.sativa fiind un alohexaploid cuprinde genomurile A, C si D.

Cercetarile de genetica la ovaz nu sunt foarte numeroase. Sunt precizate caractere cu ereditate mare numarul spiculetelor din panicul, lungimea paniculului si a paiului.

Se comporta ca si caractere dominante: lipsa aristelor, paniculul de tip rasfirat, culoarea inchisa a paleelor, precocitatea, prezenta perozitatilor pe palee.

Componentele capacitatii e productie sunt determinate poligenic cu efecte de aditivitate. In functie de genotip, aditivitatea poate fi insotita de supradominanta sau dominanta incompleta. In cazul unui numar redus de materiale sunt prezente alte tipuri de efecte intergenice. (MADOSA si NEDELEA, 1997)

Un fenomen foarte frecvent la ovaz este aparitia naturala aneuploizilor, astfel ca au fost create linii de substitutie pentru toate perechile de cromozomi ceea ce a usurat studiile de genetica. Frecventa este si aparitia naturala a mutatiilor genice.





La ovaz este semnalat si un heterozis care poate duce la cresterea productiei cu pana la 30% fata de cel mai bun dintre parinti. Utilizarea acestui fenomen in productie nu este posibila din cauza inexistentei genelor de androsterilitate care sa permita obtinerea semintei hibride pe scara larga.

Dintre caracterele supuse ameliorarii, cunoasterea determinismului genetic este foarte importanta pentru rezistentele la boli. Sunt precizate 20 de gene (Pc) pentru rezistenta la rugina coronata (Puccinia coronata), cu toate acestea boala este foarte extinsa in cultura.

In cazul ruginii negre (Puccinia graminis), spectrul raselor fiziologice se poate combate cu sistemul genetic existent in care sunt implicate genele Pg. Marea majoritate a soiurilor fiind foarte rezistente. (HERDER si colab., 1995)

O problema nerezolvata este rezistenta la atacul de taciune (Ustilago avenae). Desi se cunosc forme foarte rezistente, genele implicate nu sunt localizate cu precizie.

4. Germoplasma

Germoplasma la ovaz este foarte bogata. Desi soiurile ameliorate romanesti sunt putine, exista un numar foarte mare de soiuri straine foarte valoroase, dar si un numar mare de populatii locale, deoarece ovazul s-a mentinut in cultura in zonele de deal si munte numai pe baza acestor cultivare.

Dintre soiurile straine, cele din Nordul Europei si din America de Nord sunt cele mai valoroase din punct de vedere productiv si calitativ. Cele din Centrul Europei sunt mai rezistente la seceta, iar cele din Est sunt rezistente la temperaturi scazute.

Pe langa aceste forme ale speciei cultivate se pot folosi cu succes in ameliorare si unele specii inrudite in imbunatatirea rezistentelor la boli, seceta, salinitate si iernare. Folosirea acestora trebuie facuta cu atentie pentru pot transmite si unele caractere nefolositoare. Un alt inconvenient al folosirii speciilor inrudite este gradul ridicat de sterilitate al hibrizilor indepartati.

Formele fara pleve se pot utiliza pentru imbunatatirea calitatii, reducand procentul de pleve in favoarea cresterii celui de proteina.

5. Obiective de ameliorare.

Ameliorarea capacitatii de productie. La ovaz capacitatea de productie este data de densitatea de panicule la unitatea de suprafata si productivitatea unui panicul.

Numarul paniculelor la unitatea de suprafata este dependenta de capacitatea de infratire. Ovazul are o foarte buna capacitate de infratire, dar realizarea unui numar mare de frati fertili depinde de conditiile de cresterea asigurate.

Productivitatea paniculului este data de numarul ramificatiilor, numarul spiculetelor, uniformitatea dezvoltarii boabelor din spiculet, masa a 1000 boabe. Cele mai productive sunt formele cu panicule ovale, cu ramificatii scurte, care au o fertilitate foarte buna. Acestea avand o inflorire esalonata pe un interval foarte scurt de timp, realizeaza 2-3 boabe aproximativ egale in spiculet. (SANDRU, 1994)

Pentru a creste numarul boabelor pe panicul, selectia trebuie facuta in directia cresterii numarului etajelor din panicul, dar amplasarea acestora sa fie cat mai grupata.

In procesul selectiei se vor avea in vedere, la inceput, caracterele cu ereditate mare: numarul spiculetelor din panicul si masa a 1000 boabe, lasandu-se la sfarsitul procesului de selectie imbunatatirea capacitatii de infratire.

In aplicarea selectiei se vor avea in vedere si corelatiile dintre caracterele componente ale productiei. Numarul spiculetelor din panicul este corelat negativ cu numarul paniculelor pe planta si pozitiv cu talia plantelor. Avand in vedere aceasta din urma corelatie, este greu sa se obtina forme rezistente la cadere cu pai scurt si panicule mari.

Ameliorarea calitatii. Boabele de ovaz sunt importante pentru continutul lor in proteina, care poate trece de 16%. Pe langa proteina se gasesc si unele cantitati de grasimi, peste 3%. Proteina de ovaz este importanta prin calitatea deosebita, fiind echilibrata in privinta continutului in aminoacizi. (FREY, 1991)

Cresterea continutului in proteina se realizeaza greu din cauza unor corelatii nedorite. procentul de proteina este corelat negativ cu capacitatea de productie. Din acest motiv se recomanda selectia pentru productia de proteina la hectar.

Imbunatatirea procentului de proteina se poate realiza si prin scaderea continutului in pleava la sub 20%. Aceasta se poate obtine prin utilizarea in ameliorare a unor gene de la formele golase, dar aceasta atrage o sensibilizare la scuturare.

In privinta continutului de ulei, aceste este corelat negativ cu precocitatea si continutul in proteina. Aceste corelatii sunt mai putin importante deoarece uleiul nu constituie un componenta de baza.

Pentru alimentatia umana, boabele de ovaz trebuie sa prezinta unele caracteristici speciale legate de procesul de prelucrare si transformare a acestora in fulgi. Din punct de vedere biochimic, boabele de ovaz sunt valoroase, pe langa proteina a de calitate interesand si continutul in b-glucan, element care influenteaza randamentul l prelucrarea boabelor. (PETERSON si colab., 1995)



Ameliorarea rezistentei la boli. Rezistenta la unele dintre bolile ce ataca plantele de ovaz este rezolvata. In aceasta situatie se gaseste rezistenta la rugina neagra. Raman obiective permanente de ameliorare rezistentele la rugina coronata si la atacul de taciune.

Rezistenta la rugina coronata este greu de realizat deoarece nu se cunosc surse foarte rezistente. Pot fi utilizate gene de la unele specii inrudite (A.byzantina, A.strigosa). Boala nu produce pagube prea mari deoarece atacul survine intr-o faza de vegetatie avansata. La formele de toamna, boala este foarte rar intalnita, plantele fiind aproape mature in momentul atacului.

Pentru rezistenta la taciune, exista surse de rezistenta, dar atacul poate fi combatut foarte usor prin tratament la samanta.

Ameliorarea rezistentei la cadere si la scuturare. Ambele insusiri sunt deficitare la ovaz.

Rezistenta la cadere a ovazului este foarte slaba din cauza elasticitatii necorespunzatoare a paiului. Formele cu paiul gros si scurt sunt mai rezistente, dar dupa uscare, acesta devine sensibil la rupere. Singura directie de actiune este reducerea taliei. Cel mai valoros soi din acest punct de vedere este soiul pitic Scotland, dar aceste prezinta panicule si boabe foarte mici. Obtinerea de modificari la nivelul structurii anatomice a paiului sunt foarte greu de realizat. Acestea ar fi posibile prin transferarea unor gene de la A.byzantina sau A.brevis.

Crearea de forme mai rezistente la scuturare se poate face prin selectionarea liniilor cu panicule cu ramificatii scurte. In general la ovaz, scuturarea se datoreaza ruperii ramificatiilor. Ea se poate produce si prin desprinderea boabelor din spiculet, dar numai la formele ce prezinta boabe cu perisori pe palee.

Ameliorarea rezistentei la ger este un obiectiv de importanta majora pentru ovazul de toamna. Aceasta insusire nu este foarte bine imprimata genetic, ovazul de toamna fiind selectionat din forme de primavara supuse stresului termic. O mai buna rezistenta la temperaturi scazute se poate crea prin alegerea formelor cu tufa culcata, intre cele doua caractere existand o corelatie pozitiva. (MACESANU MARINA si colab., 1986)

Slaba rezistenta la iernare se datoreaza numai in parte unei rezistente necorespunzatoare la ger. La nivelul nodului de infratire, ovazul rezista pana la -10--150C. Foarte daunatoare este lipsa zapezii si alternarea inghetului cu dezghetul. ovazul trebuind a fi semanat mai la suprafata, descaltarea este foarte frecventa, aceasta ducand la disparitia peste iarna a unui numar mare de plante.

Lipsa unei rezistente corespunzatoare este suplinita de buna capacitate de infratire. In conditiile unui spatiu de nutritie suplimentar, planta poate duce la maturitate peste 5 frati fertili, acestia suplinind plantele pierite in timpul iernii. (FREGEAN si colab., 1986)

Pentru ameliorarea acestui caracter pot fi utilizate soiurile de provenienta americana sau unele specii inrudite (A.fatua, A.ludiviciana).

Ameliorarea rezistentei la seceta. Ovazul este o planta foarte pretentioasa fata de umiditate. Desi exista specii de ovaz foarte rezistente la seceta (A.abissinica, A.strigosa), soiurile de ovaz sunt sensibile, seceta ducand la manifestarea fenomenului de sistavire. Ca germoplasma pentru crearea de soiuri mai rezistente, se pot utiliza formele specifice de stepa, create in Rusia.

Selectia pentru aceasta insusire poate fi usurata de corelatia pozitiva cu prezenta aristelor si a perisorilor pe frunze si palee.

5. Metode de ameliorare.

Selectia a fost o metoda larg folosita in ameliorarea ovazului. Prin aceasta metoda au fost create vechile soiuri romanesti pornind de la unele populatii locale. Acestea ar putea fi prelucrate in continuare prin selectie, deoarece forme de acest tip sunt foarte prezente in cultura, cu precadere in zonele de deal si munte.

Pentru crearea de variabilitate este foarte larg utilizata hibridarea. Pot fi utilizate toate variantele hibridarii, atat cea intraspecifica, cat si cea interspecifica.

Back-cross-ul este o alta metoda utilizata in imbunatatirea rezistentelor la boli.

Heterozisul este un fenomen ce poate produce cresteri ale productivitatii, dar obtinerea hibrizilor pentru productie nu este posibila datorita negasirii surselor de androsterilitate, iar castrarea manuala pe suprafete mari nu este posibila.




loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate